S T E N O G R A M A

şedinţei comune a Birourilor permanente ale

Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de

22 februarie 2010

 

Şedinţa a început la ora 13.20.

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

 

Au participat:

De la Camera Deputaţilor:

Domnul Adrian Năstase, domnul Ioan Oltean, domnul Ludovic Orban, domnul Mircea Duşa – vicepreşedinţi; domnul Dumitru Pardău, domnul Sever Voinescu-Cotoi, domnul Mihai Alexandru Voicu – secretari; domnul Gheorghe Albu, domnul Nicolae Bănicioiu, domnul Dan-Ştefan Motreanu, domnul Seres Denes - chestori; domnul Mircea Toader - Grupul parlamentar al PD-L; domnul Viorel Hrebenciuc – Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD + PC; domnul Călin Popescu-Tăriceanu – Grupul parlamentar al PNL; domnul Olosz Gergely – Grupul parlamentar al UDMR; domnul Ovidiu Victor Ganţ – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale; domnul Eugen Nicolicea – reprezentantul deputaţilor independenţi.

 

De la Senat:

Doamna Anca Daniela Boagiu, domnul Alexandru Pereş, domnul Dan Voiculescu, domnul Teodor-Viorel Meleşcanu – vicepreşedinţi; doamna Doina Silistru, domnul Gheorghe David, domnul Orest Onofrei, domnul Cornel Popa – secretari; domnul Constantin Dumitru, domnul Ioan Chelaru, domnul Dan Radu Ruşanu, domnul Verestoy Attila – chestori; domnul Traian-Constantin Igaş – Grupul parlamentar al PD-L, domnul Vasile-Cosmin Nicula – Grupul parlamentar al Alianţei Politice a PSD+PC, domnul Puiu Haşotti – Grupul parlamentar al PNL; domnul Fekete-Szabó András-Levente – Grupul parlamentar al UDMR; domnul senator Liviu Câmpanu – reprezentantul senatorilor  independenţi.

 

Invitaţi:

Din partea Guvernului:

Domnul Valentin-Adrian Iliescu – şef al Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.

 

Din partea Camerei Deputaţilor:

Domnul Gheorghe Barbu – secretar general; domnul Nicolae Vasilescu – şeful Departamentului Legislativ; domnul Georgică Tobă şi domnul Gabriel Stecoza – Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion şi domnul Gheorghe Popescu – Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Gabriela Enea – Direcţia pentru  relaţii publice; domnul Constantin Bantaş – Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Laura Riteş - Direcţia procedură legislativă, sinteze şi evaluări, doamna Diana Postică, doamna Raluca Boboc, domnii Paul Botez, Răzvan Prişcă – consilieri Cancelarie Preşedinte.

 

Din partea Senatului:

Domnul Ion Moraru – secretar general; domnul Constantin-Dan Vasiliu – secretar general adjunct; domnul Constantin Gheorghe – secretar general adjunct; doamna Constanţa Călinoiu – director general Direcţia generală legislativă; domnul Gabriel Sterea – director Direcţia Secretariat general; doamna Veronica Iacob – director Direcţia pentru organizarea şedinţelor plenului Senatului; doamna Elena Diaconu – şef Serviciul pentru lucrările Biroului permanent; doamna Ionela Mihăilă – consilier Serviciul pentru lucrările Biroului permanent.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Avem o ordine de zi destul de amplă şi aş dori să încercăm să fim cât mai expeditivi cu putinţă.

 

 

PUNCTUL 1:

Solicitare din partea domnului Traian Băsescu – Preşedintele României referitoare la aprobarea de către Parlamentul României a modificării denumirii Centrului de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT&CI (NATO CoE HUMINT&CI), înfiinţat pe teritoriul statului român, în ,,Centrul de Excelenţă NATO în domeniul HUMINT (NATO CoE HUMINT)”

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La primul punct din ordinea de zi avem o solicitare din partea Preşedintelui României referitoare la aprobarea de către Parlamentul României a modificării denumirii Centrului de Excelenţă NATO în domeniul resurse umane.

Aveţi în faţa dumneavoastră scrisoarea preşedintelui însoţită de un memorandum din partea Guvernului cu privire la o modificare de denumire a acestui Centru de Excelenţă NATO.

Sunt dificultăţi, observaţii? Nu sunt observaţii.

Vă propun să aprobăm această solicitare. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

Vă rog să comunicaţi acceptul şi, evident, formalităţile care decurg din această aprobare a Biroului permanent reunit.

 

PUNCTUL 2:

Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaţilor şi Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei României

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La punctul 2 din ordinea de zi avem o solicitare din partea Grupurilor parlamentare PD-L din cele două Camere privind constituirea unei comisii comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei.

Aveţi în faţa dumneavoastră solicitarea semnată de către doi lideri de grup PD-L din Camera Deputaţilor şi Senat, nota de fundamentare şi suplimentar, aveţi în faţa dumneavoastră semnăturile în număr suficient pentru a putea susţine un astfel de demers. Aş invita iniţiatorii, unul dintre cei doi lideri de grup, eventual, să susţină acest punct pentru ca Biroul permanent reunit să aibă toate elementele, poate, dincolo de nota prezentată.

Domnule Toader, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că iniţiativa noastră a mai fost transmisă o dată Birourilor permanente, a fost o discuţie şi o dispută referitoare la modul cum trebuie să arate hotărârea, am modificat-o corespunzător discuţiilor aflate la nivelul Birourilor permanente reunite. Am propus noi un număr de 21 dar asta nu înseamnă că nu poate să fie şi mai mare, important este să demarăm, având în vedere rezultatele referendumului pe de o parte şi a necesităţii modificărilor constituţionale apărute în decursul mandatelor trecute şi observate ca inadvertenţe şi hotărârea Curţii Constituţionale.

Cred că, cu cât dăm drumul mai repede şi fixăm membrii acestei comisii, cu atât şi noi avem o reprezentare corectă faţă de electoratul care a votat modificarea cu două puncte a Constituţiei şi mai ales a nevoilor reale pe care le simţim cu toţii de modificare.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Dacă sunt alte opinii?

Domnule Chelaru, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule preşedinte,

Eu am luat act de nota de fundamentare sau aşa-zisa notă de fundamentare pe care grupul de iniţiativă pentru constituirea comisiei a prezentat-o astăzi.

Eu, şi cred că şi ai mei colegi din Partidul Social Democrat, apreciem că dacă dorim cu adevărat un proces de revizuire a Constituţiei şi dacă dorim să mergem pe ceea ce toţi susţinem, că vrem modernizare instituţională, că vrem ca România să arate altfel, cred că trebuie să discutăm de un proces mult mai complex şi cred că trebuie să pornim de la toate instituţiile prevăzute în actuala Constituţie şi să lucrăm pe toate instituţiile.

Aşa, să folosim o chestiune care a fost evident electorală, pe care a iniţiat-o actualul Preşedinte al României, în ideea de a mişca un pic din ceea ce este prevăzut în Constituţie şi a păcăli pe români că facem un Parlament uni sau bicameral nu ni se pare deloc nici oportun în acest moment şi nici bine fundamentat. Este, foarte pe scurt, motivul pentru care noi vom vota împotriva constituirii acestei comisii. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule Adrian Năstase, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Revizuirea Constituţiei poate fi realizată prin mai multe modalităţi. Înţeleg că grupurile parlamentare ale PD-L doresc să propună revizuirea Constituţiei pe un argument pe care dânşii l-au extras din rezultatele referendumului şi, în sfârşit, pentru raţiuni pe care doresc probabil să le susţină în continuare.

Eu cred că nu ar fi normal să amestecăm cele două proceduri, nu cred că putem să amestecăm voinţa grupurilor parlamentare ale PD-L, pe această chestiune, cu eventuala voinţă pe care s-o exprime grupurile parlamentare ale celorlalte partide. Şi din acest punct de vedere, nefiind vorba, la acest moment, de proiectul larg de revizuire a Constituţiei care şi după părerea mea este absolut necesar şi care va trebui, fără îndoială, să fie pornit în perioada următoare, pe această bază şi anume, o comisie comună cum am realizat de-a lungul timpului atunci când a fost nevoie.

Eu cred că este bine să separăm cele două chestiuni, grupurile parlamentare ale PD-L au posibilitatea să formuleze o iniţiativă legislativă, o propunere proprie de revizuire a Constituţiei, având numărul necesar pentru a declanşa acest proces. Sigur, el trebuie dus până la capăt şi separăm cele două chestiuni. Din punctul nostru de vedere, această chestiune trebuie tranşată mai întâi şi, separat, şi în nici un caz nu cred că ea trebuie să intre într-un cadru mai larg, dar ca să fie lucrurile şi mai simple şi mai clare.

Noi nu vom semna iniţiativa constituirii unei comisii comune pe această propunere care este strict a PD-L-ului.

Pe de altă parte, recunoaştem şi este firesc să recunoaştem -  nici nu ar fi nevoie să mai spun acest lucru – dreptul la iniţiativă pentru revizuirea Constituţiei pentru PD-L în ceea ce priveşte această chestiune care a contat din punct de vedere electoral, care a avut un anumit rol într-o anumită perspectivă.

În opinia noastră, revizuirea Constituţiei presupune un efort mai larg, în cadrul unui forum în care să fie implicaţi şi specialişti din afara Parlamentului şi să încercăm de data aceasta să gândim de mai multe ori înainte de a tăia o dată, nu numai pe această chestiune, ci pe multe alte subiecte care sunt importante şi sigur după 15, aproape 20 de ani de la adoptarea Constituţiei, dincolo de modificarea pe care am făcut-o în 2003 pentru un obiectiv foarte concret, intrarea în Uniunea Europeană, este nevoie într-adevăr de o analiză mai largă. Mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna Roberta Anastase, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să punctez un lucru pe care eu îl consider important şi noi cei din Partidul Democrat Liberal. Noi am considerat că perioada scursă de la momentul 22 noiembrie 2009, momentul desfăşurării referendumului este deja o perioadă lungă de timp. Acolo am avut o perioadă de 30 de zile înainte, o perioadă suficientă pentru ca fiecare din oamenii politici să-şi exprime punctul de vedere şi să încerce să-i convingă pe români cu privire la opţiunile pe care le au.

Eu nu cred că votul dat în 22 noiembrie 2009 este unul de nenegociat între actorii politici parlamentari. Mai degrabă, eu cred că trebuie privit acest demers ca un mandat imperativ dat. A fost un referendum validat, a fost un referendum în care nici măcar nu putem să punem la îndoială opţiunile românilor. Vă reamintesc, 77% aproape 78% dintre cei prezenţi la vot s-au pronunţat în favoarea Parlamentului unicameral şi peste 80% în favoarea reducerii numărului de parlamentari.

Este clar o solicitare de reformare a acestei instituţii pe care, cu greu, o putem negocia fără a ne pierde credibilitatea ca şi instituţie în faţa celor care până la urmă ne dau votul. Ignorarea acestei opţiuni, discutarea, negocierea între noi a acestei opţiuni deja va duce instituţia Parlamentului la o cotă de neîncredere mult mai scăzută faţă de cota pe care în momentul acesta o avem şi pe care noi chiar o evaluăm ca fiind una foarte scăzută.

