STENOGRAMA

şedinţei comune a Birourilor permanente

ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

din ziua de miercuri, 7 octombrie 2009

 

Şedinţa a început la ora 941).

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului.

Au participat:

Camera Deputaţilor: domnii Ioan Oltean, Adrian Năstase, doamna Daniela Popa, Bogdan Olteanu (de la ora 1021) – vicepreşedinţi;Dumitru Pardău, Sever Voinescu-Cotoi, Mihai Alexandru Volicu – secretari; Gheorghe Albu. Nicolae Bănicioiu, Dan-Ştefan Motreanu, Seres Denes – chestori; Mircea-Nicu Toader, doamna Aurelia Vasile  Alianţa politică PSD+PC, Gheorghe-Eugen Nicolăescu - PNL, Márton Árpád-Francisc – UDMR; Ovidiu Victor Ganţ (de la 953), Varujan Pambuccian (de la ora 11.50) - Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale şi Gheorghe Barbu, secretar general al Camerei Deputaţilor.

Senat: doamna Anca-Daniela Boagiu (de la ora 955) domnii Alexandru Pereş, Dan Voiculescu, Teodor-Viorel Meleşcanu – vicepreşedinţi; Gheorghe David, Orest Onofrei, doamna Doina Silistru – secretari; Constantin Dumitru, Ioan Chelaru, Dan-Radu Ruşanu, Verestoy Attila – chestori; Constantin-Traian Igaş – PD-L; Viorel Arcaş (de la ora 9.59) – Alianţa politică PSD+PC; Puiu Haşotti – PNL; Andras-Levente Fekete-Szabo – UDMR şi Ion Moraru – secretar general.

Invitaţi: domnii Valentin Adrian Iliescu - secretar de stat la Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul.

Camera Deputaţilor: domnii Valer Dorneanu – secretar general adjunct; Nicolae Vasilescu – şeful Departamentului Legislativ; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza – Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion, Gheorghe Poperscu – Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Nicoleta Laura Riteş – Direcţia proceduri legislative, sinteze şi evaluări; Constantin Bantaş – Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Gabriela Enea – Direcţia pentru relaţii publice; doamna Raluca Boboc, doamna Diana Postică (de la ora 11.01), Paul Călin Botez, Răzvan Prişcă – consilieri Cancelarie preşedinte.

Senat: domnii Constantin Dan Vasiliu – secretar general adjunct; doamna Constanţa Călinoiu – director general al Departamentului Legislativ; Gabriel Sterea, doamna Ionela Mihăilă, doamna Diana Antonescu, doamna Veronica Iacob – consilieri.

 

*

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimaţi colegi, cred că putem începe şedinţa noastră.

Dacă la ordinea de zi există intervenţii?

Domnul Sever Voinescu.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă preşedinte, aş propune ca pct.3 de pe ordinea de zi şi anume scrisoarea premierului referitoare la angajarea răspunderii să fie discutată la pct.2 şi moţiunea de cenzură la pct.3, motivul fiind unul evident şi anume acela că scrisoarea din partea domnului Emil Boc a fost depusă înainte de moţiune şi mi se pare normal să discutăm dat fiindcă am fost în imposibilitatea să ne întâlnim o perioadă de timp, să discutăm documentele în funcţie de ordinea în care au sosit şi în care au fost înscrise.

În plus, este şi o chestiune de logică, după părerea mea, pentru că, în principiu, procedura care vizează asumarea răspunderii, fiind parte, dacă vreţi, a unui proces legislativ, trebuie să se discute înainte de moţiunea de cenzură ceva ce ar fi, să spun, un drept al opoziţiei în legătură cu existenţa, până la urmă, a Guvernului sau nu. Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ţinând cont de faptul că liderii grupurilor parlamentare sunt cei care, teoretic, fac propunerea privind ordinea de zi, eu vă propun...

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dar ne referim la ordinea de zi a acestei şedinţe.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Doamnă preşedinte, vă rog să mă lăsaţi să continuu.

Raportul comun al Comisiilor de buget din Camera Deputaţilor şi Senat privind audierea candidaţilor pentru consiliul de administraţie – poz.1; poz.2 – moţiunea de cenzură iniţiată de 123 de deputaţi şi senatori; poz.3 – scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, preşedintele României şi poz.4 – scrisoare din partea premierului Emil Boc. Şi vă rog să supuneţi votului liderilor de grup această propunere.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vroiam să vă atrag atenţia că vorbim de ordinea de zi a acestei şedinţe şi nu de ordinea de zi a plenului, ca să putem să considerăm oportună intervenţia liderului de grup şi determinată pe această temă.

Vă rog, domnule Marton Arpad.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Stimaţi colegi, din punctul meu de vedere, este indiferent în ce ordine dezbatem aceste puncte, pentru că la fiecare punct de pe ordinea de zi, deci, să nu discutăm prea mult pe ordinea de zi. Există punctele pe care credem că trebuie să le dezbatem şi la dezbaterea fiecărui punct o să avem propuneri şi acolo deja o să avem dreptul să intervenim, care, când se dezbate, pe ce ordine de zi. Deci, poate să fie ceva pe pct.4 şi să decidem că o dezbatem mâine într-o şedinţă comună. Nu există corelare între acestea. Există nişte corelări legate de Constituţie, de regulament, pentru toate punctele, inclusiv situaţia BNR-ului care, din punctul meu de vedere, din punct de vedere legal este primordială, pentru că nu o să avem preşedinte, cine să semneze, care duce ţara într-o situaţie foarte proastă, dacă nu clarificăm situaţia BNR. Dar o dezbatem la pct.4, nici o problemă. Ce? Când o dezbatem, spunem că este nevoie pentru aceasta, mâine, de o şedinţă comună. Şi dacă majoritatea va hotărî aşa, atunci aşa va fi, indiferent ce hotărâm la pct.2 sau 3. La fel şi ordinea, pct.2 şi 3, are aceeaşi relevanţă.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult pentru propunere.

Vă pot spune un singur lucru, că scrisoarea premierului Emil Boc, pentru că amândouă, şi scrisoarea, şi moţiunea au fost depuse la cabinetul meu, scrisoarea domnului Emil Boc a ajuns ieri în jurul orei 10.30, iar moţiunea a ajuns undeva după ora 16.00. Asta vă pot spune ca un lucru cert, pentru că amândouă au fost depuse la mine. Imediat, scrisoarea premierului a plecat către Secretariatul General, iar eu împreună cu domnul preşedinte Geoană am stabilit Biroul permanent înainte de a fi depusă această moţiune de cenzură, drept care pot să atrag atenţia celor două Secretariate Generale pentru această ordine de zi.

Domnul Mihai Voicu.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Secretariatul General sau Secretariatele Generale ne-au propus o ordine de zi. Supuneţi la vot. Dacă nu trece, operăm modificări.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Există două propuneri de modificare. Am să vă atrag atenţia că există un viciu de procedură în cea de-a doua propunere. Adresele făcute de către preşedintele ţării se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi şi, în afară de asta, pot să înţeleg că există o propunere făcută de domnul Sever Voinescu ca pct.3 să fie discutat ca pct.2 şi pct.2 ca pct.3. Şi o a doua propunere făcută de doamna Aurelia Vasile, ca pct.4 să treacă practic pe pct.2.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Pe pct.1.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe pct.1 nu se poate, pentru că încălcăm statutul.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Supuneţi la vot.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Nu pot să supun la vot ceva ce este în statutul celor două Camere şi aici sper ca domnul preşedinte Geoană să mă susţină, pentru că noi suntem aici, în primul rând, ca să respectăm regulamentul. Este Regulamentul comun al celor două Camere.

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Până discutăm ordinea stabilită de propunerea secretariatului, vreau să vă spun că de la pct.19 nu putem discuta, fiindcă n-am stabilit în grupurile parlamentare care sunt repartizările pe fiecare grup parlamentar şi tot o amânăm, o amânăm. Deci, vă rog să aveţi în vedere că până la 18 putem discuta, dar de la 19 nu putem. Sau putem să discutăm eventual şi 19, dar tot ce apare cu repartizări către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi alte posturi vacante n-am stabilit încă în grupurile parlamentare care sunt repartizările.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu: 

La pct.27 putem discuta.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Expirarea mandatului, şi? Dacă ne spune că este expirat mandatul, nu trebuie să spunem ce facem cu el?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Daţi-mi voie să vă supun la vot cele două propuneri.

Prima propunere – schimbarea între pct.2 şi pct.3, propunere făcută de către domnul Sever Voinescu. Vă supun la vot.

Cine este pentru? 8 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 10.

Propunerea a picat.

Şi este propunerea doamnei Aurelia Vasile, ca pct.4 să treacă pe pct.2 şi apoi să curgă ordinea de zi.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Totuşi, doamnă preşedinte, şi abţinerile se numără, chiar dacă sunt consideraţi că s-a votat.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect. Şi abţinerile. Haideţi, ca să fie totul trecut în procesul verbal al şedinţei.

Abţineri la această propunere? 2 abţineri.

Este a doua propunere a doamnei Aurelia Vasile ca pct.4 să se discute după pct.1, deci la poziţia 2.

Voturi pentru? 10.

Voturi împotrivă? Probabil aceleaşi 8.

Şi abţineri? Aceleaşi 2.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Propunerea mea, doamnă preşedinte.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

A picat şi această propunere, pentru că sunt 10 la 10.

Deci, rămânem pe ordinea de zi deja stabilită.

Intrăm în dezbaterea ordinii de zi.

 

Doamna Doina Silistru:

Îmi pare rău, a venit şi domnul Voiculescu, care nu era prezent la vot.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Între timp, a ieşit colegul dumneavoastră.

 

Doamna Doina Silistru:

Care coleg?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu a votat.

Doamnă Silistru, unul dintre colegii dumneavoastră s-a ridicat şi nu a votat.

Vă mulţumesc.

Şi, doamnă Silistru, în calitatea dumneavoastră de secretar, vă rog de acum înainte să număraţi dumneavoastră voturile.

 

PUNCTUL 1

Scrisoare din partea domnului Traian Băsescu, Preşedintele României

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Scrisoarea este referitoare la organizarea unui referendum cu privire la probleme de interes naţional.

Se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi a plenului.

 

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Subiectul este extrem de important şi poziţia Grupului PNL este că noul preşedinte va trebui să se implice extrem de susţinut în revizuirea Constituţiei şi reforma statului şi de aceea credem că data de 15 decembrie este potrivită pentru a înscrie pe ordinea de zi a unui plen comun această solicitare.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Aurelia Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În numele Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator, am să exprim următorul punct de vedere:

Preşedintele Traian Băsescu, în urmă cu nu mult timp, a ameninţat că va da presei o stenogramă în care liderii partidelor erau de acord cu revizuirea Constituţiei. Revizuirea Constituţiei şi referendumul pe care-l propune sunt două lucruri total deosebite. Partidele noastre sunt de acord să se realizeze o comisie specială, o constituantă care să adune toate punctele de vedere de la specialişti, de la parlamentari, de la partide, din condiţiile europene, pentru a pune picioarele în apă rece, punctul de vedere al domnului preşedinte Băsescu, să putem într-un an, un an şi jumătate, să vedem ce este mai bine pentru România.

Considerând că ceea ce solicită domnul preşedinte Băsescu face parte din Constituţia României şi odată cu celelalte puncte trebuie dezbătute cu picioarele în apă rece, ca să-l citez din nou pe domnul preşedinte Băsescu, şi noi propunem ca, în data de 15 decembrie, acest material să fie înaintat acestei comisii speciale pe care noi o s-o propunem la momentul respectiv.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Sever Voinescu şi domnul Mircea Toader.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă preşedinte, sigur, se apropie campania electorală, avem printre noi candidaţi, totuşi avem un regulament. Pentru numele lui Dumnezeu, să ni se spună dacă regulamentul mai contează în apropierea campaniei electorale sau nu. Art.7 din regulament spune aşa: „La solicitarea preşedintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată”. Asta ştiţi ce înseamnă? Asta înseamnă, cel puţin pentru orice om care citeşte un regulament, că dacă preşedintele solicită  o dată, chiar la data aceea se înscrie. Nu este cazul. Din câte văd, preşedintele nu a solicitat o anumită dată. Este limpede şi litera şi spiritul regulamentului. Noi nu-l putem opri pe preşedinte să-şi exercite un drept constituţional. Oricât nu ne-ar plăcea, oricât am vrea.

Pe cale de consecinţă, doamnă preşedinte, mie mi se pare logic ca această solicitare a preşedintelui să fie înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe de plen, dacă aşa spune regulamentul. A, vrem să votăm împotriva regulamentului? Sigur că o putem face. Dar ne asumăm lucrul acesta. Mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte, noi am avut şi în cererea noastră am încercat să convocăm un Birou permanent al celor două Camere, tocmai pentru a discuta acest lucru. Nu s-au prezentat colegii noştri din celelalte partide, că nu mai aveam această problemă astăzi. Iar celelalte motivaţii, că este bine pe 15, că se face o comisie, este un drept al preşedintelui, indiferent că este la sfârşit sau la început de mandat. Iar soluţia dacă există sau nu există două Camere, trebuie să fie o decizie nu numai a unui grup restrâns, ci practic a întregilor cetăţeni, a acelor cetăţeni din România care pot să hotărască în acest domeniu. Restul problemelor de Constituţie care sunt punctuale pot fi rezolvate de aceste comisii, dar până atunci solicitarea preşedintelui mi se pare şi pertinentă şi, mai mult decât atât, trebuie să ţinem cont că există un regulament pe care trebuie să-l respectăm. Dacă nu respectăm regulamentul, este altceva.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înţeleg că domnul Bănicioiu a renunţat pentru moment şi-i dau cuvântul domnului Voiculescu. Vă rog.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Stimaţi colegi, eu am auzit şi este corect că trebuie respectat regulamentul, numai că regulamentul se referă la mesaj al preşedintelui, mesajul preşedintelui concret sau nu ...

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Scrie: „şi în acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale preşedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale”.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Încă o dată, aici discutăm despre un lucru deosebit de important, schimbarea Constituţiei României. Şi eu nu cred că schimbarea Constituţiei trebuie expediată, chiar datorită unui regulament. Mai curând, regulamentul trebuie amendat, decât să facem o greşeală. Noi nu putem să schimbă constituţiile la fiecare mandat prezidenţial sau ori de câte ori interesele politice ale unui grup sau altul o impun. Vă rog să fim maturi, să lăsăm lupta politică de-o parte şi să ne gândim că este vorba de schimbarea Constituţiei României. Şi nu poate domnul preşedinte să schimbe Constituţia, pentru că... Vă rog să nu mă întrerupeţi! Vă rog să nu mă întrerupeţi!

 

Domnul Constantin Dumitru:

Nu vă întrerup, dacă vorbiţi ... Nu preşedintele o schimbă.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Vă rog să nu mă întrerupeţi!

Doamnă preşedinte!

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să interveniţi pe rând, pentru că fiecare are puncte de vedere pe care şi le susţine şi eu chiar mi-am şi notat o ordine a intervenţiilor. Haideţi să abordăm cu calm lucrurile acestea.

Domnule preşedinte Voiculescu, aţi închis? Aţi finalizat? Bun.

Era domnul Bănicioiu.

 

Domnul Nicolae Bănicioiu:

.... (vorbeşte fără microfon)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îi dau cuvântul domnului Ioan Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:   

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu fac apel la colegii mei să ne păstrăm raţiunea, calmul şi să participăm la discuţii în mod corect şi cu respectarea celorlalţi colegi ai noştri.

Domnilor colegi, aş vrea să realizăm un lucru, că deocamdată preşedintele Traian Băsescu este în exerciţiu. Că ne place, că nu ne place, este o chestiune asupra căreia nu trebuie să discutăm aici. Şi că domnia sa îşi exercită atribuţiile până când mandatul încetează. În toată această perioadă, Regulamentul şi Constituţia sunt obligatorii şi pentru noi. Ce o fi cu noul preşedinte, vom trăi şi vom vedea, dar în momentul acesta, preşedintele în exerciţiu s-a adresat Parlamentului pentru a-l consulta legat de referendum. Nu putem să negăm o realitate, care este mai mult decât evidentă. Oricâtă antipatie am avea faţă de un anumit om, de o anumită instituţie, vă rog foarte mult nu puneţi antipatia dumneavoastră sau ura înaintea Regulamentului şedinţelor Camerelor comune, şi a Constituţiei. Întotdeauna le-am respectat, indiferent cine a fost preşedintele României sau cine au fost membrii Birourilor permanente.

Rămân stupefiat de uşurinţa cu care vorbiţi despre nişte realităţi mai mult decât evidente. Regulamentul este litera după care ne-am condus întotdeauna, nu putem să le improvizăm de la caz la caz. Am auzit voci spunând că nu este vorba de un mesaj. Păi, avem şi alin.2 al aceluiaşi art.7, care spune că în acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale preşedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale. Deci, chiar şi o altă cerere, care nu este neapărat un mesaj,  beneficiază de aceeaşi prioritate în stabilirea ordinii de zi a celor două Camere.

Din acest punct de vedere nu există nici un fel de dubiu.

De asemenea, stimaţi colegi, nu înseamnă că dacă noi acceptăm consultarea Parlamentului, s-a şi modificat automat Constituţia României. Drumul este lung, chiar foarte lung. Este doar un început, dacă vreţi, cel mai mărunt pas pe drumul modificării Constituţiei. Vom trăi şi vom vedea dacă acest lucru se va îndeplini. Dar nu-l putem împiedica pe preşedinte României să consulte Parlamentul în vederea organizării referendum-ului.

De aceea, v-aş ruga să depăşim, ştiu eu, resentimentele şi să respectăm totuşi regulamentul după care ne desfăşurăm activitatea de luni şi de ani de zile. Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Şi eu vă mulţumesc. Era domnul Adrian Năstase. Vă rog, după care domnul Márton Árpád-Francisc şi Sever Voinescu.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Voi urma sfatul pe care ni l-a dat cu generozitate domnul Oltean şi fără părtinire am să tratez acest subiect şi să-mi daţi voie să sugerez ca noi, împreună, să transmitem domnului preşedinte că este într-o profundă eroare. Finalitatea acestui demers este revizuirea Constituţiei, ori dânsul, pentru această finalitate are prevăzută o procedură care se află la articolul 150. Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României, iată! are această cale expres prevăzută în Constituţie. La propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul de deputaţi şi după aceea această propunere trebuie să ajungă la Parlament, nu pentru aviz, ci pentru aprobare cu două treimi şi după aceea merge la referendum.

Domnul preşedinte, probabil greşit consiliat, pentru că dacă nu ar fi fost greşit consiliat, nu putea să facă o astfel de eroare, ar vrea să facă întâi un referendum pentru care Parlamentul ar fi trebuit să dea doar un aviz, nu să se exprime pe fond în legătură cu un proiect de lege, după aceea să demareze eventual o procedură ulterioară de revizuire şi poate că la al doilea referendum rezultatul ar putea să fie diferit. Nu cred că cineva a avut în minte dintre cei care au construit această Constituţie o astfel de procedură aberantă care să permită soluţii alternative. Pe de altă parte, daţi-mi voie să vă întreb dacă preşedintele, atunci când – juriştii ştiu foarte bine că legea specială derogă de la legea generală, dacă am o lege generală, o prevedere generală în legătură cu referendumul, dar am o prevedere specială în legătură cu referendumul privitor la revizuirea Constituţiei, în mod evident că acesta trebuie să fie utilizat, cu atât mai mult cu cât titularul acţiunii – şi într-un caz şi într-altul - este aceeaşi persoană, preşedintele României. Nu cred că, în sfârşit, Constituţia noastră poate fi interpretată ca un text aberant şi ... – domnule Sever, nu vă enervaţi, că ştiu că aveţi... am înţeles că aţi făcut semne colegei, dar nu-i mai faceţi semne că puteţi să vorbiţi, că înţelege, adică nu e vorba de...

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Îmi cer scuze domnule Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Nu este nici o problemă. Nu, dar nu pot să-mi continui acest raţionament logic care să vă convingă, că este o aberaţie ce se întâmplă aici.

Deci, sugestia mea este să-i transmitem domnului preşedinte că este în eroare şi că nu a citit cum trebuie Constituţia. Sigur, dânsul poate să ne trimită orice fel de scrisori. Sigur, noi va trebui, până la urmă, să transmitem pentru plen această chestiune, dar eu cred că în plen, noi nu trebuie să dăm un aviz, ci trebuie să arătăm că această procedură este aberantă şi că ea nu poate fi acceptată. Nu este vorba de aviz în sensul de „da”, sau „nu”, ci un punct de vedere categoric în sensul că preşedintele încearcă să eludeze drepturile Parlamentului care ar trebui în această chestiune să se pronunţe printr-un vot de două treimi, ori, acest lucru nu poate fi acceptat. De aceea, eu vreau să spun acest lucru de la început ca să fie foarte clar, nu cred că trebuie să intrăm în această chestiune.

Iată, îl consult pe domnul Márton Árpád. Spre exemplu, un referendum s-ar putea face în legătură cu.. Deci, domnul preşedinte ar putea să propună să facem un referendum dacă trebuie păstrat caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român. Veţi spune atunci: sigur, preşedintele ar putea să ne ceară un astfel de referendum. Aţi putea să veniţi după aceea să-mi spuneţi: ştiţi, în Constituţie există nişte limite ale revizuirii, dar dânsul o să spună: bun, dar n-am propus revizuirea Constituţiei, am vrut doar să aflu părerea dumneavoastră despre acest subiect şi s-ar putea, dacă creăm un astfel de precedent, să avem şi astfel de situaţii.

