Ședințele Biroului permanent
Ședința curentă
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Biroul Permanent > Calendar sedințe mar. 2010 Versiunea pentru printare
Stenograma ședinței Birourilor permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului din 22 martie 2010 ora 14:00

Ședința a început la ora 14.15.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților, asistată de domnul Mircea-Dan Geoană, președintele Senatului.

Au participat:

Camera Deputaților: domnii: Ioan Oltean, Adrian Năstase, Mircea Dușa, Ludovic Orban - vicepreședinți;Dumitru Pardău, Sever Voinescu-Cotoi, Mihai Alexandru Voicu - secretari; Gheorghe Albu, Seres Denes - chestori; Mircea-Nicu Toader (până la ora 14.55); de la ora 14.55 Gheorghe Vișan - PD-L, domnul Anghel Stanciu - Alianța politică PSD+PC, domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu - PNL, domnul Olosz Gergely (până la ora 13.40), domnul Erdei Doloczki Istvan (de la ora 13.40) - UDMR; domnul Varujan Pambuccian - Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul Vasile Soporan - reprezentantul Grupului deputaților independenți și domnul Gheorghe Barbu - secretar general al Camerei Deputaților.

Senat: domnul Mircea-Dan Geoană - președintele Senatului, doamna Anca-Daniela Boagiu, domnii: Alexandru Pereș, Dan Voiculescu, Teodor-Viorel Meleșcanu - vicepreședinți; doamna Doina Silistru, domnii: Gheorghe David, Orest Onofrei, Cornel Popa - secretari; Constantin Dumitru, Ioan Chelaru, Verestoy Attila - chestori; Constantin-Traian Igaș - PD-L; Dan-Coman Șova - Alianța politică PSD+PC; Puiu Hașotti - PNL; Andras-Levente Fekete-Szabo - UDMR; Liviu Câmpanu - Grupul parlamentar al senatorilor independenți; Ion Moraru - secretar general; Constantin Dan Vasiliu și Gheorghe Constantin - secretari generali adjuncți.

Invitați: domnii Valentin Adrian Iliescu - șeful Departamentului pentru Relația cu Parlamentul.

Camera Deputaților: doamna Ileana Maria Luncan, domnii: Valer Dorneanu - secretar general adjunct; Nicolae Vasilescu - șeful Departamentului Legislativ; Georgică Tobă, Gabriel Stecoza - Departamentul Secretariatului tehnic; doamna Adriana Simion, Gheorghe Popescu - Direcția pentru organizarea lucrărilor în plen; doamna Nicoleta Laura Riteș - Direcția proceduri legislative, sinteze și evaluări; Constantin Bantaș - Serviciul pentru lucrări în comisii; doamna Gabriela Enea - Direcția pentru relații publice; doamna Diana Postică, doamna Raluca Boboc, domnul Răzvan Prișcă - consilieri Cancelarie președinte.

Invitați Senat: doamna Ciochină Mihaela - director la Direcția proceduri legislative; domnul Gabriel Sterea, doamna Simona Paraschiv, doamna Diana Antonescu - consilieri, doamna Veronica Iacob - Direcția pentru organizarea ședințelor în plen, doamna Dana Nica - șef cabinet Președinte, doamna Elena Diaconu - Serviciul pentru lucrările Biroului permanent.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimați colegi,

Suntem în cvorum și vă propun să începem ședința Birourilor permanente de astăzi.

Doamna senator Anca Boagiu ne roagă să fim de acord cu amânarea punctului 3 de pe ordinea de zi.

Doamna Anca Boagiu:

Vă mulțumesc.

Urmare a discuțiilor purtate în dimineața aceasta, vă rog să fiți de acord ca memorandumul intern aflat pe punctul 3 să fie amânat pentru o ședință viitoare, întrucât mai sunt amendamente "pentru" de la colegii senatori și deputați.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă nu sunt alte poziții, cred că suntem cu toții de acord. Dacă există completări la ordinea de zi sau modificări? Nu.

Putem să intrăm efectiv în ordinea de zi.

