STENOGRAMA

şedinţei comune a Birourilor permanente

ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

din ziua de luni, 22 martie 2010

 

Şedinţa a început la ora 14.15.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnul Mircea-Dan  Geoană, preşedintele Senatului.

Au participat:

Camera Deputaţilor: domnii: Ioan Oltean, Adrian Năstase, Mircea Duşa, Ludovic Orban – vicepreşedinţi;Dumitru Pardău, Sever Voinescu-Cotoi, Mihai Alexandru Voicu – secretari; Gheorghe Albu, Seres Denes – chestori; Mircea-Nicu Toader (până la ora 14.55);  de la ora 14.55 Gheorghe Vişan – PD-L, domnul Anghel Stanciu - Alianţa politică PSD+PC, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu - PNL, domnul Olosz Gergely (până la ora 13.40), domnul Erdei Doloczki Istvan (de la ora 13.40) – UDMR; domnul Varujan Pambuccian – Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Vasile Soporan – reprezentantul Grupului deputaţilor independenţi şi domnul Gheorghe Barbu - secretar general al Camerei Deputaţilor.

Senat: domnul Mircea-Dan Geoană – preşedintele Senatului, doamna Anca-Daniela Boagiu, domnii: Alexandru Pereş, Dan Voiculescu, Teodor-Viorel Meleşcanu – vicepreşedinţi; doamna Doina Silistru, domnii: Gheorghe David, Orest Onofrei, Cornel Popa – secretari; Constantin Dumitru, Ioan Chelaru, Verestoy Attila – chestori; Constantin-Traian Igaş – PD-L; Dan-Coman Şova – Alianţa politică PSD+PC; Puiu Haşotti – PNL; Andras-Levente Fekete-Szabo – UDMR; Liviu Câmpanu -  Grupul parlamentar al senatorilor independenţi; Ion Moraru – secretar general; Constantin Dan Vasiliu şi Gheorghe Constantin – secretari generali adjuncţi.

Invitaţi: domnii Valentin Adrian Iliescu – şeful Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul.

Camera Deputaţilor: doamna Ileana Maria Luncan, domnii: Valer Dorneanu – secretar general adjunct; Nicolae Vasilescu – şeful Departamentului Legislativ; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza – Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion, Gheorghe Popescu – Direcţia pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Nicoleta Laura Riteş – Direcţia proceduri legislative, sinteze şi evaluări; Constantin Bantaş – Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Gabriela Enea – Direcţia pentru relaţii publice; doamna Diana Postică, doamna Raluca Boboc, domnul Răzvan Prişcă – consilieri Cancelarie preşedinte.

Invitaţi Senat: doamna Ciochină Mihaela – director la Direcţia proceduri legislative; domnul Gabriel Sterea, doamna Simona Paraschiv, doamna Diana Antonescu – consilieri, doamna Veronica Iacob – Direcţia pentru  organizarea şedinţelor în plen, doamna Dana Nica – şef cabinet Preşedinte, doamna Elena Diaconu – Serviciul pentru lucrările Biroului permanent.

*

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimaţi colegi,

Suntem în cvorum şi vă propun să începem şedinţa Birourilor permanente de astăzi.

Doamna senator Anca Boagiu ne roagă să fim de acord cu amânarea punctului 3 de pe ordinea de zi.

 

Doamna Anca Boagiu:

Vă mulţumesc.

Urmare a discuţiilor purtate în dimineaţa aceasta, vă rog să fiţi de acord ca memorandumul intern aflat pe punctul 3 să fie amânat pentru o şedinţă viitoare, întrucât mai sunt amendamente „pentru” de la colegii senatori şi deputaţi.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Dacă nu sunt alte poziţii, cred că suntem cu toţii de acord. Dacă există completări la ordinea de zi sau modificări? Nu.

Putem să intrăm efectiv în ordinea de zi.

 

 

PUNCTUL 1

Scrisoare din partea Comisiei de cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor referitoare la expirarea mandatului Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune

 

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

               Scrisoarea ne atrage atenţia asupra faptului că mandatul actualului Consiliu de Administraţie al SRR expiră la 31 martie. Ştiu că există şi rapoartele SRR, SRTV.

               Domnul secretar general.

 

               Domnul Gheorghe Barbu:

               În legătură cu scrisoarea, doamna preşedinte, eu cred că astăzi se va stabili o ordine de zi pentru şedinţa comună unde bănuiesc că va intra şi raportul de la Radio. În orice caz, aici ar trebui declanşate procedurile ca grupurile parlamentare să transmită Birourilor permanente propunerile pentru posturile de titulari şi supleanţi în Consiliu de administraţie. Dacă acestea sunt îndeplinite, poate că este posibil o dată cât mai rapidă să se facă votul în plen.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Am înţeles.

 

Domnul Gheorghe Barbu:

O eventuală prelungire din nou.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Avem o ordine. V-aş propune să facem în felul următor: grupurile parlamentare deja să înceapă discuţiile pe subiectul SRR şi a nominalizărilor, iar oricum pe ordinea de zi a plenului de miercuri să intre rapoartele de la comisiile de cultură.

Sunteţi de acord cu această propunere?

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva? Nu.

 

PUNCTUL 2

Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaţilor şi Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei României

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Vă rog. Domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, această propunere este neconstituţională. Am citit adesea din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal: se solicită constituirea unei Comisii comune a Camerei şi Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituţiei României.

Conform Constituţiei, iniţiativa de revizuire şi la articolul 150, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României la propunerea Guvernului sau cel puţin de o pătrime din numărul deputaţilor sau senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.

Sunt două lucruri diferite. Se face referire prin trimitere la articolul 72 din Regulamentul Camerei care vorbeşte despre comisiile speciale, dar aici este vorba fie de rolul eventual al comisiei pentru avizarea unor acte legislative sau pentru elaborarea unor propuneri legislative. Din punctul meu de vedere, o comisie specială – sigur, nu pun în discuţie acum tot mecanismul procedural, dar o comisie specială pentru elaborarea unor propuneri legislative, aşa cum se sugerează prin această cerere, nu poate fi acceptată pentru că această comisie, poate o comisie specială formată din membri ai Camerei şi ai Senatului ar putea cel mult să avizeze o iniţiativă legislativă, dar în nici un caz nu ar putea să elaboreze o propunere de modificare, de revizuire a Constituţiei în condiţiile în care titularul unei astfel de acţiuni nu ar putea să fie decât preşedintele prin intermediul Guvernului, respectiv un număr de parlamentari care ar înainta iniţiativa de revizuire respectivă.

Aici problema este următoarea. Eu în continuare nu înţeleg foarte bine ce se doreşte să se întâmple cu această comisie.

Deci, avem două modalităţi prin care procedura de revizuire poate să fie antamată, fie de către preşedinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Dacă am avea această iniţiativă, acest text, am şti exact despre ce este vorba şi după aceea s-ar intra pe procedura normală de avizare şi de vot conform articolului 150 şi cred că şi 151 din Constituţie.

Acum, aici practic am citit, m-am uitat şi pe textul notei de fundamentare. Nota de fundamentare face trimitere la o chestiune care ţine de referendumul consultativ. După părerea mea nu se poate face o legătură între referendumul consultativ decât în plan politic, pentru că în plan constituţional, evident că este vorba de mecanisme diferite şi având obiective diferite, dar citind şi proiectul de hotărâre, la articolul 1, cei care au făcut acest text şi-au dat seama că există o problemă şi la alineatele 2 şi 3 au încercat să găsească o soluţie. La alineatele 2 şi 3 de la articolul 1 se spune că iniţiativa: la alineatul 2 privind revizuirea aparţine parlamentarilor, în condiţiile articolului 150, absolut corect, dar la alineatul 3 se spune : propunerea de revizuire a Constituţiei se elaborează de comisia prevăzută la alineatul acesta. Asta este absolut aberant pentru că în mod evident nu se poate face diferenţiere între iniţiativa de revizuire şi propunerea de revizuire care ar fi altceva şi care să fie elaborată în alte condiţii decât în condiţiile textului de la articolul 150.

Deci, din punctul meu de vedere, sigur se poate discuta mai mult pe fond, dar nu acesta este sensul. Eu cred că de la bun început trebuie să observăm că ideea celor care au elaborat Constituţia a fost foarte clară; aceea ca Parlamentul să se implice numai în măsura în care există un text care să poată să fie examinat şi deci, este un text care să fie transmis de către preşedinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Şi după aceea, Parlamentul, sigur, îşi foloseşte propriile sale proceduri, dar ideea de a adăuga acum la Constituţie în sensul că o comisie care ar avea eventual un mandat din partea unui grup de parlamentari, dar care ar reprezenta de fapt întregul spectru politic să-şi însuşească de fapt acest text al unui grup pentru a-l prezenta după aceea într-o formă unitară, este şi împotriva ideii de iniţiativă legislativă şi este şi împotriva textului constituţional. De aceea, eu consider că o astfel de propunere nu poate fi acceptată pentru că este în afara Constituţiei şi a pune în discuţie şi eventual a vota o astfel de propunere ne pune într-o situaţie penibilă, aceea de a fi consideraţi că nu ştim să citim textul Constituţiei şi că eventual, prin vot, vrem să adăugăm la textul constituţional.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Vă mulţumesc. Pentru că eu am susţinut şi susţin în continuare acest demers, am să încerc eu să vă dau un răspuns pe subiectul acesta.