Eu vă spun că această linie periculoasă pe care o deschide domnul Traian Băsescu nu trebuie să fie urmată de Parlament. Nu vreau să discut acum despre celelalte demersuri legate de angajarea răspunderii, de celelalte chestiuni care pun Parlamentul în paranteză, dar aici este foarte clar că existând o regulă specială, o normă specială privind revizuirea, cu dreptul expres pentru preşedinte României de a fi titularul acestei acţiuni, eu cred că demersul ca atare nu poate să fie primit şi aici nu este vorba de aviz sau nu. Sigur, este vorba de o cerere, ea trebuie pusă pe ordinea de zi, pentru că nu rezolvăm noi aici, pe fond, această solicitare, dar în plen va trebui să ne exprimăm foarte clar şi să spunem că nu este vorba de un aviz, că nu poate să i se dea un aviz pentru sau împotrivă, ci este pur şi simplu o procedură aberantă şi că în această chestiune a revizuirii Constituţiei nu se poate cere un referendum în baza articolului 90 din Constituţie, având prevederi exprese la articolul 150. Mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Şi eu vă mulţumesc. Era domnul Márton Árpád-Francisc.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Trebuie să fiu de acord cu mai mulţi dintre antevorbitori. Ştiţi că eu, de obicei, chiar când nu-mi convine, aşa sunt crescut, încerc să respect prevederile legale. Sunt multe prevederi legale care nu-mi convin, dar încerc să le respect.

Este clar şi eu am fost neplăcut surprins de acest articol 7 indice 1 sau cu asterisc care pe vremea respectivă, şi trebuie să atrag atenţia celor care încearcă să împingă într-un fel anumite modalităţi de lucru, pe vremea respectivă a fost creat pentru un alt preşedinte. Deci, s-ar putea să vă întâlniţi cu o procedură care acum o impuneţi ca să se aplice eventual cu alţi preşedinţi care la vremea respectivă să nu vă placă.

Deci, revenind, este această prevedere 7 cu asterisc. Este clar, nu avem ce face, trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi. Asta este clar. Totodată este clar că trebuie să dezbatem şi să votăm cât mai repede Consiliul de administraţie pentru BNR, pentru că la începutul săptămânii viitoare numai avem Consiliu de administraţie şi numai avem guvernator, care pe situaţia crizei actuale a politicii din România poate să ducă ţara într-o situaţie şi mai gravă din punct de vedere economic. Şi atunci, din punctul de vedere al acestei logici este normal ca ori astăzi la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 să avem o şedinţă comună care să aibă pe ordinea de zi şi prezentarea acestui text şi votul pe Consiliul de administraţie al BNR. Că o puneţi dumneavoastră la ora 16.00 azi sau mâine la ora 10.00, asta este o altă discuţie, dar atunci când vom avea această şedinţă trebuie să se dea citire acestui mesaj al preşedintelui României. Şi aici încerc să fiu de acord şi cu domnul Adrian Năstase, care este profund neconstituţional. Din punctul meu de vedere este propunere neconstituţională. Constituţia prevede clar, dar poporul îşi exprimă punctul de vedere în legătură cu revizuirea Constituţiei, după ce o lege cu două treimi, respectiv dacă una din Camere nu a căzut de acord, cu trei pătrimi din numărul total al senatorilor şi deputaţilor a trecut prin Parlament şi atunci vine poporul şi zice: da, revizuim Constituţia. Mai mult şi nu ascund că este vorba de referendumul pe autonomie. Au fost decizii irevocabile în justiţie, cum că înainte de revizuirea Constituţiei nu se poate supune unui referendum problemele care sunt altfel rezolvate în Constituţie. Acum nu am la mine, dar dacă doriţi, vă aduc. Dar noi putem să intervenim în această problemă constituţională numai după ce domnul preşedinte ne-a citit ce are de spus. Ne spune, dacă credem noi că este neconstituţional, o trimitem la Comisia juridică să-şi spună punctul de vedere, pe urmă să ne dăm votul asupra acestui punct de vedere şi până atunci preşedintele uneia dintre Camere să sesizeze Curtea Constituţională că este o problemă între două instituţii ale statului, preşedintele României şi Parlamentul legat de acest referendum şi Curtea Constituţională ne spune punctul de vedere şi atunci este clar. Curtea Constituţională ceea ce ne spune, aceea este de aplicat, că aşa prevede Constituţia noastră.

Eu cred că singura soluţie, singurul drum pe care-l putem avea din punct de vedere regulamentar şi constituţional este acesta. Poate greşesc şi dacă mă convingeţi că greşesc, oricare din punctele de vedere creionate până acum de susţinătorii acestora mă vor convinge, atunci voi accepta şi alt punct de vedere.

Cred că trebuie pus cu prioritate pe ordinea de zi prezentarea mesajului preşedintelui. Sunt convins că este neconstituţional demersul şi eu am această propunere: ori azi după masă la ora 16.00, ori mâine la ora 10.00 de pus cele două puncte pe ordinea de zi şi am rezolvat problema.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Vă mulţumesc mult domnule Márton Árpád.  

Cu îngăduinţa domnului Sever Voinescu, o singură precizare de la domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Articolul 80 din Constituţie, vorbind despre rolul preşedintelui, spune că acesta veghează la respectarea Constituţiei. Dacă veghează la respectarea Constituţiei, Constituţia actuală prevede că Parlamentul are două Camere. Un referendum prin care solicită ca Parlamentul să aibă o singură Cameră, este un demers care incită la încălcarea Constituţiei. Deci, preşedintele în loc să vegheze la respectarea ei, nefolosind calea revizuirii Constituţiei, ci solicitând un referendum în baza unei Constituţii pe care îndeamnă de fapt să fie încălcată, pentru că Constituţia actuală prevede două Camere pentru Parlament. Deci, el nu veghează la respectarea ei, ci practic o încalcă. Dacă ar dori să o respecte, ar folosi articolul 150 pentru revizuire. Era încă un element pe care am dorit să-l aduc în discuţie.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Vă mulţumesc. Domnul Sever Voinescu.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna preşedinte, am ascultat cu mare atenţie punctul de vedere al domnului Adrian Năstase, mai ales că domnia sa este un binecunoscut gardian al statului de drept, al democraţiei şi al echilibrului constituţional..

 

Domnul Adrian Năstase:

V-aţi dat seama.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Da, da, sigur. Întotdeauna am considerat acest lucru şi întotdeauna de pe această poziţie v-am ascultat punctele de vedere însă la un moment dat am deveni neliniştit, aşa cum aţi sesizat, pentru că mi-am dat seama că este posibil, repet, e posibil ca grija dumneavoastră pentru constituţionalitate şi statul de drept să vă fi făcut să uitaţi un lucru, că în România, conform legislaţiei, există mai multe tipuri de referendum. Suntem în situaţia unui referendum consultativ şi aici aş dori să spun tuturor colegilor care pleacă de la ideea că odată cu acest referendum ne aflăm în procedura de modificare a Constituţiei că nu e aşa.

 

Domnul Viorel Arcaş:

De ce o mai facem?

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

În temeiul Legii 3 din 2000... Iertaţi-mă! Nu, nu, dumneavoastră aţi votat Legea 3 din 2000, cred că eraţi pe aici, nu? Atunci de ce nu v-aţi întrebat de ce aţi făcut referendum consultativ? Bun. Suntem în procedura unui referendum consultativ, nu suntem în procedura modificării Constituţiei, acesta e un lucru.

În al doilea rând, trebuie să mărturisesc că ideile tinerei generaţii de politicieni, eu deja sunt un pic la mijloc, domnul Bănicioiu a sugerat ideea că această prioritate trebuie să fie o prioritate a noului preşedinte. Acum noi nu ştim, evident, cine va fi noul preşedinte, dar ideea mi se pare cel puţin bizară ca un preşedinte la final de mandat stabileşte priorităţile pentru următorul preşedinte. Dar, poate că aşa va fi şi domnul Bănicioiu a intuit corect. Vom avea continuitate şi atunci, într-adevăr, este adevărat, preşedintele de acum stabileşte şi priorităţile pentru următorul preşedinte.

În fine, în ultimul rând şi cu asta închei, înţeleg şi enervarea domnului Marton Arpad  pe Regulament, dar pe de altă parte respect faptul că domnia sa a spus că deşi nu este de acord cu articolul 7, înţelege că trebuie să aplicăm.

Deci, domnilor, eu vă propun să trecem mai departe. E limpede că această scrisoare trebuie să fie în primul plen comun şi încă odată, să nu cultivăm această confuzie. Nu suntem în procedura revizuirii Constituţiei, ci suntem în cu totul altă situaţie juridică, în situaţia referendumului consultativ, potrivit Legii 3 din 2000 care este coroborată cu articolul 90 din Constituţie, acolo unde se spune că preşedintele are dreptul să consulte poporul cu privire la probleme de interes naţional.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Şi eu vă mulţumesc. Numai o secundă. Mai era şi domnul Ruşanu, înscris de foarte mult timp la cuvânt şi domnul Orest Onofrei.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mulţumesc doamna preşedinte.

Colegul nostru, domnul Oltean avea dreptate când spunea că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este preşedintele României, dar trebuie să recunoaştem un lucru, că ne place sau nu ne place, domnul Traian Băsescu este preşedinte la sfârşit de mandat şi întotdeauna la sfârşit de mandat sunt anumite lucruri care încetează, sunt lucruri excepţionale. Deci, această prioritate..., se spune acolo, la sfârşit de mandat, ar putea să fie o prioritate care se mai amână puţin, pentru că ceilalţi, la sfârşit de mandat şi Guvernul şi Parlamentul au anumite restricţii. Deci, data pe care noi o punem acum şi dacă o propune Partidul Naţional Liberal este o dată care este într-o situaţie excepţională, la sfârşit de mandat.

Nu ştiu dacă ce spunea domnul Sever Voinescu vizavi de grija domnului Adrian Năstase pentru respectarea legalităţii este adevărată sau nu, dar vă pot spune sigur că grija domnului preşedinte Traian Băsescu pentru referendum se manifestă întotdeauna când sunt alegeri şi faceţi aşa o mică retrospectivă şi vedeţi că dânsul a avut referendum întotdeauna când au fost alegeri. Haideţi de data aceasta, aceste alegeri să se facă fără referendum şi viitorul preşedinte să stabilească acest lucru.

Puneţi-vă şi întrebarea. Poate domnul preşedinte Traian Băsescu, pe 15 decembrie nu mai este preşedinte, va fi un alt preşedinte. Fiecare mizăm pe acest lucru şi unii şi ceilalţi.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Era domnul Onofrei.

 

Domnul Orest Onofrei:

Stimaţi colegi,

Eu vreau să fiu foarte scurt. Unul din avantajele democraţiei este votul şi am observat la începutul şedinţei că o nouă majoritate votează indiferent de argumentele pe care noi le aducem sau nu. Că o să fie logice sau mai puţin logice, votul primează.

Dificultatea pe care o au colegii noştri din noua majoritate este că votul din plenul Parlamentului şi negativ este suficient. Eu cred că toată discuţia se învârte în felul în care noi votăm sau nu votăm şi atunci sigur că putem găsi foarte multe artificii procedurale, dar totuşi dacă această scrisoare este constrânsă de Regulament să fie discutată în plen, stimaţi colegi, trebuie să votăm şi problema care o aveţi, ţine tot de democraţie. Uneori şi votul împotrivă este suficient.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase şi după aceea domnul Oltean. Şi vă propun să ne apropiem de final, pentru că am sentimentul că multe din luările de cuvânt care ar fi trebuit să aibă loc în plen se ţin aici, numai ca să ne ascultăm de două ori.

 

Domnul Adrian Năstase:  

Stimaţi colegi, sigur că va trebui să decidem prin vot, dar în opinia mea, dezbaterea din plenul celor două Camere trebuie să se finalizeze cu un proiect de hotărâre şi aş vrea să ne înţelegem asupra modalităţii prin care vom prezenta la dezbaterea respectivă pentru aprobare proiectul de hotărâre.

În ceea ce mă priveşte, eu consider că în proiectul respectiv, Camera va trebui să spună foarte clar că-şi păstrează prerogativele constituţionale, acelea de a participa la orice efort de revizuire a Constituţiei şi nu poate fi de acord să accepte un demers neconstituţional care vizează revizuirea Constituţiei, fără o implicare serioasă a Parlamentului.

Deci, cred că acest proiect de hotărâre va trebui să fie pregătit şi veţi decide cum este mai bine, să ne vedem înainte de şedinţa de plen sau facem o pauză în timpul dezbaterii, ca să vedem textul respectiv şi să-l votăm, pentru că, în opinia mea, este o chestiune mult prea serioasă ca să putem să o tratăm cu uşurinţă. Este vorba de o prerogativă a Parlamentului, de la care trebuie să aplicăm. Şi aşa, opinia publică consideră că Parlamentul practic nu-şi mai exercită atribuţiile. Şi, sigur, vom vedea, colegii noştri s-ar putea să fie de acord sau nu cu un astfel de proiect de hotărâre de final sau nu, dar în orice caz cred că trebuie să tratăm cu seriozitate proiectul de hotărâre care va finaliza dezbaterea noastră pe această chestiune în Parlament.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Aici, o să consult secretarii generali asupra modului în care se construieşte un astfel de proiect de hotărâre în baza solicitării preşedintelui şi care evident va sta, aşa cum spunea şi domnul Adrian Năstase, asupra căruia ar trebui să picăm cu toţii de acord.

Era domnul Ioan Oltean, după care domnul Mihai Voicu, domnul Nicolăescu şi domnul Haşotti.

 

Domnul Ioan Oltean:   

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu rămân surprins cât efort facem ca să inventăm fel şi fel de motivaţii, unele mai ciudate decât altele, pentru a justifica o acţiune care se vrea împotriva normelor constituţionale.

Eu nu îmi amintesc – şi poate este o scăpare – ca în Constituţie să existe o reglementare în care să precizeze că, pe ultima parte a mandatului preşedintelui, atributele acestuia sunt limitate, aşa cum nu-mi amintesc să existe prevederi care să limiteze atribuţiile Guvernului şi ale Parlamentului în ultima lună, în ultimele două luni de mandat. Este o prevedere expresă, sunt prevederi exprese în această privinţă. Noi nu le putem inventa. Eu v-am spus că nu ştiu să existe o prevedere expresă care să interzică preşedintelui, pe ultimele două luni de mandat, exercitarea mandatului în strictă concordanţă cu prevederile constituţionale. De aceea, haideţi să nu căutăm să improvizăm noi astăzi prevederi, să încercăm să fim de acord să punem pe primul punct al ordinii de zi acest lucru şi, evident, Parlamentul să se pronunţe, fie cu un aviz negativ, fie cu un aviz pozitiv, în privinţa aceasta lucrurile sunt foarte clare. Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să rog, până la sfârşitul intervenţiilor, deci mai sunt trei vorbitori înscrişi până în momentul acesta, cei doi secretari să ne prezinte un punct de vedere asupra modului în care ar trebui făcut un astfel de proiect de hotărâre.

Domnul Mihai Voicu.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc.

În opinia mea, Birourile permanente reunite ar trebui să voteze să-i retrimită scrisoarea domnului preşedinte, pentru că conţine două mari probleme.

Una dintre ele este aceea că se referă la o procedură de revizuire a Constituţiei. Domnul preşedinte ar fi putut să ne trimită o scrisoare prin care să ne solicite organizarea unui referendum cu privire, nu ştiu, la trecerea în proprietatea domniei sale pe vecie a casei din Mihăileanu sau cu privire la preţul berii de la terasă.

Al doilea element pentru care ar trebui să-i retrimitem scrisoarea domnului preşedinte să-l rugăm să o reformuleze este pentru că nu conţine o dată cu privire la organizarea referendum-ului. Ori, după părerea mea, un aviz al plenului Parlamentului trebuie să aibă în vedere toate elementele organizării unui referendum, inclusiv data acestuia. Data nu este conţinută în solicitare, după cum scrisoarea face referire la un termen care se numeşte „odată cu alegerile prezidenţiale”. Legea alegerilor prezidenţiale defineşte o perioadă electorală de aproximativ 45 de zile, cu tot cu turul doi chiar 60 de zile şi eu personal nu înţeleg când se organizează referendumul „odată cu alegerile prezidenţiale”.

Dacă din motive procedurale sau regulamentare considerăm că Birourile permanente nu pot retrimite aceste cereri preşedintelui, deşi eu sunt convins că putem face acest lucru, eu cred că proiectul de hotărâre al plenului reunit, trebuie să conţină retrimiterea către preşedinte al acestei scrisori fără nici un fel de aviz. Şi menţionarea explicită în proiectul de hotărâre a faptului că-i retrimitem scrisoarea datorită unor probleme constituţionale şi procedurale, fără a exprima un aviz. Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Haşotti.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu: 

Doamnă preşedinte, indiferent de poziţiile care s-au exprimat cu tentă puternic politică, cred că argumentele de natură constituţională şi juridică ar trebui să primeze şi, din punctul meu de vedere, în această situaţie avem cel puţin două căi de urmat.

Una dintre ele este cea sugerată de colegul Voicu şi anume: Birourile permanente de astăzi să constate că scrisoarea se abate de la textul constituţional, să fie retrimisă preşedintelui şi preşedintele s-o formuleze în temeiul Constituţiei şi nu în afara Constituţiei.

Şi, doi, pentru că tot constatăm acest lucru, să hotărască Birourile permanente trimiterea acestui text, acestei scrisori la Comisiile juridice reunite, să constate dacă ceea ce se prevede în scrisoare este sau nu în acord cu Constituţia. Şi dacă aceste comisii vor spune că textul scrisorii se abate de la Constituţie, preşedinţii celor două Camere pot să facă acest lucru, să declanşeze la Curtea Constituţională un conflict constituţional între Preşedinţie şi Parlament.

Şi dumneavoastră aveţi această posibilitate ca, astăzi, comisiile să se reunească, mâine să avem un raport, mâine să fie analizat şi mâine să înaintaţi scrisoarea către Curtea Constituţională şi Curtea să ne răspundă într-o săptămână, probabil o va face pentru că este un lucru foarte important, dacă suntem sau nu în interiorul Constituţiei. Şi în felul acesta eliminăm şi spulberăm orice îndoială dacă respectăm sau nu legea.

Deci, v-am făcut două propuneri, doamnă preşedinte.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi, pentru un minut vă solicit atenţia şi poate în special domnului vicepreşedinte Adrian Năstase.

Dar, în primul rând, vreau să-i răspund domnului senator Onofrei că da, într-adevăr, dacă ajungem în plen, este suficient ca Parlamentul să spună şi nu. Deci, foarte mare atenţie la ce a spus domnul senator. Este adevărat, cu condiţia ca Parlamentul să fie în cvorum, pentru că dacă nu vom fi în cvorum nu se poate lua nici un fel de vot. Atenţie, liderii de grup.

Al doilea. Domnule Adrian Năstase şi stimaţi colegi, orice scrisoare, orice mesaj, ce vreţi dumneavoastră, orice document care ajunge în plen, va fi considerat un vot contra şi va fi considerat vot. Am văzut samavolnicii mult mai mari. Deci, vă rog foarte mult, nu avem ce căuta în plen. Birourile permanente, luând act de solicitarea domnului preşedinte, este neconstituţională, pur şi simplu nu introduc pe ordinea de zi a Parlamentului această solicitare. Orice introducere pe ordinea de zi va fi interpretată într-un fel şi, repet, am văzut samavolnicii mult mai mari. Că-i Comisia juridică, că-i Curtea Constituţională, nu mai contează. Nu introducem pe ordinea de zi.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Haşotti.

Eu vă înţeleg, dar ca şi domnul Nicolăescu, o să fac apel totuşi încă o dată la dumneavoastră să realizăm că cele două Birouri permanente sunt totuşi nişte foruri administrative care organizează desfăşurarea lucrărilor în plen şi nu putem să oprim noi o scrisoare a preşedintelui să intre pe ordinea de zi a plenului, pentru că totuşi avem un Regulament comun al Camerelor.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Ba da, tocmai în baza acestui regulament.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul secretar general.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Doamnă preşedinte, în legătură cu proiectul de hotărâre, este evident că nu putem să-l întocmim decât în baza a ceea ce rezultă în urma dezbaterilor din plen şi noi vă spunem că s-a mai întâmplat acest lucru şi atunci a fost un aviz pozitiv sau negativ, deci era foarte simplu, fără alte lucruri care se înscriau în acest proiect de hotărâre, cum înţeleg că se propune sau se estimează că va fi. Drept urmare, fiind această chestiune mai importantă, eu cred că Birourile ar trebui să hotărască, fie din rândul dumneavoastră, fie Comisiile juridice, fie liderii de grup, cu participarea noastră, a celor două Departamente legislative din Senat şi Cameră, să redacteze acest proiect de hotărâre aşa cum va rezulta din plen. Altfel, nu o să ştim, noi, aparatul administrativ, care sunt opţiunile, cele care trebuie scrise în hotărâre şi va fi foarte complicat.

Eu cred că acel colectiv, indiferent care este el, trebuie să-şi stabilească şi modul în care votează acea chestiune atunci când se redactează.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu v-aş propune, pentru că acum este clar că fiind prezente absolut toate grupurile parlamentare, vorbeam şi cu domnul Adrian Năstase pe subiectul acesta, părerile, să zicem sunt destul de clar făcute şi să încercăm să desemnăm câte un om de la fiecare grup parlamentar care să facă un draft şi, eventual, înainte cu o oră de începerea plenului, când vom decide că se va întâmpla şedinţa de plen, să ne reunim să discutăm draftul propus de reprezentanţii grupurilor parlamentare şi să treacă prin Biroul permanent.

Doamna Aurelia Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:     

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Şi de unde ştie reprezentantul grupului, cu o oră înainte, ce se va dezbate în plen?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, nu, ştim cu toţii ce se va dezbate în plen. Ideea este că, evident, ca orice proiect de hotărâre, acest proiect de hotărâre se va supune la vot întâi pe articole, poate fi amendat, adică putem să urmăm o procedură.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Doamnă preşedinte, eu, de exemplu, pe grupurile pe care le reprezint, nu pot să împuternicesc o singură persoană care să ţină cont de părerea tuturor senatorilor şi deputaţilor. Părerea persoanei desemnate nu are avizul grupului. Deci, se poate întocmi acest material, după desfăşurarea şedinţei reunite şi după ce au loc dezbateri, în condiţiile în care aici suntem doar câţiva, acolo sunt mai mulţi şi poate părerile lor sunt altele decât ale noastre.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, este foarte corect ce-mi zice domnul Adrian Năstase. Până la urmă, când s-au finalizat dezbaterile, luăm o pauză de 30 de minute în care se redactează acest punct de vedere şi după care revenim în plen.