Scrisoare din partea Comisiei de cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților referitoare la expirarea mandatului Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune

PUNCTUL 1

Scrisoare din partea Comisiei de cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților referitoare la expirarea mandatului Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune

Doamna Roberta Alma Anastase:

Scrisoarea ne atrage atenția asupra faptului că mandatul actualului Consiliu de Administrație al SRR expiră la 31 martie. Știu că există și rapoartele SRR, SRTV.

Domnul secretar general.

Domnul Gheorghe Barbu:

În legătură cu scrisoarea, doamna președinte, eu cred că astăzi se va stabili o ordine de zi pentru ședința comună unde bănuiesc că va intra și raportul de la Radio. În orice caz, aici ar trebui declanșate procedurile ca grupurile parlamentare să transmită Birourilor permanente propunerile pentru posturile de titulari și supleanți în Consiliu de administrație. Dacă acestea sunt îndeplinite, poate că este posibil o dată cât mai rapidă să se facă votul în plen.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înțeles.

Domnul Gheorghe Barbu:

O eventuală prelungire din nou.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Avem o ordine. V-aș propune să facem în felul următor: grupurile parlamentare deja să înceapă discuțiile pe subiectul SRR și a nominalizărilor, iar oricum pe ordinea de zi a plenului de miercuri să intre rapoartele de la comisiile de cultură.

Sunteți de acord cu această propunere?

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva? Nu.

Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaților și Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României

PUNCTUL 2

Solicitarea Grupurilor parlamentare PD-L din Camera Deputaților și Senat privind constituirea unei Comisii comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog. Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, această propunere este neconstituțională. Am citit adesea din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal: se solicită constituirea unei Comisii comune a Camerei și Senatului pentru elaborarea propunerii de revizuire a Constituției României.

Conform Constituției, inițiativa de revizuire și la articolul 150, revizuirea Constituției poate fi inițiată de președintele României la propunerea Guvernului sau cel puțin de o pătrime din numărul deputaților sau senatorilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.

Sunt două lucruri diferite. Se face referire prin trimitere la articolul 72 din Regulamentul Camerei care vorbește despre comisiile speciale, dar aici este vorba fie de rolul eventual al comisiei pentru avizarea unor acte legislative sau pentru elaborarea unor propuneri legislative. Din punctul meu de vedere, o comisie specială - sigur, nu pun în discuție acum tot mecanismul procedural, dar o comisie specială pentru elaborarea unor propuneri legislative, așa cum se sugerează prin această cerere, nu poate fi acceptată pentru că această comisie, poate o comisie specială formată din membri ai Camerei și ai Senatului ar putea cel mult să avizeze o inițiativă legislativă, dar în nici un caz nu ar putea să elaboreze o propunere de modificare, de revizuire a Constituției în condițiile în care titularul unei astfel de acțiuni nu ar putea să fie decât președintele prin intermediul Guvernului, respectiv un număr de parlamentari care ar înainta inițiativa de revizuire respectivă.

Aici problema este următoarea. Eu în continuare nu înțeleg foarte bine ce se dorește să se întâmple cu această comisie.

Deci, avem două modalități prin care procedura de revizuire poate să fie antamată, fie de către președinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Dacă am avea această inițiativă, acest text, am ști exact despre ce este vorba și după aceea s-ar intra pe procedura normală de avizare și de vot conform articolului 150 și cred că și 151 din Constituție.

Acum, aici practic am citit, m-am uitat și pe textul notei de fundamentare. Nota de fundamentare face trimitere la o chestiune care ține de referendumul consultativ. După părerea mea nu se poate face o legătură între referendumul consultativ decât în plan politic, pentru că în plan constituțional, evident că este vorba de mecanisme diferite și având obiective diferite, dar citind și proiectul de hotărâre, la articolul 1, cei care au făcut acest text și-au dat seama că există o problemă și la alineatele 2 și 3 au încercat să găsească o soluție. La alineatele 2 și 3 de la articolul 1 se spune că inițiativa: la alineatul 2 privind revizuirea aparține parlamentarilor, în condițiile articolului 150, absolut corect, dar la alineatul 3 se spune : propunerea de revizuire a Constituției se elaborează de comisia prevăzută la alineatul acesta. Asta este absolut aberant pentru că în mod evident nu se poate face diferențiere între inițiativa de revizuire și propunerea de revizuire care ar fi altceva și care să fie elaborată în alte condiții decât în condițiile textului de la articolul 150.