Ştiţi foarte bine că aceeaşi procedură s-a folosit şi în 2003. Tocmai de aceea noi nu am mers să atingem şi alte puncte în pornirea acestei comisii de revizuire a Constituţiei, ci doar am încercat să pornim de la un lucru pe care noi îl considerăm obiectiv. Chiar dacă nu a fost un referendum, constituţional a fost un referendum validat, un referendum care reflectă un punct de vedere al oamenilor. Mai mult decât atât, în momentul în care am pornit acest demers, ne-am dorit, lucru pe care-l dorim în continuare ca la revizuirea Constituţiei şi am văzut că la consultările cu domnul preşedinte Băsescu, toate partidele au mers cu un proiect de revizuire, o serie de propuneri să spunem, agregate sau nu într-un proiect de revizuire a Constituţiei şi noi tocmai acest demers am încercat să-l încurajăm. Am spus sigur şi acesta este punctul nostru de vedere că vrem să pornim de la aceste două lucruri, dar sigur este atributul liderilor de grup şi în final a acestei comisii pentru a stabili capitolele asupra cărora vor continua analiza şi vor aduce anumite modificări şi în final, pentru a propune acest proiect legislativ. Acesta a fost demersul nostru. De aceea ne-am limitat să specificăm numai cele două chestiuni pe care noi le considerăm a fi obiective, trecute fiind odată prin votul  popular, dar mai departe, considerăm că este atributul acestei comisii de a discuta toate aspectele legate de revizuirea Constituţiei, toate punctele pe care până la urmă s-au concentrat partidele politice şi pe care le doresc a fi discutate şi mai este şi un proiect legislativ susţinut de toată lumea. Este un deziderat al nostru şi de aceea nu am folosit altă procedură pe care o avem la dispoziţie în Constituţie.

Domnul Toader.

 

Domnul Mircea Geoană:

Iertaţi-mă, eu cred că suntem în faţa unei solicitări pe care am mai avut-o în atenţia noastră.

Nu vreau să fac un comentariu de natură constituţională ci, mai de grabă, de natură politică.

Între momentul în care am fost sesizaţi cu acest document şi a existat o controversă riguroasă – şi, cred eu, argumentată - şi acest moment, au survenit câteva evoluţii importante.

În primul rând, însuşi faptul că a existat o consultare politică a preşedintelui României cu partidele parlamentare, în două etape dar, în cele din urmă, s-a consumat această consultare.

Eu m-aş fi aşteptat ca, după această consultare, la palierul politic cel mai important în ţară, liderii de grupuri să fi fost instructaţi sau să poată să reflecte concluziile acestor consultări. Înţeleg că toate formaţiunile au fost de acord cu modificarea Constituţiei, dar cu puncte diferite, pe câteva teme pe care, evident, fiecare are dreptul să şi le promoveze.

De aceea, eu cred că suntem sesizaţi pe un text promovat de PD-L în sens îngust, plecând de la referendumul consultativ de anul trecut, este un demers care este depăşit de dinamica politică. De aceea, în opinia mea, cred că acest material ar trebui refăcut, să fie precedat de o întâlnire la nivelul preşedinţilor celor două Camere, cu liderii grupurilor parlamentarilor şi dacă se poate constata chiar şi o divergenţă, dar o dorinţă comună de modificare a Constituţiei, cred că atunci am putea să revenim la Biroul permanent reunit cu o astfel de comisie.

Dar pe baza unui text, care este un text îngust şi, oarecum, depăşit din punct de vedere al dinamicii consultărilor, la nivelul cel mai înalt, privitor la acest subiect, cred că suntem sesizaţi, de fapt, cu o variantă care nu mai corespunde actualului moment. Atunci, a existat o discuţie mult mai viguroasă.

Deci eu cred că, dacă ar fi să încercăm să avem o comisie, în care să fie reprezentată toată lumea, pentru a putea intra onest într-o astfel de dezbatere, documentul ar trebui să fie retras, redactat în termenii noii situaţii politice şi să fie precedat de o discuţie la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, pentru a putea să reflecte un document ceva mai consensualist, măcar pe scopul modificării Constituţiei, dincolo de unicamerral-bicameral.

Aceasta este observaţia mea! Suntem, practic, în faţa unui text care este depăşit, din punct de vedere politic, de dinamica consultărilor la palierul politic cel mai important din ţară.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Mircea Toader.

 

Domnul Mircea-Nicu Toader:  

Mulţumesc!

Vroiam să justific de ce a rămas pe ordinea de zi, fiindcă nu am finalizat-o, acesta a fost motivul principal. Au fost discuţii foarte multe şi asupra modului în care noi am susţinut şi faptul că nu este un moment propice, dar din punct de vedere al oportunităţii cred că nu e de discutat. Ideea a fost ca să reluăm discuţia despre iniţiativa noastră.

Este clar că va trebui să fie o comisie, indiferent cum îi vom spune, dar comisie care reprezintă toate partidele, acolo să se adune toate punctele de vedere şi, apoi, să-şi desfăşoare activitatea ca viitoarea comisie care va modifica, într-un regulament pe care îl prevede şi Constituţia, eventuala modificare a Constituţiei.

Acesta a fost sensul, ca să reluăm discuţia, fără să mai revenim asupra a ceea ce a fost înainte, că şi atunci a fost o discuţie, să încercăm să modificăm câteva articole, că toată lumea acceptă ideea că e nevoie de aşa ceva. Acesta a fost sensul, pentru că, altfel, reveneam în poziţia iniţială.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Călin Popescu Tăriceanu, după care, domnul Chelaru.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:  

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi membri ai Birourilor permanente reunite, chestiunea de la punctul 2 de pe ordinea de zi, într-adevăr, nu este o problemă nouă, dar eu am crezut că cel puţin s-a înţeles, din dezbaterea care a avut loc la reuniunea precedentă, care este poziţia noastră şi care este soluţia către care ne putem îndrepta.

Aşa cum a menţionat, mai devreme, şi domnul vicepreşedinte Adrian Năstase, colegii de la PD-L au o soluţie care le este la îndemână şi anume, aceea de a formula o propunere legislativă, care să fie susţinută de numărul reglementar de deputaţi şi senatori.

Spre deosebire de 2003, când s-a generat un consens în legătură cu modificarea Constituţiei şi, înainte de a se porni la treabă, principiile de modificare au fost convenite, astăzi, suntem într-o divergenţă serioasă şi evidentă. Noi, cei de la PNL, nu susţinem ideea trecerii la parlament unicameral, din câte ştiu, şi cei de la PSD au acelaşi punct de vedere, prin urmare, nu suntem într-un consens care să permită constituirea unei comisii de revizuire a Constituţiei. Nu mai vorbim de celelalte teme! Astfel încât, cred că soluţia o aveţi la îndemână şi vă invităm să o puneţi în aplicare.

Politic vorbind, nu vă ascund că mie mi se pare că este o temă excelentă pentru a acoperi incapacitatea guvernului de a gestiona problemele economice, problemele generate de criza economică şi că un astfel de subiect vine mănuşă, ca să umple spaţiile de dezbatere publică din Parlament, de la televiziuni, din presă ş.a.m.d. Şi acesta este al doilea motiv pentru care noi nu ne putem asocia şi nu trebuie să ne asociem acestui demers.

Aveţi libertatea să o faceţi, aveţi dreptul să o faceţi şi vă invităm să o faceţi!

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Chelaru, după care, domnul Ioan Oltean.

 

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi şi distinşi colegi, îmi aduc aminte că, în urmă cu trei săptămâni, aţi venit cu acest material şi ne-aţi pus, practic, în faţa unui fapt împlinit, că doriţi constituirea unei comisii care să revizuiască Constituţia. Am spus atunci – cred că, cu excepţia Partidului Democrat-Liberal – toţi reprezentanţii celorlalte partide, că şi noi dorim modificarea Constituţiei, dar tot atunci am spus că modernizarea României nu înseamnă numai modificarea Constituţiei, în sensul celor două propuneri, care există în nota dumneavoastră de fundamentare.

Şi am cerut şi, până la urmă, s-a aprobat prin vot, amânarea constituirii unei comisii, după ce, dumneavoastră, ca iniţiator, veneaţi cu un set complet, măcar, de principii, cu care să putem discuta revizuirea Constituţiei.

Am stabilit acest lucru, să amânăm această discuţie şi să veniţi cu o altă notă de fundamentare. Aţi considerat, însă, altfel. Aţi ieşit în conferinţă de presă şi aţi spus: nu, celelalte partide, cele trei, refuză – reţineţi: refuză – să intre în procedura de revizuire a Constituţiei. Nu aţi spus adevărul!

Adevărul era cel pe care îl vedem astăzi, am cerut amânarea constituirii comisiei, până ce veţi veni cu o fundamentare corectă pe toate principiile pe care le doriţi dumneavoastră. Că le completăm după aceea, este o altă chestiune.

Şi am mai cerut ceva. Dacă doriţi, cu adevărat, să discutaţi numai de cele două chestiuni puse în discuţie şi la referendum, aveţi o cale procedurală extrem de clară, pe care domnul Năstase, un pic mai devreme, v-a prezentat-o în detaliu. Asumaţi-v-o şi veniţi cu ea şi construim pe ea, dar nu încercaţi, cu două principii la care, unii dintre noi achiesăm, alţii nu achiesăm, asta este o altă chestiune şi o vom discuta, probabil, în timp, în comisie, să ni le impuneţi, aşa cum doriţi dumneavoastră!

Ce aţi făcut astăzi? Aţi luat materialul din urmă cu o lună de zile şi, deşi, între timp, toate partidele au fost consultate, în această privinţă, de către preşedintele României, ni l-aţi mai pus o dată în faţă. Este firesc că v-am răspuns cu aceeaşi soluţie! Nu aţi venit cu nimic nou, deşi noi v-am cerut, extrem de politicos, extrem de elaborat, chiar după o discuţie de două ore, atunci, să veniţi cu un set de principii complete, care le doriţi dumneavoastră, viziunea dumneavoastră asupra revizuirii Constituţiei sau asupra modernizării României, cum doriţi să o puneţi. Însă aţi venit cu aceleaşi două principii! Dacă doriţi să începem revizuirea Constituţiei şi să discutăm numai despre cele două probleme, deşi preşedintele Băsescu a fost de cu totul altă părere, atunci, asumaţi-v-o şi mergeţi cu ea mai departe!