A interpreta acest demers al nostru ca o voinţă a Grupurilor parlamentare ale PD-L este o interpretare, dacă-mi permiteţi să spun aşa, eronată. Nu este voinţa noastră, noi nu facem decât să încercăm să aducem în faţa dumneavoastră o realitate pe care nu o mai putem ascunde şi pe care deja am întârziat s-o punem în aplicare foarte mult. De aici putem porni. Odată constituită această comisie, sigur, putem decide ca alte lucruri să fie revizuite, dar lucrul de la care trebuie să pornim, trebuie să pornim de la votul dat de români.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Înainte de a da cuvântul colegilor care doresc să intervină, aş dori să aflăm dacă există opinie din partea Grupului PNL, UDMR, pentru că până la urmă este vorba despre iniţiativa din partea unui grup parlamentar şi înainte de a continua argumentele pro şi contra, sunt două teze care au fost evaluate aici. Aş dori să facem, poate, un tur de masă pentru a putea asculta opinia tuturor grupurilor parlamentare şi după aceea să putem continua cu argumente pro şi contra. Până la urmă, tot aici ajungem dacă există o comisie comună, asta înseamnă, practic, acceptul grupurilor parlamentare pentru a intra pe un anumit tip de procedură. Şi după aceea, evident, argumentele politice pro şi contra vor continua şi este firesc să fie aşa.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnul Gergely, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Olosz Gergely:

Mulţumesc.

Propunerea făcută de PD-L este susţinută şi semnată de grupul nostru parlamentar.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Deci Grupul parlamentar al UDMR este semnatar şi este în favoarea ei?

 

Domnul Olosz Gergely:

Da. Mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Grupul parlamentar al PNL?

 

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte,

Doamna preşedinte,

Stimaţi membri ai Birourilor permanente,

Fără doar şi poate solicitarea grupurilor parlamentare PD-L este îndreptăţită şi legală. Problema este una mult mai simplă. În momentul de faţă noi ce discutăm? Cred că o comisie ar trebui să aibă un document de lucru, ar trebui să aibă o propunere articulată pe care să discute.

Noi, Partidul Naţional Liberal am declanşat o procedură internă şi una, să-i spunem publică, prin care vrem să definim un proiect care să poarte o identitate a Partidului Naţional Liberal, dar acest lucru nu-l putem face decât după o consultare internă şi o consultare cu actori din afară, cu societatea civilă, cu experţi, cu specialişti în domeniu.

Aşadar mă aştept să facem o astfel de discuţie pe ceva care există. Dacă Grupurile parlamentare ale PD-L au deja o propunere conturată în acest sens sub forma unui proiect, să-l prezinte şi atunci, sigur, vom constitui o comisie. Dar până atunci, mi se pare că punem carul înaintea… celor care ar trebui să tragă.

Deci, pe scurt, suntem în favoarea revizuirii Constituţiei, trebuie să ţinem cont de referendumul consultativ, putem să fim sau nu de acord cu propunerea pe care o va face PD-L-ul, nu am nici un fel de problemă să vă spun de pe acum că punctul de vedere oficial al PNL-ului este să nu susţină trecerea la Parlamentul unicameral, dar sigur, acest lucru se va tranşa în mod legal, statutar, în momentul în care vom decide să începem dezbaterile pe acest subiect. Până atunci, vă aşteptăm pe cei de la PD-L să veniţi cu o propunere concretă, noi nu avem încă.

Aşadar, veniţi cu propunerea, o depuneţi şi după aceea, constituim comisia şi dezbatem. Acesta este punctul nostru de vedere.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult domnului Tăriceanu. Mai sunt opinii, observaţii de la minorităţi, de la grupul independenţilor? Aş vrea să facem un tur de masă pe aceste teme. Domnul Nicolicea sau domnul Ganţ?

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Evident că s-a solicitat o comisie specială în baza art. 72 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi similar, există prevederea de la art. 77 alin. (1) din Regulamentul Senatului. Constituirea acestei comisii o stabileşte plenul. Deci din punctul meu de vedere acest proiect trebuie înaintat plenului.

Obiectul de lucru al comisiei speciale este precizat în solicitare.

În ceea ce ne priveşte, dorim doar o modificare asupra proiectului care ţine nu de substanţa lui, ci de o împărţeală mai riguroasă a numărului de locuri în cadrul acestei comisii, pornind de la faptul că dorim să fie cât mai puţine rotunjiri şi cedări de la un grup la altul. Grupul minim este Grupul minorităţilor cu 4%. Este evident că trebuie să aibă un reprezentant, ceea ce înseamnă că 100% reprezintă 25 de membri. Este numărul de membri care acoperă toate grupurile fără a se face rotunjiri prea puternice. Este o propunere care este doar aritmetică, nu este una de fond. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule Ovidiu Ganţ, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este convins că este necesară o modificare a Constituţiei. Sigur că sunt multe chestiuni care ar trebui puse în discuţie, însă faţă de această propunere nu avem clarificate chestiuni extrem de importante în ceea ce priveşte reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale. Reducerea la 300 şi Parlamentul unicameral sunt propunerile avansate şi acceptate ca atare de către cei care au votat la referendum, dar detaliul acesta, dacă vreţi, referitor la reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale nu a fost clarificat nici pe departe, nici măcar pus în discuţie.

Ca atare, cred că orice astfel de comisie va trebui să se gândească şi la acest aspect care pentru noi este fundamental, adică pentru noi discuţia numai de la un asemenea lucru poate să înceapă şi anume, cum se preconizează o astfel de reprezentare pentru minorităţile naţionale. Este mult prea vag să ne referim la o reducere şi la o singură Cameră, fără să avem o certitudine în ceea ce priveşte reprezentarea parlamentară a acestui segment important de populaţie. Dacă la asta coroborăm şi faptul că nu există o lege privind statutul minorităţilor naţionale, nota bene, singurul domeniu organic de legiferare prevăzut de Constituţie care nu se bucură de o asemenea lege, avem un tablou legislativ destul de incert în ceea ce priveşte minorităţile naţionale.

Ca atare, sigur că suntem de acord că trebuie să modificăm Constituţia, trebuie să vedem însă şi de ce manieră. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc mult.

Domnule Ioan Oltean, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu foarte multă atenţie intervenţiile reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi am constatat că, pe fond, nimeni nu se opune necesităţii şi oportunităţii revizuirii Constituţiei. Într-un fel sau altul s-a degajat o asemenea idee. Acesta este un lucru bun, ceea ce denotă că iniţiativa grupurilor parlamentare ale PD-L nu vine în contradicţie cu puncte de vedere ale celorlalte grupuri parlamentare.

Pe de altă parte, Birourile permanente au competenţa de a verifica dacă propunerile grupurilor parlamentare întrunesc procedurile stabilite în Regulamentul şedinţelor comune şi de a înainta, dacă într-adevăr se constată că este corect întocmită, această propunere plenului reunit al celor două Camere, unde se va proceda la dezbateri, la discuţii şi la decizii.

Vă rog să observaţi că este un proiect de hotărâre, un proiect care, cu certitudine în plenul reunit al celor două Camere, se vor putea face propuneri de amendare, de îmbunătăţire a textului care să vizeze atât numărul de membri, care să vizeze obiectivele, care să vizeze cine participă la constituirea acestei comisii de revizuire a Constituţiei în aşa fel încât să avem garanţia că această comisie va fi în măsură să adopte un proiect de revizuire a Constituţiei în consens cu realităţile cu care ne confruntăm, cu voinţa electoratului şi, în ultimă instanţă, evident, şi cu voinţa unanimă a Parlamentului României.

De aceea, domnule preşedinte, apreciez că dacă se constată că această propunere îndeplineşte condiţiile procedurale, discuţiile legate de îmbunătăţirea textului le vom putea purta doar în cadrul şedinţei reunite. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Domnule Adrian Năstase, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Eu nu înţeleg de ce colegii de la PD-L vor să complice procedura. Dacă au încredere în mandatul imperativ care, înţeleg de la doamna preşedinte, că a fost dat Parlamentului în legătură cu  această chestiune, în urma referendumului, dacă lucrurile stau în felul acesta, atunci, eu nu înţeleg de ce dânşii doresc o hotărâre a Parlamentului prin care să fie constituită o comisie, care să vină cu un proiect de lege pe care dânşii foarte simplu ar putea să-l propună acum. Nu este nevoie de o astfel de comisie.

Îmi permit să vă citesc, chiar dacă o să se supere domnul Nicolicea care este un as al regulamentelor, eu îmi permit să spun că textul Constituţiei este extrem de clar. Şi anume, art. 150 ,,revizuirea  Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului…”

Şi acum, daţi-mi voie să vă întreb de ce, acelaşi preşedinte care a iniţiat referendumul consultativ n-ar iniţia acum, având un Guvern care înţeleg că este format din PD-L şi UDMR şi care sunt de acord, bănuiesc, cu această teză şi ar putea să vină Guvernul cu proiectul de lege de revizuire. Şi de ce doreşte Guvernul şi doresc grupurile parlamentare PD-L să revizuiască Constituţia, ca să mă exprim neelegant, cu mâna celorlalte grupuri parlamentare.

Deci eu cred că în această chestiune lucrurile sunt foarte simple: ori se merge pe această variantă şi soluţia este foarte clară şi foarte simplă, poate fi asumată; sau cealaltă formulă care spune că revizuirea poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.

Oare în procesul acesta de migraţie politică grupurile s-au micşorat atât de mult încât nu mai au numărul necesar pentru această iniţiativă? Aveam impresia că nu.

 

(Din sală): Dimpotrivă.

 

Domnul Adrian Năstase:

Dimpotrivă, am avut impresia. Ori în aceste condiţii, iniţiativa de revizuire poate fi exercitată direct de către grupurile PD-L şi, înţeleg, şi UDMR pentru a modifica această Constituţie.

Un astfel de proiect de lege care ar veni la Birourile permanente ar fi trimis automat la comisiile noastre juridice reunite care ar da avizul respectiv şi s-ar trece la procedura propriu-zisă de aprobare.

De aceea, daţi-mi voie să vă spun încă o dată, nu înţeleg de ce vrem să complicăm aceste chestiuni. Dragi colegi, nu sunteţi siguri că doriţi acest lucru? Dacă-l doriţi, spuneţi-l direct într-un proiect de lege pe care nu mai este nevoie să-l bifeze şi alte grupuri parlamentare.

Daţi-mi voie să simplific cumva discuţia şi să vă rog să veniţi cu proiectul de revizuire, cu iniţiativa respectivă bazată pe art. 150 pe care să-l trimitem după aceea în procedura de avizare firească şi după aceea în cele două Camere.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da. Domnul Toader şi după aceea, domnul Hrebenciuc.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

L-am ascultat pe domnul Năstase, dar dacă ne aducem aminte, în perioada când era dânsul prim-ministru, tot Parlament, tot o comisie, tot o discuţie…

 

Domnul Adrian Năstase:

Era altceva.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu era deloc altceva, era o modalitate… noi nu am vrut altceva decât să deschidem această oportunitate de revizuire a Constituţiei, ne-am baza, sigur, pe acel referendum ca început. Această comisie va analiza toate propunerile politice că, indiferent ce comisie este tot o decizie politică va fi şi apoi, să mergem mai departe cu un proiect de modificare comun, acceptat. Sigur că există prevederea de două treimi, nu trecem peste asta, dar începutul trebuie să-l facă cineva. Dacă noi venim cu un astfel de proiect, după care ,,stai să-l dezbatem…”. Acesta este rostul acestei comisii, dacă vrem într-adevăr să facem paşi. Toţi dorim să revizuim Constituţia, toţi înţelegem că este nevoie, dar fiecare caută să se eschiveze.