Deci, din punctul meu de vedere, sigur se poate discuta mai mult pe fond, dar nu acesta este sensul. Eu cred că de la bun început trebuie să observăm că ideea celor care au elaborat Constituția a fost foarte clară; aceea ca Parlamentul să se implice numai în măsura în care există un text care să poată să fie examinat și deci, este un text care să fie transmis de către președinte prin intermediul Guvernului, fie de către un grup de parlamentari. Și după aceea, Parlamentul, sigur, își folosește propriile sale proceduri, dar ideea de a adăuga acum la Constituție în sensul că o comisie care ar avea eventual un mandat din partea unui grup de parlamentari, dar care ar reprezenta de fapt întregul spectru politic să-și însușească de fapt acest text al unui grup pentru a-l prezenta după aceea într-o formă unitară, este și împotriva ideii de inițiativă legislativă și este și împotriva textului constituțional. De aceea, eu consider că o astfel de propunere nu poate fi acceptată pentru că este în afara Constituției și a pune în discuție și eventual a vota o astfel de propunere ne pune într-o situație penibilă, aceea de a fi considerați că nu știm să citim textul Constituției și că eventual, prin vot, vrem să adăugăm la textul constituțional.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Pentru că eu am susținut și susțin în continuare acest demers, am să încerc eu să vă dau un răspuns pe subiectul acesta.

Știți foarte bine că aceeași procedură s-a folosit și în 2003. Tocmai de aceea noi nu am mers să atingem și alte puncte în pornirea acestei comisii de revizuire a Constituției, ci doar am încercat să pornim de la un lucru pe care noi îl considerăm obiectiv. Chiar dacă nu a fost un referendum, constituțional a fost un referendum validat, un referendum care reflectă un punct de vedere al oamenilor. Mai mult decât atât, în momentul în care am pornit acest demers, ne-am dorit, lucru pe care-l dorim în continuare ca la revizuirea Constituției și am văzut că la consultările cu domnul președinte Băsescu, toate partidele au mers cu un proiect de revizuire, o serie de propuneri să spunem, agregate sau nu într-un proiect de revizuire a Constituției și noi tocmai acest demers am încercat să-l încurajăm. Am spus sigur și acesta este punctul nostru de vedere că vrem să pornim de la aceste două lucruri, dar sigur este atributul liderilor de grup și în final a acestei comisii pentru a stabili capitolele asupra cărora vor continua analiza și vor aduce anumite modificări și în final, pentru a propune acest proiect legislativ. Acesta a fost demersul nostru. De aceea ne-am limitat să specificăm numai cele două chestiuni pe care noi le considerăm a fi obiective, trecute fiind odată prin votul popular, dar mai departe, considerăm că este atributul acestei comisii de a discuta toate aspectele legate de revizuirea Constituției, toate punctele pe care până la urmă s-au concentrat partidele politice și pe care le doresc a fi discutate și mai este și un proiect legislativ susținut de toată lumea. Este un deziderat al nostru și de aceea nu am folosit altă procedură pe care o avem la dispoziție în Constituție.

Domnul Toader.

Domnul Mircea Geoană:

Iertați-mă, eu cred că suntem în fața unei solicitări pe care am mai avut-o în atenția noastră.

Nu vreau să fac un comentariu de natură constituțională ci, mai de grabă, de natură politică.

Între momentul în care am fost sesizați cu acest document și a existat o controversă riguroasă - și, cred eu, argumentată - și acest moment, au survenit câteva evoluții importante.

În primul rând, însuși faptul că a existat o consultare politică a președintelui României cu partidele parlamentare, în două etape dar, în cele din urmă, s-a consumat această consultare.

Eu m-aș fi așteptat ca, după această consultare, la palierul politic cel mai important în țară, liderii de grupuri să fi fost instructați sau să poată să reflecte concluziile acestor consultări. Înțeleg că toate formațiunile au fost de acord cu modificarea Constituției, dar cu puncte diferite, pe câteva teme pe care, evident, fiecare are dreptul să și le promoveze.