Dar, în condiţiile în care aţi venit cu acelaşi material şi cu aceleaşi lucruri, vă daţi seama că nu se poate pune problema să aprobăm aşa ceva.

Vă mulţumesc!

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Şi eu vă mulţumesc!

Domnule Chelaru, ţinând cont de faptul că, tot la consultările cu preşedintele, toate partidele politice şi-au exprimat dorinţa şi sprijinul pentru revizuirea Constituţiei, puteaţi să veniţi şi dumneavoastră cu un proiect, cu siguranţă, în care să fie relevate principiile dumneavoastră, pentru că, poate nu ne suprapunem, înţelegeţi? Despre asta vorbeam!

Domnul Ioan Oltean.

 

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi, suntem, paradoxal, aproape în aceeaşi situaţie din anul 2002-2003. Singura diferenţă este că, atunci, hotărârea de constituire a unei comisii speciale era rezultatul negocierilor între liderii grupurilor parlamentare din Parlament, era un consens în această privinţă, ceea ce este absolut corect. Deci nu exista nici o stare conflictuală sau o opoziţie în ceea ce priveşte constituirea acestei comisii, la vremea respectivă, din partea grupurilor parlamentare. Iar acum, această iniţiativă aparţine unui singur grup parlamentar, al Partidului Democrat-Liberal, care se înscrie în prevederile articolului 150 din Constituţia României.

Din acest punct de vedere, nu putem spune că ne aflăm pe poziţii diametral opuse, pentru că toate partidele reprezentate în Parlamentul României s-au pronunţat deschis în privinţa oportunităţii şi necesităţii revizuirii Constituţiei. Nu am cunoştinţă ca un grup parlamentar al unei formaţiuni  politice să se fi pronunţat împotriva necesităţii revizuirii Constituţiei.

Pe de altă parte, comisia pe care noi o supunem atenţiei Birourilor reunite şi apoi, în plenul celor două Camere, nu vine să dea satisfacţie propunerii unui grup parlamentar sau altui grup parlamentar, această comisie se constituie în vederea dezbaterii tuturor propunerilor făcute de către grupurile parlamentare sau de către toţi cei interesaţi în ceea ce priveşte revizuirea complexă a Constituţiei.

Este adevărat că, în expunerea de motive – şi este o scăpare a noastră – ne referim numai la un punct fix, acela care vizează parlamentul unicameral, dar Partidul Democrat-Liberal se pronunţă deschis în favoarea unei revizuiri complexe a Constituţiei şi nu numai în ceea ce priveşte constituirea parlamentului unicameral. Asta o vor decide parlamentarii, prin dezbaterea care va avea loc, în momentul în care o comisie sau, în ultimă instanţă, un grup parlamentara, dacă nu vom ajunge la constituirea unei comisii, o va aduce în faţa Parlamentului.

De aceea, eu apreciez că este divergenţă între grupurile parlamentare în ceea ce priveşte chestiunile punctuale, care merită a fi luate în atenţie şi modificate. Această chestiune se tranşează în comisie şi, ulterior, în plenul celor două Camere şi nu aici, la nivelul Birourilor permanente. De aceea, din punctul meu de vedere şi al Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal nu există nici un fel de reţinere în ceea ce priveşte constituirea acestei comisii! Dimpotrivă, o susţinem, urmând ca toate propunerile care vor fi făcute să fie dezbătute şi tranşate prin vot.

Noi vom susţine, în cadrul comisiei, printre alte modificări, şi pe aceea a parlamentului unicameral, dar chestiunea se va tranşa prin vot. Pentru aceasta este nevoie de un anumit număr de voturi şi ştim cu toţii că o revizuire a Constituţiei nu este la îndemâna unui singur grup parlamentar, nici a unei majorităţi absolute nu e la îndemână. Se adoptă cu o majoritate calificată, în Cameră sau în Senat sau cu trei pătrimi în situaţia în care există. Iar votul în comisie, sigur, vor stabili comisiile în ce măsură, cu ce voturi vor fi adoptate, pe principiile care au fost avute în vedere şi în anul 2002-2003.

De aceea, eu cred că opoziţia pe care o faceţi constituirea acestei comisii este absolut nejustificată şi, în ultimă instanţă, trebuie să se tranşeze nu aici, pentru că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute privind constituirea unei comisii, ci în plenul reunit al celor două Camere.

De aceea, doamna preşedinte, eu cred că acolo trebuie să ajungem, în plenul celor două Camere şi nu în cadrul acestor Birouri reunite.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Urmează domnul Şova şi apoi domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Dan-Coman Şova:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vreau să vă spun că, citind propunerea făcută de colegii noştri de la PD-L, singurul lucru pe care îl înţeleg este că, de fapt, nu se doreşte revizuirea Constituţiei. Pentru că, în formula propusă, în loc să facem o comisie care să aibă, ca atribuţii, formularea unor texte, dar având în spate nişte teze politice stabilite înainte, prin negociere, de către grupuri, o să mutăm dezbaterea politică în comisie.

A doua chestiune, conform Constituţiei, Partidul Democrat-Liberal, cum spunea domnul vicepreşedinte Oltean, trebuia să-şi asume modificarea Constituţiei de la art. 1 la 150, printr-o formulare cu o pătrime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi să o pună în dezbaterea Parlamentului.

Singurul care a făcut-o – o să-mi permit să vă spun treaba asta – singurul care am văzut că are o Constituţie revizuită de sus şi până jos este domnul Nicolicea, care vine cu ea pe la televizor, o flutură, mă rog.

Dar în actuala formulă, mie mi se pare – şi sper să acceptaţi gluma – că Partidul Democrat-Liberal vrea să scape de modificarea Constituţiei, îngropând-o într-o comisie care nu va putea lua niciodată decizii politice!

Eu vreau să se modifice Constituţia! Sau asumaţi-vă răspunderea, la iniţiativa preşedintelui, cu guvernul şi propuneţi direct în plen unicameral şi 300 de parlamentari, dacă restul e bun! Dar altfel, nu o să o modificăm niciodată, dacă se înfiinţează comisia în formula asta!

Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Adrian Năstase.

Dar să ştiţi că, totuşi, noi, cei de la PD-L, dacă facem un demers, atâta timp cât el este corect, regulamentar, e dreptul nostru să-l facem, ştiţi! Nu ne mai daţi soluţii alternative, că le vom folosi pe fiecare la timpul ei.

 

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, demersul nu este nici regulamentar şi nici constituţional şi revin asupra acestui aspect, pentru că această comisie nu poate să propună revizuirea Constituţiei!

În ceea ce îl priveşte pe domnul Nicolicea, nu cred că ar fi interesat să aplicăm această solicitare, pentru că, la art.72 se spune foarte clar, în alineatul 2 – că într-o astfel de hotărâre ar trebuie să se respecte, în ceea ce priveşte componenţa, configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor – deci configuraţia iniţială, în mod evident, nu ar putea să cuprindă alte grupuri decât cele care au fost iniţial constituite în Parlament. Deci nu cred că ar dori foarte tare aplicarea acestui mecanism al regulamentului.

Acum, pentru că, doamna preşedinte, aţi invocat demersul din 2002-2003. Atunci, obiectul revizuirii Constituţiei a fost foarte clar, acela de a introduce în Constituţie clauza europeană care să ne permită ratificarea tratatului european, în condiţiile ştiute. Şi acela a fost motivul pentru care nu a fost nici un fel de problemă de a ajunge la o soluţie consensuală.

Acum, problema, din punctul meu de vedere, este de a decide care este urgenţa acestui demers de revizuire. Cu toţii spunem că un text juridic nu rămâne impecabil perfect, fără nevoia de a fi modificat sau revizuit, dacă este vorba de Constituţie, în timp.  Fără îndoială!

Dar care ar fi urgenţa acestui demers, astfel încât să intrăm imediat într-o chestiune în care nu ştim exact care ar fi obiectivele, pentru că dumneavoastră ne cereţi următorul lucrul. Să punem pacientul pe masă, să îi tăiem burta şi, pe urmă, să aşteptăm să vedem dacă este bolnav de ficat, de plămâni şi să vedem care ar fi reparaţiile de care ar avea nevoie. De aceea, din punctul meu de vedere, din ceea ce apare foarte clar, ca obiectiv, aici, şi anume – transformarea parlamentului într-o structură unicamerală – şi care poate fi clarificată în mod rapid, printr-o operaţiune pe care o puteţi face în baza Constituţiei, restul sunt chestiuni care ţin de un forum de dezbatere. Întâi, se poate face acest forum, putem să discutăm, înainte, care sunt problemele Constituţiei, care sunt temele care ar merita modificări din punct de vedere legislativ.

Eu nu am înţeles, încă, care sunt problemele fundamentale, care sunt bolile congenitale sau dobândite de către Constituţie, în aceşti ani, care să necesite, acum, să sărim pe Constituţie, acum, foarte rapid, să o dezbrăcăm şi să îi facem operaţiunea de care vorbeam! Pentru că, problema pe care eu nu o înţeleg...

 

Domnul Ioan Oltean:

Deci o trataţi din punct de vedere medical!

 

Domnul Adrian Năstase:

Din cauză că ştiu că, mâine, va fi o dezbatere în legătură cu sănătatea, o moţiune pe sănătate.