Acesta este rolul acestei comisii, nu am scris, este foarte simplu, nu am spus care sunt obiectivele, care sunt măsurile care trebuie schimbate din Constituţie, în mod special, ca această comisie cu reprezentanţii noştri - şi cred că cei care sunt cei mai buni specialişti în acest domeniu fac parte din Parlament – alături de specialişti, să vină mai departe cu propunerea şi să fie discutată. Acesta este rostul, să se adune undeva, să discute cineva. Aşa, venim noi cu un proiect, intră într-o procedură… noi am vrut să fim foarte corecţi, să putem să avem o modalitate cât mai aproape de un consens.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule Hrebenciuc, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunt nevoit să-l contrazic pe domnul Toader vizavi de corectitudine. La ce mă refer? Referendumul şi poporul ne-a dat o misiune, să facem Parlament unicameral cu 300 de parlamentari. Asta este ce s-a spus la referendum.

Noi, Parlamentul, acum în primă instanţă, trebuie să răspundem la acest subiect şi să ajungem la referendum, în aprilie, în mai, cât mai repede posibil, să răspundem poporului român dacă vom avea Parlament unicameral sau bicameral.

Dacă mergem cu comisie şi revizuim întreaga Constituţie acest subiect îl ascundem în marea reformă a statului sau modernizarea statului român în funcţie de interesul fiecărui partid. Haideţi să rezolvăm ceea ce ne-a cerut poporul, Parlament unicameral sau bicameral.

Am rezolvat această problemă prin încă un referendum şi toată lumea este de acord să fie modificată Constituţia la acest lucru, ne ocupăm pe urmă de modificarea Constituţiei în ansamblu, cu Tratatul de la Lisabona, cu tot ceea ce ni se cere. Dar acum, noi, practic, nu facem decât să ascundem acest subiect în marele ansamblu, pentru că toate partidele suntem de acord că această Constituţie trebuie modificată şi avem diverse idei şi aici, clar, va trebui să facem o comisie, dar nu toate partidele suntem de acord cu Parlament unicameral sau bicameral. Dacă, de exemplu, acest subiect va fi cu unicameralul în marea modificare a Constituţiei, pe de o parte nu sunt de acord cu unicameralul iar pe de altă parte sunt de acord cu modificarea Constituţiei.

Ori  acest lucru vrem noi să-l rezolvăm de la bun început. Se va vota. Proiectul de lege trece în procedură de urgenţă, suntem de acord cu un proiect de lege, nu avem nici un fel de problemă aici, deschidere totală, ajungem la referendum, facem referendumul, avem răspunsul definitiv pe subiect unicameral sau bicameral şi ne ocupăm după ce avem un prim răspuns în jurul acestui subiect de celelalte modificări ale Constituţiei.

Dar acum, pe de o parte, nu suntem de acord, clar, suntem divizaţi pe un subiect şi îl ascundem în ansamblul celorlalte modificări. De asta avem această poziţie, nu din alte considerente, vă rog să mă credeţi. Şi cred că este logic să terminăm repede acest subiect. Suntem de acord, ni s-a cerut, referendumul este validat, nu avem de ce să ne opunem aici, dar ne opunem asupra ascunderii acestui subiect în ansamblul modificărilor, asta este problema pe care o avem. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Domnul Năstase avea o precizare?

 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Gândim la fel, iată, domnul Hrebenciuc şi cu mine avem aceeaşi abordare.

Aş mai adăuga ceva la ceea ce a spus domnul Hrebenciuc - şi mi se par foarte corecte observaţiile pe care le-a înaintat – eu aş spune însă în plus, poate sunt şi alte teme pentru revizuirea Constituţiei pentru care înainte de a face revizuirea să facem nişte referendumuri consultative. Pentru că, altfel, am avea un proces de revizuire a Constituţiei în care pe unul dintre puncte avem deja un referendum consultativ şi pe celelalte nu am avea puncte de vedere ale populaţiei, ale opiniei publice în legătură cu subiectele respective.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu, dar celelalte vor fi suprapuse cu alegerile locale şi parlamentare din 2012.

 

Domnul Adrian Năstase:

Probabil că aşa vor fi…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este un proces de lungă durată.

 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Şi atunci cred şi eu că este foarte important să clarificăm aceste chestiuni care înţeleg că sunt urgente, sunt importante, care au avut un anumit rol în campania electorală şi totuşi să respectăm angajamentul care a fost luat şi să dăm posibilitatea grupurilor parlamentare ale PD-L de a face  această iniţiativă şi de a o pune în lucru în cadrul Parlamentului. Iar noi, în cadrul Parlamentului, cu prioritate, vom examina această iniţiativă de revizuire.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Domnule Ludovic Orban, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În expunerea de motive, Grupul parlamentar al PD-L spune că vrea să facă o Comisie de revizuire a Constituţiei pentru a pune în practică prevederile referendumului consultativ.

De ce, doamna preşedinte, aveţi nevoie de o comisie? Este nevoie de o comisie care să constate care au fost întrebările şi răspunsurile la referendum?

Faceţi un proiect de lege sau puneţi-l pe domnul preşedinte, care poate, cu avizul Guvernului, să iniţieze revizuirea Constituţiei, să-şi facă procedura legală şi constituţională pentru revizuirea Constituţiei.

În ceea ce ne priveşte pe noi, v-o spun din capul locului că nu ne batem joc de ceea ce înseamnă o Comisie de revizuire a Constituţiei. Problemele din Constituţia românească sunt grave, altele decât cele pe care le consideraţi dumneavoastră că sunt grave, sunt acele probleme care dau atribuţii discreţionare unui singur om, sunt o grămadă de conflicte între puterile statului care nu sunt soluţionate, sunt drepturi şi libertăţi a căror exercitare nu este efectivă şi nu există niciun fel de sancţiune pentru aceia care nu asigură respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor individuale.

Aşa că vă spun din capul locului că votăm împotriva acestei propuneri stupide, prin care dumneavoastră vreţi să faceţi o comisie care să nu facă nimic, care să propună ceea ce ne-a propus domnul Băsescu la un referendum care l-a plasat pe domnul Băsescu, îmi pare rău, alături de dr. Petru Groza şi de alţi domni a căror imagine în istoria României este o imagine neagră.

Deci noi vrem revizuirea Constituţiei, dar nu vrem să ne batem joc de revizuirea Constituţiei ridicându-ne în poziţie de drepţi, Parlamentul, printr-o comisie care n-are niciun fel de atribuţii.

Ca atare, dacă vrem – şi noi vrem cu adevărat – să revizuim Constituţia, vom formula o propunere de înfiinţare a unei comisii serioase de revizuire a Constituţiei, care să facă o analiză serioasă şi care să ducă, cu adevărat, la o Constituţie mai bună pentru români.

Mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna preşedinte Anastase.

O secundă, se poate să vorbească domnul Voinescu înainte, doamna preşedinte? Da.

Domnul Sever Voinescu, vă rog…

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi să ne apropiem şi de finalul discuţiilor pe acest subiect.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt un pic uimit de felul în care ne raportăm la rezultatele referendumului consultativ, da, dar fără îndoială validat. Consultativ, dar validat. Da? Bun.

Am senzaţia, pe de o parte, că noi considerăm voinţa populară astfel exprimată şi covârşitor exprimată ca fiind neimportantă pentru noi şi încercăm să o aşezăm în context electoral, aşa cum o aşezau unii dintre noi şi în campania electorală şi, pe de altă parte, am senzaţia că tratăm chestiunea modificării Constituţiei într-un fel ipocrit. Pe de o parte, toată lumea de la această masă spune : „Suntem de acord, Constituţia trebuie modificată”, pe de altă parte, unii spun: „Bun, dar de ce n-o modifică alţii adică, de ce, de pildă, nu vine Preşedintele cu această iniţiativă. Noi suntem de acord că ar trebui modificată, dar să o facă Preşedintele.” Dacă ar face-o Preşedintele, aceleaşi persoane ar atrage atenţia că noi suntem Legislativul şi că, în mod firesc, un asemenea proces de la noi trebuie să înceapă.

 

Din sală: Constituţia îi permite.

 

Domnul Sever Voinescu:

Da, Constituţia îi permite, dar Constituţia ne permite şi nouă. Încă o dată, noi suntem Legislativul, în mod firesc de la noi trebuie să înceapă dacă acceptăm ideea că totuşi o Constituţie este o lege. Sigur, o lege fundamentală, dar este o lege.

Ne amintim asta, nu,  domnule preşedinte ?

 

Domnul Adrian Năstase:

Da. Ne-am amintit mereu.

 

Domnul Sever Voinescu:

De data aceasta, ne-am amintit împreună. Bun.

Pe de altă parte, toată chestiunea legată de scopul, rostul acestei comisii mie mi se pare că este dincolo de orice interpretare, de vreme ce în textul hotărârii – pentru că plenul urmează a vota o hotărâre, norma juridică este în hotărâre, nu în nota de fundamentare – spune foarte clar că e vorba despre o comisie pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei. Cu alte cuvinte, în această comisie se poate veni din partea oricărui grup cu orice idee, cu orice propunere în măsura în care, conform regulilor interne ale comisiei, aceasta este acceptată, mergem în plen şi continuăm procedura. Nu cred că ne trebuie trei comisii pentru trei modificări diferite ale Constituţiei. Comisia aceasta a fost de la bun început gândită pentru a lucra cuprinzător, dar în interiorul lucrărilor acestei comisii este evident că trebuie să ţinem cont de referendum.

Cu alte cuvinte, dacă suntem de acord toţi că trebuie modificată această Constituţie, haideţi, doamnelor şi domnilor, să o facem şi să încercăm să abandonăm micile jocuri politice care, de fapt, ţintesc în afara instituţiei noastre şi nu înăuntru. Mulţumesc. 

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule vicepreşedinte Meleşcanu.

 

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Îmi cer scuze, aş vrea să clarific puţin, dacă-mi permite domnul Voinescu.

Avem două posibilităţi. Sau dumneavoastră vreţi să faceţi o revizuire pe nişte teme pe care le-aţi decis şi care sunt limitate şi, cu tot respectul, puteţi să o faceţi, iniţiind acest lucru. Aveţi posibilitatea constituţională, un sfert etc. etc…. dar să fie foarte clar, cu unele din aceste teme noi nu suntem de acord. Deci a crea o comisie pe o temă cu care noi nu suntem de acord nouă ni se pare adevărat fariseism şi, cum să vă spun, o încercare, poate, de a da mesaje care sunt incorecte faţă de oameni. Noi le spunem oamenilor, clar, în faţă, ce este, cu ce suntem de acord, cu ce nu suntem. Restul o să vedem.

Sau poate fi cealaltă abordare în care ajungem la concluzia că toţi suntem preocupaţi de o îmbunătăţire a funcţionării, a eficienţei mecanismului statal şi declanşăm un proces de revizuire constituţională – atenţie – nu limitat doar la ce vreţi dumneavoastră. Deci fie este formulat de o manieră atât de largă încât să permită abordarea oricăror probleme, fie chiar încercând să le enumerăm, dar, repet, nu limitat doar la anumite chestiuni. De ce vă spun? Pentru că aveţi un viciu fundamental aici.

Dacă aţi fi făcut-o numai pe problemele referendumului, spunând „Vrem chestiunea unicameral – bicameral” era destul de legal. Spuneaţi : „Domnule, noi am luat din referendum ceea ce ni  s-a părut că are relevanţă şi vi l-am propus”. Dumneavoastră puteţi să adăugaţi şi altele.