Domnul Marton Arpad, salvaţi-ne, vă rog.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Eu am avut o propunere destul de clară, o reiterez şi nu pot fi de acord nici cu propunerea aici înaintată, pentru că există o suspiciune. Nu suntem noi, nici eu, nici ceilalţi, din punct de vedere juridic, persoanele care să spună dacă este constituţional sau neconstituţional un demers, dar există o suspiciune de constituţionalitate. Şi în această situaţie, singura autoritate în Camere reunite este şedinţa reunită a celor două Comisii juridice, care, printre altele, au şi această putere de a avea un punct de vedere, evident, premergător, dacă ceva este constituţional sau neconstituţional.

Deci, în această ipostază, noi nu avem cum să venim cu un proiect de hotărâre pe care să votăm pro sau contra, care să fie făcut de oricine altcineva decât aceste comisii. Nu putem să aruncăm în cârca Secretariatului general şi nici a liderilor de grup să facă în 30 de minute un text de hotărâre, chiar dacă această hotărâre este negativă. Deci, n-avem autoritatea prin care  să ne exprimăm. Singura autoritate este şedinţa comună a celor două Comisii juridice, iar cea care decide definitiv este Curtea Constituţională, care, dacă cele două Comisii consideră că trebuie să fie sesizată, trebuie să fie sesizată, evident existând şi celălalt demers ca oricare dintre preşedinţii de Cameră, oricare, nu este nevoie de cei doi, trebuie să spun, este clar, în cazul unui conflict constituţional scrie de preşedintele unei Camere, deci poate să sesizeze Curtea Constituţională şi evident cu solicitarea ca această Curte să se pronunţe cât mai repede, pentru că este o problemă stringentă.

Oricum, indiferent, spun încă o dată, domnul preşedinte, din punctul meu de vedere, trebuie să dea citire, trebuie să-i dăm posibilitatea cu prioritate să-şi spună punctul de vedere ceea ce doreşte, orice doreşte, în Cameră. Evident, domnia sa spune ce va dori, încă nu ştim ce va spune, după care demersul nostru trebuie să fie dacă cei doi preşedinţi, nici unul nu sesizează Curtea Constituţională, pe baza dezbaterilor să sesizăm cele două Comisii şi să le dăm un termen de trei zile, două zile, conform Ordonanţei de urgenţă, iarăşi neconstituţională, dar din punct de vedere legal până când Curtea nu-şi exprimă punctul de vedere este lege, noi trebuie să dăm un aviz de orice fel, deci avizul trebuie să-l dăm, până pe 22 octombrie. Deci, 2 cu 20 fac 22, aşa am învăţat eu în clasa întâi. Deci, până pe 22 octombrie. Avem timp, putem să dăm comisiilor un interval destul de scurt timp şi la următoarea şedinţă comună, în care vom dezbate, vom vedea ce vom dezbate, ori se va da citire, ori se va dezbate o moţiune de cenzură, ori se va da citire asumării, să vină cu proiectul de hotărâre Comisia juridică, pe care să ne dăm votul.

Deci, din punct de vedere procedural, aceasta este singura cale.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi daţi voie, cred că nu am înţeles foarte bine de unde am pornit. Pe fond, noi trebuie să dăm un aviz, pozitiv sau negativ, adică să votăm dacă suntem de acord sau nu. Exista o propunere în ceea ce... nu există, că nu îndeplineşte. Este un demers absolut corect făcut de preşedinte în baza legislaţiei pe care o are, restul îmbrăcăm noi politic cum vrem, dar nu despre asta vorbim.

Ceea ce spusese domnul Adrian Năstase şi care mie mi s-a părut o propunere corectă era ca să nu lăsăm un proiect de hotărâre simplu bazat doar pe aviz pozitiv-negativ, la revedere, ci să fie o întemeiere a acestui vot. Dacă nu există dorinţa, atunci mergem, chestia aceea cu Comisia juridică, nu ştiu ce, se spune foarte clar că toate demersurile preşedintelui se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi a plenului. Restul sunt luări de cuvânt.

 

Domnul Adrian Năstase:  

Poate că veţi aprecia şi această propunere pe care o voi face acum.

Până la urmă, tema pe care o discutăm este dacă acest demers este constituţional sau nu. Când putem şi cum putem să discutăm aceste aspecte? După părerea mea, dacă noi am afla, acum, să spunem, că preşedintele Camerei sau preşedintele Senatului în baza Constituţiei, face un demers la Curtea Constituţională pentru a afla dacă, având în vedere finalitatea de revizuire a Constituţiei, această solicitare poate fi primită de către Parlament sau nu.

 

Din sală:

Este dreptul preşedintelui.

 

Domnul Adrian Năstase:  

Este dreptul preşedintelui, dar ar trebui să ne spună preşedintele Camerei sau preşedintele Senatului dacă face un astfel de demers. Dacă face un astfel de demers, acest demers ar suspenda punerea pe ordinea de zi a acestei cereri, în temeiul unei practici de la Curtea Constituţională, în sensul că noi nu putem să decidem ceva înainte ca şi Curtea Constituţională să se pronunţe. Dacă am afla acest lucru de la preşedintele Senatului sau de la preşedintele Camerei, sigur că ar trebui după aceea să aşteptăm răspunsul Curţii Constituţionale, care să ne spună dacă pentru revizuirea Constituţiei şi pentru a transforma Parlamentul într-un Parlament unicameral, poate fi folosit demersul referendum-ului de la art.90 sau trebuie folosită procedura de la art.150.

 

Sper să fiţi de acord cu această soluţie care mi se pare că ar clarifica înainte de decizia noastră felul în care putem să tratăm două prevederi în concurenţă din Constituţie.

După părerea mea, avem o prevedere expresă care nu este folosită şi se încearcă eludarea prerogativelor Parlamentului în această procedură şi aceasta ar justifica demersul Parlamentului de a-şi apăra propriile prerogative.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Vă mulţumesc. Domnul Sever Voinescu.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă preşedinte, este grea lupta cu vreo trei texte regulamentare, vreo două constituţionale şi o lege întreagă şi admir şi eu tenacitatea şi abilitatea celor care vor să argumenteze până la urmă, că noi nu trebuie să aplicăm un text clar din Regulament, un text clar din Constituţie şi o lege.

Permiteţi-mi doar să citesc ce scrie o lege, Legea 3 din 2000 cu privire la desfăşurarea referendumului, ca să ne lămurim în ce procedură suntem. Nu este vorba, am mai spus-o, o spun, o repet, nu e vorba de modificarea Constituţiei. Sigur, domnul Adrian Năstase consideră că suntem în procedura de modificare a Constituţiei, dar încă odată: nu suntem. Legea spune aşa. Nu, trebuie să revizuieşti Constituţia. Dar iertaţi-mă, lăsaţi-mă să vă spun ce spune o lege pe care a votat-o acest Parlament, sigur, şi atunci cu dedicaţie, dar asta e legea, da?

Spune aşa, că: „referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului cu privire la mai multe puncte. Punctul c)- probleme de interes naţional.” La art.11 din lege se spune aşa: „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.” Problemele care se supun referendumului şi data – cineva a spus că nu e data în scrisoare şi atunci nu e în regulă. Hai să vedem ce ne spune legea înainte. „Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de către cine? de preşedintele României prin decret.”

Domnilor, dacă noi nu respectăm legile pe care noi le dăm şi de fiecare dată facem astfel încât să ajungem să votăm împotriva legilor pe care le avem, până la urmă noi nu respectăm Parlamentul nostru. Şi mie mi se pare că, chiar suntem într-o situaţie pe care domnul Ioan Oltean a descris-o la începutul întâlnirii noastre, că din păcate, antipatii, ură, în fine, anumite puseuri care ţin mai degrabă de psihologie decât de capacităţile noastre instituţionale, ne fac să nu citim legile şi regulamentele. Mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Era o doamnă, doamna Aura Vasile.

 

Domnul Adrian Năstase:

Imediat. Aş vrea însă să-l rog pe domnul Voinescu să nu fie într-o foarte mare eroare. Dânsul a citit dintr-un text care este perimat. Guvernul, preocupat în mare măsură de acest referendum, a modificat această lege printr-o Ordonanţă de urgenţă. După cum ştiţi, textul acela deja numai este valabil. Eu spuneam de lege că v-aţi referit la o lege. Pentru aceleaşi raţiuni a fost schimbată şi legea.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Textele citate nu sunt modificate de ordonanţă.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Doamna Aura Vasile, după care domnul Voiculescu. Vă rog.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc doamna preşedinte.

Am să plec mai departe de unde a lăsat colegul meu intervenţia şi am să spun că cel care încalcă Constituţia şi nu o lege este preşedintele României. Este clar şi foarte clar că preşedintele României a solicitat un lucru care este interzis de Constituţie.

Eu vă rog domnilor preşedinţi, al Senatului şi al Camerei Deputaţilor, pentru a ne putea lămuri şi pentru a putea să intrăm în legalitate, să aplicaţi unii dintre dumneavoastră articolul 146 alineatul 1, care spune: „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora, la sesizarea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori, precum şi din oficiu asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei”. Ca atare, vrem să .. – eu cel puţin să ştiu, dacă unul din cei doi preşedinţi, a celor două Camere iniţiată acest lucru. În caz contrar, o să ne ocupăm noi deputaţii şi senatorii să sesizăm Curtea ca încălcare gravă a Constituţiei de preşedintele României, aşa cum a rezultat şi în urma dezbaterilor din jurul acestei mese.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Doamna Aura Vasile, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, daţi-mi voie să vă dau eu răspunsul în ceea ce mă priveşte, unul fiind foarte clar. Şi vreau să înţelegem cu toţii că oricât de mult ne-am strânge noi în acest for şi în oricare alt for, dreptul unui preşedinte ales de a-şi consulta poporul, nu i-l poate lua nimeni, unu.

Doi, în ceea ce priveşte referendum, deci, întrebarea asupra unei teme, oricare ar fi ea, atâta timp cât nu generează... – ştim cu toţii ce înseamnă acest referendum – înseamnă, pur şi simplu, exprimarea unei opinii. Abia după aceea, în baza acestei opinii, poţi ca Parlament să elaborezi sau să parcurgi toate demersurile procedurale. Acesta este un lucru foarte clar şi îl ştim cu toţii la fel de bine. Restul sunt discursuri politice, sigur, importante într-o campanie electorală. Dar vă reamintesc un lucru, că aşa am reuşit să facem o reformă importantă, cea a votului uninominal, tot pornind de la un referendum care de asemenea, nu avea putere şi care a determinat până la urmă comportamentul nostru, al tuturor de a sprijini votul uninominal.

Cred că toate aceste argumente mă fac să spun că nu am nici un temei să sesizez Curtea Constituţională, că este un demers just şi corect al unui preşedinte ales al României care aşa rămâne până la sfârşitul mandatului său. Cred cu putere lucrul acesta şi cred că noi ca Parlament nu avem nici un drept să facem un blocaj administrativ, ceea ce noi în momentul acesta facem, pentru că până la urmă Parlamentul este îndrituit să se pronunţe.

Dumneavoastră, în momentul acesta, strânşi într-un for care e format din 26 de oameni, încercaţi să blocaţi accesul a 471 de oameni la un drept pe care dumnealor îl au – de a se pronunţa.

Deci, în momentul acesta, problema este a noastră aici în acest for şi nu a preşedintelui sau a plenului Camerei Deputaţilor.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte, cu scuze, dar trebuie să fac o intervenţie, să vă corectez. Referendumul la care aţi făcut referire privind votul uninominal nu a cuprins legea şi ceea ce grupurile parlamentare au susţinut şi întrebarea pe referendum a fost cu totul alta decât privind votul uninominal pe colegii. Vă readuc aminte.

A doua problemă pe discursul dumneavoastră, poate 26 de persoane, adunând capacităţile la un loc, pot să delibereze mai bine decât o singură persoană.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Depinde de persoană.

 

Domnul Mircea Geoană:  

Eu cred că deja consumăm mult prea mult timp şi energie pe un subiect care în mod evident, este un subiect de campanie electorală, nu este nici un fel de temei serios şi profund în demersul preşedintelui. Este evident, este o strategie de campanie.

În acelaşi timp, este clar că suntem în faţa unei situaţii neobişnuite în care se pune în discuţie revizuirea Constituţiei, este un punct de vedere valid. Nu pot să ignor faptul că propunerea avansată de preşedinte, complet neinteresant pentru cei care sunt afară în stradă este evident că este un demers electoralist.

Din punct de vedere al acţiunii Guvernului şi evident în această regie de campanie se schimbă regula referendumului în timpul jocului, un lucru care mi se pare absolut inacceptabil şi o atitudine de aroganţă impardonabilă din partea unui guvern astăzi fără majoritatea transparentă pe care preşedintele o invoca în timpul guvernării Tăriceanu, de exemplu. De aceea, suntem astăzi în faţa unei situaţii inedite. Este o cerere care are aparenţa de normalitate, dar pe fond este o cerere care are în mod evident un profund caracter neconstituţional şi un profund caracter electoral. De aceea, cred că ceea ce s-a exprimat mai devreme, cred că din partea reprezentanţilor UDMR, reprezintă un punct de vedere echilibrat, pentru că trebuie să dăm experţilor noştri răgazul să se poată pronunţa cu privire la adevăratul caracter al acestui demers al preşedintelui. Dacă acest demers este de natură şi consideră specialiştii şi juriştii noştri, Comisiile juridice reunite consideră că acest demers este un demers normal aşa cum îl prezintă suporterii preşedintelui, atunci va merge mai departe pe procedura existentă. Dacă această comisie juridică, dimpotrivă, va constata – poate şi Curtea Constituţională se va sesiza într-o formă sau în alta nu astăzi, nu putem să luăm o decizie pe baza unei eventuale decizii a preşedintelui Senatului sau a Camerei. Astăzi luăm o decizie pe speţa care o avem în faţa noastră. Dacă va exista şi la Curte un demers, dacă Avocatul Poporului se va pronunţa asupra demersului Guvernului, prin ordonanţă de urgenţă, sunt factori care vor influenţa modul în care Parlamentul se va apleca, mai devreme sau mai târziu, asupra cererii preşedintelui.

Parlamentul nu se poate deroba de obligaţia constituţională de a se apleca la un anumit moment pe fond asupra acestei cereri. Deci, eu cred că lucrul natural astăzi, în acest fond de suspiciune politicianistă, dar şi de dubiu cu privire la caracterul constituţional sau nu al cererii preşedintelui să mergem către Comisiile juridice, să le îndemnăm aşa cum trebuie să o facem, să se pronunţe cu celeritate asupra acestei chestiuni. Între timp vom vedea dacă la Curtea Constituţională apar elemente care să schimbe punctul de vedere cu privire la demersul acesta şi cred că este un demers care astăzi, este singurul pe care-l putem avea şi încerc să găsesc o soluţie care să ne permită să mergem la lucrurile care sunt mult mai importante decât acest demers care este cusut cu aţă albă, este cusut cu aţă albă, este un demers de tip electoralist şi un demers care vrea să schimbe Constituţia sub pretextul unei consultări populare. De aceea, nu văd altă variantă decât aceea de a merge către juriştii noştri, să-i întrebăm. Între timp, vedem şi Curtea, vedem ce se întâmplă şi cu chestiunea aceasta, dar altfel vom fi în situaţia să mergem către ceea ce spunea probabil domnul Puiu Haşotti şi cred că ar fi mai bine să avem un punct de vedere clar, cu un vot şi după aceea să mergem mai departe. Sunt alte chestiuni, cred eu, mult mai importante, este vorba de existenţa sau supravieţuirea Guvernului, este vorba de pensii, este vorba de substanţă politică şi socială şi economică mult mai importantă decât acest demers care, repet, este atât de transparent politicianist încât nu cred că trebuie comentat prea mult.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Domnul Ioan Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:        

Mulţumesc doamna preşedinte.

Recunosc că sunt surprins că încă nu s-a propus înfiinţarea unei comisii de anchetă care să vină şi să constate de ce preşedintele... Nu, că le aveţi, nu suntem departe, de la Comisia juridică la o comisie de anchetă este pasul mult prea mic, aşa că aşteptăm şi comisia de anchetă.

Domnilor colegi,

Articolul 7 şi alineatul 1 şi alineatul 3 constituie norme imperative, nu ne dau nou posibilitatea să venim să facem analize, ci doar să constatăm că există o solicitare a preşedintelui şi că aceasta se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi, nici măcar nu mai trebuie să votăm acest lucru, pentru că altfel norma aceasta numai are nici un rost. Din moment ce votăm, înseamnă că numai are caracter imperativ.

Plenul celor două Camere unite poate să ia în dezbatere, acolo se pot pronunţa judecăţi de valoare, se poate lua o decizie, o hotărâre, dar nu aici în această formulă, ci cu respectarea prevederilor articolului 7.

De aceea, eu cred că toată discuţia de până acum a fost inutilă. Am pierdut o oră şi jumătate din timpul nostru şi aşa extrem de preţios pentru a constata ce? Că articolul 7 spune clar că se supun cu prioritate pe ordinea de zi. De aceea, eu nu cred că aici trebuie să ne mai exprimăm votul. Pe primul punct la ordinea de zi se află scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu. Restul, de acolo încolo putem să le discutăm şi să le analizăm.

De aceea, doamna preşedinte, eu v-aş ruga să luaţi act de acest lucru şi să trecem mai departe la următoarele puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Domnul Márton Árpád, după care doamna Anca Boagiu.  

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Ne interesa ceea ce am spus, încă odată. Parţial, domnul Oltean are dreptate. Noi în şedinţă, că o fi astăzi, că o fi mâine comună în care trebuie să numim - şi încă odată vă spun - este o problemă stringentă şi nu vă jucaţi cu situaţia ţării. Vă rog frumos să numim Consiliul de administraţie la BNR. În acea şedinţă, ne place, nu ne place, va trebui să-l ascultăm pe domnul preşedinte şi trebuie să dăm un aviz de orice fel dorim, dar nu neapărat în acea şedinţă, deci, să fie clar. El vine, ne spune ceva conform ordonanţei care deocamdată, ne place, nu ne place, este în vigoare, noi trebuie să dăm acest aviz, cel mai târziu, până pe 22 şi asta este o matematică pură. Deci, putem decide să trimitem la Comisia juridică.

Din păcate s-a citat greşit din Constituţie şi nu se doreşte să se citească exact textul constituţional de orice gen ar fi. În primul rând, acel referendum pe care l-a mai făcut domnul preşedinte, viza modificarea unei legi şi nu revizuirea Constituţiei, unu.

2. Articolul 146 litera e): „Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii.” Textul este clar. A face un referendum despre un Parlament unicameral înseamnă un conflict constituţional de ordin juridic, de ordin constituţional între preşedinte şi una dintre Camere, cel puţin Senatul, care se întreabă ca să dispară sau nu. Este un conflict de ordin constituţional, juridic de ordin constituţional. Asta este clar. Că preşedinţii celor două Camere nu consideră că este sau deocamdată nu sunt convinşi că este un astfel de conflict şi nici eu nu am puterea să vă spun că este un astfel de conflict, e o altă problemă.

Cele două comisii juridice însă compuse din majoritatea jurişti vor putea să analizeze dacă ne aflăm într-una din aceste situaţii, situaţii în care unul dintre preşedinţii celor două Camere poate să sesizeze Curtea Constituţională. Deci, trebuie să punem pe ordinea de zi. Domnul preşedinte vine, spune ce doreşte, iar noi dăm avizul până pe 22, sesizăm cele două Comisii juridice să ne spună, pe baza celor aflate acolo, spuse atunci în acea şedinţă, care este punctul nostru de vedere, să decidă, să facă o hotărâre, să facă ce doreşte şi pe urmă dacă se consideră că ar fi o problemă de constituţionalitate, de conflict constituţional, atunci unul dintre preşedinţi să sesizeze Curtea Constituţională. Este din punctul meu de vedere singura cale legală, regulamentară pe care trebuie să mergem.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Era aşa înscrişi: domnul Voiculescu, domnul Ruşanu, doamna Anca Boagiu, domnul Albu şi domnul Meleşcanu.

 

Domnul Ruşanu, vă rog.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

 

Mulţumesc doamna preşedinte.

Doamna preşedinte, UDMR-ul, prin domnul Marton Arpad, a făcut o propunere. Grupul parlamentar PNL vă solicită să puneţi la vot acea propunere, propunerea care a făcut-o domnul Marton Arpad să se trimită la Comisiile juridice.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Se înscrie pe ordinea de zi oricum a plenului, aceasta este procedura.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnă preşedinte, repet, în cadrul Biroului permanent sau a Birourilor reunite, fiecare dintre membrii acestor Birouri poate să facă o propunere, corectă, incorectă, dar acea propunere poate fi supusă la vot, trebuie să fie supusă la vot. Noi susţinem propunerea UDMR, să fie supusă la vot.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu o să vă rog aşa, şi aici am să-i cer sprijinul şi domnului Mircea Geoană, ca preşedinte, cred că nu puteţi să ne cereţi să votăm ceva ce nu este în concordanţă cu regulamentul şi în regulament noi avem o procedură foarte, foarte, foarte clară. La solicitarea preşedintelui, se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi. Deci, nu putem decât să mergem în plen, aceasta este procedura.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnă preşedinte, este o interpretare. Atenţie! Dacă cei de aici votează altceva, acea interpretare a dumneavoastră cade.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Păi, eu vă propun să modificăm Regulamentul şedinţelor comune.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu. Doamnă preşedinte, încă o dată. Un coleg a propus ceva. Deci, se supune la vot.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi suntem de acord cu propunerea făcută de domnul Marton Arpad de a fi înscrisă pe ordinea de zi a plenului, este absolut în regulă, este şi statutar, este ceea ce vă cer de două ore, deci nu este nici o problemă.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Doamnă preşedinte, stimaţi colegi, eu vă cer, şi repet. Din când în când pot să realizez acest lucru, aceeaşi frază pe care am spus-o. Deci, n-avem ce face, s-o punem pe ordinea de zi, citirea de către preşedinte. Unu.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Nu se citeşte de preşedinte. Se citeşte scrisoarea.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Nu vă supăraţi, este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Aici este o problemă de interpretare a dumneavoastră. Ia să vedem ce spune acesta cu asterisc: „La solicitarea preşedintelui României, primirea mesajului adresat Parlamentului se înscrie cu prioritate pe ordinea de zi sau, după caz, la data solicitată. După primirea mesajului, Parlamentul poate hotărî dezbaterea acestuia. În acelaşi mod se va proceda şi cu alte cereri ale preşedintelui României formulate în exercitarea atribuţiilor sale”.