Şi atunci, chiar vă spun că nu înţeleg rostul acestui demers! Dacă este vorba de a stabili dacă să avem sau nu un parlament unicameral este în ordine! Luăm această chestiune, o clarificăm şi, pe urmă, în timp, vedem dacă această Constituţie are nevoie de reparaţie capitală şi când anume să o facem. Dar, deocamdată, nu apare, de nicăieri, o astfel de justificare!

Nimeni, nici la Cotroceni, nici la Victoria, nu a arătat aceste elemente. De aici reticenţa în legătură cu această comisie care să facă ce? Să ţină locul grupului de iniţiativă de parlamentari, care să facă iniţiativa legislativă în baza art. 150?

Mă opresc aici, pentru că îmi dau seama că v-am obosit cu comentariul meu mai lung, dar eu vă spun, în continuare, că nu înţeleg rostul acestei propuneri, nu înţeleg ce se doreşte, de fapt, în afară de retorica aceasta, ca să folosesc un termen care este utilizat de un grup parlamentar mai nou constituit, de această retorică legată de revizuirea şi modernizarea statului! Nu am înţeles, încă, această imperioasă necesitate şi de aceea, poate, o să ne-o explicaţi, în timp, şi poate că atunci ne convingeţi!

Dar cred că, într-adevăr, o discuţie la nivelul grupurilor parlamentare, o explicaţie a acestor teme, care ar justifica o iniţiativă comună, pentru că dumneavoastră asta ne cereţi, să devenim complici la o iniţiativă legislativă. Şi atunci, vă întreb, care sunt raţiunile pentru această chestiune?

Eu, personal, am pus nişte ghilimele pe care, fără îndoială le-aţi observat!

De aceea, încă o dată vă spun, sunt extrem de uimit că se revine cu această soluţie, când există altele mult mai simple, iar în ceea ce priveşte revizuirea de ansamblu a Constituţiei avem timp să discutăm. Fără îndoială că suntem de acord, în principiu, există o distincţie, cum spunea Anita Naschitz, între dat şi construit.

Nu vreau să intru în chestiuni mai tehnice, dar sigur că nu o să ne apucăm, acum, să le rezolvăm rapid, pentru că trebuie să acoperim o altă temă care pare a fi extrem de importantă şi urgentă.

Vă mulţumesc!

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Şi  eu vă mulţumesc. 

Acum, vreau să vă spun un lucru, până la urmă demersul PD-L, aşa cum spunea şi domnul Ioan Oltean, trebuie să ajungă în plen. În plen avem toate aceste discuţii, ne susţinem punctele de vedere. Mi se pare corect, noi nu suntem un loc unde să se desfăşoare astfel de discuţii, de dezbateri. Noi suntem până la urmă un for administrativ care nu face altceva decât să înscrie pe ordinea de zi o solicitare legitimă a unui grup parlamentar. În plen, sigur, există aceste puncte de vedere consistente care vorbesc şi despre necesitate şi despre cât de rapid trebuie să fie pusă în aplicare sau nu această iniţiativă ş.a.m.d.

Eu cred că ne epuizăm în nişte discuţii care nu-şi au rostul aici. Sigur, ele sunt foarte importante dar cred că cel mai bine ar fi să le ...

Tocmai, asta este ideea, plenul este suveran, plenul trebuie să decidă, noi nu putem să blocăm un demers care este absolut în regulă.

Domnul Sever Voinescu.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă preşedinte, aveam şi eu pregătită o lungă tiradă în care, evident, urmăream să dovedesc că domnul Adrian Năstase nu are dreptate în nici unul din punctele pe care le susţine. Mărturisesc că mă simţeam stimulat de faptul că – am înţeles că domnul vicepreşedinte Năstase propune o abordare frontală a Constituţiei, mergând până la nuditate, ceea ce mă alarmează. De câte ori domnul Adrian Năstase abordează în acest fel Constituţia, mă simt ca cetăţean alertat şi vroiam să reacţionez, dar urmez îndemnul dumneavoastră. Într-adevăr, chestiunile de fond cred că trebuie discutate în plen şi ceea ce vreau să sugerez tuturor colegilor..

 

Domnul Adrian Năstase:

Nu ştiu dacă aţi fost atent.

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

O..., ba da.

Aţi vorbit despre oportunitatea modificării Constituţiei, aţi intrat exact, exact în fond. Chestiunile care depind de oportunitatea modificării Constituţiei fac parte din fondul discuţiei despre Constituţie, sunt chiar prealabile acestui fond.

Ceea ce vreau să spun este că îmi place să cred că Birourile reunite ale celor două Camere înseamnă până la urmă suma experienţelor bune, pozitive din Biroul Senatului şi din Biroul Camerei.

Eu nu aş vrea ca noi să aducem în Birourile reunite noile şi relele obiceiuri din Biroul permanent al Senatului care înţeleg că s-a transformat într-un fel de cenzor; decide ce anume merge în plen şi ce nu.

Doamna preşedinte,

Noi nu putem decide aici dacă această propunere este constituţională sau nu, dacă această propunere este oportună sau nu. Dacă această propunere, nu cumva, aşa cum sugerează domnul Tăriceanu, vrea să acopere ca o diversiune cu totul alte teme ş.a.m.d. Birourile reunite nu sunt chemate să decidă asupra acestui lucru. Noi, aşa cum ne-a explicat astăzi de dimineaţă domnul Adrian Năstase într-o chestiune a Camerei Deputaţilor, nu trebuie decât să verificăm dacă sunt îndeplinite condiţiile de formă şi sunt, să mergem cu ea în plen, acolo unde vom avea toate aceste discuţii şi de asemenea, repet, să încercăm să păzim Biroul reunit de relele obiceiuri din Birourile Camerelor.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Vă mulţumesc. Domnul Stanciu. Domnul Haşotti era înainte. O să vă rog să-i daţi cuvântul.

 

Domnul Puiu Haşotti :

Mulţumesc doamna preşedinte. Mulţumesc şi pentru amabilitate. Pe logica domnului deputat Voinescu, nu înţeleg de ce a mai ajuns acest document la Birourile permanente, dacă tot Birourile permanente nu trebuie să ia decât act şi n-au nici un fel atribuţiune în acest sens.

În al doilea rând, doamna preşedinte, stimaţi colegi, sigur că dumneavoastră puteţi să forţaţi nota şi introduceţi prin votul majorităţii în plen constituirea acestei comisii. Dar, doamnelor şi domnilor, aceasta nu este o comisie ca oricare alta şi noi nu avem prevederile regulamentare că o astfel de comisie de votează cu jumătate plus unu din cei prezenţi, cu jumătate plus unu din totalul parlamentarilor sau cu două treimi. Atenţie! Şi chestiunea aceasta poate fi contestată imediat, pentru că vă repet, nu este o comisie obişnuită, este o comisie cu totul şi cu totul specială.

În al treilea rând, sigur că pot fi şi 21, pot fi şi mai mulţi şi mai puţini în această comisie, dar mai mult decât numărul membrilor din comisie, eu cred că Regulamentul comisiei, dat fiindcă noi aici avem puncte de vedere diferite, chiar divergente, nici nu trebuie făcut de comisie în aceste circumstanţe politice, doamna preşedinte. Regulamentul comisiei trebuie făcut de liderii grupurilor parlamentare din Cameră şi din Senat şi noi nu avem un astfel de regulament. Prin urmare, eu cred că întâlnirea liderilor politici, dacă se va conveni cu preşedinţii celor două Camere, pentru a face întâi regulamentul, să vedem cum se dă votul în acea comisie. Cum lucrează?

Spre deosebire de anul 2003 şi domnul vicepreşedinte Adrian Năstase v-a spus foarte clar. Acolo era un consens şi comisia a lucrat în baza unui consens politic, în baza unei negocieri. Regulamentul a fost făcut în baza unui consens, ori noi, la ora actuală, avem puncte de vedere divergente.

Iată de ce cred eu că un regulament trebuie discutat la nivelul liderilor politici. Mai mult decât atât. Sigur că, din nou, domnul Adrian Năstase a arătat acolo un punct din Constituţie care arată că această comisie dacă se va înfiinţa, dacă se va înfiinţa, va trebui să cuprindă doar reprezentanţii grupurilor parlamentare care ar rezulta din alegerile generale din anul 2008, ori aici va fi iarăşi o altă dispută politică. Intră aşa-zişii independenţi în comisie sau nu intră? Din punct de vedere strict constituţional, ei nu intră. Dumneavoastră veţi susţine să intre.

Deci, până când nu vom avea o discuţie, o negociere la nivelul liderilor grupurilor parlamentare cu dumneavoastră doamna preşedinte şi cu domnul preşedinte al Senatului, vom fi într-un blocaj permanent. Şi încă odată vă atrag atenţia că plenul reunit al celor două Camere, dacă va vota înfiinţarea acestei comisii, noi nu ştim ce fel de vot va avea, vot calificat – jumătate plus unu din cei prezenţi – o chestiune foarte importantă. Şi dacă tot pornim pe un drum atât de sinuos, cred că o discuţie la nivelul liderilor, tuturor liderilor de grup din Cameră şi Senat, cu dumneavoastră şi cu domnul Geoană, ar trebui să avem în prealabil, inclusiv pentru redactarea unui regulament, pentru că din comisie noi nu ştim cine va face parte. Vă repet, vor şi independenţi? Noi, categoric, suntem împotriva acestei formule. Vreţi mai degrabă să fie independenţii decât partidele politice? Nu cred. Haideţi să discutăm!

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Domnule Haşotti, dacă îmi permiteţi, înainte de a vorbi domnul  Adrian Năstase, doar un singur lucru. În general, comisiile îşi fac regulamentele singure şi noi ştim lucrul acesta.

Dar nu pot face alţii, pentru că până la urmă regulamentul este un set de reguli care pune în ordine modul de funcţionare a unei comisii, nu alţii fac un regulament pentru cum va funcţiona această comisie.