De aceea, eu cred că suntem sesizați pe un text promovat de PD-L în sens îngust, plecând de la referendumul consultativ de anul trecut, este un demers care este depășit de dinamica politică. De aceea, în opinia mea, cred că acest material ar trebui refăcut, să fie precedat de o întâlnire la nivelul președinților celor două Camere, cu liderii grupurilor parlamentarilor și dacă se poate constata chiar și o divergență, dar o dorință comună de modificare a Constituției, cred că atunci am putea să revenim la Biroul permanent reunit cu o astfel de comisie.

Dar pe baza unui text, care este un text îngust și, oarecum, depășit din punct de vedere al dinamicii consultărilor, la nivelul cel mai înalt, privitor la acest subiect, cred că suntem sesizați, de fapt, cu o variantă care nu mai corespunde actualului moment. Atunci, a existat o discuție mult mai viguroasă.

Deci eu cred că, dacă ar fi să încercăm să avem o comisie, în care să fie reprezentată toată lumea, pentru a putea intra onest într-o astfel de dezbatere, documentul ar trebui să fie retras, redactat în termenii noii situații politice și să fie precedat de o discuție la nivelul liderilor grupurilor parlamentare, pentru a putea să reflecte un document ceva mai consensualist, măcar pe scopul modificării Constituției, dincolo de unicamerral-bicameral.

Aceasta este observația mea! Suntem, practic, în fața unui text care este depășit, din punct de vedere politic, de dinamica consultărilor la palierul politic cel mai important din țară.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulțumesc!

Vroiam să justific de ce a rămas pe ordinea de zi, fiindcă nu am finalizat-o, acesta a fost motivul principal. Au fost discuții foarte multe și asupra modului în care noi am susținut și faptul că nu este un moment propice, dar din punct de vedere al oportunității cred că nu e de discutat. Ideea a fost ca să reluăm discuția despre inițiativa noastră.

Este clar că va trebui să fie o comisie, indiferent cum îi vom spune, dar comisie care reprezintă toate partidele, acolo să se adune toate punctele de vedere și, apoi, să-și desfășoare activitatea ca viitoarea comisie care va modifica, într-un regulament pe care îl prevede și Constituția, eventuala modificare a Constituției.

Acesta a fost sensul, ca să reluăm discuția, fără să mai revenim asupra a ceea ce a fost înainte, că și atunci a fost o discuție, să încercăm să modificăm câteva articole, că toată lumea acceptă ideea că e nevoie de așa ceva. Acesta a fost sensul, pentru că, altfel, reveneam în poziția inițială.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călin Popescu Tăriceanu, după care, domnul Chelaru.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați membri ai Birourilor permanente reunite, chestiunea de la punctul 2 de pe ordinea de zi, într-adevăr, nu este o problemă nouă, dar eu am crezut că cel puțin s-a înțeles, din dezbaterea care a avut loc la reuniunea precedentă, care este poziția noastră și care este soluția către care ne putem îndrepta.

Așa cum a menționat, mai devreme, și domnul vicepreședinte Adrian Năstase, colegii de la PD-L au o soluție care le este la îndemână și anume, aceea de a formula o propunere legislativă, care să fie susținută de numărul reglementar de deputați și senatori.

Spre deosebire de 2003, când s-a generat un consens în legătură cu modificarea Constituției și, înainte de a se porni la treabă, principiile de modificare au fost convenite, astăzi, suntem într-o divergență serioasă și evidentă. Noi, cei de la PNL, nu susținem ideea trecerii la parlament unicameral, din câte știu, și cei de la PSD au același punct de vedere, prin urmare, nu suntem într-un consens care să permită constituirea unei comisii de revizuire a Constituției. Nu mai vorbim de celelalte teme! Astfel încât, cred că soluția o aveți la îndemână și vă invităm să o puneți în aplicare.