Deci, că vine domnul preşedinte sau nu, prezentaţi acest mesaj al domniei sale, după care noi putem decide să dezbatem, după care noi putem decide să trimitem problema la Comisia juridică şi nu să decidem instantaneu în aceeaşi zi. Aceasta am propus eu, până pe 22, încerc să citez din mine, avem timp să dăm un aviz, că aşa a prevăzut domnul preşedinte, scuzaţi, Guvernul, prin ordonanţa de urgenţă care a apărut pe 2 octombrie. Deci, până pe 22 octombrie putem să dăm un aviz de orice natură. Nu trebuie neapărat să dăm în aceeaşi şedinţă. Unu.

Doi. În mod evident, în momentul în care am dat acest aviz, se pot face demersurile pentru a fi acest referendum, deci după avizul nostru, de orice natură ar fi acel aviz. Asta este adevărat, dar conform deciziei Curţii Constituţionale, până când acest aviz nu a sosit la Preşedinţia României, simpla prezentare în Cameră, aşa cum s-a mai încercat, din păcate, o dată, v-am informat, citez acum nu din mine, ci din domnul preşedinte, nu este îndestulătoare.

Propunerea mea este ca să fie prezentat mesajul, pe urmă existând o propunere, adică o suspiciune de problemă constituţională, să fie trimisă problema la Comisiile juridice reunite, ele să întocmească un raport pe baza acestuia, cu soluţie, eventual cu hotărâre, pe care să-l dezbatem până pe 22 octombrie.

Aceasta este propunerea mea. Dacă doriţi să supuneţi votului propunerea mea, aceasta este în integralitatea sa propunerea mea.

 

Domnul Adrian Năstase:  

Dacă-mi permiteţi, o singură precizare de ordin procedural şi pentru domnul Marton Arpad şi pentru ceilalţi colegi.

Această cerere trebuie luată împreună cu modificarea produsă prin ordonanţa de urgenţă. Modificarea din ordonanţa de urgenţă spune că, dacă Parlamentul nu se pronunţă într-un interval de 20 de zile, atunci se consideră că avizul este dat. Deci, practic, după ce s-a introdus pe ordinea de zi acest punct, după aceea noi putem să ne jucăm în nisip cu Comisia juridică, cu Comisia pentru mediu, cu Comisia pentru egalitatea de şanse, 20 de zile şi putem nici să nu mai facem nimic. Oricum, prin acord tacit, ca să spun aşa, după 20 de zile, se consideră că acordul a fost dat.

Deci, eu îi înţeleg pe colegii mei de la PD-L care erau încântaţi de această propunere şi îmi este foarte evident că au înţeles care este sensul şi implicaţiile acestei proceduri. Până la urmă, problema noastră nu este cum se va da acest aviz, prin acord tacit sau prin exprimare negativă sau prin exprimare pozitivă. Problema este dacă această procedură este acceptată de către Parlament şi care înseamnă în definitiv bypasarea sau eludarea atribuţiilor sale sau nu. Şi, cu alte cuvinte, dacă această cerere pentru aviz este acceptabilă sau nu, dacă este constituţională sau nu. Sigur, aceasta este de fapt problema de fond. Celelalte chestiuni sunt chestiuni până la urmă de bucătărie internă care nu fac decât să creeze puţin amuzament public. Datorită ordonanţei de urgenţă, care deocamdată este în vigoare, nu ştiu dacă ea este constituţională, pentru că s-ar putea, la un moment dat, ştiu eu, şi consiliul popular să ne stabilească nişte termene în legătură cu derularea procedurilor interne pe această linie, este o idee, dar deocamdată Guvernul se ocupă de chestiunea aceasta. Deocamdată, ordonanţa este în vigoare şi acesta este efectul acelui termen de decădere de 20 de zile sau, în orice caz, de finalizare a procedurii.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Albu.

 

Domnul Gheorghe Albu:  

Doamnă preşedinte, vreau să fiu foarte scurt şi vroiam să iau cuvântul mai ales după ce a luat domnul Marton Arpad, cu care evident sunt de acord, nu neapărat din motivele aduse în discuţie de domnul Năstase. Unde nu pot fi de acord cu propunerea domnului Arpad este partea a doua. Deci, aş vrea să vă atrag atenţia că noi, respectând Constituţia, legile ţării, mai intervine o problemă. Suntem într-un profund conflict de interese cu această cerere. De fapt, ce cere domnul preşedinte? Reducerea numărului de parlamentari, prin acest referendum, reducerea Parlamentului la o Cameră, aşa că foarte multe comisii de judecată, comisii de aviz, cred, părerea mea, nu sunt jurist, este că ar intra în această situaţie de conflict de interese cu cererea preşedintelui. Haideţi să dăm plenului, să punem pe ordinea de zi – şi aceasta este propunerea pe care o fac – după care, evident, cine avea de gând să o conteste la Curtea Constituţională, văd că această cerere este venită după 24 septembrie, avea timp s-o facă până acum, deci puteam lua cunoştinţă de ea, Birourile permanente au luat cunoştinţă de ea, deci putea fi contestată la Curte, putea să se întâmple orice.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Era doamna Aurelia Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Doamnă preşedinte, poate că regulamentul spune că trebuie înscris pe ordinea de zi cu prioritate, dar putem să înscriem pe ordinea de zi după ce suntem convinşi ca şi Parlament al României că se respectă Constituţia şi alte legi care guvernează această ţară. Motiv pentru care vă solicit încă o dată să supuneţi votului membrilor Birourilor reunite propunerea pe care am mai făcut-o: trimiterea acestei solicitări la Comisiile juridice reunite ale celor două Camere, aşteptăm răspunsul, după care sunt de acord să înscriem pe ordinea de zi cu acest raport.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Anca Boagiu.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu urmăresc cu multă atenţie dezbaterile care au loc în această sală. Îmi cer scuze pentru întârziere, vin dintr-o delegaţie din Suedia, reuniunea Comisiilor de afaceri europene.

Recunosc că mă şochează un pic venirea acasă, pentru că vin dintr-un mediu în care regulile sunt reguli, regulamentele, legile se respectă şi, de obicei, nu se caută locul în care ai putea să mai pui o virgulă sau un punct, astfel încât să tergiversezi anumite decizii.

Eu citesc scurt o scrisoare pe care ne-a transmis-o preşedintele statului român, o scrisoare în care aflu şi cred că este interesant şi pentru colegii care sunt zâmbăreţi acum sau se distrează, nu ştiu, sunt mai odihniţi, ni se cere doar atât: trecerea la un parlament, deci ni se cere ca şi Parlament să analizăm trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari. Şi aici fac apel un pic la memoria colectivă. Cred că am vorbit de foarte multe ori despre trecerea la Parlamentul unicameral şi am vorbit nu de dragul de a reduce numărul de parlamentari, pentru că ştim cu toţii că există opoziţie majoră. Am vorbit, pentru că de fapt este o cerinţă pe care o adresează cetăţenii României îşi doresc mai puţini parlamentari, consideră că actul legislativ este mult mai coerent şi mult mai corect în această situaţie. Şi de altfel cred că cea mai mare parte dintre dumneavoastră aţi susţinut asta în campaniile electorale. Dacă dorim să ne păcălim electoratul acum, putem găsi foarte multe motive de tergiversare. Nu cred că este o strategie de campanie electorală, este o strategie veche sau este un enunţ pe care l-am făcut cu foarte multă vreme în urmă.

În acelaşi timp, nu cred că va crea cheltuieli suplimentare.

Mulţumesc, domnule Bogdan Olteanu, pentru atenţia dumneavoastră şi colegului meu Oltean, celălalt. Da, o să vorbesc şi eu încrucişat, dar tot am să spun ceea ce am de spus, pentru că ajungem şi la capitolul cheltuieli. A, cred că un referendum organizat separat înseamnă mult mai multe cheltuieli decât un referendum organizat laolaltă cu un alt proces legislativ.

Nu în ultimul rând, cred că am dus discuţia prea departe, ajungând la modificarea Constituţiei. Cred că modificarea Constituţiei poate să devină un subiect de abia după ce vom consulta populaţia şi vom afla care este părerea populaţiei. Cred că aici este mai degrabă temerea că populaţia va zice: „Da, modificaţi Constituţia, vrem un Parlament mai mic, vrem un parlament cu un număr mai mic de parlamentari, genul parlamentului unicameral”. Nu ştim ce va decide populaţia, dar ştiu că mult invocata Constituţie spune doar atât în ceea ce priveşte referendumul, că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la problemele de interes naţional. Cred că aici, dragi colegi, nu beneficiem decât de respectul maxim pe care preşedintele îl are faţă de Parlament. Cred că avea şi alte modalităţi de a consulta populaţia şi puteţi să verificaţi în articolele celelalte pe care le invocă domnul Năstase din Constituţie, să vedeţi că existau şi alte modalităţi de consultare a populaţiei, sărind peste Parlamentul României. Cred că ar trebui apreciat acest lucru şi nu blamat. Mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu mulţumesc.

Domnul Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Eu cred că orice om din lumea aceasta poate să greşească, inclusiv domnul preşedinte. Iată de ce cred că propunerea făcută, anume Comisiile juridice să analizeze solicitarea preşedintelui este una corectă.

Şi acum două chestiuni de procedură, doamnă preşedinte.

Dumneavoastră şi nimeni de aici nu poate stabili ordinea de zi prin proprie voinţă. Trebuie să consultaţi prin vot Birourile reunite. Bun .

Al doilea lucru – şi-l spun încă o dată şi-l voi spune şi în plen – va trebui ca Parlamentul, în momentul în care se va pronunţa asupra acestui referendum, să fie în cvorum. Indiferent cine va conduce lucrările Camerelor reunite va trebui să fie foarte atent ca în sală să fie jumătate plus unu din numărul total de parlamentari. Altfel, nu se poate da nici un fel de vot, nici pro, nici contra referendum-ului.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Era domnul Bogdan Olteanu.

 

Domnul Bogdan Olteanu:  

Nu ştiu dacă ţin neapărat să vorbesc. Mă simt însă jignit de atitudinile doamnei vicepreşedinte Boagiu, dar dânsa în mod obişnuit vorbeşte nepotrivit cu colegii domniei sale, aşa că n-am să intru în detalii aici. Sigur că confuziile grave de valori şi de noţiuni între reducerea numărului de parlamentari şi reducerea numărului de Camere ţin de părerile şi ştiinţa domniei sale şi n-am să le comentez eu.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Vă mulţumesc. Este prima dată când aveţi o intervenţie politicoasă.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este în regulă.

Nu mai sunt luări de cuvânt? Nu se poate!

Bun .

S-au formulat câteva propuneri.

Prima propunere, pe care o susţinuse şi domnul Ruşanu, a domnului Marton Arpad este aceea de înscriere pe ordinea de zi cu propunerile subsecvente, cum spunea domnul Ruşanu.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Deci, propunerea mea era, ce a spus şi domnul Marton Arpad, trimiterea la Comisiile juridice reunite.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din plen. Doar plenul poate să facă lucrul acesta.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Noi, doamnă preşedinte.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Noi nu putem, pentru că noi avem art.7 din Regulamentul şedinţelor comune. Noi nu putem asta. Plenul poate s-o facă, sigur.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Care sunt condiţiile cerute în Constituţie?

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Nu este prima dată când, pentru anumite neclarităţi, trimitem la Comisiile juridice să dea un punct de vedere, Nu este prima dată.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot propunerea domnului Marton Arpad, pe care o susţin şi eu, de înscriere pe ordinea de zi a primului plen.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnul Marton Arpad ar trebui să reitereze propunerea, deci trimiterea la Comisiile juridice.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Propunerea este aceea de înscriere pe ordinea de zi a primului plen, cu, ulterior, domnul Marton Arpad a şi explicat, dar lucruri pe care le poate decide plenul.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, doamnă preşedinte, şi după aceea vă rog frumos supuneţi propunerea PNL-ului de a se trimite la Comisiile juridice reunite. Este a doua propunere.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă supun la vot această propunere. Propunerea domnului Marton Arpad.

Cine este pentru?  10 voturi.

 

Din sală:

9 voturi.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă invit încă o dată să ridicaţi mâinile.

Voturi pentru? 10 voturi, îmi spune doamna Doina Silistru.

Voturi împotrivă? 12 voturi.

Abţineri? 2 abţineri.

Această propunere a fost respinsă.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Urmează propunerea mea.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu nu pot să supun la vot ceva care nu este în acord cu regulamentul.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Doamnă preşedinte, staţi puţin, dumneavoastră ţineţi cu UDMR-ul acum? Pe a UDMR-ului aţi supus-o la vot, pe a PNL-ului nu vreţi s-o supuneţi la vot?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu. Vroiam să spun că-i dau domnului preşedinte Mircea Geoană să supună dumnealui la vot această propunere care nu este regulamentară.

 

Domnul Mircea Geoană:

Trebuie să menajăm susceptibilităţile pe linie politică.

Cine este în favoarea propunerii avansate de domnul Dan Ruşanu? Vă rog să votaţi. 12.

Împotrivă? Vă rog să votaţi. 10 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu două voturi, această propunere a fost aprobată.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 12 la 12, este respinsă.

 

Domnul Mircea Geoană:

N-a trecut nici asta.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Atenţie, domnule preşedinte, 9 cu 2 fac 11 şi am avut 12. Ce naiba, nu ştiţi să număraţi?

 

Din sală:

Zece.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Care zece, domnule? Păi, nu vă ies la socoteală, măi, băieţi. 9 plus 2 abţineri, sunt 11.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Doamnelor şi domnilor, în momentul acesta, doamna preşedinte a cedat conducerea şedinţei domnului preşedinte Geoană. Deci, în cazul parităţii de voturi, decide cel care conducea şedinţa.

 

Domnul Mircea Geoană:

Cu supervotul preşedintelui Senatului, propunerea a fost aprobată.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Iertaţi-mă. Când s-a cedat conducerea şedinţei? N-am fost atent.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Doamna preşedinte, vă rog să vedeţi în ce Regulament scrie.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Asta vroiam să zic şi eu, că nicăieri, în nici un Regulament, preşedintele nu decide.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 La şedinţele Birourilor reunite.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Deci, nicăieri, ba, când este egalitate, propunerea este respinsă şi ştim cu toţii. Vă rog să-mi spuneţi unde este preşedintele.

 Deci, propunerea, şi aceasta a fost respinsă. E..

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Deci, domnule Arpad, unde scrie?

 

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte,..

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumim.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog. Votul a fost exprimat şi este consemnat în stenograma şedinţei ca fiind un vot favorabil.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Nu există aşa ceva.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, dacă îmi permiteţi.

Domnule preşedinte, îmi permiteţi?

 

Domnul Mircea Geoană:

Mergem în continuare pe ordinea de zi de astăzi.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, puteţi să-mi daţi şi mie cuvântul?

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă dau cuvântul, evident. Vă rog.

 

Domnul Ioan Oltean:

Îl rog pe domnul...

Domnilor colegi,

Domnule vicepreşedinte Olteanu, dacă îl rog pe domnul deputat Márton să ne invoce articolul care prevede aşa ceva, suntem aici mulţi de mulţi ani şi niciodată nu s-a recurs la o asemenea prevedere. Dacă există şi nouă ne-a scăpat, îl rog să o invoce. De când e lumea şi în plen şi în plenul Birourilor reunite şi în plenul Biroului permanent al Camerei, votul egal era un vot nul.

 

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

Articolul 40. În caz de paritate de voturi..

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Deci, vă spun eu: numai la plen este vorba. Deci, la plen, la vot egal, preşedintele de şedinţă poate vota.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În caz de paritate, articolul 40: votul preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune este decisiv.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Da, dar în plen, nu în Birourile reunite.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Dacă îmi permiteţi, am să fac o clarificare pentru că, colegul nostru, domnul Motreanu, nu a citit până la capăt. Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor cu o precizare. Domnul Geoană a votat. Deci, a votat. Dumnealui nu poate vota de două ori, este o chestiune de bun simţ.

 

Domnul Mircea Geoană:

Este vorba de un bun simţ regulamentar conform articolului 40, în caz de paritate, cel care conduce şedinţa...

 

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte Geoană, s-a votat, stenograma a reţinut, să trecem mai departe.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Stenograma a reţinut 10 la 10 şi un abuz din partea preşedintelui de şedinţă de a încerca să voteze de două ori, ceea ce este inadmisibil. 12 la 12.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte, articolul 40 se regăseşte în Secţiunea a V-a care spune despre procedura de vot, nici în alineatul 1, nici în alineatul 2 nu se precizează că este vorba despre lucrările în plenul Camerei Deputaţilor, Camerelor reunite, ci este vorba despre o şedinţă, oricare şedinţă comună, o fi Birou, ori fi Birou ce comisii reunite, ori o fi plen, acest capitol vorbeşte despre toate situaţiile de vot.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Domnule Márton Árpád.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Dacă-mi permiteţi domnule preşedinte, scrie un lucru foarte clar şi am să vă citesc articolul 40. „În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui care conduce lucrările şedinţei comune este decisiv.” Este un prim aspect. Al doilea, dar care este mult şi mult mai important şi care anulează toată această tevatură. „Preşedinţii celor două Camere îşi exercită votul după exprimarea voinţei tuturor deputaţilor şi senatorilor.” Adică atunci când deputaţii şi senatorii sunt la paritate într-un vot, preşedinţii celor două Camere intervin cu votul decisiv, da? Şi aici lucrurile sunt foarte clare. Nu se poate lua în considerare votul unui om de două ori. Este iarăşi o chestiune, că nu este un superpreşedinte, chiar dacă vrea să fie.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Bogdan Olteanu.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc domnule preşedinte. Eu aş vrea să fac o propunere de compromis, ca să nu trăim cu o impresie că aici lucrurile sunt forţate în vreun fel sau altul. Prevederile sunt cât se poate de clare şi întotdeauna, atunci când am avut ocazia de a conduce şedinţe, am înţeles să folosesc această prerogativă de a vota ultimul, probabil propusă în Regulament pentru ca parlamentarii să nu se simtă în vreun fel presaţi de votul preşedintelui. De asta se prevede că preşedintele sau preşedinţii votează la urmă.

Pe de altă parte, este evident din cuprinsul acestui articol că, da, ambii preşedinţi votează la urmă, dar votul celui care conduce şedinţa la momentul respectiv este hotărâtor.

De aceea, domnule preşedinte şi doamnă preşedinte, ca să nu ne simţim în vreun fel presaţi nici unii dintre noi, haideţi să mai votăm odată, cu rugămintea ca dumneavoastră să votaţi după ce ridică mâna ceilalţi, numărăm, vedem cât iese şi fireşte, conform articolului 40, votul domnului preşedinte Geoană în cazul acesta este hotărâtor.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mi se pare o propunere corectă pentru a înlătura orice suspiciune cu privire la acest lucru.

Vă propun reluarea votului cu privire la propunerea de trimitere în Comisiile juridice a cererii preşedintelui.

 

Din sală:

Doamna Roberta conduce şedinţa.    

 

Domnul Constantin Dumitru:

Nu este adevărat. A cedat conducerea şedinţei numai pentru propunerea aceasta.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Am cedat pentru supunerea la vot a acestui lucru. Îmi pare foarte rău, este atribuţia mea, o reiau. Deci, nu este nici un fel de problemă. Nu scrie nicăieri că nu pot să... Nu am cedat lucrările preşedintelui.

Domnule Geoană, dacă dumneavoastră doriţi şi în calitate de..

Suntem la acelaşi punct, se reia votul.

 

Domnul Mircea Geoană: 

Suntem la acelaşi punct, doamnă preşedinte. După ce epuizăm acest punct, reluaţi conducerea şedinţei.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Nu, domnule preşedinte Geoană. Nu.

 

Domnul Constantin Dumitru:

În acest moment, suntem într-o formulă de reluare a votului, aşa cum am solicitat. Vă rog să se pronunţe. Nu voi vota înainte.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte Roberta, vă rog să respectaţi procedurile că nu suntem la grădiniţă! Acceptaţi prerogativele pentru acest vot!

Domnule preşedinte al Senatului, supuneţi votului!

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Nu. Acum, lucrurile stau în felul următor.

 În primul rând, trebuie să stabilim dacă reluăm votul, domnule preşedinte Geoană. Acesta este un alt aspect, pentru că un vot aţi dat.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să votăm dacă suntem de acord cu reluarea votului. Vă rog să vă pronunţaţi! Vă rog să număraţi!

14 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Pe baza votului exprimat de Birourile permanente reunite, supun la vot propunerea de trimitere a cererii preşedintelui României către Comisiile juridice pentru un aviz. Vă rog să votaţi! Propunerea iniţială, conform propunerii domnului Ruşanu. Vă rog să număraţi!

14 voturi în favoare.

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi!

Cu 10 voturi împotrivă, propunerea domnului Dan Ruşanu a fost aprobată de Birourile permanente reunite. Vă mulţumesc.

Pentru următoarele puncte de pe ordinea de zi ..

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, o să vă rog să agreăm un termen în care Comisia juridică să se pronunţe.

 

Domnul Puiu Haşotti:

 O săptămână.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul senator Haşotti a propus termenul de o săptămână. Suntem de acord cu acest termen? Sunt şi alte propuneri?

Deci, sunt trei propuneri: 5 zile, 7 zile sau 14 zile din partea domnului Bănicioiu. Sunt trei propuneri avansate spre decizia Birourilor permanente reunite.  