În al doilea rând, proiectul de hotărâre, aşa cum ştiţi, se dezbate în plen punct cu punct, deci, nu vorbim numai de dezbaterile generale, vorbim de dezbaterea pe articole.

Trei la mână, sunt de acord cu dumneavoastră pentru că aici mie îmi scrie foarte clar. Din 24 februarie, propunerea Birourilor permanente era pentru o întâlnire cu liderii de grup. Din păcate, întâlnirea între liderii de grup nu s-a produs din 24 februarie.

Eu consider că asta poate fi o nouă amânare. Dacă vreţi, noi avem plenul miercuri. Mâine după amiază ne putem vedea cu liderii de grup. Eu am această disponibilitate fără nici un fel de problemă. Domnul Adrian Năstase.

 

Domnul Adrian Năstase:

Eu aş vrea să mai adaug...

 

Domnul Verestoy Attila:

O secundă, dacă îmi permiteţi.

Numai o secundă, că poate noi am vrea să vedem care este finalitatea unei acţiuni de acest gen, unde vrem să ajungem şi dacă putem să ajungem acolo.

Eu, sincer, nu prea pornesc într-un război pe care nu îl văd că l-aş putea câştiga. Haideţi să ne gândim împreună dacă putem să avem respectarea articolului 151 care spune foarte clar că proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Deci, dacă asta-i finalitate, asta-i filtrul final, atunci trebuie să ne gândim bine dacă vrem să absolvim într-adevăr cu bine acest examen sau vrem să ne facem că vrem să facem revizuirea Constituţiei. Asta este părerea personală, simplă a unui om care este din viaţa concretă. Credeţi-mă!

 

Domnul Adrian Năstase:

Aş vrea, în primul rând, să spun că sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domnul senator şi aceasta a fost şi filosofia modului de abordare a revizuirii Constituţiei în 2002-2003. Atunci comisia a fost formată din câte un singur reprezentant al fiecărui grup politic, dar fiecare având numărul de voturi sau de fiecare dată când se punea în discuţie o decizie, fiecare dintre ei punea pe masă numărul de voturi al grupului său şi în felul acesta se verifica dacă există sau nu două treimi pentru un punct care eventual să poată să angajeze cumva Parlamentul în procedura de revizuire.

Ori, acum şi aici vreau să-i răspund distinsului meu coleg, domnul Voinescu, care nu înţelegea o diferenţă de abordare între ceea ce am spus de dimineaţă şi ce am spus acum. De dimineaţă vorbeam despre o comisie de anchetă în care parlamentarii şi grupurile parlamentare sunt chemate şi sunt obligate de fapt să participe la exerciţiul de monitorizare şi de control pe care funcţia firească a Parlamentului o impune sau le impune. În ceea ce priveşte această comisie care este o comisie de iniţiativă legislativă, nimeni nu poate fi obligat să participe la o astfel de comisie şi gândiţi-vă vă rog la situaţia în care adoptaţi această decizie şi această hotărâre, dar în comisia respectivă nu vor veni să participe reprezentanţii unor grupuri parlamentare.

Deci, de aceea nu vreau să merg mai departe cu această analiză, dar eu cred că numai în baza unui consens politic, la nivelul grupurilor politice, la nivelul liderilor de grup, pe această bază, se poate merge mai înainte cu ceea ce ar putea să fie o iniţiativă comună legislativă. Ori, aceasta este de fapt ceea ce s-a întâmplat în 2002-2003, ceea ce ar trebui să se întâmple şi acum. Sigur că atunci aveam un deadline care era foarte clar, era vorba de negocierile cu Uniunea Europeană şi finalizarea procedurilor înainte de sfârşitul acestor negocieri. Acum nu ştiu dacă avem sau nu, putem să considerăm că avem un astfel de deadline, stabilim un anumit interval de timp, să identificăm temele pentru o eventuală revizuire, să procedăm în aşa fel încât să nu creăm sentimentul că cineva dintr-o anumită zonă obligă pe altcineva să participe la o iniţiativă legislativă pe care nu are de gând să o sprijine. De fapt, aceasta este esenţa acestei proceduri cu care noi nu suntem de acord.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Doamna preşedinte,

Eu aş avea o propunere – văd că mapa este destul de mare – nu aţi vrea să supunem unui acord, ca miercuri, poimâine – dacă nu chiar mâine – o întâlnire a liderilor de grup, o reformulare prin care mâine toate partidele să solicite formarea comisiei şi o avem imediat făcută şi am terminat povestea. Vă rog eu frumos, că numai terminăm.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Bun. Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Voiculescu – mâine după amiază întâlnirea liderilor de grup care să stabilească proiectul şi fundamentarea.

Voturi pentru ?

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Mâine când?

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 Trei sau patru. Mâine avem plen până la 13.00.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

La două atunci.

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

 La două. Mâine la ora două, de acord aici? Perfect. Stabilim, vă anunţăm locul, nu este nici o problemă, ca să trecem la următorul punct.

 

PUNCTUL 3

Memorandum intern din partea doamnei senator Anca Boagiu, vicepreşedinte al Senatului, privind adoptarea procedurii de lucru a Parlamentului României în domeniul controlului subsidiarităţii în temeiul Protocolului nr. 2 la Tratatul de la Lisabona

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amânat.

 

PUNCTUL 4

Vizita în România a domnului Jerzy Buzek, Preşedintele Parlamentului European (11 – 12 aprilie 2010)

 

Doamna Roberta Alma Anastase: 

Nu cred că sunt probleme. Ideea este că se va adresa plenului; în 12, de la ora 15.00 la ora 16.00. Noi ne-am gândit la o intervenţie şi o intervenţie din partea liderilor de grup sau reprezentanţii grupului, da?

Bun. Mulţumesc. Trecem mai departe.

 

PUNCTUL 5

Scrisoare din partea Băncii Naţionale a României prin care informează Parlamentul României că domnul Dominique Strauss-Khan, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, doreşte să adreseze un mesaj în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

O scrisoare din partea Băncii Naţionale a României, dacă are cineva ceva împotrivă?

Domnul Tăriceanu.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:  

Îmi revine rolul de a relua intervenţia pe care am făcut-o în şedinţa Biroului permanent al Camerei, în faţa Birourilor reunite.

Opinez că nu este oportună o asemenea reuniune! Din punct de vedere politic, opinez că România a evoluat substanţial faţă de modul în care era capabilă să-şi gestioneze problemele economice, la începutul anilor ’90.

În al doilea rând, nu ştiu cât de plăcut ar fi pentru senatorii şi deputaţii României să asculte sfaturi de la directorul Fondului Monetar Internaţional cu privire la necesitatea reducerii salariilor, a pensiilor şi a altor chestiuni de genul acesta. Nu ştiu dacă îl vom putea aplauda! Mă îndoiesc!

Nemaivorbind de faptul că ne punem într-o postură care se aseamănă, mai de grabă cu cea a unei ţări de lumea a treia şi, sigur că, asistenţa Fondului Monetar a fost considerată utilă de către actualul guvern, este o opţiune pe care noi, cei de la PNL, nu o împărtăşim.

Vizita se poate desfăşura în cele mai bune condiţiuni, fără îndoială, cu primiri, aşa cum am văzut că este programul, la guvern, la Ministerul de Finanţe, la Preşedinţie şi, dacă nu mă înşel, chiar este prevăzută primire de către preşedintele Camerei şi Senatului şi punct!

Nu mi se pare necesară o astfel de adresare către plenul Camerelor reunite decât la nivelul şefilor de state şi ştiţi că şi atunci, acest lucru se întâmplă extrem de rar.

Prin urmare, sugerez să nu dăm curs solicitării domnului guvernator Mugur Isărescu, ci să rămânem la programul care este prevăzut, numai de întâlnire cu preşedinţii celor două Camere.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Mihai Voicu, domnul Sever Voinescu şi domnul Ioan Oltean.

 

Domnul Mihai Voicu:

Vă mulţumesc!

Foarte dur, dar adevărat spus, noi avem relaţii cu Fondul Monetar Internaţional, relaţii comerciale. Altfel spus, împrumutăm de la ei bani cu dobândă! Iar domnul Dominique Strauss-Khan,  este un funcţionar numit de către acţionarii băncii în funcţia de preşedinte!

Nu văd de ce – aşa, nu ştiu, cred că ne-am împrumutat şi de la alte bănci – haideţi să îi chemăm şi pe preşedinţii băncilor să se adreseze şi ei Parlamentului!

Mi se pare că exagerăm nepermis de mult, din punct de vedere politic, această vizită! Cred că o primire la guvernatorul băncii şi preşedinţii celor două Camere e suficient, ca să nu zic că e prea mult.

Mulţumesc!

 

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna preşedinte,

Eu cred că onoraţii colegi de la Partidul Naţional Liberal simplifică mult prea mult aceste lucruri.

Fondul Monetar Internaţional nu este, totuşi, numai o bancă de la care împrumutăm bani cu dobândă! Cum ştim, este un actor extrem de important, dacă nu, poate cel mai important, din punct de vedere instituţional, în ceea ce priveşte arhitectura financiară internaţională. Cel puţin, acesta este rolul care i-a fost recent acordat, în contextul crizei economice globale.

Mai mult decât atât, nu pot fi de acord cu distinsul domn Călin Popescu Tăriceanu, pentru că mie mi se pare extrem de important ca toţi deputaţii şi senatorii să asculte, venind din partea persoanei celei mai autorizate, poziţia FMI cu ceea ce se întâmplă, în general, în acest moment, în lume şi, mai ales, în relaţia cu România! Şi vă aduc aminte că, foarte des, parlamentarii români şi grupurile politice reclamă un anume caracter ocult al relaţiilor dintre România şi FMI şi fac mereu o discuţie întreagă în legătură cu ceea ce noi, ca parlamentari, nu ştim referitor la această relaţie!