Dacă vă uitaţi în text, mai propuneţi şi altă chestiune, cu ordonanţele de urgenţă – limitarea numărului ordonanţelor de urgenţă. De unde vine aceasta, că n-a fost la referendum? Deci este o alegere pe care Guvernul sau grupul dumneavoastră parlamentar o face, ca, pe lângă problema Parlamentului unicameral sau bicameral, să discute şi această chestiune. Poate că noi avem alte alegeri. Fiecare grup are.

Vreau să vă spun, ca să nu fie niciun fel de discuţie, în materie de raporturi în interiorul puterii executive, între Preşedinte şi Primul-ministru, suntem campioni mondiali absoluţi, avem o experienţă cum n-a avut niciun partid. Sigur că pe noi ne va interesa asta, pe alţii îi vor interesa alte teme. Nu sunt probleme.

Închei. Vreţi numai pe nişte teme, puteţi depune proiecte, noi o să ne exprimăm opinia, nicio problemă. Doriţi într-adevăr… haideţi să amânăm luarea unei decizii, ne consultăm, facem o decizie pentru crearea unei comisii, vedem cum o facem, cu număr şi cu reprezentare, cu toate acestea, pe un format care să nu prejudicieze discutarea niciunei propuneri de modificare a Constituţiei de la oricine ar veni ea. Aceasta era dorinţa, de a ne clarifica foarte bine punctul de vedere. Mulţumesc mult.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

 Domnule preşedinte, o secundă, să răspund domnului Meleşcanu, pentru că mi-a adresat direct întrebarea. Rapid.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Eu cred că turul de declaraţii politice a fost mai mult decât abundent şi aş vrea să procedăm la un vot pentru a putea să mergem mai departe.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Răspund domnului Meleşcanu foarte rapid.

Domnule Meleşcanu, această hotărâre, repet… citiţi textul hotărârii, e limpede că e deschisă pentru cea de-a doua variantă pe care dumneavoastră aţi menţionat-o. Mulţumesc.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

 Domnule preşedinte, aş vrea să clarific două lucruri: unul este aspectul procedural şi al doilea lucru este aspectul pur politic.

Noi am pornit de la o exigenţă pe care o avem din desfăşurarea referendumului şi din rezultatele acestuia. Sigur, dumneavoastră puteţi să spuneţi: „Puteaţi să faceţi acest proiect”. Vrem să credem că suntem în egală măsură responsabili de votul care s-a dat în 22 noiembrie şi nu atât de vot, cât mai ales de rezultatul acelui vot şi că-l transpunem în practică.

Mai mult decât atât, am venit în faţa dumneavoastră cu constituirea acestei comisii de revizuire, în ideea de a fi toţi implicaţi în acest proiect care, până la urmă, ţine de un proces complex, important în care avem şi un, cu ghilimelele de rigoare, „mandat imperativ”, dar care în realitate poate cuprinde mult mai multe aspecte şi ştim că sunt necesare. Le putem discuta pe fiecare în parte şi la fiecare capitol în parte. Acesta să spunem că era aspectul politic.

Procedural, suntem în faţa unei solicitări. A fost opţiunea noastră de a face o Comisie de revizuire a Constituţiei, de a propune plenului reunit o Comisie de revizuire a Constituţiei. Dumneavoastră puteţi să votaţi împotriva ei. Procedural suntem în următoarea fază: am venit cu această solicitare la Birourile permanente reunite, se poate constata dacă se îndeplinesc sau nu condiţiile procedurale – şi vă spun eu că se îndeplinesc – se înaintează plenului reunit, unde se votează. Dacă nu sunteţi de acord, vă exprimaţi prin vot împotriva Comisiei de revizuire a Constituţiei. Atunci noi vom decide.

Nu dăm indicaţii nici Preşedintelui şi nici Guvernului, pentru că sunt alte două foruri. Ideea este să ne facem noi treaba.

Noi, grupurile parlamentare, aşa cum aţi văzut, PD-L, UDMR, minorităţi şi grupul independenţilor vom decide ce avem de făcut, în măsura în care această comisie este respinsă, dar numai plenul reunit este cel abilitat să facă lucrul acesta. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Năstase, vă rog.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, eu nu mai înţeleg absolut nimic.

Preşedintele României…

 

(Discuţii în sală.)

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, vă rog. Aş dori să descurajez dialogul oblic în jurul mesei. Concentraţi-vă pe punctul de vedere. Vă rog.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, eu nu înţeleg un anumit lucru. Preşedintele României a iniţiat, după părerea mea, într-o modalitate neconstituţională, un referendum, pe o temă, mai bine spus, pentru că avea temeiul să iniţieze referendumul, dar pe o temă care era legată de o procedură distinctă… Deci a invocat art. 90 din Constituţie pentru un referendum consultativ, în timp ce acelaşi subiect, respectiv Preşedintele României, putea fi titularul unei acţiuni propriu-zise de revizuire a Constituţiei în baza art. 150. Bun.

Eu am spus şi atunci că nu este normal, dar, sigur, se apropiau alegerile prezidenţiale. Urma ca, în acelaşi timp, să se desfăşoare referendumul, ceea ce a fost o tehnică electorală, o formă de manipulare în opinia mea.

Acum, luăm art. 90 din Constituţie şi vedem: „Preşedintele României, după consultarea Parlamentului – ştim că l-a consultat – poate cere poporului să-şi exprime prin referendum voinţa cu privire la probleme de interes naţional”. Secundo, art. 150, avem, acum, procedura propriu-zisă de revizuire şi acelaşi subiect, deci tot Preşedintele României, conform art. 150 unde se spune: „Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României, la propunerea Guvernului…”, deci eu nu înţeleg acum de ce acelaşi subiect, pentru că vorbim de acelaşi preşedinte, nu-şi asumă referendumul respectiv şi să ceară, de data aceasta într-un mod perfect constituţional, pe o procedură de revizuire, schimbarea Constituţiei pe tema respectivă. S-a amuzat, a zis „să nu greşesc, fac întâi un sondaj de opinie mai larg”, l-a făcut. Acum procedura de revizuire este strict prevăzută la art. 150, nu la art. 90. Art. 90 n-are nicio legătură cu revizuirea Constituţiei.

Orice jurist, chiar cu studii mai puţin elaborate, ştie că, dacă avem o procedură specială într-un anumit domeniu, ea trebuie folosită şi nu procedura generală. Deci nu referendumul consultativ trebuia folosit aici, pentru revizuirea Constituţiei, ci art. 150.

Dacă ar fi fost ales un alt preşedinte – şi eu aş fi sperat să fie ales un alt preşedinte – poate că nu venea cu procedura de revizuire, până la urmă şi rămânea o chestiune pentru istorie în care sondajul de opinie realizat cu ocazia alegerilor ne-ar fi spus un anumit lucru.

De aceea nu înţeleg acum de ce Preşedintele nu-şi asumă această chestiune sau grupurile parlamentare care îl sprijină.

Nu înţeleg această dezbatere acum, aici. Ne ascundem de această chestiune. Sigur că trebuie revizuită Constituţia din când în când. Nu există legi perfecte, nu există Constituţii perfecte, avem observaţii cu toţii, dar acum să amestecăm aceste lucruri nu are absolut niciun rost.

S-a pornit o procedură. Ea trebuie dusă până la capăt. Aceasta este părerea mea. Dacă doresc cei de la PD-L. Dacă nu, dacă nici Preşedintele nu mai doreşte – că poate nu mai doreşte sau nu mai doresc cei de la PD-L – aceasta este o altă chestiune, dar nu ne implicaţi pe noi. Vrem să rămânem în afara acestei chestiuni.

Când aveţi o idee clară despre un forum pentru revizuirea Constituţiei, pe temele largi, cum spunea şi domnul Meleşcanu, avem şi noi o mulţime de idei, vom participa la o astfel de dezbatere şi atunci, într-adevăr, vom forma, pe o iniţiativă comună, o comisie în care să evaluăm care sunt soluţiile.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă-mi daţi voie doar o secundă, vreau să fac o singură precizare. Înainte, în campania electorală, şi liderul, preşedintele şi candidatul la Preşedinţie al PSD-ului şi liderul şi candidatul la Preşedinţie al PNL-ului…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna preşedinte, doamna preşedinte, vă rog…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

… au declarat…

Daţi-mi voie, doar două secunde…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, aveţi candidatul aici, lângă dumneavoastră şi vă rog să nu citaţi…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aţi declarat… Vă dau declaraţia de la Ploieşti…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să nu citaţi din mine că pot să vorbesc eu.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă dau declaraţia de la Ploieşti în care aţi susţinut…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La Republica de la Ploieşti…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

… în care aţi susţinut şi Parlamentul unicameral, şi reducerea numărului de parlamentari.

 

Din sală: Nu există aşa ceva.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ba da.

 

(Discuţii aprinse, proteste în sală.)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Ba da. La PNL. Vă dau declaraţia de la Ploieşti a domnului Geoană care făcea referire la agreementul cu domnul Crin Antonescu…

 

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Din cauza aceasta a şi pierdut, din cauza acelei declaraţii a pierdut…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îmi pare rău că vă dezamăgesc. E o realitate crudă, dar e o realitate…

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Când a declarat Crin Antonescu că susţine Parlamentul unicameral?

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O să vă…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amândouă lucrurile au fost precizate…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

O să vă rog să ieşiţi din logica electorală o secundă…

 

(Discuţii aprinse în sală.)

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vreau să mai spun doar un singur lucru…

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Staţi puţin că nu e aşa. Când a declarat Crin Antonescu că susţine Parlamentul unicameral?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog doar un singur lucru: dacă avem o problemă cu Preşedintele unul dintre noi, o să vă rog să cerem audienţe, să ne întâlnim cu dânsul. Noi aici discutăm problemele noastre…

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Dar nu vrem…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

… de Legislativ.

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Nu vrem să ne întâlnim cu Preşedintele.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Mă refeream la domnul vicepreşedinte Adrian Năstase.

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Ţin totuşi să-mi precizaţi când a declarat domnul Crin Antonescu că susţine Parlamentul unicameral?

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog să revenim la o ordine firească a unui Birou permanent reunit. Aici nu este Republica de la Ploieşti. Aici este Parlamentul României.

Domnul senator Haşotti.

 

Domnul Puiu Haşotti :    

 Mulţumesc,  domnule preşedinte.

Aş vrea să beneficiez şi de atenţia domnului Voinescu. Mulţumesc.

O scurtă replică la ceea ce spunea doamna preşedinte Roberta Anastase, dacă avem o problemă cu domnul preşedinte Băsescu… Da, eu am, nu una, mai multe, dar nu este subiectul de faţă.

Doamnă, dumneavoastră aţi spus aşa: să se facă această comisie, să se supună votului. Haideţi să vă spun procedural, acum: să presupunem, doar să presupunem, că Birourile permanente reunite vor vota înfiinţarea acestei comisii. Sunt, totuşi, două partide care au o perspectivă diferită. Ce se întâmplă? Dumneavoastră, prin acest vot al Birourilor permanente reunite, obligaţi partidele acelea să facă parte din comisie ? Nu. Se poate imagina o comisie fără reprezentanţii tuturor partidelor?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da.

 

Domnul Puiu Haşotti :    

 Nu. Nu, doamnă.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Se transformă în subiect politic, în care noi suntem nereformiştii şi alţii sunt reformişti. Dacă nu vedeţi treaba aceasta, sunteţi copii…

 

Domnul Puiu Haşotti : 

Deci nu se poate… 

Pentru că în 2003, doamna preşedinte, când s-a constituit acea comisie – dacă vreţi să facem o chestie serioasă – au participat partidele politice în număr egal, deciziile s-au luat prin consens şi, în cel mai rău caz, cu două treimi din voturile parlamentarilor reprezentaţi în acea comisie.