Sunt trei propuneri. Suntem obligaţi să le luăm şi să le votăm pe fiecare în parte.

Propunerea domnului vicepreşedinte Pereş – de 5 zile, vă rog să vă pronunţaţi. Voturi în favoare? Vă rog doamna Silistru să ne ajutaţi cu numărătoarea votului.

10 zile. Cine este împotriva acestei propuneri?

Voturi împotrivă, mâna sus cei care votaţi împotrivă, vă rog.

Cu 12 voturi împotrivă, această propunere a fost respinsă de Birourile permanente.

Abţineri? Fără abţineri.

Deci, a fost respinsă.

Propunerea de 7 zile ca termen. Cine este pentru? Vă rog să număraţi! 4 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Din lipsă de majoritate şi această propunere a fost respinsă.

Propunerea domnului Bănicioiu, termen de 2 săptămâni, 14 zile, vă rog să votaţi! 

Abţineri? 3 abţineri.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Deci, termenul stabilit de Birourile permanente este de 14 zile pentru acest aviz.

 

Domnul Constantin Dumitru:

Domnule preşedinte, cred că ar fi trebuit să stabilească UDMR-ul dacă a votat pentru 5 zile sau pentru 14 zile.

 

Domnul Mircea Geoană:

Cred că votul a fost suficient de clar. Diferenţa este atât de mare, încât..

 

Domnul Verestoy Attila:

Domnule preşedinte, pot să vă dau clarificarea necesară. Noi consideram că trebuia să se elaboreze un raport cât mai rapid, cât mai repede. Asta este. Dacă s-a considerat că 5 zile sau 7 zile nu sunt suficiente, pentru că este o problemă complexă, profundă şi solicită o abordare mai complexă, s-a adoptat 14 zile. Eu personal nu pot să nu fiu de acord.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Dacă îmi permiteţi domnule preşedinte, avem viciul acesta cu două săptămâni că nu ies numărul de voturi. Deci, este o problemă.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte, să facem o propunere de compromis între cele două, propunem 6 zile.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Fac şi eu o propunere dacă îmi permiteţi – 4 zile.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Sau 10.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Eu vă fac o propunere – 4 zile, un timp suficient pentru ca două comisii juridice, la modul serios, să-şi exprime un punct de vedere.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Am şi eu o propunere de 10 zile.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

4 zile înseamnă: joi, vineri, sâmbătă şi duminică. Nu se poate! De la 6 zile în sus.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Domnule Ruşanu, am spus lucrătoare: joi, vineri, luni, marţi.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Haşotti, dacă există şi o altă propunere?

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere şi ce a spus domnul senator Verestoy Attila, cred că propunerea care înseamnă un compromis acceptabil, este 10 zile şi vă rog să o supuneţi la vot.

 

Domnul Mircea Geoană:

Voi supune la vot în ordinea propunerilor avansate. Doamna preşedinte Anastase a avansat un termen de 4 zile lucrătoare şi vă rog să vă pronunţaţi cu privire la această propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 12 voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Deci, propunerea nu a întrunit numărul de voturi necesare, propunerea pentru 10 zile. Vă rog să precizaţi dacă sunt zile lucrătoare sau calendaristice.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Calendaristice domnule.

 

Domnul Mircea Geoană:

10 zile calendaristice, a doua propunere.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi! 14 zile în favoare.

Voturi împotrivă?

Cu 14 voturi în favoare, 10 zile calendaristice pentru avizul comisiilor juridice cu privire la solicitarea preşedintelui.

Mulţumesc. Pentru continuarea ordinii de zi, o rog pe doamna preşedinte Anastase să preia conducerea.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Intrăm în următorul punct.

 

PUNCTUL 2

Moţiune de cenzură iniţiată de 123 deputaţi şi senatori

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Intervenţii?

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul vicepreşedinte Oltean, vă rog să luaţi cuvântul.

 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna preşedinte,

 Stimaţi colegi,

 Constat şi cred că secretarii generali pot să ne confirme şi liderii de grup, evident, dacă această moţiune cuprinde semnăturile aceloraşi parlamentari care au depus ultima moţiune de cenzură.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

 Nu are nici o legătură.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să păstraţi ordinea şi respectul pentru cei care intervin. Vă puteţi înscrie la cuvânt, după ce termină domnul vicepreşedinte Oltean.

Mai înainte discutam dacă scrisoarea preşedintelui este constituţională. A fost o discuţie de două ore. Cred că trebuie să vedem şi dacă această moţiune de cenzură îndeplineşte condiţiile prevăzute în Constituţia României. Articolul 113, alineatul 4 spune că dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia, în aceeaşi sesiune o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul nu-şi angajează răspunderea potrivit articolului 114. În opinia mea, semnatarii...

Domnilor colegi, vă rog să respectăm opiniile colegilor din Birourile permanente reunite.

 

 Domnul Ioan Oltean:

 Domnule preşedinte, vă rog să creaţi condiţiile necesare unei exprimări libere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Voinescu, vă rog să respectaţi colegul din propriul  partid care încearcă să prezinte un punct de vedere al domniei sale.

 

Domnul Ioan Oltean:

Este un punct de vedere pe care eu îl supun atenţiei dumneavoastră. Sunt aici mulţi jurişti, cu siguranţă sunt şi opinii contradictorii. În opinia mea, cei care au semnat ultima moţiune de cenzură, care a fost respinsă de către plenul celor două Camere, nu mai pot semna o altă moţiune decât dacă aceasta ar fi consecinţa angajării răspunderii Guvernului pe un proiect de lege.

Deci, din acest punct de vedere eu apreciez că această moţiune nu poate fi acceptată, ea neîntrunind condiţiile prevăzute în Constituţia României. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Domnul Bogdan Olteanu, vă rog.

 

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult domnule preşedinte.

Sigur, nu am să insist foarte mult asupra acestei deosebite dezvoltări juridice pe care o apreciez din toată inima pentru că necesită o foarte bună cunoaştere şi multă creativitate. Noi am încercat să facem o distincţie, cel puţin noi iniţiatorii, cele două grupuri, între ordinea instituţională şi ordinea cronologică şi am pornit de la premisa că în Constituţie se stabilesc ordini instituţionale şi nu ordini cronologice şi anume: existenţa dreptului de a depune o moţiune de cenzură pe politicile generale ale Guvernului în fiecare sesiune şi fireşte, moţiune de cenzură de câte ori Guvernul consideră necesar să angajeze răspunderea, aceasta este ordinea instituţională. Ordinea cronologică este cea dată în această situaţie de dorinţa Guvernului Boc anterior de a-şi angaja răspunderea, răspunderile chiar aş spune pe o serie de legi, au fost trei răspunderi angajate; una dintre ele a fost taxată cu o moţiune de cenzură, respinsă de altfel de Parlament. Fireşte că se poate discuta acest lucru.

Nu îmi este foarte clar în ce măsură există competenţa Curţii Constituţionale de a se pronunţa, am auzit chiar şi acest lucru că s-ar sesiza Curtea Constituţională pe această temă.

Până una alta, însă noi propunem Birourilor permanente introducerea pe ordinea de zi a acestei moţiuni de cenzură care defineşte înţeleg toate condiţiile necesare prevăzute de regulamente şi îmi îngădui de asemenea, dacă îmi permiteţi domnule preşedinte, să fac şi o propunere pentru a nu încărca programul următoarelor săptămâni care ştiu că sunt foarte presate, dacă veţi fi de acord să punem joi citirea şi lunea viitoare dezbaterea şi votarea moţiunii. Vă mulţumesc foarte mult.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog, haideţi să încercăm să răspundem, dacă doriţi, obiecţiei ridicate de domnul vicepreşedinte Oltean cu contra-argumentul prezentat de domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Nicolăescu, după aceea domnul Toader şi domnul Sever Voinescu.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, o să vă rog, pentru început, să-mi daţi voie să-i pun o întrebare domnului Oltean şi să ne răspundă, după aceea continuăm.

Domnule Oltean, moţiunea de cenzură pe care au depus-o parlamentarii PNL şi UDMR, la care faceţi referire, ce a avut ca obiect? A avut ca obiect angajarea răspunderii Guvernului pe Legea salarizării unitare sau nu? Atâta să-mi spuneţi. Da sau nu, că restul, comentarii sunt multe. A fost moţiune pe angajare?

 

Domnul Ioan Oltean:

Am să vă fac plăcerea să vă dau un răspuns afirmativ.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Corect. Deci, ne aflăm în textul art.115, alin.4. Orice comentariu este de prisos.

În această situaţie, domnule preşedinte, reiau propunerea domnului Olteanu şi anume mâine dimineaţă la ora zece o şedinţă comună a celor două Camere, pentru a putea declanşa procedura pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, mâine cu citire, iar luni după-amiază la ora 15.00 să facem citirea şi dezbaterea moţiunii. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Am consemnat propunerea dumneavoastră.

Doresc în continuare să invit colegii care au puncte de vedere de exprimat. Domnul Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Iar o dispută juridică, dacă păstrăm aceeaşi modalitate de lucru, vă propun să o trimitem la Comisia juridică să ne spună un punct de vedere şi în funcţie de asta vom vedea.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Sever Voinescu, după aceea domnul Arpad Marton.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Acelaşi lucru vroiam să-l propun şi eu, deci mă raliez propunerii domnului Mircea Toader. Mi se pare firesc. Dacă la punctul trecut am decis că Comisiile noastre juridice trebuie să se pronunţe pe constituţionalitatea unei cereri a preşedintelui, pentru că înţeleg că despre asta este vorba, vă rog să supuneţi la vot, domnule preşedinte, aceleaşi condiţii juridice, să se pronunţe pe constituţionalitatea moţiunii de cenzură din perspectiva semnăturilor. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Este aceeaşi propunere cu cea avansată de domnul Toader.

Domnul Marton, după aceea domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu cred că cele două situaţii sunt distincte. Într-un caz, una dintre autorităţile statului, adică preşedintele României a avut o decizie, decizia de a solicita Parlamentului un punct de vedere în legătură cu referendumul. În celălalt caz, nu suntem în situaţiei deciziei autorităţii parlamentare.

Ca atare, după ce eventual nu trece moţiunea de cenzură, deputaţii şi senatorii care cred că nu a fost constituţională această decizie a Parlamentului deja existentă pot să sesizeze Curtea Constituţională. Aşa văd.

Aşa că deocamdată cred că putem să dăm curs votului asupra punerii pe ordinea de zi. Pot veni evident şi alte propuneri cât să se citească, evident în termenul regulamentar şi constituţional şi când să se voteze această moţiune de cenzură.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, efortul nostru de a transforma Constituţia într-un text aberant cred că va reuşi. Nu cred că mai avem foarte mult până când ne vom atinge acest obiectiv. Credeam că sensul Constituţiei este clar măcar pentru noi, dacă nu şi pentru cetăţenii ţării. Moţiunea simplă este o armă la dispoziţia opoziţiei, care, pe o temă sau alta, atacă la un moment dat Guvernul. Moţiunea care se poate depune atunci şi numai atunci când Guvernul îşi angajează răspunderea este o formă de a răspunde la o provocare constituţională de câte ori această provocare apare. Dacă nu apare niciodată, nu se poate depune această moţiune. Dacă apare de 20 de ori, se depune de 20 de ori, pentru că este modalitatea pe care chiar Guvernul doreşte să o folosească pentru a-şi verifica soliditatea sprijinului din Parlament. A nu permite moţiune de cenzură într-o astfel de situaţie înseamnă a nu accepta această instituţie prevăzută în constituţie.

Îl admir pe domnul Ioan Oltean de multă vreme, îl preţuiesc pentru lecturile sale bogate în ceea ce priveşte Constituţia, dar de data aceasta vreau să vă spun că mi-ar fi extrem de dificil să fiu de acord cu dânsul, deşi de foarte multe ori avem aceeaşi poziţie în legătură cu chestiunile care se discută aici.

Eu cred că n-are rost să ne prefacem, n-are rost să mergem mai departe. Este o problemă care a fost declanşată de către Guvern prin angajarea răspunderii data trecută, acum este vorba de o moţiune, este un drept care revine. Nu vreau să spun că într-un fel Guvernul se doreşte afară şi nu ştie în ce formă să ajungă afară, dar aceasta este o chestiune politică şi nu vreau să intru în detaliu. În această chestiune, textul se bazează pe un text evident din Constituţie şi nu cred că ar trebui să facem altceva decât să decidem când pornim procedura pe această chestiune.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Pereş.

 

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Sigur, am luat cuvântul şi să-mi exprim un punct de vedere faţă de domnul vicepreşedinte Adrian Năstase. Îl urmăresc de multă vreme şi de mulţi ani privind modul în care încearcă să convingă nu numai Biroul permanent, ci şi sala Parlamentului şi câteodată şi ţara de adevărul celor spuse de dânsul. Dar acum, domnule vicepreşedinte, nu discutăm de oportunitatea sau că nu există posibilitatea depunerii unei moţiuni de cenzură, ci problema de procedură, a semnăturilor, de asta era vorba aici şi aveam o dilemă şi avem şi în continuare. Nu cred că reuşim s-o tranşăm aici şi tocmai de aceea demersul domnului Oltean sigur va fi urmat, haideţi să spunem, şi de votul nostru pentru a face acelaşi pas pe care l-am făcut cu punctul pe care l-am discutat înainte, prin scrisoarea preşedintelui. Nu încercăm nici pe departe să obstrucţionăm Parlamentul şi parlamentarii pentru a depune o moţiune de cenzură, este vorba de repetarea acelor semnături care s-au dat pe o moţiune, sigur că da, pe moţiunea privind asumarea răspunderii Guvernului, dar este vorba de o moţiune, iar aici se spune „Moţiunea de cenzură se dezbate după trei zile”, scuzaţi-mă, da? „Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă” nu face precizarea, sigur, „deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai pot iniţia în acea sesiune o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia”. Deci, este vorba de semnătură, domnule vicepreşedinte. Este vorba de semnătura. „Cu excepţia”, sigur, dar acum nu mai este. „Cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea”. Vă rog atunci să semnaţi moţiunea pe angajarea pe care o va face Guvernul după ce vine primul ministru în Parlament. Mie aşa mi se pare normal.

Domnule Nicolăescu, nu vă supăraţi pe mine. Vă rog frumos, v-am ascultat şi de multe ori m-a apucat durerea de cap, dar asta-i o altă problemă.

 

Domnul Mircea Geoană:

Aş dori să încercăm să păstrăm o anumită ţinută a conversaţiei noastre.

Doresc să dau cuvântul domnului deputat Ioan Oltean pentru o preciziune suplimentară.

 

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu recunosc că urmăresc logica domnului Adrian Năstase din 1990 şi este impecabilă; uneori, perversă, dar este impecabilă. Şi atunci, şi cu admiraţie o spun şi chiar cu multă, cu foarte multă simpatie, o spun fără nici un fel de reţinere şi fără să exagerez. Dar aici, stimaţi colegi, problema este dacă aceiaşi parlamentari care au semnat o moţiune de cenzură o pot semna şi pe a doua. Excepţia este foarte clară. Poţi să semnezi a doua, poţi să semnezi a treia, poţi să semnezi a patra, dar atunci când Guvernul îşi angajează răspunderea. Atunci. Dacă doriţi o moţiune pe angajarea răspunderii pe Legea pensiilor, sigur, aceiaşi parlamentari pot să semneze o moţiune. Dar din textul alin.4 al art.113 nu rezultă că ar exista excepţia la care cu atâta distincţie domnul vicepreşedinte Năstase făcea trimitere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc foarte mult. Această intervenţie nu se califică la zona de intervenţie perversă, ci eventual la una străvezie.

Domnul Marton Arpad.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, eu, din punct de vedere procedural, văd în felul următor:

Există o moţiune de cenzură. Acea moţiune de cenzură este constituţională. Orice forţare pe acest temei din partea unui partid pentru mine înseamnă pregătirea unei dictaturi prezidenţiale. Vedeţi să nu se scape şi de voi ca partid în această dictatură. Unu.

Doi. Pentru mine asta înseamnă. Şi de acum încolo aşa mă voi comporta. Punct. Inclusiv că ştiţi că interpretarea dumneavoastră nu este corectă. Inclusiv că aveţi un premier care, mă rog, predă drept constituţional şi puteţi să-l întrebaţi dacă este de acord cu părerea dumneavoastră. Dar nu mă interesează asta. Sau colegi care ştiu părerea primului ministru în acest domeniu.

Din momentul în care dumneavoastră marşaţi pe această idee, puteţi s-o faceţi, este punctul dumneavoastră de vedere.

Aici ni s-a făcut o propunere legată de momentul în care să se pună pe ordinea de zi citire, respectiv când să se supună votului.

Eu propun, domnule preşedinte, ca ceilalţi colegi, care eventual au alte puncte de vedere legate de momentul când să citească, respectiv momentul când să supună votului, să-şi expună celelalte propuneri şi să supuneţi votului aceste propuneri. Cele depanate aici n-au nici o legătură nici cu Constituţia, nici cu regulamentul, cu nimic, este pur şi simplu o împingere a statului de drept în afara statului de drept, înspre o dictatură prezidenţială, încălcarea Constituţiei fiind flagrantă, care nu cred că trebuie să ascultăm.

 

Domnul Mircea Geoană:

Aveam o singură rugăminte. Suntem în faţa unei solicitări relativ standard. Vă rog foarte mult să nu încercăm să transformăm o dezbatere care este relativ simplă şi este o chestiune care este regulamentară, este constituţională şi este o practică curentă a Parlamentului României în ultimii 20 de ani, punerea pe ordinea de zi a unei moţiuni de cenzură şi să încercăm să rezolvăm acest subiect, pentru a putea să continuăm. Avem o ordine de zi extrem de densă. Doamna preşedinte Anastase deja acuză această prelungire a discuţiei noastre.

Domnul Verestoy şi domnul Haşotti şi vă rog, după aceea, să putem să intrăm într-un format de decizie cu privire la punctul 1 de pe ordinea de zi.

 

Domnul Attila Verestoy:

Domnule preşedinte, sigur că pot să văd şi eu, să creionez o perspectivă negativistă. Nu este cazul. Eu sunt un optimist, tot ceea ce este temerea colegului meu nu se va întâmplat şi, drept dovadă, încă de acum ne vom înţelege că aici, această dilemă că este găina, oul, care este primul act valabil, cel care este pe planul doi, asumarea şi, în consecinţă, semnăturile sau însăşi principiul de drept pe care constituanta a gândit-o şi aprobat-o în modificarea pe care a adus-o Constituţiei, cum că se pot aduce mai multe semnături pe mai multe moţiuni de cenzură, dar numai una poate să fie alta decât cea care rezultă din respingerea unei legi asumate. Acesta este principiul de drept pe care s-a mers constituanta. Nu exista o ierarhizare, o ordine a acestuia, că prima dată poate să semneze pe respingerea unei asumări şi după aceea poate să semneze pe o moţiune de cenzură obişnuită sau invers. Principiul contează. Într-o sesiune, un parlamentar poate să semneze pe oricâte moţiuni de cenzură, dar numai una poate să fie alta decât cea care rezultă din refuzul unei legi care s-a dat în faţa lui drept asumată de Guvern. Asta era. Vă rog să interpretăm aşa şi mergem mai departe, că nu aici se pun problemele mari pe care trebuie să le dezbatem.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Ultima intervenţie, domnul Haşotti, înainte de a lua o decizie.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, din păcate discuţia aceasta a devenit mult prea politică. Sigur, nu mai invoc şi nu mai evoc argumentele aduse de antevorbitorul meu, de domnul senator Verestoy, cu regulament şi cu Constituţie. Eu vă fac următoarea propunere.  Şi, domnule preşedinte, vă amintesc că dumneavoastră, în repetate rânduri, în plenul Senatului, au spus cât de importante sunt declaraţiile politice şi mai ales că avem şi votul final.

Iată de ce eu vă propun ca mâine să citim moţiunea şi marţi să se dezbată.

Un alt argument pentru marţi este că, în situaţia în care o punem luni pe ordinea de zi, va dura până pe la ora zece seara. Şi cred că marţi este mult, mult mai bine ca moţiunea să fie dezbătută. Şi vă propun să supuneţi votului.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator, ultima intervenţie.

 

Domnul Constantin Dumitru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu, deja s-au făcut standarde aici, că într-un fel este moţiunea de cenzură, în alt fel este cererea preşedintelui. Noi am spus că vrem să vedem dacă această moţiune este sau nu este constituţională. Nu venim cu rugămintea să o trimitem la Curtea Constituţională, dar venim cu rugămintea, şi a fost prima noastră propunere, să ajungă la Comisiile reunite juridice. Mi se pare corect ca, înainte de toate, asta să fie supusă votului şi după aceea discutăm orice altă problemă.

 

Domnul Mircea Geoană:

Înainte de a proceda la votarea sugestiilor care au fost avansate, aş dori, pentru claritate şi pentru a fi cu toţii în faţa textului constituţional care guvernează această speţă, art.113, alin.4 din Constituţia României: „Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă, deputaţii şi senatorii care au semnat nu mai pot iniţia în aceeaşi sesiune o nouă moţiune de cenzură, cu excepţia cazului în care Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit art.114”. Deci, suntem în faţa unei situaţii extrem de clare din punctul meu de vedere, dar pentru că există o solicitare şi pentru că regula şi cutuma Birourilor permanente este că, atunci când un coleg sau o colegă avansează o propunere, să ne pronunţăm asupra ei, deşi textul mi se pare superclar, vă propun să ne pronunţăm cu privire la ceea ce a propus domnul Toader, susţinut de colegul Sever Voinescu în acest moment, cu privire la trimiterea către Comisiile juridice a acestei moţiuni pentru un eventual aviz.

Cine este pentru? 10.

Pe cale de consecinţă, neavând numărul suficient pentru aprobarea unei astfel de propuneri, propunerea a fost respinsă.

Avansăm în partea a doua, partea procedurală şi regulamentară. Vă reamintesc faptul că o moţiune de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult cinci zile de la data depunerii, art.78 din Regulamentul comun al Camerelor noastre, iar dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere, art.113.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Trei zile de lucru ale Parlamentului.