Iată că, acum, chiar directorul FMI vrea să vină să ne adreseze un cuvânt şi noi spunem: nu!

Prin urmare, eu consider că este oportun, înainte de a gândi în termeni protocolari, cred că este extrem de oportună întâlnire şi a dumneavoastră, ca preşedinţi de Cameră, dar şi a plenului, în această formulă, cu domnul  Strauss-Khan şi vă propun să dăm curs solicitării venite din partea guvernatorului.

Mulţumesc!

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Ioan Oltean, domnul Voiculescu şi apoi domnul Pambuccian.

 

Domnul Ioan Oltean:

Doamna preşedinte, stimaţi colegi, colegul meu, Sever Voinescu a subliniat cât se poate de bine importanţa acestei instituţii internaţionale în viaţa financiar-bancară a lumii actuale! Şi nu cred că putem trata cu simplitate solicitarea unui asemenea demnitar!

Pentru că vă rog să observaţi că este o solicitare expresă a domnului director general de a se adresa Parlamentului României, după ce, în prealabil, va avea o întâlnire cu preşedinţii celor două Camere.

Un refuz bazat pe orgolii, doar pe orgolii, pentru că nu avem nicăieri, în Constituţie sau în regulamentele celor două Camere o prevedere expresă cu cine poate să se adreseze Parlamentului României şi cine nu poate să se adreseze, după rangul pe care îl deţine la nivel naţional sau internaţional. Deci un răspuns negativ ar determina o anumită impoliteţe din partea noastră, care, nu cred că în momentul acesta, ne-ar aduce mari servicii sau ar îmbunătăţi imaginea Parlamentului României.

Cred că mulţi dintre noi am fi interesaţi să vedem, prin prisma celui mai autorizat reprezentant al Fondului Monetar Internaţional, care este viziunea acestei instituţii financiare în raporturile cu România şi nu numai cu România, şi cu alte state europene. De aceea, şi eu susţin să fim de acord ca directorul Fondului Monetar Internaţional să aibă posibilitatea să se adreseze plenului celor două Camere şi nu – ştiu eu – pe baza unor orgolii, să dăm un refuz acestei solicitări.

 

Domnul Dan Voiculescu:

Eu am să fiu foarte scurt!

Am plătit, în ianuarie şi februarie, domnului care vrea să ni se adreseze, 39 de milioane de euro. Avem să îi plătim, anul acesta, aproape un miliard şi jumătate! Eu cred că este suficient că îi plătim atâţia bani şi nu are sens, într-o relaţie strict comercială – aşa, ar trebui, după părerea mea, să primim toţi mari investitori din România – de ce nu îl primim pe preşedintele Ford? De ce nu primim oameni care au investit bani serioşi în România? O să vină, mâine-poimâine, preşedintele Bank Austria, care are un rol important în sistemul bancar din România, o să vină Golden - Roşia Montană, care exploatează aurul sau ce o să facă! Adică, dacă noi, Parlamentul, intrăm în pielea guvernului – asta este o relaţie între Guvernul României şi o instituţie internaţională, din care ambele părţi câştigă, Fondul Monetar Internaţional câştigă o groază de bani, iar România a reuşit sau încearcă să treacă de o perioadă grea prin împrumutul de la Fond – ce caută Parlamentul în această ecuaţie?

Deci punctul meu de vedere este că nu e bine ca Parlamentul României, nu numai în cazul directorului Fondului, în general, să fie implicat în contracte financiare, comerciale între Guvernul României şi indiferent ce altă instituţie.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Adrian Năstase şi domnul Pambuccian, cu scuzele de rigoare.

 

Domnul Adrian Năstase:

Eu aş vrea să vă spun următorul lucru, dacă nu ar fi existat proiectul de program, probabil că lucrurile ar fi fost mai simplu de discutat. Dar proiectul de program a fost făcut, probabil, de către guvernator, care este reprezentantul nostru, împreună cu ministrul de finanţe şi cu cabinetul lui Strauss-Khan. Este vorba de un turneu european şi, la acest moment, ar fi semnalul pe care l-am da, că nu îl primim, nu că nu îl invităm, ar fi extrem de prost, după părerea mea!

Pe de altă parte, dacă vrem să nu invităm pe cineva la Parlament, eu zic să nu îl invităm pe primul ministru, pentru că el cere banii. Deci dacă avem o problemă cu îndatorarea, eu zic să stabilim că nu îl mai invităm pe domnul Boc, pentru că  Strauss-Khan, deocamdată, şi FMI-ul, ne dau nişte bani cu o dobândă mai mică, dacă am înţeles eu bine. Şi atunci, nu cred că trebuie să ne supărăm pe ei pentru că ne dau cu o dobândă mai mică nişte bani pe care noi îi cerem!

Pe de altă parte, discutăm şi despre cel care s-ar putea să fie preşedintele Franţei în 2012! Un astfel de gest, acum, cred că ar fi extrem de nepotrivit, să nu îl invităm. Este un alt lucru care mi se pare anormal şi anume că în acest program nu există un punct care să însemne întâlnirea cu reprezentanţii partidelor din opoziţie! Dar aici, nu cred că a fost vina lui  Strauss-Khan. Este vina unora dintre cei pe care am putea noi să nu îi mai invităm la Parlament.

Acum, din punctul meu de vedere, ar fi o eroare din partea noastră să nu acceptăm această adresare! Că suntem supăraţi pe unii sau pe alţii, asta este o chestiune a noastră, internă. Nu cred că este bine să exportăm aceste tensiuni interne în relaţia cu Strauss-Khan, cu el ca persoană,  chiar şi cu FMI-ul, pentru că ei, până la urmă, de data aceasta aş spune că au fost ceva mai înţelegători. Problemele sunt, într-adevăr, în zona noastră.

Deci eu aş fi în favoarea acceptării adresării, iar în ceea ce priveşte nivelul de adresare, cine vorbeşte, Birourile permanente hotărăsc cine vorbeşte. Au fost şi preşedinţi de parlamente care au vorbit aici, au fost şi alţii, nu avem o oprelişte, din acest punct de vedere. Iar în ceea ce priveşte această hotărâre, ar fi nepotrivit, din partea noastră, să nu acceptăm ca punct, în program, şi o adresare, în Parlament, din partea lui Strauss-Khan.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Vă mulţumesc!

Domnul preşedinte Geoană.

 

Domnul Mircea Geoană:

Eu cred că singurul lucru pe care îl văd ca fiind nepotrivit în propunerea de program este această notă uşor arogantă, care spune pe o rubrică de comentarii din dreptul propunerii de cuvânt în faţa plenului reunit al Parlamentului României – no Q&A – deci dacă preşedintelui Parlamentului European, căruia, în urmă cu câteva minute, i-am acordat în mod firesc şi natural platforma de a se adresa Parlamentului României cu probleme care sunt, cu adevărat importante pentru noi toţi, ne-am rezervat un timp ca fiecare grup parlamentar, pentru cinci minute, pentru trei minute, pentru treizeci de secunde, dar să exprime un punct de vedere politic, faţă de o instituţie cu care avem o relaţie mai mult decât comercială, avem o relaţie, din păcate, de natură strategică şi, din păcate, suntem pe un pilot automat, în care, de multe ori, acţiunea Guvernului României este pusă în paranteze, pentru că acesta este contractul la care te bagi, atunci când nu şti să-ţi chiverniseşti finanţele publice în mod corect.

De aceea, eu aş sugera să îl invităm, este o figură proeminentă, din punctul meu de vedere, ca social-democrat este una dintre principalele figuri ale socialiştilor francezi, cu o anvergură politică dincolo de funcţia pe care o are astăzi, dar aş insista ca, în acest program, să existe măcar un 20 de minute sau cât putem să amenajăm, astfel încât, fiecare grup parlamentar să se poată adresa, să poată să comenteze politic, să poată să adreseze întrebări! Pentru că, până la urmă, nu suntem o simplă adunare care primeşte un mesaj şi nu poate să reacţioneze! Dacă la preşedintele României, asta spune Constituţia, preşedintele adresează un mesaj şi asta este, de la prim ministru naţional, internaţional, şef de instituţie la nivel internaţional, cred că obligaţia unui dialog cu Parlamentul European vine ca un gest de curtoazie firească, cum şi eu cred că trebuie să facem un gest de curtoazie către acest personaj important. Ne place, nu ne place, este o instituţie care, astăzi, determină, în mare măsură, supravieţuirea financiară şi bugetară a României.

Deci eu aş încuraja acceptarea acestei propuneri, dar cu acomodarea unui element de întrebări şi răspunsuri sau comentarii, din partea grupurilor parlamentare.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Domnul Pambuccian şi doamna Anca Boagiu, după aceea.

 

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamna preşedinte, eu aş începe prin a spune nothing personal, just business, pentru că, până la urmă, lucrurile trebuie privite într-un cadru pur instituţional. Şi în acest cadru pur instituţional, Fondul Monetar Internaţional este o instituţie care a fost creată de mult, în 1944, la o iniţiativă politică, este condusă de funcţionari numiţi, care au reprezentativitatea pe care o au! Noi suntem acţionari, acolo. Asta este calitatea noastră! Noi suntem printre acţionarii de acolo.

Ori, este foarte greu de înţeles de ce se solicită, în felul acesta, o întâlnire cu acţionariatul, cu o parte din acţionariat, pentru că despre asta vorbim şi de ce este cu no Q&A, pentru că acest lucru este chiar straniu!