Politic vorbind, nu vă ascund că mie mi se pare că este o temă excelentă pentru a acoperi incapacitatea guvernului de a gestiona problemele economice, problemele generate de criza economică și că un astfel de subiect vine mănușă, ca să umple spațiile de dezbatere publică din Parlament, de la televiziuni, din presă ș.a.m.d. Și acesta este al doilea motiv pentru care noi nu ne putem asocia și nu trebuie să ne asociem acestui demers.

Aveți libertatea să o faceți, aveți dreptul să o faceți și vă invităm să o faceți!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Chelaru, după care, domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Chelaru:

Stimați și distinși colegi, îmi aduc aminte că, în urmă cu trei săptămâni, ați venit cu acest material și ne-ați pus, practic, în fața unui fapt împlinit, că doriți constituirea unei comisii care să revizuiască Constituția. Am spus atunci - cred că, cu excepția Partidului Democrat-Liberal - toți reprezentanții celorlalte partide, că și noi dorim modificarea Constituției, dar tot atunci am spus că modernizarea României nu înseamnă numai modificarea Constituției, în sensul celor două propuneri, care există în nota dumneavoastră de fundamentare.

Și am cerut și, până la urmă, s-a aprobat prin vot, amânarea constituirii unei comisii, după ce, dumneavoastră, ca inițiator, veneați cu un set complet, măcar, de principii, cu care să putem discuta revizuirea Constituției.

Am stabilit acest lucru, să amânăm această discuție și să veniți cu o altă notă de fundamentare. Ați considerat, însă, altfel. Ați ieșit în conferință de presă și ați spus: nu, celelalte partide, cele trei, refuză - rețineți: refuză - să intre în procedura de revizuire a Constituției. Nu ați spus adevărul!

Adevărul era cel pe care îl vedem astăzi, am cerut amânarea constituirii comisiei, până ce veți veni cu o fundamentare corectă pe toate principiile pe care le doriți dumneavoastră. Că le completăm după aceea, este o altă chestiune.

Și am mai cerut ceva. Dacă doriți, cu adevărat, să discutați numai de cele două chestiuni puse în discuție și la referendum, aveți o cale procedurală extrem de clară, pe care domnul Năstase, un pic mai devreme, v-a prezentat-o în detaliu. Asumați-v-o și veniți cu ea și construim pe ea, dar nu încercați, cu două principii la care, unii dintre noi achiesăm, alții nu achiesăm, asta este o altă chestiune și o vom discuta, probabil, în timp, în comisie, să ni le impuneți, așa cum doriți dumneavoastră!

Ce ați făcut astăzi? Ați luat materialul din urmă cu o lună de zile și, deși, între timp, toate partidele au fost consultate, în această privință, de către președintele României, ni l-ați mai pus o dată în față. Este firesc că v-am răspuns cu aceeași soluție! Nu ați venit cu nimic nou, deși noi v-am cerut, extrem de politicos, extrem de elaborat, chiar după o discuție de două ore, atunci, să veniți cu un set de principii complete, care le doriți dumneavoastră, viziunea dumneavoastră asupra revizuirii Constituției sau asupra modernizării României, cum doriți să o puneți. Însă ați venit cu aceleași două principii! Dacă doriți să începem revizuirea Constituției și să discutăm numai despre cele două probleme, deși președintele Băsescu a fost de cu totul altă părere, atunci, asumați-v-o și mergeți cu ea mai departe!

Dar, în condițiile în care ați venit cu același material și cu aceleași lucruri, vă dați seama că nu se poate pune problema să aprobăm așa ceva.

Vă mulțumesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc!

Domnule Chelaru, ținând cont de faptul că, tot la consultările cu președintele, toate partidele politice și-au exprimat dorința și sprijinul pentru revizuirea Constituției, puteați să veniți și dumneavoastră cu un proiect, cu siguranță, în care să fie relevate principiile dumneavoastră, pentru că, poate nu ne suprapunem, înțelegeți? Despre asta vorbeam!

Domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi, suntem, paradoxal, aproape în aceeași situație din anul 2002-2003. Singura diferență este că, atunci, hotărârea de constituire a unei comisii speciale era rezultatul negocierilor între liderii grupurilor parlamentare din Parlament, era un consens în această privință, ceea ce este absolut corect. Deci nu exista nici o stare conflictuală sau o opoziție în ceea ce privește constituirea acestei comisii, la vremea respectivă, din partea grupurilor parlamentare. Iar acum, această inițiativă aparține unui singur grup parlamentar, al Partidului Democrat-Liberal, care se înscrie în prevederile articolului 150 din Constituția României.