 

Domnul Mircea Geoană:

După trei zile.

Pentru a putea fi extrem de precişi, vă citez textele care guvernează această speţă. Revin: „Moţiunea de cenzură se prezintă în şedinţa comună a celor două Camere în cel mult 5 zile de la data depunerii” – art.78 din Regulamentul comun. „Dezbaterea moţiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună” – art.113, alin.3 din Constituţie, coroborat cu 78 din Regulamentul celor două Camere.

 

Deci, articolul 130, alineatul 3 din Constituţie, coroborat cu 78 din Regulamentul celor două Camere. De aceea, revin către propunerea care a fost avansată de domnul deputat Marton şi coroborat cu ceea ce a propus domnul senator Haşotti. Propunerea a fost ca mâine, în plen reunit, mâine joi, textul moţiunii de cenzură să fie prezentat celor două Camere, urmând ca marţea viitoare, ţinând cont şi de programul extrem de aglomerat al Senatului care astăzi ar fi trebuit să aibă plen şi luni are plen, marţea viitoare este propunerea pentru dezbaterea în plenul reunit a moţiunii de cenzură, dimineaţa, pentru că va fi în mod cert o zi politică extrem de importantă şi trebuie să dăm răgazul necesar pentru o dezbatere, bănuiesc extrem de viguroasă cu privire la textul acestei moţiuni de cenzură. De aceea, vă propun votului, Biroului permanent reunit, ca prezentarea să aibă loc mâine la ora 10.00; vom avea şi BNR-ul şi atunci îndrăznesc să anticipez o decizie de la punctul respectiv de pe ordinea noastră de zi, am putea să avem un plen reunit în care să avem evident lecturarea moţiunii şi aprobarea Consiliului de administraţie al BNR, dacă nu sunt alte impedimente de natură temporală cu privire la BNR.

Cred că săptămâna aceasta este ultima săptămână.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

 10 este ultima zi.

 

Domnul Mircea Geoană:

Este perfect, urmând ca moţiunea să fie dezbătută marţea viitoare, tot la ora 10.00 dimineaţa.

Cine este pentru acest pachet de propuneri? Vă rog să votaţi!

Cu 14 voturi în favoare, propunerea a fost aprobată, ca atare, moţiunea de cenzură va fi prezentată mâine şi dezbătută marţea viitoare.

 

 

PUNCTUL 3

Scrisoare din partea domnului Emil Boc, prim-ministru, referitoare la angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice

 

                Domnul Mircea Geoană:

               Punctul 3, tot ora 10.00 pentru ambele reuniuni comune ale celor două Camere.

                Vă rog domnule Voicu.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

               Ţinând cont de ce am votat până acum, v-aş propune să amânăm acest punct pentru o şedinţă a unui Birou reunit după votul moţiunii de cenzură.

 

              Domnul Mircea Geoană:

              Doamna preşedinte Roberta Anastase. Vă rog.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

              Dacă îmi permiteţi, eu aş veni cu o contrapropunere faţă de cea făcută de domnul Mihai Voicu de a amâna acest punct în sensul de a încerca să ne încadrăm cu acest punct până la votul moţiunii de cenzură în plen.

             Şi am să argumentez acest aspect cu următoarele elemente. În primul rând, pentru că eu cred că este un subiect care este aşteptat de foarte mult timp de marea majoritate a cetăţenilor şi în mod special de pensionari. Din cauza inegalităţilor şi inechităţilor din acest sistem, foarte mulţi oameni se află într-o situaţie incorectă. Cred că reforma sistemului de pensii şi construirea unui sistem unitar de pensii stă la baza reformei statului pe care noi ne-am asumat-o în ansamblu prin votarea programului de guvernare. În plus, faţă de asta, în Acordul cu Fondul Monetar Internaţional este şi acest punct. Cred că este iarăşi o altă exigenţă de care trebuie să ţinem cont.

            Cred că până la urmă nu trebuie să considerăm – şi sunt convinsă că, colegii care au semnat această moţiune, cei din PNL, UDMR şi PSD, nu doresc să se creadă că acest Guvern este picat pentru că de fapt şi de drept nu se doreşte eliminarea pensiilor parlamentarilor. E o temă la care cred că trebuie să reflectăm cu responsabilitate şi să încercăm să ne încadrăm în acest calendar pe care dumneavoastră l-aţi aprobat, al moţiunii de cenzură cu asumarea de către primul-ministru înainte de votul îndreptat împotriva acestui Guvern.

             Vă mulţumesc.

 

              Domnul Mircea Geoană:

             Mulţumesc. Aş dori să fac şi eu un comentariu. Evident, angajarea răspunderii este o procedură constituţională, ea a fost folosită, uneori s-a abuzat de ea, dar vreau să vă spun un lucru care mă preocupă cu privire la acest gest al Guvernului, faptul că pe acest proiect de lege pe care se doreşte angajarea răspunderii nu a existat practic nici o formă de consultare cu partenerii sociali. Şi aşa avem un experiment relativ dur cu precedentul creat de angajarea pe trei texte de legi, în urmă cu câteva săptămâni de către Guvernul Boc, dar ceea ce pe mine mă preocupă şi cred că este un subiect care trebuie să ne preocupe în cadrul Biroului permanent este că pe acest text nu a existat practic nici o consultare cu partenerii sociali.

              Deci, vorbim de soarta a 5 milioane şi jumătate de pensionari din România şi nu a existat nici măcar o brumă de încercare, măcar o încercare timidă de consultare publică cu privire la acest text atât de important. Doamna Anastase are perfectă dreptate şi îndrăznesc să spun că respectarea obligaţiilor noastre cu privire la finanţarea internaţională reprezintă o prioritate. În textul Acordului cu Fondul Monetar se prevede ca până la final de decembrie.. - şi pot să vă spun de la acest microfon că am dori ca acest lucru să fie dincolo de alegerile prezidenţiale, tocmai pentru a încerca să evităm superpolitizarea unui subiect atât de sensibil - într-adevăr, avem o obligaţie şi va trebui să venim cu o lege unitară a pensiilor până la final de decembrie.

             Dar această procedură brutală care nu respectă minima cerinţă legală, politică şi morală şi democratică de o minimă consultare cu cei care sunt până la urmă beneficiarii sau destinatarii acestei legi, este un lucru pe care eu nu-l înţeleg şi îl condamn de la acest microfon.

             Cred că evident vom putea să ne pronunţăm cu privire la propunerile care au fost făcute, dar din punct de vedere al calităţii democratice a acestei angajări, aş putea spune că este probabil fără precedent în istoria ultimilor 20 de ani. Domnul Năstase.

 

              Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Cred că astăzi vedeţi în stradă rezultatul procedurii de angajare a răspunderii Guvernului. Lipsa de consultare, lipsa de implicare a Parlamentului şi iată, România este în momentul de faţă într-o situaţie de criză socială nemaiîntâlnită până acum. Ar trebui să dezvoltăm această criză? Nu este suficient ce s-a întâmplat? Eu, în calitate de parlamentar, vreau să vă spun că protestez faţă de această atitudine a Guvernului care de data aceasta elimină din activitatea legislativă Parlamentul al cărui membru sunt şi sunteţi cred şi dumneavoastră.

 Angajarea răspunderii este, fără îndoială, o procedură constituţională. Totuşi a reduce activitatea noastră legislativă numai la dezbaterea după luni de zile a unor ordonanţe de urgenţă, fără a discuta în Parlament subiectele importante ale societăţii, mi se pare grav, mi se pare inadmisibil.

La acest moment eu nu am văzut această lege, se discută la televizor despre ea, urmează ca ea să intre în aplicare, Legea salarizării la fel a creat o tensiune între grupuri profesionale, bresle. De ce acceptăm aceste lucruri? Nu cred că noi trebuie să mai abdicăm de la dreptul nostru de a ne pronunţa asupra legilor. Nu ne pronunţăm asupra hotărârilor de guvern. Vrem să ne aplecăm, să discutăm, să examinăm aceste chestiuni.

Eu îmi propun ca în zilele viitoare, împreună cu alţi colegi parlamentari să trimit o scrisoare şi directorului general al Fondului Monetar Internaţional, să-l întreb dacă Fondul Monetar consideră că este normal ca în abordarea legilor care vizează anumite măsuri cu implicaţii financiare, Parlamentul trebuie să fie bypasat şi dacă măsurile care se iau pentru rezolvarea problemelor de criză trebuie să se facă într-un stat care numai este un stat de drept.

Parlamentul este un duşman în statul de drept al nostru el trebuie să fie izolat, trebuie să fie pus într-o formulă de containment, cum ar spune Truman, trebuie să fie îndiguit astfel încât să nu strice legile pe care le face preşedintele ţării sau în cadrul comisiilor prezidenţiale sau Guvernul în cadrul activităţilor sale? Mi se pare inadmisibil.

Şi ca să nu vorbesc foarte mult, pentru că spun de fapt ceea ce gândiţi, sper, şi dumneavoastră. Eu vă propun să nu fim prezenţi la nici unul dintre momentele care ar permite angajarea răspunderii Guvernului pe această lege, să cerem Guvernului să respecte prerogativele Parlamentului, să ceară procedură de urgenţă, cum este firesc, dar să dezbatem această lege conform prerogativelor stabilite pentru noi în cadrul Constituţiei.

S-au făcut trei experimente deja. Iată preşedintele stă la pândă şi încă nu a promulgat acele legi care erau atât de urgente şi .. eu vă spun deocamdată care este situaţia. Noi ne-am grăbit. Legea aceasta a pensiilor – uitaţi-vă la dispoziţiile finale – prevede că intră în vigoare după 6 luni. Deci, asta este o chestiune pe care mi-au semnalat-o colegii mei, eu nu am avut textul respectiv, mi-a fost semnalată de către colegii mei şi nici nu sunt un specialist până la urmă pentru a discuta şi pentru a înţelege imediat printr-o lectură simplă. Oricum, nu am citit acest text.

Ceea ce pot însă să vă spun că nu accept această culpabilizare a parlamentarilor în ideea „pensiilor nesimţite” de care vorbea unul dintre foştii parlamentari, primarul Clujului şi actualul prim-ministru.

Vreau să vă aduc aminte că această lege pentru parlamentari a fost făcută prin trimitere la pensiile unei alte bresle, este vorba de magistraţi. Ca atare, o modificare a Legii privind pensiile pentru parlamentari nu putea să fie făcută decât într-un cadru unitar şi sunt de acord că este nevoie de acest lucru, dar în orice caz, fără o modificare a condiţiilor de pensie pentru magistraţi într-un cadru general este foarte greu să faci o astfel de modificare numai pentru raţiuni demagogice, electorale, pentru a lovi parlamentar fiind chiar tu în instituţia din care faci parte.

De aceea, consider şi eu că este nevoie de o abordare echilibrată pentru eliminarea exceselor în ceea ce priveşte pensiile care au fost mărite arbitrar, mai ales în ultimii ani, pentru anumite segmente, dincolo de faptul că pot fi găsite alte soluţii, inclusiv printr-o impunere progresivă a unora dintre aceste pensii sau a pensiilor într-un sistem care să ducă la un mai mare echilibru între pensiile mari şi pensiile mici, deci, iată sunt şi alte soluţii. Nu cred că Parlamentul trebuie să fie în afara acestei dezbateri care înseamnă de fapt interesele celor pe care noi de fapt ar trebui să-i reprezentăm aici în Parlament, cu ideile noastre, mai bune, mai rele.

Nu cred că trebuie să acceptăm dictatura Guvernului asupra Parlamentului.

Am vorbit mai mult, pentru că eu cred că este o chestiune de esenţă şi în ceea ce mă priveşte vreau să vă spun că de data aceasta voi milita pentru o reacţie care să fie mult mai clară, mai directă. Nu cred că trebuie să ne mai lăsăm călcaţi în picioare şi prerogativele noastre să fie eliminate practic din dezbaterea Legislativului.

 

               Domnul Mircea Geoană:

               Mulţumesc foarte mult. Aş dori să păstrăm totuşi un anumit tip de conciziune a intervenţiilor noastre. Domnul vicepreşedinte Oltean, domnul Marton, doamna Aura Vasile, domnul Toader, cu rugămintea de a încerca să fim puţin mai concentraţi în alocuţiunea noastră.

 

               Domnul Ioan Oltean:

               Domnule preşedinte, voi încerca să fiu scurt şi concis.

Stimaţi colegi,

Angajarea răspunderii Guvernului este un drept constituţional, noi nu-l putem contesta şi este atributul exclusiv al Guvernului, doar Guvernul este singurul care apreciază oportunitatea şi necesitatea acestui demers constituţional.

Parlamentul nu poate să intervină în această fază, poate să-şi exprime o părere, poate să spună orice, dar în această fază, Parlamentul nu are nici un instrument cu care să intervină şi să blocheze sau să obstrucţioneze demersul Guvernului. Tocmai de aceea, Constituţia creează Parlamentului instrumentul dat la îndemână al moţiunii de cenzură. Dacă Parlamentul apreciază că Guvernul îşi exercită în mod abuziv atribuţiile, că abuzează de această normă constituţională, atunci nimic şi nimeni nu-l poate împiedica să iniţieze o moţiune de cenzură, să retragă prin aceasta încrederea Guvernului şi să încheie această dispută între un Guvern care foloseşte în mod abuziv atribuţiile constituţionale şi un Parlament care s-ar lăsa călcat în picioare.

Deci, din acest punct de vedere noi nu putem să-i interzicem Guvernului să-şi angajeze răspunderea. Sigur, avem la îndemână instrumentul de a aşeza în timp mai îndepărtat sau mai aproape şedinţa, dar angajarea răspunderii Guvernului trebuie să aibă loc şi nu vom putea sub nici o formă bloca.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

               Este o propunere procedurală, pentru că propunerea mea nu vizează în nici un fel..., ar însemna să fiu absurd să vizeze interzicerea dreptului Guvernului de a-şi angaja răspunderea pe un proiect de lege.

Am solicitat doar o amânare de 6 zile care este absolut legală de a programa în şedinţă comună această angajare.

 

               Domnul Mircea Geoană:

               Domnul Voicu face o observaţie corectă pentru a putea fi în bună rânduială, toată conversaţia de aici se reduce de fapt la o prerogativă a Birourilor permanente reunite care au dreptul suveran şi exclusiv de a stabili noi, cei din jurul acestei mese, stabilirea datei limită pentru depunerea amendamentelor, datei până când Guvernul examinează amendamentele şi data în care, în şedinţă comună, primul ministru va veni. Este dreptul suveran, nu are nici un fel de constrângere şi vă rog să încercăm să ne îndreptăm către o soluţie de acest gen. Când crede Biroul permanent reunit că este un moment propice din punct de vedere politic, democratic, constituţional, moral pentru a putea să mergem către o decizie? pentru că altfel, mai degrabă transformăm Biroul permanent într-o tribună politică, când scopul nostru principal este acela de a proceda cu privire la epuizarea agendei noastre de ordinea de zi de astăzi. Domnul Voiculescu are o intervenţie scurtă. După aceea mergem către domnul Marton, doamna Aura Vasile, domnul Toader.

 

               Domnul Dan Voiculescu:

               Avem deja pe ordinea de zi o moţiune de cenzură care am spus că o discutăm peste câteva zile. Nu cred că este cazul să discutăm acum despre o asumare de răspundere a unui Guvern care este supus unei moţiuni de cenzură. Deci, oricum, până nu se dezbate moţiunea, nu are rost să discutăm nici un fel de iniţiativă a Guvernului legată de asumarea răspunderii.

 

               Domnul Mircea Geoană:

               Doamna preşedinte.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

               Dragi colegi,

               Fac un apel la dumneavoastră ca totuşi să nu lăsăm să planeze asupra Parlamentului României suspiciunea că pică acest Guvern pentru că Legea pensiilor care vizează inclusiv pensiile parlamentarilor să nu treacă. Asta este singura explicaţie logică atâta timp cât noi amânăm această procedură constituţională la care a apelat Guvernul României.

               Vă mulţumesc.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

               Propunerea mea concretă este ca la jumătate de oră după numărarea voturilor pentru moţiune, să se desfăşoare un Biroul permanent reunit.

 

               Domnul Mircea Geoană:

               Domnule Voicu, vă rog să respectăm ordinea înscrierilor la cuvânt. Domnul deputat Marton Arpad.

 

               Domnul Márton Árpád-Francisc:

               Aş fi fost tentat să nu fac şi eu declaraţii politice, aşa cum ne-aţi solicitat, dar având în vedere că doamna preşedinte persistă în această idee, trebuie să-mi expun şi eu un punct de vedere.

Aş fi spus înainte că trebuie să atragem atenţia pensionarilor că vor fi traşi pe sfoară, că această lege, sub plapuma diminuării pensiilor parlamentarilor cică şi se mai uită şi de judecători şi de militari, se face altceva. Dar ieri seară am avut posibilitatea să văd ce părere are preşedintele Uniunii, sau cum îi zice, pensionarilor din ţara aceasta, care a observat că această lege pentru pensionarul de rând înseamnă pensie mai puţină. Această lege, printre altele, aşa cum şi acea asumare legată de aşa-numita grilă de salarizare unică eludează, deci rezolvă o problemă. Acolo s-a rezolvat problema măririi salariilor profesorilor cu 50 la sută, aici se rezolvă problema obligativităţii de a avea punctul de pensie la cel puţin 45 la sută din venitul mediu prognozat. S-a ras.

Dar trebuie să vă spun, domnule preşedinte, că nu sunt încântaţi pensionarii de această lege. Sunt la fel de încântaţi cât sunt bugetarii încântaţi de cealaltă lege, la fel de încântaţi sunt şi au observat această mică chichiţă, care le va diminua, începând de anul viitor, la şase luni, aşa cum s-a spus, venitul pe care şi-l vor realiza din pensie, dacă o vor primi la timp, pentru că legea este atât de sofisticată, încâlcită şi greşită, lipsesc articole întregi care ar fi trebuit să fie trecute acolo, din mare grabă. Şi aici este clar pentru toată lumea că atunci când într-o zi s-a aflat că se va depune o moţiune, repede, a doua zi, s-a dat această asumare. Deci, ordinea era inversă, chiar dacă, din punct de vedere al ajungerii la Cameră, cei care s-au grăbit şi au greşit, au fost mai rapizi decât cei care au depus moţiunea.

Şi atunci mi se pare corect ca, din moment ce am primit această solicitare din partea Guvernului, aşa cum domnul preşedinte Geoană a propus, să propunem un timp până la care noi, deputaţii şi senatorii, să depunem amendamente către Guvern, să lăsăm un timp şi Guvernului să chibzuiască, eventual să nu preia nici unul dintre amendamentele noastre şi să vină în plen să citească asumarea răspunderii, după care, eventual, o parte dintre deputaţi şi senatori dacă doresc să depună o moţiune de cenzură. Şi să nu încâlcim lucrurile, ca să evităm ceea ce a spus doamna preşedinte, adică să nu se creadă că am dat un vot pentru că a fost prezentat altceva, eu propun următoarea procedură: până vineri seara să putem depune amendamentele, vinerea aceasta; domnul premier să vină să prezinte această sumare într-o şedinţă comună în care, pe ordinea de zi, prima să fie dezbaterea moţiunii de cenzură; votul pe moţiunea de cenzură. Dacă trece acest vot, Guvernul nu mai are cadenţa de a-şi asuma răspunderea. Dacă această moţiune de cenzură nu a trecut, Guvernul îşi prezintă asumarea şi în trei zile, dacă doreşte cineva, iarăşi atacă printr-o moţiune de cenzură. Mi se pare regulamentar, aşa am procedat şi pe celelalte cazuri. De fapt sunt cinci asumări ale acestei guvernări într-un singur an, cinci asumări. Cam aceleaşi au fost procedurile. Mi se pare această procedură acceptabilă.

Încă o dată spun, să nu se interpreteze altfel, dacă se acceptă propunerea mea, propunerea mea înseamnă în ziua de marţi, prima pe ordinea de zi este dezbaterea moţiunii de cenzură, urmează votul pe moţiune de cenzură şi după aceea urmează prezentarea asumării şi astfel realizăm, adică evităm şi că din cauza acestei legi am dorit să demitem Guvernul şi este o criză iarăşi constituţională în care se pune situaţia ce se întâmplă cu o lege pe care şi-a asumat răspunderea Guvernul, care între timp, înainte de a fi depusă o moţiune de cezură, a căzut.

Deci, cred că din punct de vedere constituţional este o procedură acceptabilă. Aşa cred eu, poate aveţi altă părere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Domnule preşedinte, constatăm că unii vorbesc de respectarea legilor şi drepturile unor instituţii, vorbesc de respectarea drepturilor Guvernului, în condiţiile în care, aşa cum şi la primul punct am constatat neconstituţionalitate, la fel şi în acest moment.

Pe expunerea de motive care însoţeşte această solicitare a Guvernului, la un moment dat se spune, chiar în deschidere, că a fost consultată societatea civilă românească, cea care a indicat ce trebuie scris în această lege. În secţiunea 5, pentru că legea obligă, se indică ce înseamnă societatea civilă. Deci, societatea civilă, au fost consultate Asociaţiile profesionale ale Administraţiei Publice şi, de asemenea, au fost consultate toate ministerele cu implicaţii în sistemul de pensii publice.

Din ştiinţa mea, nu cred că acestea constituie societatea civilă şi cei care sunt implicaţi şi cei care sunt partenerii sociali.

M-am uitat cu multă atenţie să văd dacă această solicitare a Guvernului îndeplineşte criteriile şi modul de depunere a unui proiect de lege la Parlament. Nu este însoţit de punctul de vedere, avizul Consiliului Legislativ, nu avem nicăieri avizul Consiliului Economic şi Social, ca prime constatări.

De asemenea, pot să spun că prin ceea ce derivă din acest proiect de lege se încalcă clar art.145 privind retroactivitatea, în condiţiile în care la o serie de cetăţeni ai acestei ţări se doreşte anularea unor drepturi câştigate de-a lungul timpului.