După părerea mea, noi suntem acţionari de exemplu şi la ROMTELECOM, să ştiţi, şi mai sunt alte firme la care suntem acţionari şi pot şi ei să solicite să se adreseze Parlamentului. Nu e bine să creăm precedente!

După părerea mea, Parlamentul este o instituţie politică, exprimă suveranitatea unei naţiuni şi este normal ca acolo să se adreseze cei care exprimă lucruri similare, cei care reprezintă naţiuni, cei care reprezintă instituţii, de asemenea, cu o legitimitate similară cu a Parlamentului. Nu cred că este normal ca, în plenul Parlamentului, să se adreseze funcţionari care conduc companii, la care suntem sau nu acţionari! Pentru că, până la urmă, despre asta este vorba!

Mai mult, nu îmi amintesc ca domnul în cauză să fi solicitat vreo întâlnire înainte de a ne acorda împrumutul! Este o bancă ca oricare alta, pe care cred că este firesc să o tratăm aşa, cu tot respectul, cu toată deferenţa, repet nothing personal, just business! Mi se pare normal să păstrăm lucrurile în zona asta de echilibru!

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Doamna Boagiu, ultimul intervenient.

 

Doamna Anca Boagiu:

Mulţumesc!

Am stat şi am ascultat cu multă atenţie pe toţi colegii care au intervenit până în acest moment. Şi cu mai multă bună credinţă şi cu mai puţină bună credinţă şi cu mai puţină bunăvoinţă şi cu mai multă bunăvoinţă. Eu cred că adevărul este pe undeva la mijloc!

Nu aş accepta, totuşi, exprimări pe care le consider, totuşi, mult prea dure pentru poziţia pe care pretindem pe care o ocupăm – gen funcţionari care stau de vorbă cu noi, înalţii parlamentari – cred că discutăm despre un acord care a fost semnat, până la urmă, cu participarea tuturor celor prezenţi în această sală, dacă nu directă, indirectă, prin reprezentanţi. Şi atunci, cred că am putea, nu vreau să invoc, aici, istoria acestui acord, ci ce a însemnat acordul acesta pentru România, chiar dacă depinde de momentul politic în care discutăm despre el, recunoaştem că a fost bun sau nu a fost bun pentru România. Cred că, totuşi, ţinând cont de argumentele aduse şi de către domnul Adrian Năstase, pledate şi de curtoazie dar şi de poziţia pe care directorul general al FMI îl ocupă, ţinând cont şi de toate celelalte argumente, legat de faptul că nu îl primim numai noi, parlamentarii care suntem mai presus şi decât toate cele instituţii cu care se întâlneşte, luând şi în considerare faptul că aici, sesiza domnul preşedinte Geoană, că nu există sesiune de întrebări şi răspunsuri. Dar mă uit în program şi constat că nici timpul nu permite! Adică, programul este foarte strâns! Cele zece minute alocate între deplasarea de la întâlnirea cu cei doi preşedinţi ai celor două Camere, până la plenul reunit, sunt, de fapt, cele zece minute pe care ştiţi cu toţii că le parcurgem pe culoare! Cam atât faci, alergând, deseori, dacă nu găseşti lifturile ocupate. Deci programul este foarte strâns! Eu nu cred că a fost dorinţa de a ne sfida, ci, mai departe, dorinţa de a ne explica în ce stadiu ne află în acest moment, cu acordul cu Fondul.

Şi, personal, chiar cred că nu este o cedare atât de mare ci, dimpotrivă, este un gest de politeţe, acela de a asculta ce se întâmplă şi care este evoluţia pe care o are statul român, până la urmă, în baza acestui acord cu Fondul Monetar, care acord, haideţi să fim sinceri, este – şi sunt de acord cu domnul Voiculescu – o relaţie pe care o putem considera comercială, dar, peste partea comercială, discutăm şi despre reformarea unor instituţii ale statului român, despre un întreg proces de reformă pe care noi ni l-am asumat, în baza acestui acord cu Fondul Monetar. Deci cred că este o chestiune nu numai comercială, este chiar şi politică, repet, asumată. E drept, în diverse etape politice, de către partidele reprezentate în jurul acestei mese.

În concluzie, eu cred că trebuie să îl primim să se adreseze plenului Parlamentului.

Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Vă mulţumesc!

Eu cred că, în acest moment, s-au conturat două poziţii.

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:  

Doamna preşedinte, permiteţi-mi, mă scuzaţi ...

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Vă rog!

 

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:  

Permiteţi-mi numai două minute, pentru că s-au făcut câteva afirmaţii aici, care cred că nu sunt corecte!

Vreau să mă adresez colegilor de la PD-L, care au vorbit despre o abordare simplistă. Vă spun că abordarea mea, cel puţin, nu este o abordare simplistă, din contră, este foarte serioasă şi responsabilă şi cred că la PD-L se întâmplă de prea dese ori ca anumite idei să fie preluate nemestecate şi urmează o încercare de argumentare chiar aici, în faţa noastră.

În al doilea rând, vreau să mă adresez colegilor Adrian Năstase şi Mircea Geoană, care au o serie de considerente de ordin politic. Şi vreau să le spun, dragi colegi, nu este vorba de o abordare politică, Dominique Strauss-Khan nu vine aici în calitate de reprezentant al Franţei şi, de aceea, cred că posibilitatea ca el să devină preşedinte al Franţei, în 2012, nu trebuie să ne ghideze în decizia pe care o vom lua acum! Fără îndoială că este o personalitate politică remarcabilă, dar el vine în calitate de reprezentant al Fondului. Şi ştim că este o personalitate socialistă remarcabilă şi nu am nimic de comentat, sunt pe deplin de acord cu acest punct de vedere. Numai că, în ceea ce priveşte relaţia noastră cu Fondul, eu am două trei comentarii de făcut.

Dragii mei, dacă Fondul ar fi funcţionat aşa cum a fost gândit, astăzi, întreaga lume nu ar fi fost afectată de această criză, care a izbucnit din Statele Unite şi care,  pe noi, pur şi simplu, ne zguduie din temelii economia şi relaţiile politice şi raporturile sociale.

În al doilea rând, reţeta FMI este, aş spune, o reţetă veche la vremuri noi – reduceţi cheltuielile cât puteţi, strângeţi cureaua – consecinţele le vedeţi – noi vă dăm nişte bani cu care să supravieţuiţi!

În acelaşi timp, ţări care cunosc şi ele mari dificultăţi economice, din lumea occidentală, şi aici mă refer la Marea Britanie, Franţa, Spania, Italia, funcţionează fără să ţină cont de aceste recomandări pe care Fondul Monetar le face şi le include în acordurile bilaterale cu diferitele ţări membre, cărora le acordă ajutor.

Noi funcţionăm chinuit, cu un deficit de 5 şi ceva la sută, în timp ce Marea Britanie, anul acesta, va avea peste 12%, Franţa – 10%, Spania nu vă mai spun, Italia la fel. De ce? Pentru că toţi au înţeles că, dincolo de această măsură necesară, a reducerii cheltuielilor pe timp de criză, este necesar şi un pachet consistent de investiţii publice, lucru pe care România nu îl face! De ce? Pentru că, fie nu are viziunea necesară Guvernul, fie că sunt constrângerile Fondului care funcţionează. Poate amândouă! Şi atunci, dincolo de această relaţie pe care Guvernul a considerat-o necesară şi pe care vă spun că am fi putut-o evita, de a ne împrumuta de la fond şi puteam să recurgem la alte soluţii, eu cred că programul făcut este arhiconsistent şi onorant şi aş spune că arată toată consideraţia din partea autorităţilor.

Şi îmi menţin punctul de vedere potrivit căruia, acest acord cu Fondul, o dată făcut, haideţi să îl ducem la capăt, dar nu cred că trebuie, acum, să ne ploconim, de la preşedinţie şi guvern, până la Parlament, toată lumea, ca să ascultăm mesajul Fondului, care va veni să ne dea, după părerea mea, nişte lecţii care sunt discutabile! Probă că alte ţări nu au făcut recurs la un acord cu Fondul Monetar.

De ce, de exemplu, Statele Unite, care au un deficit public gigant, nu au nici un fel de discuţie cu Fondul? Şi alte ţări care procedează la fel! Franţa are o datorie publică de 90% din produsul intern brut! Nu au făcut apel la Fondul Monetar şi nici nu le dă lecţii Fondul Monetar. Şi nici nu cred că vine Strauss-Khan să prezinte soluţiile economice de ieşire din criză în faţa Parlamentului francez sau la americani ş.a.m.d.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Vă mulţumesc foarte mult!

Mi-a promis că este foarte scurtă intervenţia, domnule Năstase, după care o să vă rog să intrăm în vot.

 

Domnul Adrian Năstase:

Mulţumesc mult!

Istoria noastră cu Fondul este diferită, în funcţie de diferite etape. Am avut într-o perioadă succese, succesuri, mergând sau semnând un acord şi ducându-l până la capăt şi asta este experienţa guvernului pe care l-am condus. După care, guvernul condus de domnul Tăriceanu a considerat că nu mai este nevoie de o relaţie cu Fondul Monetar şi lucrurile au mers bine o lungă perioadă de timp, după care, în sfârşit, s-au complicat lucrurile, dar probabil pentru diverse alte raţiuni.

Acum, noi nu discutăm, aici, despre politica guvernelor României! FMI-ul, din câte am înţeles eu, nu ne pune pistolul la tâmplă şi ne spune – împrumutaţi-vă de la noi! Eu am înţeles că noi am cerut să ne împrumutăm! Că trebuia sau nu trebuia, că guvernul trebuia să ia banii respectivi, că putea să ia din altă parte sau nu, că nu era nevoie deloc să ia bani, asta este altceva! Că noi vrem să dezvoltăm un anumit tip de venituri, ca să compensăm ceea ce se cere pentru echilibrarea situaţiei, astea sunt discuţii pe care le putem purta între noi şi este foarte bine să le purtăm şi sunt convins că le vom purta, de acum înainte, foarte mult!