Eu cred că totuşi, stimaţi colegi, nimeni nu-şi poate imagina o comisie de revizuire a Constituţiei în care să intre un partid, o uniune democratică şi nişte parlamentari care migrează de la un partid la altul.

Haideţi să mai avem un timp… Domnul Tăriceanu spunea că noi vrem să ne clarificăm asupra unor chestiuni şi o vom face repede, o săptămână, două, trei, o lună. Rezolvăm această problemă.

Domnul Adrian Năstase spunea nişte chestiuni de fond şi constituţionale…

Reluăm această discuţie. Evident că trebuie revizuită Constituţia, evident că trebuie să respectăm referendumul, dar procedural vă întreb, presupunând că ar trece de Biroul permanent propunerea dumneavoastră, ce se întâmplă mai departe? Nimic. Nu creăm decât o tensiune inutilă.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:

 Domnule preşedinte…

 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

 Domnule preşedinte, am ridicat de vreo trei ori mâna, solicitându-vă cuvântul. Să mă aveţi în vedere.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Iertaţi-mă.

Domnule Tăriceanu, vă rog.

 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Stimaţi colegi, eu am să mă refer strict la documentul pe care îl avem în faţă. Să ştiţi că nota de fundamentare se articulează şi se bazează exclusiv pe rezultatele referendumului, potrivit căruia am avea două obligaţii: să reducem numărul de parlamentari şi să trecem la Parlament unicameral.

Vreau să vă atrag atenţia că celelalte două… pardon, cealaltă chestiune pe care aţi adus-o în discuţie şi la care s-a referit şi colegul meu, domnul Meleşcanu, diminuarea utilizării ordonanţelor de urgenţă nu a făcut obiectul referendumului, dar vreau să vă mai atrag atenţia asupra unui fapt: reducerea numărului de parlamentari nu face parte din propunerile de revizuire a Constituţiei. Ţine de domeniul legilor organice, deci nu are ce să caute în această notă de fundamentare.

Am spus aceste lucruri pentru că nota de fundamentare, după părerea mea, nu face decât să dovedească că PD-L-ul are idei puţine, dar, evident, fixe. Dacă vreţi să faceţi un document de revizuire mai amplă a Constituţiei, atunci vă pot spune – şi am să declar ca şi colegii mei la fel – da, suntem de acord.

Dacă vreţi să faceţi numai o revizuire a Constituţiei pe tema Parlamentului unicameral, puteţi să o faceţi. Luaţi iniţiativă, aşa cum vă dă posibilitatea legea, dar nu ne asociem la acest demers. Vreau să fiu foarte clar. Şi mai subliniez încă o dată: o revizuire amplă a Constituţiei, pentru că avem probleme de rezolvat mult mai numeroase, da, suntem de acord, se justifică o comisie atunci. Modul cum organizăm comisia, cum participăm, ponderea, bazat pe experienţa anterioară – ce spunea şi domnul senator Haşotti – în 2002-2003, când a lucrat precedenta comisie, partidele erau reprezentate într-o anumită manieră, deciziile se luau cu două treimi. Toată lumea spunea, PSD-ul, partidul stat şi aşa mai departe. Acum suntem într-o altă situaţie şi trebuie să dovedim că de atunci s-a evoluat.

Puneţi-vă aceste probleme şi noi vom susţine o comisie de revizuire mai amplă a Constituţiei, dar nu formula pe care aţi prezentat-o astăzi pentru aprobarea Birourilor permanente reunite.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:

 Domnule preşedinte, eu apreciez intervenţia domnului vicepreşedinte Năstase, care totdeauna cu textul de Constituţie te lasă fără replică. Dar vreau să-i reamintesc că în 2002, când am revizuit prima dată Constituţia României, această iniţiativă, deşi textul e acelaşi, n-a avut-o Preşedintele României, la iniţiativa Guvernului condus de către Domnia Sa. A fost o iniţiativă parlamentară. S-a constituit o comisie parlamentară mixtă deputaţi şi senatori, care a stabilit regulile. Domnul Haşotti are dreptate, comisia va stabili regulile de funcţionare a acestei comisii.

Noi, acum, venim cu o comisie care este constituţională, care este procedurală şi toate celelalte elemente, care ţin de funcţionarea comisiei, se vor dezbate în plenul reunit al celor două Camere, nu aici.

Pentru că aici se pune problema, domnul Hrebenciuc a pus problema necesităţii de a clarifica întâi şi întâi, dacă am înţeles bine, reorganizarea Parlamentului din bicameral în unicameral. Vreau să vă reamintesc că pentru a stabili acest lucru trebuie să modificăm Constituţia, pentru că în art. 61 alin.2) din Constituţie se consacră Parlamentul bicameral. Acolo spune că Parlamentul României este format din Camera Deputaţilor şi din Senat. Ca să decidem ceea ce a spus Domnia Sa trebuie să cădem de acord asupra modificării acestui articol din Constituţie, aşa cum, cu siguranţă, sunt şi altele.

Grupurile parlamentare ale PD-L pornesc de la ideea că, dacă tot gândim o revizuire a Constituţiei, aceasta să fie mult mai amplă şi nu numai sub aspectul mandatului pe care electoratul l-a dat în urma referendumului. Sunt şi alte elemente care, ştim cu toţii, se impun a fi revizuite, dar toate aceste chestiuni, în opinia mea, se discută şi se dezbat în plenul celor două Camere reunite şi nu aici.

De aceea,  domnule preşedinte, aş vrea să luaţi act de faptul că propunerea celor două grupuri parlamentare este statutară şi discuţia aceasta trebuie dusă în plenul celor două Camere. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea.

Vă rog să încercăm să ne apropiem de finalul acestei conversaţii prelungite.

 

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Eu trag următoarele concluzii, dacă aş putea. Aici, domnul Adrian Năstase a avut perfectă dreptate, procedura de la art. 150 şi 151 din Constituţie a fost descrisă perfect de dânsul şi, prin urmare, n-am de ce să mă supăr, pentru că are dreptate, dar procedura descrisă la art. 151 porneşte de la adoptarea de către Camera Deputaţilor şi de către Senat, aceasta este prevăzut în Constituţie. În Constituţie nu este prevăzut şi ce se întâmplă înainte de adoptare, adică de votul în plen. Acest lucru este prevăzut în Regulamentele celor două Camere şi anume constituirea unei comisii speciale sau procedura comună. Despre procedura comună nu vorbesc că nu am… Dacă ar fi vorba de procedura comună n-am avea noi ce discuta astăzi. În cadrul comisiilor speciale, potrivit art. 72, cum a fost solicitat de Grupul parlamentar al PD-L, se pot constitui acestea pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei. Aici, eroarea este că nu s-a precizat în mod clar care este scopul respectiv, ci s-a trecut „schimbări preconizate”. Se subînţelege care este scopul, dar nu este precizat în mod expres.

Deci avem o primă problemă de rezolvat: dacă mergem pe procedura comisiilor, pe procedura comună sau pe procedura comisiilor speciale. Asta o hotărăşte plenul.

În al doilea rând, cu privire la scop, aici au fost enunţate două propuneri. Domnul Viorel Hrebenciuc, reprezentant al Grupului parlamentar al PSD, a insistat pentru limitarea scopului comisiei la rezultatul referendumului. În ceea ce priveşte reprezentantul PNL, el a dorit o extindere a acestui scop. Rămâne ca plenul să hotărască dacă scopul este limitat la rezultatul referendumului sau comisia poate să vină şi cu alte propuneri.

Punctul 3, este de revizuirea Constituţiei numărul deputaţilor pentru că la art. 62 alin. 3) „Numărul deputaţilor  şi al senatorilor se stabileşte prin Legea electorală” spune Constituţia. Deci se stabileşte prin Legea electorală pentru că spune Constituţia. Dacă noi modificăm Constituţia, nu se mai stabileşte prin Legea electorală, ci se poate stabili chiar prin Constituţie.

În concluzie, avem de luat o decizie cu privire la ce fel de comisii se ocupă de această revizuire, comisii speciale sau procedura obişnuită şi, punctul doi, care este scopul – limitat la rezultatul referendumului sau extins la o revizuire mai amplă a Constituţiei. Mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule Hrebenciuc, mai aveaţi o intervenţie. V-am văzut cu mâna sus.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da,  domnule preşedinte.

Domnul Nicolicea a menţionat foarte bine: dacă scopul comisiei este strict doar Parlament unicameral sau bicameral, putem discuta. Dar vreau să-i amintesc domnului Oltean că, în 2002-2003, înainte de a ne apuca de lucru, am negociat între grupurile parlamentare exact ceea ce se va întâmpla. Acum, dumneavoastră ne puneţi în faţa unui fapt împlinit, vă grăbiţi, nu discutăm înainte absolut nimic şi în şedinţă vreţi să dăm dovadă de creativitate. Nu merge aşa.

Atunci am discutat – domnul Boc era liderul Grupului parlamentar al PD-L – ce probleme aveţi şi v-am dat o mulţime de lucruri – pentru care aţi şi votat Constituţia până la urmă. Aşa că am rugămintea să amânăm luarea unei decizii astăzi. Vă mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Referitor la ce a spus domnul Hrebenciuc, sigur că revizuirea Constituţiei în 2002 a fost precedată de o astfel de discuţie politică, pe care noi am vrut să o promovăm, practic, în cadrul comisiei. Deci comisia să stabilească. Sunt reprezentanţii noştri, stabilesc punctele de vedere, sigur, care nu pot să fie separate de deciziile politice. Asta a fost. Altfel, atunci, ştiţi foarte bine, au durat un an şi jumătate numai deciziile politice.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi, diferenţa dintre momentul actual, propunerea actuală de revizuire, cu cele două variante, limitată sau mai amplă, şi momentul 2002-2003 este că, în 2002-2003, n-am avut, mai întâi un referendum consultativ, ci am pornit la lucru cu ideea de a revedea unele dintre texte, pe un cadru mult mai larg. S-a făcut o discuţie într-adevăr, şi s-a verificat dacă textele respective pot trece cu o majoritate de două treimi. Vă aduceţi aminte, a fost un mecanism extrem de complex şi s-au evaluat lucrurile în aşa fel încât să putem realiza revizuirea.

Acum situaţia este diferită. Avem deja un punct de vedere formulat prin referendumul consultativ şi avem o temă în care trebuie să constatăm dacă Preşedintele – eu n-am spus cum se numeşte Preşedintele, doamna Anastase, am spus Preşedintele, deci ca instituţie – doreşte, Preşedintele actual doreşte să continue iniţiativa pe care a avut-o Preşedintele anterior, care, întâmplător, era acelaşi. Aici este problema de fapt, pe care nu înţeleg de ce trebuie să o decidem noi.

Dacă există însă un alt proiect, pe care sunt convins că îl vom putea discuta, separat însă, toate partidele noastre sunt de acord că este nevoie de un forum constituţional şi poate că forumul acesta ar trebui să vină înaintea comisiei, pentru că ar trebui să discutăm în această…

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sau în paralel.

 

Domnul Adrian Năstase:

Sau în paralel. Se poate face, pentru că ar trebui să vedem mai întâi, şi într-o dezbatere largă, cum nu s-a făcut, n-am avut timp înainte de alegeri şi atunci vom putea într-adevăr să vedem, în colaborarea tuturor partidelor, care sunt eventualele teme pentru o revizuire. De aceea spun că sunt două chestiuni complet separate.