Declar aici şi doresc să rămână foarte bine trecut în stenogramă că nu militez pentru pensiile speciale, că nu militez nici o secundă pentru a proteja pensiile parlamentarilor, aşa cum doamna preşedinte Roberta Anastase a încercat să sugereze pentru a face un fel de şantaj privind poziţiile noastre în jurul acestei mese, dar în acelaşi timp, ca şi membră a unui partid social-democrat, mă simt obligată să fiu alături de cei care într-adevăr, printr-o şmecherie, vor fi sancţionaţi şi li se vor lua din drepturi.

De asemenea, cred că la secţiunea 5, pct.5 din această expunere de motive, înainte de a lua o decizie, ar trebui să vedem şi noi acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Uniunea Europeană, la care face referire Guvernul, care justifică luarea acestei măsuri şi poate egalitatea vârstelor între femei şi bărbaţi şi toate celelalte sunt lucruri cu care aş putea să fiu de acord, dar faptul că spune modul de calcul al valorii punctului de pensie bazat pe inflaţie, deci anulând ceea ce în anul 2008 Parlamentul a reuşit să facă o egalare sau să dea şi pensionarilor dreptul la viaţă, la o viaţă mai bună, prin a stabili un procent din salariul mediu brut pe economie stabilit prin bugetul anului următor la data de 1 ianuarie a fiecărui an, teoretic este o şmecherie, este o fraudă, este un lucru pe care, în acest moment, Guvernul vrea să-l aducă poporului român, actuali pensionari, viitorilor pensionari.

De asemenea, trebuie să remarc că acolo unde cetăţeni ai României au ajuns în imposibilitatea de muncă datorită unor accidente sau datorită unor boli, acest proiect de lege stabileşte că medicul curant specialist pe boala respectivă nu mai poate să facă un raport medical, deoarece vor fi stabiliţi medici, medicina asigurărilor sociale, despre care în acest moment eu nu am auzit să existe în România şi, de asemenea, celor care...

 

Domnul Mircea Geoană:

Doamnă Aurelia Vasile!

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Imediat, domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă mulţumesc, dar o să avem timp să ne aplecăm asupra fondului problemei. Aş dori să rezolvăm problema.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Vreau să-mi fac şi propunerea, domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Deci, conform termenelor, eu vă solicit cel puţin 30 de zile pentru a primi avizul de la CES, iar termenul de dezbatere să fie după turul doi al alegerilor prezidenţiale.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte, cred că am început dezbaterea moţiunii de cenzură, asta am înţeles eu acum. Sunt dezbateri politice, fără a stabili ceea ce ne propunem şi care este atributul acestor Birouri reunite, să stabilească data când se depun amendamentele, când este citită şi când şi-o asumă Guvernul. Toate discuţiile de aici, că sunt consultări, pot să vă spun şi spun colegilor mei care au fost în coaliţie, legea este făcută de către ministrul Sârbu. A consultat o parte, cel puţin pe cea din Galaţi a consultat-o, pentru că aceea era cea mai revoluţionară, iar dreptul Guvernului nu poate fi contestat. Este un drept constituţional. Că sugerăm cum sugerează domnul Năstase: „Domnilor, mai bine nu venim în sală”, mi se pare de acum un lucru care denaturează chiar rostul Parlamentului. Şi vă rog să stabiliţi, aşa cum prevede Regulamentul celor două Birouri reunite, să stabilim clar ce avem de făcut, pentru că altfel ne apucă dimineaţa pe dezbateri politice.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc mult.

Domnul Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, din nou o discuţie unde se invocă tot felul de chestiuni constituţionale. Las la o parte faptul că Guvernul s-a comportat în continuare faţă de Parlament într-o manieră incalificabilă, o bătaie de joc incalificabilă. Eu ştiu cât de greu le vin distinşilor noştri colegi de la PD-L să susţină această incalificabilă bătaie de joc. Dar acest Guvern este ca un om care înoată şi nu ştie dacă se va îneca sau nu.

Ce vă propun? Şi am făcut trei propuneri care mă bucur că au fost agreate. Noi nu ştim dacă Guvernul cade sau nu cade la moţiunea de cenzură. Marţi se discută moţiunea de cenzură. Vă propun ca miercuri Birourile reunite să se întâlnească şi să stabilească clar şi nu după o lună de zile, clar, calendarul asumării răspunderii. Dar să vedem dacă Guvernul cade sau nu cade. Şi vă propun ca miercuri dimineaţă la ora 9.00 sau 9.30, când hotărâţi, Birourile reunite se întâlnesc, dacă mai este cazul, dacă Guvernul cade cumva. Şi dacă Guvernul nu cade, miercuri facem calendarul. Este logic. Supuneţi la vot această propunere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Sunt câteva propuneri pe care le avem în faţa noastră şi aş vrea să ne ducem către o concluzie asupra acestui punct, care evident este un punct extrem de sensibil şi politic şi social şi economic şi legat de finanţarea internaţională, este unul dintre cele mai complexe momente pe care va trebui să le parcurgem în lunile viitoare. De aceea, cred că ceea ce, cu o notă persoană, ceea ce a propus domnul Voicu la începutul conversaţiei noastre şi preluat de domnul senator Haşotti în urmă cu câteva secunde, cred că reprezintă o propunere până la urmă logică. În condiţiile în care Guvernul rezistă moţiunii de cenzură, în mod evident ne vom întâlni neîntârziat a doua zi după acest test şi vom intra într-o procedură regulamentară, cu stabilire de termene. În condiţiile în care Guvernul nu rezistă moţiunii de cenzură, evident că tot acest demers devine caduc.

De aceea, cred că eliminarea acestei incertitudini cu privire la supravieţuirea Guvernului, vom vedea, Parlamentul va decide. Este ceea ce reprezintă de fapt elementul de clarificare necesare. Nu putem să mergem, cred eu, în declanşarea unei proceduri în eventualitatea unui Guvern care are o şansă, cel puţin aritmetică, să nu supravieţuiască. Politic, vom vedea de abia marţea viitoare.

În mod evident, imediat după aceea şi îndrăznesc să spun că ceea ce a propus colega mea, doamna Aura Vasile, trebuie să ţină cont de calendarul obligaţiilor noastre internaţionale. Această lege va trebui să fie adoptată până practic de Crăciun, până la final de an, 31 decembrie, Crăciun. Deci, oricum foarte târziu în sesiunea parlamentară pe care o avem. De aceea, fac apel la raţiune până la urmă. Cred că este firesc să decidem, asta e opinia mea, să decidem că vom antama discuţiilor cu privire la angajarea răspunderii dacă acest Guvern va supravieţui, dacă da, intrăm într-o procedură relativ accelerată, pentru că va trebui să ţinem cont de obligaţiile externe. Acest lucru nu poate fi ignorat, depinde finanţarea României de tranşa a treia de la Fondul Monetar şi de la Comisia Europeană, dar cred că de abia atunci vom putea să avem mai multă claritate din punct de vedere al legitimităţii Guvernului care, fie rezistă şi merge mai departe, fie nu rezistă şi atunci întreaga propunere devine caducă.

De aceea, vă propun ca primă soluţie, cea avansată de colegii Voicu şi Haşotti şi vă propun să ne pronunţăm cu privire la trimiterea acestui punct de pe ordinea de zi pentru şedinţa Birourilor permanente reunite de miercurea viitoare, în funcţie de decizia suverană a Parlamentului faţă de moţiunea de cenzură introdusă împotriva Guvernului Boc.

Cine este pentru această variantă? 12 voturi pentru. Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Propunerea ca acest subiect să fie reluat la şedinţa Birourilor permanente reunite de miercurea viitoare a fost aprobată.

 

PUNCTUL 4

Raportul comun al Comisiilor de buget din Camera Deputaţilor şi Senat privind audierea candidaţilor pentru Consiliul de administraţie al B.N.R.

 

               Domnul Mircea Geoană:

              În continuare, BNR-ul este probabil lucrul cel mai stringent şi scadent pe agenda noastră, ţinând cont de calendar.

               Conform raportului comun pe care-l aveţi în faţa dumneavoastră, au fost audiaţi următorii candidaţi şi aveţi de asemenea, în raportul comun: comisiile reunite au hotărât cu majoritate de voturi înaintarea către plen a următoarelor propuneri pentru numirea în Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României:

-         domnul Mugur Isărescu pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale,

-         domnul Florin Georgescu – vicepreşedinte şi prim-viceguvernator al Băncii Naţionale,

-         domnul Bogdan Olteanu – membru al Consiliului de administraţie şi viceguvernator al B.N.R.,

-         domnul Cristian Popa – membru al Consiliului şi viceguvernator al B.N.R.,

-         domnul profesor Dinu Marin – membru al Consiliului de administraţie,

-         domnul Nicolae Dănilă – membru al Consiliului de administraţie,

-         domnul Virgiliu Stoenescu – membru al Consiliului de administraţie,

-         doamna Angnes Nagy – membru al Consiliului de administraţie,

-         domnul Napoleon Pop – membru al Consiliului de administraţie.

Aveţi în faţa dumneavoastră CV-urile şi elementele rezultate din audierile de ieri din comisiile permanente.

Domnul Nicolăescu, după aceea domnul Toader.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, o propunere simplă: având în vedere faptul că pe 10 octombrie expiră mandatul Consiliului de administraţie, acest punct să fie introdus mâine pe ordinea de zi la şedinţa comună – al doilea punct, după citirea moţiunii de cenzură, că după aceea este un vot, şi să fie un vot de listă astfel încât să poată să se deruleze foarte repede.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

 Mulţumesc foarte mult.

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

Domnule preşedinte, de mult am semnalat problema de la Banca Naţională. Cu regret spun, luna trecută trebuia să se întrunească cele două comisii. Din motive pe care nu le-am cunoscut nu s-au întrunit, dar vreau să semnalez un lucru care cred că nu s-a mai întâmplat în Parlament sau este posibil şi de acum încolo. Deci, grupurile parlamentare s-au reunit, au negociat, au stabilit o anumită structură. Sigur că cei care au semnat, mai puţin PNL-ul reprezintă cam 70% din parlamentari şi cu surprindere aflu că nu se mai respectă acest lucru. Grupul parlamentar al PD-L care are dreptul la 3, propunerea a rămas cu 2, singurul punct divergent era cel care se referea la funcţia de vicepreşedinte, care a rămas la latitudinea comisiilor reunite. De ce nu  s-a întâmplat asta nu ştiu, înseamnă că, colegii care au semnat aici îşi retrag aceste semnături şi mi se pare incorect.

Dacă discutăm de structură şi procent, practic PD-L-ul în structura pe care o ştie şi domnul Ruşanu avea 2,80 şi ceva, deci, de la a i se lua 0,80% dintr-un mandat, mi se pare incorect şi faptul că n-am revenit la acest lucru, iar cel mai grav mi se pare că, colegii care au semnat acest protocol nu şi-l mai însuşesc. Atunci dacă numai respectăm nici semnături, ce rost mai are?

 

Domnul Mircea Geoană:    

Mulţumesc. Domnul Dan Ruşanu.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Da, deci, trebuie să punem adevărul la punct şi domnul Toader ştie foarte bine. La negocierile care au avut loc, PNL avea 1,57, PSD avea 2,75 şi PD-L avea 2,83. După această negociere, conform acestui algoritm, PSD a luat un viceguvernator şi doi membri în C.A.; PD a luat doi viceguvernatori şi un membru CA.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Nu, nu scrie nicăieri în protocol de doi viceguvernatori.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule, am negociat asta? Aţi negociat asta cu mine? Dacă greşesc cumva, mai avem doi martori. Eu redau faptele aşa cum sunt. Şi PNL, pe algoritmul dat, aţi spus dumneavoastră aveţi un membru în C.A. I-am spus domnului Toader la vremea respectivă: domnule Toader cu 1,57 iau un membru în C.A. şi dumneavoastră cu 2,83 luaţi un membru în C.A. şi doi viceguvernatori. Deci, dacă un membru în C.A. valorează 1,57, scăzut din 2,83, rămâne 1,26. 1,26 înseamnă doi viceguvernatori. Vi se pare corect? Şi am zis: domnule, nu ştiu.

Domnule Toader, haideţi să negociem şi atunci a avut un răspuns foarte corect şi foarte democratic.

Domnule Ruşanu, eu am un mandat de la partid, asta este, nu negociem nimic. Şi atunci noi ce facem? Mergem la vot şi vedem. Am mers la vot exact ca domnul Toader. Mergem la vot şi vedem.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Daţi-mi voie să dau o replică. Aţi fost de acord cu 3-1-1.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Mircea dragă, ai spus aşa. Am mandat de la partid, dacă vă place bine, dacă nu mergem la vot şi vedem. La vot s-a văzut.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Stai să spun şi eu. Am discutat de un singur lucru.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Ai spus aşa?

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 De ce ne-aţi redus un mandat.

 Întrebare. Aveam 3-3-1-1. Asta a fost negocierea acceptată de toată lumea. De ce aţi rămas la 2?

 

Domnul Mircea Geoană:

Rog cei doi veterani ai negocierilor să respecte rânduiala din Birourile permanente.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

După această negociere tu mi-ai spus mergem la vot. Replica ta a fost aşa: eu am un mandat de la partid, mergem, votăm şi vedem ce iese.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Votăm vicepreşedintele acolo.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Am votat şi aţi văzut ce a ieşit.

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc domnule Ruşanu, aţi fost suficient de clar în prezentarea regulii de aur a democraţiei, votul decide. Domnul Mihai Voicu.

 

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

 O scurtă intervenţie pentru care îmi cer scuze de la început pentru colegii senatori care nu au nici un amestec în lucrurile pe care le voi relata.

Într-o penibilă negociere a comisiilor parlamentare la Camera Deputaţilor, domnii: Toader, Oltean şi Cezar Preda ne-au explicat nouă, celor de la PNL că dacă nu ne convine să luăm comisia de IT, de împletit covrigi şi cultivat răchită, ne ducem la vot pentru că suntem într-o minoritate şi trebuie să înghiţim asta. Într-un accent de inspiraţie, le-am explicat atunci colegilor pe care i-am menţionat că se întoarce roata mai devreme sau mai târziu şi mă bucur că acest moment a sosit.

Mulţumesc.

 

Domnul Varujan Pambuccian:

Frate, nu pune IT-ul lângă împletit răchita. Zi mai bine ce zic eu de obicei. Reich-ul nu are o mie de ani, asta poţi să spui, dar nu pune IT lângă răchită.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Pambuccian, pot să completez cu o zicală chinezească că nici o dinastie nu durează la nesfârşit.

Domnul Ioan Oltean.

 

Din sală:

Şi nici o alianţă.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, un singur lucru. Atunci când relatăm fapte petrecute, trebuie să fim corecţi. Din câte îmi amintesc eu domnule deputat Voicu, eram acolo reprezentanţii a cel puţin grupuri parlamentare şi ceea ce s-a stabilit a fost rezultatul discuţiilor între Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Social Democrat. Vă rog să fiţi corecţi. Aţi spus că Partidul Democrat Liberal, în mod abuziv, din cei trei a luat o asemenea decizie. Eu ştiu că sunteţi parteneri, dar vă rog foarte mult, dacă vreţi să fiţi corecţi, relataţi lucrurile aşa cum au fost ele. Este adevărat, poate a fost un punct de vedere personal, dar nu a fost o opţiune numai a noastră de a împărţi în felul acesta. Comisiile au fost ale celor doi parteneri. Vă rog în expunere să fiţi absolut corect.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Eu cred că este extrem de important ca adevărul istoric să fie prezentat, dar avem în faţa noastră o ordine de zi şi un termen scadent mâine în care noul Consiliu de administraţie şi noua conducere a acestei extrem de importante instituţii trebuie să intre într-un nou mandat de 5 ani.

De aceea, vă rog să încercăm să concentrăm intervenţiile şi să încercăm să ne îndreptăm către o decizie şi am putea să parcurgem ordinea de zi în continuare. Domnul deputat Albu, după aceea domnul Toader.

 

Domnul Gheorghe Albu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu, evident, împotriva votului, esenţa democraţiei, nu avem ce face, dar vreau să atrag atenţia că este prima oară în cei 20 de ani de parlamentarism în care nu se respectă acea regulă în care spuneam că aceste funcţii, aceste locuri se dau pe algoritmul iniţial. Domnul Voicu spune aici că a luat ce a rămas, li s-a dat de împletit răchită. Domnule, aşa este poate, dar vi s-a dat numărul de locuri la care aveaţi dreptul. Noi nu am spus să ni se dea 3 funcţii de viceguvernator sau una de guvernator plin. Pur şi simplu avem dreptul la cele 3 posturi. Dacă acest lucru, care pot fi de membrii până la urmă, nu ştiu, dar avem dreptul la 3 posturi. Prin vot se poate obţine şi altceva, pe funcţii, pe preferinţe. Gândiţi-vă la acest lucru, probabil o să mai candidăm, probabil că unii dintre noi nu o să mai fie în acest Parlament sau în altul modificat, este un precedent destul de periculos. O altă majoritate poate să ia în discuţie acest lucru şi atunci nu se mai ţine cont decât de puterea votului din Cameră şi nu se va mai acorda minorităţii respective, care o fi aia, absolut nimic. Se poate ajunge până acolo, că dacă am făcut un pas, putem să facem un pas şi mai mare.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule Albu, exact aceste lucruri le-am spus şi eu în urmă cu două săptămâni, exact aceste lucruri şi domnul Mircea Toader asta mi-a zis: propuneţi câţi candidaţi vreţi, votul va hotărî. Şi noi ne-am pus 3 candidaţi.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Da, daţi-mi voie să am o replică.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Toader vă rog, un drept la replică.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Deci, nu am discutat despre funcţiile de viceguvernator care eu am spus că dorim să le avem pe amândouă şi rămânem la votul din comisie. Dar domnule senator Ruşanu, nu discutăm de număr. Dacă eram de acord şi vă cedam acel viceguvernator prin negociere, rămâneam cu 3. De ce v-aţi întors? Fiindcă este un protocol semnat de 3 grupuri, de 4 practic grupuri parlamentare care reprezintă 80%.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Semnătura noastră este pe protocolul acela?

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Eu vorbesc de câte sunt pe grup care au semnat la grup.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

E semnătura noastră pe acel protocol? Vă rog frumos.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Nu este, dar nu înseamnă că nu trebuie să vă supuneţi unei majorităţi mai mari prin această semnătură.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule Toader, deci, atunci mi-aţi spus foarte clar şi eu v-am venit cu următoarea propunere: dintotdeauna, exact ce spune şi domnul Albu, a fost o cutumă: se supun numărul de funcţii pe numărul de persoane, adică numărul de persoane pe numărul de funcţii şi asta a fost propunerea, nu? Dumneavoastră aţi refuzat această propunere.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Am lăsat-o la latitudinea comisiei. Puteaţi să-l preluaţi, că l-aţi preluat.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Puteţi să vedeţi cu câte propuneri aţi mers. Şi noi puteam să venim cu o propunere, dacă propunerea noastră a ieşit la vot, este cu voia dumneavoastră.

 

Domnul Mircea Geoană:

Aveţi argumente noi de prezentat în faţa Biroului? Am senzaţia că am auzit puncte de vedere suficiente. Am fost informaţi cu privire la istoric.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Vreau să fac o propunere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog domnule Toader.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Vreau să fac o propunere să revenim, să avem dreptul la unul din membrii simpli în Consiliul de Administraţie, fără să afectăm propunerea de viceguvernator, retrăgând poziţia care o are PNL. Asta este o propunere care o fac PNL-ului şi rămânem în faza iniţială.

 

Domnul Mircea Geoană:

Suntem în Birourile permanente reunite, avem în faţă un raport comun a celor două comisii de specialitate care s-au pronunţat deja. Biroul permanent nu poate desface un astfel de vot. Noi suntem în faţa unei proceduri regulamentare.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Propunerea mea se referise doar la propunerea în cadrul comisiilor reunite să se întâlnească înainte de plen.

 

Domnul Mircea Geoană:

Suntem în faţa unei decizii şi a unui vot cu care suntem sesizaţi ca şi Birouri permanente reunite.

Deci, avem în faţa noastră un proiect de hotărâre care urmează să fie aprobat mâine de către plen şi vă propun să înscriem acest raport şi proiectul de hotărâre pentru şedinţa de plen de mâine, rămâne să vedem dacă există o preferinţă din partea Biroului permanent ca acest punct să fie primul sau al doilea pe ordinea de zi. Deci, suntem practic în faţa acestei decizii, este o decizie.. A fost o propunere avansată ca acest lucru să se facă după prezentarea moţiunii de cenzură mâine. Acesta este singurul lucru pe care-l putem... flexibilitatea care o avem este cu privire la ordinea „ordinii de zi”.

Din punct de vedere procedural este singura decizie pe care putem să o luăm. Nu putem altera o decizie cu care suntem sesizaţi de către comisiile de specialitate.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte, este foarte important pentru că trebuia să se comunice în Monitorul Oficial, să apară că expiră mandatul Băncii Naţionale. Asta trebuie să se publice şi în Monitorul Oficial.

 

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

 Domnule preşedinte, dacă vrem să fim şi operativi şi să avem şi garanţie că se desfăşoară corect şedinţa, trebuie să fie după citirea moţiunii, pentru că dacă începem cu votul, e posibil să pierdem senatorii şi deputaţii în cursul votului şi atunci îi lăsăm după citire şi este mai simplu.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Domnul Oltean, vă rog.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întotdeauna algoritmul politic a fost respectat. Întotdeauna, la nivelul structurilor, algoritmul politic a fost respectat, indiferent ce s-a întâmplat în cadrul celor 4 ani. Mi se pare inadmisibil ca aici într-un mod absolut abuziv – samavolnic este un termen preferat într-o anumită zonă –

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Aşa este rolul, Toader.

Mircea, este samavolnic şi abuziv şi ce faci tu acum?

Mircea, acesta mandatul tău de la partid, Dane, îţi convine bine, nu îţi convine?...

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Ruşanu, învăţaţi să aşteptaţi să vi se dea cuvântul. Este o regulă elementară.