Din acest punct de vedere, nu putem spune că ne aflăm pe poziții diametral opuse, pentru că toate partidele reprezentate în Parlamentul României s-au pronunțat deschis în privința oportunității și necesității revizuirii Constituției. Nu am cunoștință ca un grup parlamentar al unei formațiuni politice să se fi pronunțat împotriva necesității revizuirii Constituției.

Pe de altă parte, comisia pe care noi o supunem atenției Birourilor reunite și apoi, în plenul celor două Camere, nu vine să dea satisfacție propunerii unui grup parlamentar sau altui grup parlamentar, această comisie se constituie în vederea dezbaterii tuturor propunerilor făcute de către grupurile parlamentare sau de către toți cei interesați în ceea ce privește revizuirea complexă a Constituției.

Este adevărat că, în expunerea de motive - și este o scăpare a noastră - ne referim numai la un punct fix, acela care vizează parlamentul unicameral, dar Partidul Democrat-Liberal se pronunță deschis în favoarea unei revizuiri complexe a Constituției și nu numai în ceea ce privește constituirea parlamentului unicameral. Asta o vor decide parlamentarii, prin dezbaterea care va avea loc, în momentul în care o comisie sau, în ultimă instanță, un grup parlamentara, dacă nu vom ajunge la constituirea unei comisii, o va aduce în fața Parlamentului.

De aceea, eu apreciez că este divergență între grupurile parlamentare în ceea ce privește chestiunile punctuale, care merită a fi luate în atenție și modificate. Această chestiune se tranșează în comisie și, ulterior, în plenul celor două Camere și nu aici, la nivelul Birourilor permanente. De aceea, din punctul meu de vedere și al Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal nu există nici un fel de reținere în ceea ce privește constituirea acestei comisii! Dimpotrivă, o susținem, urmând ca toate propunerile care vor fi făcute să fie dezbătute și tranșate prin vot.

Noi vom susține, în cadrul comisiei, printre alte modificări, și pe aceea a parlamentului unicameral, dar chestiunea se va tranșa prin vot. Pentru aceasta este nevoie de un anumit număr de voturi și știm cu toții că o revizuire a Constituției nu este la îndemâna unui singur grup parlamentar, nici a unei majorități absolute nu e la îndemână. Se adoptă cu o majoritate calificată, în Cameră sau în Senat sau cu trei pătrimi în situația în care există. Iar votul în comisie, sigur, vor stabili comisiile în ce măsură, cu ce voturi vor fi adoptate, pe principiile care au fost avute în vedere și în anul 2002-2003.

De aceea, eu cred că opoziția pe care o faceți constituirea acestei comisii este absolut nejustificată și, în ultimă instanță, trebuie să se tranșeze nu aici, pentru că sunt îndeplinite condițiile prevăzute privind constituirea unei comisii, ci în plenul reunit al celor două Camere.

De aceea, doamna președinte, eu cred că acolo trebuie să ajungem, în plenul celor două Camere și nu în cadrul acestor Birouri reunite.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Urmează domnul Șova și apoi domnul Adrian Năstase.

Domnul Dan-Coman Șova:

Mulțumesc, doamna președinte.

Vreau să vă spun că, citind propunerea făcută de colegii noștri de la PD-L, singurul lucru pe care îl înțeleg este că, de fapt, nu se dorește revizuirea Constituției. Pentru că, în formula propusă, în loc să facem o comisie care să aibă, ca atribuții, formularea unor texte, dar având în spate niște teze politice stabilite înainte, prin negociere, de către grupuri, o să mutăm dezbaterea politică în comisie.

A doua chestiune, conform Constituției, Partidul Democrat-Liberal, cum spunea domnul vicepreședinte Oltean, trebuia să-și asume modificarea Constituției de la art. 1 la 150, printr-o formulare cu o pătrime din numărul deputaților și senatorilor și să o pună în dezbaterea Parlamentului.