Dacă n-am fi avut referendumul consultativ, poate că am fi fost în situaţia din 2002-2003 şi în care porneam în acest fel, dar aici avem o chestiune concretă şi după părerea mea, grupurile parlamentare ale PD-L, împreună cu Preşedintele României, în cadrul ,,republicii de la Ploieşti, care este o republică parlamentară şi nu una prezidenţială” să decidă.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Eu încerc să trag o mică concluzie a acestei conversaţii.

Opinia mea este că începutul dezbaterii politice cu privire la revizuirea Constituţiei pleacă sub auspicii proaste, defavorabile, sub o puternică doză de partizanat şi cred că este în continuare un reziduu al campaniei care s-a încheiat relativ recent.

Cred că toată lumea este de acord şi punctul de vedere este unanim, că simţim cu toţii nevoia unei revizuiri substanţiale a Constituţiei  noastre.

Şi atunci, îndrăznesc să sugerez o variantă care a fost evocată de unii dintre colegi, nimeni nu poate contesta dreptul unui grup parlamentar să solicite constituirea unei astfel de comisii, dar finalitatea, inclusiv votul în plen, dacă pleacă pe un astfel de trend foarte partizan şi foarte puţin consensual nu va conduce la o atmosferă care să ducă, după o dezbatere publică, cu forum, la un rezultat care să fie până la urmă palpabil şi util.

De aceea, eu îndrăznesc să sugerez că o variantă de amânare a trimiterii acestei propuneri către plen care să permită totuşi o discuţie prealabilă cum s-a făcut de fiecare dată şi conversaţia serioasă înainte de declanşarea unei astfel de proceduri tot timpul a condus la rezultate. 2003 este un moment pe care-l putem evoca, dar nu este un moment similar din punct de vedere al tezei şi temei care a fost propusă atunci, ,,eram la figuri impuse” erau modificări obligatorii, singura excepţie a fost durata mandatului prezidenţial de la 4 la 5 ani, în rest, au fost modificări mai de grabă legate de noul statut al României ca viitor membru al Uniunii Europene.

De aceea, eu aş îndrăzni să sugerez pentru că nu cred că mergem într-o direcţie bună şi mergem către un plen în care în loc să avem o procedură de declanşare a unei revizuiri substanţiale în care şi tema aceasta se va regăsi în mod obligatoriu, este o temă care este deja într-o oarecare măsură tranşată în publicul românesc, dar nu este tranşată din punct de vedere al efectelor asupra ansamblului arhitecturii constituţionale a republicii noastre în perioada următoare. De aceea, aş îndrăzni, inclusiv pentru iniţiatori să mergem către o formulă în care să ne luăm un răgaz de discuţii puţin mai serioase şi mai aşezate. Senzaţia că se merge pe o chestiune de acest gen va crea, în mod cert, o contrareacţie politică care s-a simţit deja în jurul acestei mese. Şi dacă vrem să mergem în plen ca să demonstrăm că două partide de opoziţie au altă opinie decât voinţa poporului, iertaţi-mă, este un joc ieftin, nu sunt alegeri decât de aici în doi ani şi jumătate sau doi ani şi câteva luni de zile. Şi cred că pur şi simplu riscăm să ducem într-o controversă inutilă o temă cu care suntem, de fapt, cu toţii de acord, să revizuim Constituţia României.

Am să supun la vot această chestiune, nimeni nu poate contesta regulamentar propunerea dumneavoastră, este un lucru cert, este un lucru firesc, dar cred că şi propunerea invocată de un lider de grup parlamentar ca să dăm puţin răgaz pentru o discuţie puţin mai aşezată şi mai puţin pătimaşă şi mai puţin partizană, tema unicameralismului este pe masă, este în dezbaterea publică, va face parte din ansamblul propunerilor pentru modificarea Constituţiei, dar a rezuma toată revizuirea la acest subiect mi se pare o chestiune care este contraproductivă.

 

Domnul Adrian Năstase:

O chestiune de procedură, comisiile noi le facem de obicei pentru control, pentru a controla… în cadrul activităţii de control, dar mi se pare absolut aberant să supunem la vot ideea ca printr-o comisie să obligăm toţi parlamentarii să fie iniţiatori ai unei proceduri de revizuire. Deci noi avem o procedură în care fiecare semnează iniţiative, nu? Ori, acum, prin această comisie, noi vrem să spunem, că votăm ca tot Parlamentul să iniţieze procedura de revizuire, chiar dacă unii nu vor.

Iertaţi-mă, dar aşa ceva eu nu am văzut până acum niciodată în cadrul Parlamentului.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule Adrian Năstase, este opţiunea plenului reunit de a vota sau nu această comisie de revizuire a Constituţiei; o dată ea votată, este libertatea grupurilor parlamentare de a face parte din ea sau nu. De aici pornim procedural.

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Este adevărat. Dacă-mi permiteţi, doamna preşedinte, însă este vorba, aici, de o atitudine constructivă. Eu dacă bine îmi amintesc, comisia se constituie pe baza reprezentării iniţiale a partidelor… există chiar o majoritate PNL-PSD, ca să nu mai vorbim de două treimi. Haideţi să nu intrăm în chestiunea aceasta pe subiecte de confruntare. Noi suntem foarte relaxaţi, pentru că noi ieşim primii afară şi recunoaştem că noi nu vom vota Parlament unicameral, nu avem o problemă de imagine noi. Avem însă alte o sută de mii de chestiuni pe care le-am dori modificate în Constituţie. Doriţi să declanşăm, mă rog, o chestiune confruntaţională pe acest subiect? Noi nu avem o problemă pentru că noi ne asumăm public opţiunea noastră pentru bicameralism. Dorim să ne apucăm de treabă? Haideţi să încercăm să facem nişte discuţii politice înainte, ca atunci când plecăm la drum cu comisia, pentru că sunt două treimi… orice fel de articolaş, în comisie, chiar şi ceva mai puţin important - evident, nu există articole mai puţin importante în Constituţie - trebuie aprobate cu două treimi. Dacă nu ne asigurăm că avem aceste două treimi, nu vom revizui nimic, nici PD-L, nici PSD, nici PNL, nu vom revizui nimic. Deci trebuie să încercăm să constituim aceste două treimi printr-o atitudine constructivă şi de negocieri, în rest, noi nu avem probleme.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule Mihai Voicu, dacă am fi vrut să impunem ceva în forţă am fi venit cu un proiect, exact ceea ce spuneau colegii noştri înainte, invocând lucrul acesta. Nu am vrut asta. Deci intenţia noastră este de a crea cadrul tocmai pentru a avea aceste discuţii, pentru a avea această construcţie politică. Cadrul este extrem de important. Altfel, haideţi să fim oneşti, va fi un subiect pe care îl vom îngropa şi pentru acest lucru, indiferent cine o va face sau ce alianţe vor plăti. Asta nu trebuie să lăsăm să se întâmple.

Noi, în momentul acesta, venim şi vă propunem tocmai, nu o  acţiune în forţă printr-o propunere legislativă, ci tocmai o solicitare către dialog şi construcţie, creând acest cadru. Atât.

 

Domnul Mihai-Alexandru Voicu:

Solicitaţi o întrunire a liderilor grupurilor parlamentare şi o vom accepta pe loc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi eu sunt convins că o formulă…

 

Domnul Ioan Oltean:

Un amendament, dacă-mi permiteţi.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Oltean, poate veniţi cu o soluţie constructivă, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Un amendament la ceea ce aţi propus dumneavoastră pentru că această propunere nu poate fi oprită, astăzi, aici, prin vot. Ea trebuie să ajungă în plenul reunit. Deci în privinţa asta, lucrurile cred că sunt clare.

Dat fiind că şedinţa reunită va avea loc, mă rog, la un termen pe care-l vom stabili astăzi, până la acea dată liderii grupurilor se pot întâlni şi îşi pot armoniza anumite puncte de vedere în aşa fel încât la şedinţa reunită să fim în măsură să prezentăm un punct comun al liderilor grupurilor parlamentare care să dea totuşi sentimentul că lucrurile încep sub auspicii pozitive şi nu negative.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnul Haşotti, iar după aceea domnul Toader.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Bineînţeles, domnul Oltean are dreptate, este necesară, este utilă o întâlnire a liderilor de grup. Nu cred însă că poate fi făcută până la convocarea unei şedinţe comune, pentru simplu motiv că, discuţia este una totuşi amplă.

Dar în al doilea rând, trebuie să facem repede o şedinţă a Camerelor reunite pentru a rezolva unele chestiuni care ţin de cotidianul nostru imediat, care ţin de grupuri de prietenie, de delegaţii parlamentare. Avem o serie întreagă şi ne-a făcut doamna senator Silistru o listă întreagă de probleme pe care trebuie să le rezolvăm şi trebuie să le rezolvăm repede, poate chiar în această săptămână să avem o şedinţă reunită.

În plus, şi cu asta închei, pe ordinea de zi a plenului reunit poate fi introdus un punct numai cu avizul Biroului permanent. Deci nimeni nu poate introduce pe ordinea de zi a plenului celor două Camere un subiect fără votul clar al Birourilor permanente reunite.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Fără discuţie. Domnule Toader, vă rog.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Tot procedural şi cred că este destul de clar, indiferent cum ar fi comisia, indiferent ce propunere ar fi, raportul final prevede acele amendamente admise sau propuneri care îndeplinesc condiţiile cel puţin de două treimi sau aşa cum este Regulamentul. Deci nu se pune problema că va trece ceva sau nu va trece, este nevoie de această revizuire. Noi am vrut să începem această acţiune. Dacă întâmplător acolo când se discută în cadrul comisiei o anumită propunere nu trece la cele două treimi, nu intră în raport sau nu intră decât cu aviz negativ. Deci este foarte simplu dacă vrem să lucrăm. Dar sunt de acord să ne întâlnim să găsim o soluţie, într-adevăr. Cred că ceea ce a propus domnul Hrebenciuc, una curată numai cu asta şi noi PD-L-ul susţinem clar că vrem să acceptăm referendumul şi celelalte partide nu, vă pune într-o situaţie mult mai neplăcută.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu am zis că susţinem bicameralismul, nu… Cu referendumul suntem de acord, numai să vedem calea pe care ajungem la referendum. Dacă facem referendum numai pentru subiectul unicameralist sau bicameralist nu avem nicio problemă începând de astăzi, dar dumneavoastră veniţi cu modificarea de ansamblu a Constituţiei, care este cu totul alt subiect.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cred că, de fapt, aici este şi subiectul pe care, astăzi, într-o formă sau în alta, trebuie să-l decidem. Dacă se doreşte un referendum de confirmare a celui consultativ, ok. Dacă se doreşte o revizuire mai amplă a Constituţiei, cred că opinia generală este că este nevoie de un efort de consultare prealabilă şi să se încerce degajarea unui numitor comun care să poată să întrunească două treimi din voturi. Altfel, mergem către un impas.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Aşa este procedura.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Iar domnul Haşotti are dreptate, Biroul permanent reunit stabileşte şi ordinea de zi a plenurilor reunite. De aceea eu cred că nu există, din punctul meu de vedere cel puţin, nicio posibilitate ca un plen reunit care trebuie să rezolve chestiunile pe care le avem în mapele noastre, abundent, până la punctul 26, în opinia mea cel puţin şi aici putem să avem şi un vot în jurul acestei mese, că putem să fim gata cu un astfel de subiect în două sau trei zile. Este o chestiune care pare să fie un pic neserioasă. Este o temă mult prea mare ca să putem să ne jucăm cu ea. Asta este opinia mea cel puţin.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, ideea dezbaterii în cadrul acestei comisii trebuie făcută. Nu vedeţi că sunt un milion de probleme pe care oameni cu experienţă, care au participat probabil şi la momentul respectiv în comisia de revizuire a Constituţiei deja le-au ridicat, dar acestea sunt deja lucruri de competenţa comisiei. Şi în 2003, să ştiţi, comisia a fost cea care a stabilit ce se revizuieşte şi ce nu.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna Anastase, dar nu în modul în care aţi formulat această solicitare.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Nu, noi am pornit… vreau să înţelegeţi un lucru, noi am pornit de la un lucru pe care noi îl considerăm obligatoriu aşa cum traducem noi votul dat în 22 noiembrie 2009. De aici încolo, evident că este libertatea noastră ca şi parlamentari să decidem ce altceva în plus să se revizuiască.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Textul pe care l-aţi avansat aici este un text care se rezumă exclusiv la acest lucru. Acesta este textul pe care l-aţi formulat. Dacă doriţi să veniţi cu o propunere cu privire la o revizuire amplă a Constituţiei este o altă discuţie, o altă conversaţie.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule preşedinte,