Domnule preşedinte, nu puteţi să giraţi un asemenea abuz. Partidul Democrat Liberal are 2,83, are dreptul la 3 membri în Consiliul de Administraţie. În consecinţă, nu putem intra în şedinţa celor două Camere cu altă formulă decât cea care rezultă dintr-o aplicare corectă a algoritmului politic. Eu cred că nimic nu împiedică cele două comisii să se reunească în după masa aceasta, mâine dimineaţă la prima oră şi să producă modificările absolut necesare, pentru că crearea unui algoritm de acest fel, cu siguranţă va naşte un alt abuz şi este păcat să încurajăm asemenea gesturi parlamentarilor. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc. Deci, avem practic de decis astăzi: 1 – cu privire la programarea de mâine a dezbaterii în plenul reunit a raportului şi a propunerilor pentru noul Consiliu de Administraţie al B.N.R. Vă rog să votaţi cu privire la înscrierea pe ordinea de zi de mâine a acestui subiect care este un termen scadent. Acest lucru cred că nu are nici un fel de contraargument.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi? Pentru înscrierea acestui raport pe ordinea de zi de mâine a plenului reunit. Unanimitate. Nu există dubiu cu privire la acest subiect.

A doua întrebare este cu privire la ce punct pe ordinea de zi; primul sau al doilea în raport cu moţiunea de cenzură. Propunerea care a fost prezentată a fost să fie al doilea punct pe ordinea de zi. Vă rog să votaţi cu privire la această propunere. Punctul 2 pe ordinea de zi pentru raport şi pentru propunerile de Consiliu de administraţie.

Cine este pentru? Cu 13 voturi în favoare este înscris pe ordinea de zi şi pe cale de consecinţă, propunerea cu privire la retrimiterea la comisie nu are majoritate în Biroul permanent.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Am o problemă domnule preşedinte. Referitor la votul pentru BNR, vă rog cum scrie în Regulament, se exercită prin buletine de vot, aşa rămâne.

 

Domnul Mircea Geoană:

Cu privire la modalitatea de vot, vă propunem ca să existe un vot pe listă, pentru că în acest moment lucrurile sunt clare şi ziua va fi extrem  de încărcată mâine şi cu lecturarea moţiunii de cenzură.

 

Doamna Aurelia Vasile:

Aşa a fost şi în 2005.

 

Domnul Mircea Geoană:

Această procedură este o procedură standard din punct de vedere a alegerii Băncii centrale în ultimii 20 de ani sau ultimii 80 de ani de când s-a înfiinţat în ’91, cred Banca Naţională sau reînfiinţat pe metodă nouă.

 

Domnul Mircea–Nicu Toader:

 Păi dacă aici scrie prin buletine de vot şi nu vot de listă, să păstrăm aşa atunci, aşa scrie în Regulament, pe buletin de vot, dar nu listă.

 

Domnul Mircea Geoană:

Un buletin de vot care să conţină lista celor care sunt propuşi de către comisiile permanente.

Vă propun să votăm cu privire la propunerea să se voteze cu buletin de vot care să conţină lista.

 

Domnul Verestoy Attila:

Cu o mică corectură, domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea Geoană:

Da. Domnul Verestoy.

 

Domnul Verestoy Attila:

Cu o foarte mică corectură, să nu existe dubii. Lista înseamnă votat sau nevotat, nu înseamnă tras de pe ea, modificat, scris alte nume. Nu. Lista: da sau nu.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Când este vorba de regulă, este cea bună; când este vorba de cutumă, este cea bună.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Se face lista şi se scrie într-o rubrică „Da” şi într-o rubrică „Nu”.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă propun să ne pronunţăm cu privire la acest subiect şi, evident, mâine, pe partea de procedură, de conducere a şedinţei, acest subiect în mod evident va fi probabil invocat.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Oricum, va decide plenul, domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea Geoană:

Sigur, dar din punct de vedere al Biroului permanent, pentru clarificarea acestui element din raport, aş vrea să vă propun un vot cu privire la interpretarea acestui punct din raport, pentru ca mâine în şedinţă să mergem cu un punct de vedere al Birourilor permanente reunite. Evident, mâine, în plen, regulamentar, se va proceda la votarea propriu-zisă de către plenul reunit, nu putem noi să ne substituim, plenul reunit.

Cu privire la interpretarea Birourilor permanente cu privire la votul practic buletin pe listă, acesta pare să fie o propunere care s-a degajat în jurul mesei.

Domnul Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, acum am înţeles propunerea pe care a făcut-o liderul Grupului PD-L, dar dumneavoastră aţi spus şi toţi aici am agreat şi mulţi colegi au spus că este obligatoriu ca mâine să avem un consiliu de conducere şi guvernator al Băncii Naţionale. Dacă vom face buletine de vot şi vom începe cu tăieturi, cu nu ştiu ce, este foarte posibil să-l tăiem pe unul sau pe altul din diferite partide, este foarte posibil ca mâine votul să fie invalidat şi consiliul să nu aibă votul.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Cine ne-ar opri să facem mai înainte?

 

Domnul Puiu Haşotti:  

Iată de ce încă o dată vă propun ca lista să fie scrisă pe buletinul pe vot şi votul parlamentarilor să fie în două căsuţe: da sau nu. Pentru că vă repet, dacă ne apucăm să-l ştergem pe unul şi pe altul, s-ar putea ca unii membri în consiliul de administraţie să nu obţină jumătate plus unu din voturi.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Sever Voinescu.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, pe de o parte, ne cereţi să ne pronunţăm pe o chestiune pe care oricum se va pronunţa mâine plenul în privinţa modalităţii efective de vot.

Pe de altă parte, este foarte corectă observaţia pe care o ridică domnul Haşotti în legătură cu posibilitatea, mai ales că există aceste divergenţe evidente între grupuri, să fim mâine în situaţia în care, în fine, unii să taie câte un membru ş.a.m.d.

V-aş propune, din perspectiva aceasta, să supunem la vot propunerea domnului Oltean, care a propus comisiile să se reunească, să regândească această structură astfel încât grupurile să cadă de acord pe baza, în fine, numerelor cu multe virgule pe care le-am auzit invocate aici, ca mâine să nu fim în situaţia pe care o invocă domnul Haşotti şi, admit, va fi o situaţie neplăcută. Deci, vă rog să supuneţi la vot această propunere.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, în primul rând, domnul Dan Radu Ruşanu nu va avea mandat nici de la partid, nici de la grupurile parlamentare să negocieze ceva. Prin urmare, nu se poate întâlni astăzi, pentru că trebuie o decizie politică.

În al doilea rând, fac o propunere, pe care vă rog s-o supuneţi votului Birourilor reunite, să dăm vot cu bile. Vot cu bile.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Ruşanu.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, cred că nu realizaţi ce înseamnă ca deseară să rechemăm încă o dată conducerea actuală a Băncii Naţionale, să-i audiem din nou şi să votăm din nou, ce semnal se dă în piaţă, în piaţa internă şi în piaţa externă. Deci, este un dezastru economic să mai chemi deseară conducerea Băncii Naţionale şi haideţi să mai audiem pe toţi încă o dată şi propuneţi membri.

 

Domnul Mircea Geoană:

Această posibilitate este exclusă.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Este singura posibilitate, că altfel nu poţi să faci un vot fără să-i audiezi.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Au fost audiaţi deja, domnule Ruşanu.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Şi cum îi votezi? Poate mai vor şi alţii.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:   

Domnule preşedinte, din câte s-a spus aici, există un protocol semnat între trei dintre cele patru grupuri parlamentare, în care se consemnează o anumită stare de fapt. Aceasta este însuşire de către marea majoritate a parlamentarilor. Comisiile reunite nu puteau să nu respecte această înţelegere. Asta dorim noi. Înţelegerea dintre liderii grupurilor parlamentare, cei care au semnat protocolul respectiv, să fie respectată de către comisiile care au audiat. Nu este nevoie să facă o nouă audiere a candidaţilor pentru consiliul de administraţie, ci doar respectarea protocolului, care a fost dintotdeauna obligatorie pentru comisiile care audiau.

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

După ce criteriu selectezi, domnule Oltean?

 

Domnul Mircea Geoană:

Doamna Aurelia Vasile.

A fost făcut un comentariu.

 

Doamna Aurelia Vasile:    

Domnule preşedinte, îmi însuşesc şi eu ce a spus domnul Ruşanu, în condiţiile în care ieri ne-am petrecut foarte multe ore în cadrul comisiilor reunite, iar ceea ce propunea domnul Sever a fost realizat aseară de cele două comisii prin votul pe care l-au dat.

Eu spun legat de ceea ce a spus domnul Oltean că plenul este suveran pentru a putea să se exprime, indiferent de ce protocol, în condiţiile în care este posibil ca acel protocol să nu fie însuşit într-adevăr de persoanele desemnate de Grupul PSD+PC, dar deocamdată mă abţin de la acest lucru.

Deci, vă propun ca votul să fie exact cum a fost şi până acum, pe listă comună, în momentul în care te exprimi da sau nu pe buletinul de vot, pe listă.

 

Domnul Mircea Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Verestoy.

 

Domnul Verestoy Attila:

Cu o singură remarcă, pe care văd că toţi ştiu dar nimeni nu se pronunţă foarte clar. Birourile permanente au fost sesizate nu cu un protocol, ci cu un raport. Protocolul era baza pe care cei care sunt în comisiile reunite au luat decizii pe care noi am primit-o sub forma unui raport. Acest raport, conform regulamentului, n-avem decât să supunem plenului, unde evident oricine poate să încerce să răstoarne tot ceea ce s-a clădit până acum. Dar aceasta este decizia suverană a plenului. Noi, ca Birou permanent, nu avem altă cădere, decât să înaintăm plenului reunit, mâine, să fie supus la vot raportul, lista întocmită, asumată de cele două comisii, care sunt organe de lucru ale Parlamentului.

 

Domnul Mircea Geoană:

Cred că este o concluzie logică a acestei dezbateri. Am decis deja prin votul majorităţii membrilor Birourilor permanente reunite. Mâine dimineaţă, la pct.2 pe ordinea de zi, dezbaterea şi votul cu privire la raport şi componenţa nominală a noii conduceri a consiliului de administraţie şi conducere operativă a Băncii Naţionale a României, urmând ca mâine în plen să poată să fie evident discuţia şi votul plenului, până la urmă, cu privire la modalitate de vot. Sentimentul din Biroul permanent care probabil va fi prezentat şi de liderii de grup mâine în plenul reunit este că există o cutumă şi un mod în care s-a votat în anii precedenţi. Dar este decizia plenului, nu este decizia Biroului permanent reunit.

De aceea, consider acest punct încheiat. Mâine, în plen, pot fi reluate argumentele şi evident plenul va trebui să decidă cu privire la modalitatea de vot, ceea ce este decizia Regulamentului nostru de şedinţe comune.

În continuare, mergem la următorul punct de pe ordinea de zi.

 

PUNCTUL 5

Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei

 

Domnul Mircea Geoană:

Este o hotărâre pe care preşedintele comisiei speciale, domnul deputat Florin Iordache, ne-a înaintat-o. Este un regulament de funcţionare. Vi-l supun atenţiei şi votului.

Cine este pentru acest regulament de funcţionare?

Pentru introducerea pe ordinea de zi de mâine.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Comisia a început să lucreze deja, domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea Geoană:

Da. Deci, pentru introducerea de ordinea de zi de mâine.

Există majoritate pe introducerea acestui punct pe ordinea de zi a plenului reunit de mâine.

 

PUNCTUL 6

Scrisoare din partea Comisiei speciale pentru analizarea crizei intervenite în funcţionarea justiţiei

 

Domnul Mircea Geoană:

Sunt elemente logistice pe care înţeleg că Senatul şi Camera le-au pus de acord.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Da, domnule preşedinte, am fost de acord să dăm câte unul de la Senat, unul de la Cameră. Se cer trei şi vă rog să aprobaţi să fie câte unul şi unul.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnul secretar general Moraru.

 

Domnul Ion Moraru:

Trebuie să revenim la punctul anterior. Regulamentul se aprobă aici, nu în plen, la pct.5. Aţi spus că se trimite la plen.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Nu se trimit la plen, se aprobă aici.

Şi aici să fiţi de acord ca în loc de trei solicitaţi, să fie doi, unul de la Cameră, unul de la Senat. Ne-am înţeles cei doi secretari generali.

 

Domnul Mircea Geoană:

Deci, asigurarea paritară a sprijinului pentru funcţionarea logistică şi de resurse umane a comisiei se va face de către Senat şi Cameră conform anunţului celor doi secretari generali.

 

PUNCTUL 7

Nota GRUI privind completarea componenţa nominale a Grupurilor de prietenie din Parlamentul României

 

Domnul Mircea Geoană:

Din partea preşedintelui Ioan Munteanu, preşedintele GRUI.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Aceasta trebuie trimisă la plen, domnule preşedinte.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu: 

Domnule preşedinte, să intre pe ordinea de zi de mâine de la plen la pct.3. Domnul Munteanu de multă vreme se tot chinuie, săracu’, să-şi facă datoria şi nu poate.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenţiei această propunere ca punctul 3 de pe ordinea de zi de mâine a plenului reunit să aibă această propunere a preşedintelui GRUI.

Cine este pentru?

Cu majoritate zdrobitoare de voturi, propunerea a fost acceptată.

 

PUNCTUL 8

Nota Grupului Român al Uniunii Interparlamentare privind modificarea componenţei nominale a Grupului parlamentar de prietenie România – Republica Slovenia

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun votului să fie introdus pe pct.5 pe ordinea de zi de mâine.

De acord? Mulţumesc.

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu: 

Domnule preşedinte, în aceeaşi ordine de idei, pct.33 este tot o modificare între grupurile de prietenie, s-o aducem pe ordinea de zi la punctul următor, ca să terminăm toată partea aceasta.

 

Domnul Mircea Geoană:

Republica Moldova are un statut privilegiat, nu face parte din grupurile de prietenie obişnuite. Este vorba de comisia între cele două parlamente şi de aceea avem nevoie de o procedură distinctă faţă de grupurile de prietenie. Deci, vă rog să-l introducem pe punctul 5 pe ordinea de zi de mâine. Cred că suntem cu toţii de acord.

 

PUNCTUL 9

Scrisoare din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat privind înlocuirea domnului senator Nicolae Robu cu domnul senator Cristian David în cadrul Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

Domnul  Gheorghe-Eugen Nicolăescu:  

Pct.4 pe ordinea de zi de mâine. Este tot modificare.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenţiei şi votului introducerea pe pct.4 de pe ordinea de zi a acestei propuneri din partea grupului PNL.

Cine este pentru? Unanimitate.

 

PUNCTUL 10

Cofinanţarea membrului permanent al Secretariatului Conferinţei organismelor specializate în afaceri comunitare şi europene (COSAC)

 

Domnul Mircea Geoană:

Este vorba de aprobarea resurselor financiare pentru continuarea funcţionarea acestui grup permanent al Secretariatului Conferinţei organismelor pentru afaceri comunitare şi europene COSAC. Există resursele necesare pentru continuarea funcţionării acestui grup.

De acord.

 

PUNCTUL 11

Completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.29/1994 privind stabilirea organizaţiilor internaţionale la care participă Parlamentul României

 

Domnul Mircea Geoană:

Nu sunt lucruri deosebite.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Se introduce pe ordinea de zi de mâine.

 

Domnul Mircea Geoană:

La pct.6 pe ordinea de zi de mâine.

De acord cu această propunere.

 

PUNCTUL 12

Solicitare din partea Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI

 

Domnul Mircea Geoană:

Nu sunt dificultăţi.

Domnul secretar general Moraru.

 

Domnul Ion Moraru:

Noi, la Senat, am aprobat solicitarea. Dacă şi Biroul Camerei aprobă, înseamnă că lucrurile sunt în regulă.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Domnule preşedinte, la noi s-a trimis la Birourile reunite, pentru că acolo este o solicitare că tot ce priveşte siguranţa naţională să meargă la Comisia specială pentru proiecte de legi pentru siguranţa naţională. Şi problema a fost următoarea: merg pentru aviz, pentru raport sau pur şi simplu se dirijează pentru a lua act că există şi să se ţină seama de ele? Şi această decizie trebuie luată. Pentru că dacă este cu raport sau cu aviz, este un alt circuit al documentelor.

 

Domnul Mircea Geoană:

Domnule Meleşcanu, fiind vorba de comisia care se apleacă asupra acestor subiecte, am avea nevoie de opinia dumneavoastră, inclusiv din punct de vedere al capacităţii acestei comisii cu privire la control.

 

Domnul Teodor Meleşcanu:

Propunerea porneşte de la noi, când ni s-a adresat o solicitare de către Comisia pentru SRI, pentru a putea să transmitem toate materialele. Fiind în parohii diferite, am simţit nevoia să avem această aprobare din partea Birourilor reunite şi a plenului celor două Camere.

 

Domnul Ion Moraru:

Noi, la Senat, s-a hotărât să le trimitem spre analiză, nu spre aviz, spre analiză ca să fie avute în vedere la redactare.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Pur şi simplu, acelea le trimitem şi acolo şi le analizează pentru a vedea în ce măsură le utilizează la proiectul viitor de lege.

 

Domnul Mircea Geoană:

Este nevoie de plenul reunit pentru acest subiect?

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Nu.

 

Domnul Mircea Geoană:

Deci, este vorba de o informare şi aprobarea Birourilor reunite pentru această formulă, acest circuit juridic al dezbaterii acestor legi.

Domnul Meleşcanu insistă să fie în stenogramă extrem de clar definit acest subiect.

 

PUNCTUL 13

Proiect de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr.12/2006 pentru înfiinţarea Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Domnule preşedinte, la pct.13 şi 14, comisia, ştiţi, a fost în controversă, regulamentul dumnealor şi un proiect de hotărâre de funcţionare, acelea sunt şi care era trimis spre Secretariatele generale să ne pronunţăm dacă în atribuţia dumnealor intră şi Legea 7 a funcţionarilor publici parlamentari. Am transmis punctele noastre de vedere, noi nu am fost de acord.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă propun ca aceste două ultime puncte de astăzi, 13 şi 14, să fie aprobate de Biroul permanent reunit, ţinând cont de faptul că am depăşit cu mult ceea ne-am propus iniţial din punct de vedere al duratei, datorită complexităţii temelor pe care le-am abordat, vă propun ca restul temelor să fie reportate pentru şedinţa Birourilor permanente de săptămâna viitoare, nefiind vorba de nici o temă care să fie scadentă sau urgentă. Secretarii generali ne pot eventual indica dacă pe lista de astăzi a ordinii de zi mai sunt teme care ar putea să fie atât de urgente încât să nu sufere amânare de o săptămână până la viitorul Birou permanent reunit.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Sunt aici, domnule preşedinte iniţiative legislative de competenţa Biroului reunit pentru repartizare şi Nota privind repartizarea rapoartelor, multe, Curte de Conturi ş.a.m.d. Acestea două cred că ar trebui discutate.

 

Domnul Mircea Geoană:

Aş vrea să indicaţi numărul de pe ordinea de zi, pentru ca toţi colegii din Biroul permanent să se poată apleca asupra acestora.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Pct.18 şi 19 – să se pronunţe comisiile de specialitate asupra rapoartelor. Nu există nici o negociere. Celălalt – iniţiative legislative.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă supun atenţiei punctele 18 şi 19, pentru a putea să fie repartizate către comisiile de specialitate.

 

PUNCTUL 18

Notă cu privire la iniţiativele legislative de competenţa şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, înregistrate în Parlament

 

PUNCTUL 19

Notă privind repartizarea la Comisii a rapoartelor de activitate ale unor instituţii sau autorităţi publice a căror activitate se află sub control parlamentar:

o          Raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2007.

o          Raportul asupra pieţei de asigurări şi a activităţii desfăşurate în anul 2008 al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

o          Raportul anual 2008 al Băncii Naţionale a României.

o          Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2008-

o          Raportul privind starea justiţiei pentru anul 2008.

o          Raportul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2008.

o          Raportul Autorităţii Electorale Permanente asupra organizării şi desfăşurării alegerilor membrilor din România în Parlamentul European din 7 iunie 2009

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Aici trebuie stabilite termene, ori se stabilesc acum, ori dacă nu, să ne daţi nişte termene generale: pentru iniţiative X zile, pentru amendamente Y, pentru raport şi noi facem ca atare. Şi la rapoarte, la fel.

 

Domnul Mircea Geoană:

30 de zile pentru ambele subiecte.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Am înţeles.

 

Domnul Mircea Geoană:

În interiorul acestuia, se poate face evident mult mai rapid, în funcţie şi de decizia comisiilor de specialitate. Un termen maxim de 30 de zile.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Deci, pct.13 şi 14 nu s-au adoptat astăzi.

 

Domnul Mircea Geoană:

Ba da. Considerăm pct.13 şi 14 adoptate. Şi, de asemenea, pct.18 şi 19, conform sugestiei secretarilor generali cu privire la urgenţa acestor două teme.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Proiectul de regulament se aprobă, 14, aici, iar celălalt este proiect de hotărâre de plen, pct.13.

 

Domnul Márton Árpád-Francisc: 

Să punem pe ordinea de zi de mâine, hotărâre de plen.

 

Domnul Mircea Geoană:

De acord. Înseamnă că este ultimul punct de pe ordinea de zi a plenului reunit de mâine, va fi acest proiect de hotărâre.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Pct.13 şi 14 sunt adoptate. Supuneţi la vot.

 

Domnul Mircea Geoană:

Vă rog să vă pronunţaţi.

Cine este pentru? Unanimitate.

Vă mulţumesc foarte mult. O zi bună şi ne revedem săptămâna viitoare.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să-i rog pe colegii din Camera Deputaţilor să mai rămână doar un minut.

Există o propunere din partea unei părţi din colegi ca să avem programul aşa cum a fost el schimbat şi mai avem noi continuarea şedinţei respective şi eventual Biroul permanent să-l facem luni. Dar este cum decideţi majoritatea.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Doamnă preşedinte, cum a rămas cu Biroul Camerei?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Luni, la ora 14.00.

 

Domnul Gheorghe Barbu: 

Luni, la ora 14.00. Mulţumesc.

 

*

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 1320.