Dar eu nu cred că această chestiune are legătură cu acest program. Deci nu este vorba, acum, de a transfera spre directorul general al FMI o chestiune de ordin intern. De aceea cred că ar trebui să votăm, dar sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Geoană, este normal ca Parlamentul să nu fie doar un decor pentru o expunere a directorului general şi, eventual, fiecare dintre grupurile parlamentare să aibă un interval de timp de cinci minute pentru a face un comentariu sau pentru a adresa o întrebare. Şi, poate că, în felul acesta, putem să exprimăm, până la urmă, şi punctele de vedere pe care noi dorim le transmitem, să nu pară, cumva, că este vorba doar de un mesaj fără feed-back, aici, în cadrul Parlamentului. Poate că această soluţie ar fi mai convenabilă.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:      

Vă mulţumesc!

Vă supun la vot. Există două propuneri, există o primă propunere, completată de domnul Geoană şi de domnul Năstase şi cu o sesiune dedicată fie întrebărilor, fie intervenţiilor, pur şi simplu. Şi v-aş propune câte cinci sau zece minute. Cinci minute pentru fiecare grup. E prima propunere, iar a doua este respingere. Deci dacă nu trece această variantă de a accepta, plus intervenţii din partea fiecărui grup, dacă nu, rămâne să respingem.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Patru voturi împotrivă.

Abţineri?

A trecut.

Acum trecem la…

 

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamna preşedinte, îmi pare rău că vă întrerup. Este ultima scrisoare care mută programul de la ora 14.00 la ora 12.30. Înţeleg că s-a luat această decizie în aceste condiţii.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, domnule Barbu.

Haideţi că o să încerc ca în următoarele 5 minute să trecem cât mai mult din lucrurile care sunt pur formale.

Domnule Sever Voinescu, haideţi să încercăm să fim puţin mai operativi.

 

PUNCTUL 6

Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2010

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

La proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli există o propunere să meargă la Comisia IT şi Comisia economică pentru avizare. Da, se aprobă prin hotărâre a Parlamentului.

Următoarele:

 

PUNCTUL 7

·       Raportul Autorităţii Electorale Permanente privind Referendumul Naţional din 22 noiembrie 2009

·       Raportul Autorităţii Electorale Permanente privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Preşedintele României din anul 2009

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cele două rapoarte merg la Comisiile juridice.

 

PUNCTUL 8

Raportul Comisiei comune speciale asupra crizei intervenite în justiţie

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul Comisiei comune asupra crizei va merge la plenul comun.

 

PUNCTUL 9

·       Raportul public pe anul 2008 al Curţii de Conturi

·       Raportul de activitate al Curţii de Conturi pentru anul 2009

·       Raportul de activitate pe anul 2009 al Agenţiei Naţionale Anti-Doping

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Termenele pentru raport o să vă rog să le propuneţi dumneavoastră pe cele legale, două săptămâni sau cât sunt.

 

PUNCTUL 10

Raportul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării asupra stării sistemului naţional de învăţământ – 2009

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Acest raport să meargă la Comisiile de învăţământ.

 

 

 

 

PUNCTUL 11

Raportul comun al Comisiilor de buget, finanţe şi comisiilor de administraţie publică ale celor două Camere privind numirea domnului Liviu Costache în calitatea de membru în cadrul Comitetului pentru finanţe publice locale

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

(...)

Înţeleg că nu a fost audiat.  Să-l amânăm.

Are cineva ceva împotrivă? Nu.

 

PUNCTUL 12

Memorandum intern: desemnarea reprezentanţilor Parlamentului  României în Comisia de evaluare a activităţii Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor

 

Doamna Roberta Alma Anastase:                   

Este o problemă. O să vă rog, liderii de grup, să aveţi o întâlnire în care să vă desemnaţi reprezentanţii.

 

PUNCTUL 13

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaţilor referitoare la modificarea componenţei Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog să fie amânat, pentru că a fost o înţelegere între Senat şi Camera Deputaţilor. De obicei, preşedinţia revine Senatului, a fost un aranjament temporar. Rog să fie amânat pentru a fi clarificat în cadrul celor două Camere.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să amânăm.

 

PUNCTUL 14

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenţei nominale a unor Grupuri parlamentare de prietenie

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să o amânăm şi pe aceasta până se clarifică.

 

PUNCTUL 15

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenţei nominale a unor Grupuri parlamentare de prietenie

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi acest punct de asemenea, la fel se amână, că tot domnul făcea modificarea.

 

PUNCTUL 16

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PD-L din Camera Deputaţilor referitoare la înlocuirea domnului deputat Călian Petru din funcţia de membru plin cu doamna deputat Stavrositu Maria actualmente supleant în cadrul Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

La plen.

 

PUNCTUL 17

Solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru prelungirea termenului de depunere a rapoartelor la proiectul de lege privind Codul de procedură civilă şi la proiectul de lege privind Codul de procedură penală până la data de 30 aprilie 2010

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Obligatoriu, nu avem soluţie la Codurile de procedură.

 

PUNCTUL 18

Scrisoare din partea Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care solicită urgentarea înscrierii pe ordinea de zi a Parlamentului a proiectului de Hotărâre pentru modificarea şi completarea Hotărârii nr.12/2006

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Modificarea intră la plen.

 

PUNCTUL 19

Proiectul de Hotărâre pentru abrogarea art.2 alin.(2) din Hotărârea nr.2/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Hotărârea birourilor permanente reunite de modificare se publică în Monitorul Oficial.

 

PUNCTUL 20

Memorandum intern: Suplimentarea Programului de relaţii externe al Parlamentului României pentru anul 2010

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aici nu cred că sunt probleme.

 

PUNCTUL 21

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaţilor referitoare la înlocuirea domnului deputat Mugurel Surupăceanu cu domnul deputat Nicolae Bănicioiu în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

Domnul  Mircea-Dan Geoană:

Este în regulă, este o problemă procedurală.

 

PUNCTUL 22

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaţilor referitoare la nominalizarea domnului deputat Angel Tîlvăr în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Şi aici este la fel, o chestiune procedurală, este o înlocuire banală.

 

PUNCTUL 23

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaţilor referitoare la înlocuirea domnului deputat Eugen Nicolicea cu domnul deputat Ana Gheorghe în cadrul Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La fel ca la celelalte două anterioare.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Staţi puţin că este o problemă la domnul Tîlvăr, pentru că toate locurile din comisie sunt ocupate, conform configuraţiei politice iniţiale.

Aici, am să rog liderii de grup să aibă discuţie pe chestiunea aceasta  dacă există disponibilitate.

Statutul deputaţilor şi senatorilor. La Cameră a rămas că avem o discuţie pe ceea ce facem. Avem o abordare diferită cu Grupul independenţilor şi noi suntem într-un proces de negociere. De aceea nu am înlăturat ...

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Poate liderii de grup, dacă tot ne vom întâlni într-un format mai larg, să abordăm şi problema aceasta, pentru că după aceea se creează o asimetrie prea anormală.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Să abordăm şi o discuţie de genul acesta.

 

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După aceea, se creează o asimetrie prea anormală.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Exact. Aceasta la plenul comun. După aceea intră.

 

 

 

PUNCTUL 24

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaţilor referitoare la înlocuirea domnului deputat Viorel Hrebenciuc cu domnul deputat Doru-Claudian Frunzulică în cadrul Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea naţională

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

La fel, la plen.

 

PUNCTUL 25

Comunicare din partea domnului senator Raymond Luca, preşedintele Comisiei parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 privind demisia domnului deputat Mihai Boldea din comisie, unde a deţinut funcţia de vicepreşedinte

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

La plen.

 

PUNCTUL 26

Scrisoarea Agenţiei Naţionale de Integritate prin care înaintează actul de constatare nr. A/1252/I.I/2009, în vederea revocării din funcţia de demnitate publică a domnului Mircea Dinescu, membru în cadrul Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Trebuie să meargă la Comisiile juridice scrisoarea legată de domnul Dinescu.

 

PUNCTUL 27

·       Raportul comun al Comisiilor juridice din ambele Camere ale Parlamentului privind validarea alegerii Preşedintelui Consiliului Economic şi Social;

·       Scrisoarea Comisiei juridice din Senat, prin care transmite documentaţia înaintată de către domnul Florian Costache;

·       Scrisoare din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor referitoare la invalidarea alegerii domnului Florin Costache în funcţia de preşedinte al Consiliului Economic şi Social;

·       Scrisoare din partea Consiliului Economic şi Social referitoare la validarea domnului Florian Costache în funcţia de preşedinte al CES;

·               Hotărârea nr.256/6.04.2009 a plenului CES prin care se propune spre validare Parlamentului, ca preşedinte al CES, domnul Florian Costache

 

               Domnul Mircea-Dan Geoană:

               Aici să amânăm pachetul acesta?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, amânăm. Sunt proleme aici? Aveţi vreo problemă la aceasta? 

Deci, amânăm.

Eu cred că putem să ne oprim aici şi revenim data viitoare.

 

Domnul Gheorghe Barbu:

Programul?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Programul – a rămas ca miercuri la ora 9.00 plen comun cu ordinea de zi aceste puncte pe care le-am stabilit.

 

Domnul Gheorghe Barbu:

În plus, Radio, TV.

Mai sunt o grămadă: radio şi televiziunea, nu?

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, miercuri la ora 9.00 cu problemele înscrise pe ordinea de zi, inclusiv rapoartele respective despre care am vorbit.

 

Domnul Gheorghe Barbu:

Am înţeles. Vă mulţumesc.

 

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

 

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.44.