Eu o să vă rog să citiţi documentul să vedeţi că nu este exclusiv, chiar a fost invocat acest lucru de alţi colegi care nu sunt de la PD-L.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Uitaţi-vă la ceea ce există, schimbări preconizate, punctul 2, exclusiv subiect de unicameralism, altceva nimic.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Dar nu se votează note de fundamentare, domnule preşedinte, se votează textul unei hotărâri. Uitaţi-vă în textul hotărârii.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Schimbaţi nota de fundamentare, veniţi cu o revizuire amplă de Constituţie şi se poate intra pe o astfel de procedură, asta încerc să vă spun. La ora aceasta, vreţi, pur şi simplu, să aplicaţi mecanic acest lucru.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule preşedinte,

Este o mare capcană în care intrăm noi cu toţii, dacă încercăm să tergiversăm acest lucru. Este o mare capcană, putem să găsim şapte mii de chichiţe procedurale, dumneavoastră le ştiţi mai bine decât le ştiu eu, aveţi o experienţă mult mai mare decât o am eu şi ştiu lucrul acesta. Dar atenţie, este o capcană pe care ne-o întindem singuri.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu cumva este o capcană pe care o oferim într-o dezbatere controversată prelungită exact tezei pe care o sprijinim cu toţii să modificăm în mod serios Constituţia României? Asta este întrebarea de fond.

Domnule Orban, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi la vot propunerea noastră de amânare referitoare la această notă de fundamentare.

De asemenea, dacă se decide amânarea, liderii grupurilor parlamentare să se întâlnească, să negocieze o notă de fundamentare serioasă, care să fie în urma unei analize făcute, care sunt, de fapt, prevederile constituţionale care trebuie modificate, nu toate, dar măcar în ansamblu. Aşa vă rog să supuneţi la vot propunerea noastră, că altfel mai discutăm încă o oră.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Sigur. Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte Duşa, vă rog, aveţi cuvântul. Şi bun venit în jurul acestei mese.

 

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu avem ce supune la vot. Avem vreo şedinţă comună, Senat cu Camera Deputaţilor, în perioada următoare? Aprobăm azi ordinea de zi a şedinţelor comune?

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Da.

 

Domnul Mircea Duşa:

Aprobăm ordinea de zi?

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Da.

 

Domnul Mircea Duşa:

Eu spun că atunci avem de votat ceva când o să stabilim ordinea de zi, dacă punem pe ordinea de zi acest proiect de hotărâre sau nu.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Eu cred că propunerea domnului Orban şi propunerea pe care am mai auzit-o în jurul acestei mese este una legitimă. Dacă Birourile permanente consideră că este nevoie de un răgaz suplimentar, de discuţii între liderii de grupuri şi, poate, de modificarea notei de fundamentare care este strict legată de un subiect îngust. Dacă dorim o comisie la care să participe toată lumea, cred că ar trebui să avem un cadru puţin mai larg.

Deci vă rog să vă concentraţi puţin atenţia asupra acestei propuneri.

 

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi…

 

(Discuţii în sală)

 

Domnul Ioan Oltean:

O secundă, domnul vicepreşedinte Adrian Năstase a remarcat ceva foarte important, că dacă o retragem nu ajunge pe ordinea de zi, absolut corect. Deci, dacă asta vreţi, o faceţi în mod abuziv şi nu procedural.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu cred. Eu cred că dacă dorim într-adevăr să mergem către o revizuire solidă, serioasă a Constituţiei, cum vrem cu toţii, cred că o amânare pentru a putea să fie o discuţie politică prealabilă şi o modificare, poate şi a textului care stă la baza înfiinţării acestei comisii, este un lucru rezonabil.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule preşedinte, doar un minut vă rog.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Voiculescu, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Dacă este comună comisia să fie comună şi propunerea. Deci o notă de fundamentare semnată de toate partidele şi cu asta nu mai avem probleme.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Acesta este alt subiect, nu putem limita dreptul unui grup parlamentar să aibă o iniţiativă. Acesta este alt subiect.

De aceea, vă supun votului propunerea avansată de unul dintre colegii din Camera Deputaţilor pentru a amâna acest subiect, urmând să revenim la Birourile permanente reunite cu o notă de fundamentare, poate, modificată şi cu o discuţie totuşi între liderii de grupuri. Nu cred că este un lucru nerezonabil ceea ce v-am propus.

Cine este pentru această variantă? Amânarea. 13 voturi în favoare.

Deci majoritatea din Birourile permanente reunite a decis amânarea acestei chestiuni şi doresc să încercăm să ajungem la un punct de vedere comun cu privire la acest subiect.

Rog să vă programaţi deja o întâlnire a liderilor de grupuri pentru a putea ca la prima şedinţă a Birourilor permanente reunite să venim cu un text armonizat.

 

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, chiar cred că am făcut, astăzi, o greşeală. Ştiu de ce s-a făcut şi nu pentru a invoca o discuţie cu liderii că, până la plen, acest lucru putea să aibă loc, dar cred că noi, în faţa celor care ne-au ales, în momentul acesta, facem un pas înapoi. Este datoria mea să punctez lucrul acesta.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu vreau să mai comentăm acest subiect, dar cred că ar fi fost cel puţin util ca o discuţie cu liderii de grup să aibă loc înainte de prezentarea acestei chestiuni, cum s-a făcut de fiecare dată în astfel de situaţii.

 

PUNCTUL 3:

Memorandum intern din partea doamnei senator Anca Boagiu, vicepreşedinte al Senatului privind adoptarea procedurii de lucru a Parlamentului României în domeniul controlului subsidiarităţii în temeiul Protocolului nr. 2  la Tratatul de la Lisabona

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La punctul 3 din ordinea de zi doamna Boagiu ne prezintă un memorandum intern cu privire la adoptarea procedurii de lucru a Parlamentului României în domeniul controlului subsidiarităţii în temeiul Protocolului nr. 2 la Tratatul de la Lisabona. Este un proiect de hotărâre.

Doamna Boagiu, vă rog.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul memorandum vă supun aprobării un proiect de hotărâre, explicând de ce am ajuns la această situaţie. A intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, la 2 decembrie 2009.

Prin procedura pe care o propun, practic, vom crea un cadru instituţional coerent între cele două Camere pentru a putea scrutiniza legile care vin de la…

 

O parte din membrii Biroului permanent de la Camera Deputaţilor părăsesc sala de şedinţă.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, puţină linişte. Domnule Hrebenciuc, dacă sunteţi preşedintele Comisiei de Afaceri Europene, cred că acest subiect vă interesează.

Domnule Sever Voinescu…

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar nu-mi place atitudinea celor de la PD-L care părăsesc sala să meargă la presă, asta este problema.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Asta spun şi eu.

 

Domnul Alexandru Pereş:

Suntem aici.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă rog, totuşi, doamna Boagiu a făcut o muncă considerabilă pentru a veni cu un text important, schimbă regula jocului cu privire la modul în care se adoptă decizii pe problematică europeană. Este chiar un subiect important.

Doamna Boagiu, vă rog.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Pe scurt, domnule preşedinte, am propus ca în momentul în care proiectele de lege ajung în Parlamentul României, cele două Birouri permanente le distribuie de urgenţă prin departamentele de specialitate din cele două Camere, comisiilor de specialitate care au obligaţia să le analizeze într-un termen de patru săptămâni. Punctul lor de vedere merge la Comisia de Afaceri Europene care, pe o perioadă de două săptămâni, analizează poziţia comisiilor de specialitate. Şi mai mult, poate propune, la rândul ei, să fie scrutinizate şi alte proiecte de acte normative, urmând ca în Birourile permanente reunite să fie prezentat punctul de vedere al României de către Comisia de Afaceri Europene, iar noi să-l transmitem, practic, în a şaptea săptămână. Deci mai avem o săptămână la dispoziţie.

Există două solicitări pe care le-am primit şi, acum, este decizia Biroului permanent reunit, în ceea ce priveşte o modificare, o sugestie pe care a făcut-o domnul vicepreşedinte Voiculescu.

A sugerat ca la articolul 2, în care spunem că ,,lista proiectelor de acte legislative se distribuie pe domenii de specialitate” să specificăm un termen. Şi eu vă propun să spunem că, în 24 de ore din momentul intrării în cele două Camere, se transmite lista către comisiile de specialitate.

Şi o a doua propunere, la articolul 5, am pus în proiectul de hotărâre ,,Comisia de Afaceri Europene îşi primeşte avizele transmise de către comisiile permanente şi poate decide…”. A fost o solicitare să punem ,,şi poate propune scrutinizarea şi altor proiecte de acte legislative”.

Deci dacă sunteţi de acord în primul rând cu proiectul de hotărâre şi cu cele două modificări care, mă rog, dau mai multă precizie documentului.

Mulţumesc.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Năstase, vă rog.

 

Domnul Adrian Năstase:

Eu am mai multe observaţii, de fapt şi m-am uitat foarte rapid pe proiectul acesta. Ideea în sine nu cred că va putea fi acceptată pentru că procedura presupune o modificare de fapt a regulamentelor. Deci nu cred că printr-o hotărâre a Birourilor permanente vom putea să trecem peste această cerinţă.

De aceea, ca să nu facem o discuţie în contradictoriu, pentru că am mai multe observaţii, eu vă propun să luăm această propunere şi să ne uităm cu atenţie pe ea, eventual, să vă transmitem observaţiile noastre, într-un interval foarte scurt de timp, ca să putem să discutăm în cunoştinţă de cauză. Eu vă spun, nu am văzut acest text decât astăzi, poate că este vina mea, am şi avut o agendă destul de încărcată zilele acestea, dar mi se pare important să ne uităm într-adevăr cu atenţie şi să nu încălcăm ceea ce ar putea să fie standardele necesare în stabilirea acestei proceduri.

Eu aş propune o amânare până la următoarea şedinţă.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Hrebenciuc, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Noi am fost obligaţi să venim cu acest proiect de hotărâre pentru că, de fapt, noi nu avem legea de bază de care este nevoie. Adică, este nevoie de o lege care să stabilească foarte clar care sunt relaţiile dintre Parlament şi Guvern şi ce are de făcut Parlamentul în condiţiile Tratatului de la Lisabona.

Acest proiect de lege este, în momentul de faţă, în discuţie cu Guvernul, dar până la a pune în discuţia Parlamentului acest proiect de lege am fost obligaţi să venim cu această propunere de hotărâre. Normal că suntem deschişi la toate observaţiile pe care le vor avea colegii noştri fără niciun fel de problemă, în schimb, avem nevoie de o hotărâre de principiu a Birourilor permanente reunite în acest sens. Proiectul de lege înseamnă mult mai mult decât ceea ce spune această hotărâre, să ştiţi.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da. Mulţumesc.

 

PUNCTUL 4:

Note GRUI privind propuneri de modificare a componenţei nominale a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

·                  Scrisoare din partea domnului senator Puiu Haşotti liderul Grupului parlamentar al PNL din Senatul României

 

PUNCTUL 5:

Nota GRUI privind completarea componenţei nominal a Grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentul României

 

PUNCTUL 6:

Nota GRUI privind constituirea grupului parlamentar de prietenie România – Republica Irak

 

PUNCTUL 7:

Scrisoare din partea Grupului parlamentar al PNL din Senat privind modificări în cadrul delegaţiilor parlamentare

 

PUNCTUL 8:

Scrisoare din partea Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor privind modificări în componenţa Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Haşotti, vă rog.

 

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că încă mai sunteţi în cvorum, v-aş ruga să aveţi amabilitatea, din raţiuni pe care le-am spus la prima intervenţie, ca să fiţi de acord, astăzi, acum, ca punctele 4, 5, 6, 7 şi 8 din ordinea de zi să fie introduse primele pe viitoarea ordine de zi a unei şedinţe reunite. Sunt chestiuni care ţin de viaţa cotidiană a grupurilor parlamentare  şi este foarte important acest lucru.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da, nu văd dificultăţi ca aceste subiecte care, practic, sunt subiecte de procedură obligatorie să fie introduse pe agenda primului plen reunit.

 

*

Întâi aş vrea să rezolvăm, domnul Haşotti s-a grăbit simţind un anumit risc de scădere a prezenţei în jurul acestei mese, dar aş vrea să ne întoarcem la această hotărâre pentru a putea să tranşăm.

Doamna Boagiu, dacă aveţi un comentariu la observaţiile făcute?

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Da, la comentariul făcut de domnul Năstase trebuie să dau o explicaţie şi îmi pare rău că o dau în plen şi la microfon. Ne-am străduit din răsputeri să stabilim un cadru modificând Regulamentele celor două Camere. Din nefericire, întotdeauna, s-a întâmplat că nu s-au putut întâlni comisiile. Şi neavând acest Regulament modificat, trebuie cumva să stabilim măcar o procedură rapidă, acum.

Există şi comentarii pe care le fac experţii că nu sunt ascultaţi, comisiile nu comunică între ele şi atunci, având în faţă un document pe care noi îl agreăm măcar mişcăm mecanismul până când se modifică regulamentele, că eu am tot sperat în această minune a modificărilor de regulament, dar minunile, câteodată, nu apar atât de repede cum vrem.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule Meleşcanu, vă rog, aveţi cuvântul.

 

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Eu înţeleg foarte bine şi am ascultat cu atenţie şi ce a spus doamna Anca Boagiu şi domnul Hrebenciuc…

Şi argumentul este, numai că dacă vrem să facem o chestiune provizorie, nu putem s-o facem decât în limitele Regulamentului, adică trebuie să adoptăm o hotărâre, dar care să fie strict pe ceea ce este, că nu putem să-l modificăm şi să facem altă procedură.

Deci dacă mergem pe o idee simplă, facem nişte aranjamente administrative dar care, în final, să ducă la acelaşi stil, vine la Birourile permanente ale fiecărei Camere, le repartizează comisiilor de specialitate, comisiile de specialitate dau raport, nu aviz la Comisia  de Afaceri Europene. Sunt nişte dificultăţi.

Dacă vreţi să-l faceţi strict ca un aranjament de funcţionare acum este ok, dar cred că nu ne aduce mare lucru dacă stăm în limitele actualului Regulament.

Sau să mergem într-adevăr pe o modificare a Regulamentului, în aşteptarea unei modificări a legii.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În ce stadiu se află proiectul de lege, proiectul-cadru?

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este în momentul de faţă la Ministerul de Externe. Practic, noi într-o săptămână am putea să venim cu el.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am putea, eventual, să sugerăm, pentru că argumentele sunt corecte şi iniţiatorii au dreptate că dacă stăm aşa nu se mişcă nimic, pe de altă parte, legea este în circuit, pe de altă parte regulamentele sunt în curs de revizuire şi lucrurile nu au pornit şi de asta v-aş propune să revenim cu acest text, atunci când reuşim să punem cât de cât cap la cap cele trei dimensiuni: dezbaterea pe proiectul de lege, să solicităm şi să rugăm comisiile de regulament să se întrunească măcar pe acest subiect. Şi în clipa respectivă vom putea să decantăm între lucrurile care sunt de natura modificării de regulament, lucruri pe care o hotărâre de Birouri permanente reunite poate să le rezolve şi lucrurile de natură strategică care ţin de legea cadru.

Cred că, de fapt, avem trei subiecte diferite şi aici, într-un fel, se încearcă cuplarea lucrurilor pe care numai prin regulament le putem modifica şi lucruri de hotărâre de guvern.

Doamna Boagiu, cum vedeţi…?

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Ceea ce a invocat domnul Meleşcanu n-am înţeles. Am înţeles doar că doriţi s-o blocaţi. Este opţiunea dumneavoastră.

Din punctul meu de vedere, acesta este Regulamentul de funcţionare a celor două Camere, nu avem nicio vină în momentul acesta că una este decizională pe o parte, una este decizională pe altă parte, că dacă am lua în considerare atribuţiile fiecăreia dintre Camere ar trebui să stăm, domnule Meleşcanu, vreo treizeci de luni.

Din nefericire, astă vară, când am făcut testul de subsidiaritate România a fost codaşă, adică noi am ratat primele două teste, doar ne-am văzut în raport că România nu şi-a dat punctul de vedere.

Ceea ce avem aici vizează strict Parlamentul şi modul în care funcţionăm noi ca şi instituţie. Ce este prevăzut în lege deja vizează modul în care comunicăm şi colaborăm noi cu Guvernul, deci este celălalt plan.

Practic, prin hotărâre, acoperim un vid pe care îl avem…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamna Boagiu, noi vom decide astăzi, probabil, un plen reunit pentru a putea să ne ocupăm de chestiunile care sunt pe agenda plenului reunit.

Eu vă sugerez să avem acest text, poate, modificat cu observaţiile care mai pot să apară la Biroul permanent reunit pe care-l vom face obligatoriu înainte de primul plen reunit, astfel încât să putem aduce toate elementele care sunt necesare. Practic, este o amânare de câteva zile. Aceste câteva zile ar trebui să fie folosite pentru a putea să-l ordonăm pe câteva chestiuni. Ştiţi bine cât am insistat să-l aducem în faţa Biroului permanent reunit.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Tocmai de aceea mizez pe susţinerea dumneavoastră.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu cred că trebuie să vedem aici o încercare de joc politic, este pur şi simplu o încercare de a face să funcţioneze mai repede acest subiect.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Dar amintiţi-vă câte hotărâri am dat noi în Biroul permanent al Senatului pentru a pune la punct structura din Senat.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ştiu.

 

Doamna Anca-Daniela Boagiu:

Şi dacă veţi avea răbdare să vedeţi cum funcţionează ne vom enerva amândoi şi vorbim de un an de zile despre lucrul acesta.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aşa este. Domnule Hrebenciuc, vă rog.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule preşedinte,

Acum, eu trebuie să-mi asum în faţa Birourilor permanente reunite vina de a nu fi clarificat acest subiect. Vorbesc acum în calitate de preşedinte al Comisiei de Afaceri Europene. Practic, noi am oprit proiectul de lege înainte de alegerile parlamentare din 2008 pentru că vechiul Parlament nu avea cum să dea o asemenea lege. Anul trecut am intrat în logică electorală, astfel încât din acest punct de vedere, practic, vina este a comisiei şi îmi asum răspunderea în faţa dumneavoastră şi obligaţia în acelaşi timp ca în perioada imediat următoare să clarificăm toate aceste subiecte.

Vă mulţumesc.

 

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Anul trecut aţi trecut noua lege.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, dar atunci când trebuie să umbli la atribuţiile Parlamentului şi să dai atribuţiile Birourilor permanente ale Camerelor sau chiar Comisiei, este mai complicat puţin, aici este problema. Că dacă era o chestiune simplă, îi dădeam drumul şi le treceam într-o nebunie, dar nu este simplă.

Mai este o chestiune care a prins bine. Am fost în opoziţie. Pe urmă, când eşti în opoziţie sau la putere, viziunea Guvernului se schimbă despre această lege. Noi aveam o viziune când eram la putere şi alta când am ajuns în opoziţie. De aceea spun că lucrurile sunt puţin mai complicate.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Trebuie să încercăm să venim cu o lege indiferent cine este la putere şi la opoziţie.

 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu nouă trebuie să ne spuneţi asta,  domnule preşedinte.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu, nu, vorbesc în general.

Domnul Verestoy.

 

Domnul Verestoy Attila:

 Domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi, ar fi o mică urgenţă şi dacă aţi putea să ne susţineţi în a rezolva această problemă restantă şi să nu mai aşteptăm să mărim restanţa, atunci să încurajăm comisiile juridice, de disciplină şi imunităţi, respectiv Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi, Comisia pentru egalitate de şanse din Camera Deputaţilor şi din Senat să audieze pe cei cinci candidaţi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării…

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

De acord.

 

Domnul Verestoy Attila:

…şi să anunţăm, prin grija secretarilor generali, comisiile să îndeplinească această sarcină pe care au amânat-o, pentru că am avut bugetul, am avut alegeri, pentru că am avut multe lucruri.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Am tot luat decizii cu privire la aceste audieri şi văd că ele nu se produc.

 

Domnul Verestoy Attila:

Da. Păi, acum, prin grija domnilor secretari generali, se va putea face, mai ales pentru că acum avem nişte prezenţe noi care trebuie să treacă prin toată procedura. Da, demarează procedura pentru următoarele locuri vacante. Pentru cei 5 trebuie îndeplinite acum formalităţile, că ei au trecut prin procedura de prezentare la site, de înştiinţare etc. Deci comisiile să-şi termine treaba.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Deci revin la punctul 3, memorandumul cu Tratatul de la Lisabona. Vă propun să fim de acord cu introducerea acestui material în dezbaterea plenului reunit, cu rugămintea ca toate observaţiile care se pot aduna până atunci să fie trimise către doamna vicepreşedinte Boagiu, astfel încât forma finală… deci nu considerăm forma finală a hotărârii fiind trecută prin Birourile permanente, ci reţinem faptul că această temă va figura pe agenda primei şedinţe a Birourilor permanente reunite, cu flexibilitatea cu privire la text, pentru a-l modifica funcţie de anumite observaţii.

Avem, în continuare, câteva aprobări cu privire la modificări…

 

Din sală:

Nu mai e cvorum.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În condiţiile în care  nu mai avem cvorumul vă propun să închidem aici şedinţa noastră şi, de asemenea, să considerăm că propunerea pe care domnul senator Haşotti a  avut-o în timp ce eram încă în cvorum, pentru că sunt chestiuni de funcţionalitate ale Parlamentului, să fie aprobate. Rog să consemnăm ca decizie a noastră faptul că punctele evocate de domnul Haşotti vor figura pe ordinea de zi a primului plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

 

*

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.00.