Singurul care a făcut-o - o să-mi permit să vă spun treaba asta - singurul care am văzut că are o Constituție revizuită de sus și până jos este domnul Nicolicea, care vine cu ea pe la televizor, o flutură, mă rog.

Dar în actuala formulă, mie mi se pare - și sper să acceptați gluma - că Partidul Democrat-Liberal vrea să scape de modificarea Constituției, îngropând-o într-o comisie care nu va putea lua niciodată decizii politice!

Eu vreau să se modifice Constituția! Sau asumați-vă răspunderea, la inițiativa președintelui, cu guvernul și propuneți direct în plen unicameral și 300 de parlamentari, dacă restul e bun! Dar altfel, nu o să o modificăm niciodată, dacă se înființează comisia în formula asta!

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Adrian Năstase.

Dar să știți că, totuși, noi, cei de la PD-L, dacă facem un demers, atâta timp cât el este corect, regulamentar, e dreptul nostru să-l facem, știți! Nu ne mai dați soluții alternative, că le vom folosi pe fiecare la timpul ei.

Domnul Adrian Năstase:

În opinia mea, demersul nu este nici regulamentar și nici constituțional și revin asupra acestui aspect, pentru că această comisie nu poate să propună revizuirea Constituției!

În ceea ce îl privește pe domnul Nicolicea, nu cred că ar fi interesat să aplicăm această solicitare, pentru că, la art.72 se spune foarte clar, în alineatul 2 - că într-o astfel de hotărâre ar trebuie să se respecte, în ceea ce privește componența, configurația politică inițială a Camerei Deputaților - deci configurația inițială, în mod evident, nu ar putea să cuprindă alte grupuri decât cele care au fost inițial constituite în Parlament. Deci nu cred că ar dori foarte tare aplicarea acestui mecanism al regulamentului.

Acum, pentru că, doamna președinte, ați invocat demersul din 2002-2003. Atunci, obiectul revizuirii Constituției a fost foarte clar, acela de a introduce în Constituție clauza europeană care să ne permită ratificarea tratatului european, în condițiile știute. Și acela a fost motivul pentru care nu a fost nici un fel de problemă de a ajunge la o soluție consensuală.

Acum, problema, din punctul meu de vedere, este de a decide care este urgența acestui demers de revizuire. Cu toții spunem că un text juridic nu rămâne impecabil perfect, fără nevoia de a fi modificat sau revizuit, dacă este vorba de Constituție, în timp. Fără îndoială!

Dar care ar fi urgența acestui demers, astfel încât să intrăm imediat într-o chestiune în care nu știm exact care ar fi obiectivele, pentru că dumneavoastră ne cereți următorul lucrul. Să punem pacientul pe masă, să îi tăiem burta și, pe urmă, să așteptăm să vedem dacă este bolnav de ficat, de plămâni și să vedem care ar fi reparațiile de care ar avea nevoie. De aceea, din punctul meu de vedere, din ceea ce apare foarte clar, ca obiectiv, aici, și anume - transformarea parlamentului într-o structură unicamerală - și care poate fi clarificată în mod rapid, printr-o operațiune pe care o puteți face în baza Constituției, restul sunt chestiuni care țin de un forum de dezbatere. Întâi, se poate face acest forum, putem să discutăm, înainte, care sunt problemele Constituției, care sunt temele care ar merita modificări din punct de vedere legislativ.

Eu nu am înțeles, încă, care sunt problemele fundamentale, care sunt bolile congenitale sau dobândite de către Constituție, în acești ani, care să necesite, acum, să sărim pe Constituție, acum, foarte rapid, să o dezbrăcăm și să îi facem operațiunea de care vorbeam! Pentru că, problema pe care eu nu o înțeleg...

Domnul Ioan Oltean:

Deci o tratați din punct de vedere medical!

Domnul Adrian Năstase:

Din cauză că știu că, mâine, va fi o dezbatere în legătură cu sănătatea, o moțiune pe sănătate.

Și atunci, chiar vă spun că nu înțeleg rostul acestui demers! Dacă este vorba de a stabili dacă să avem sau nu un parlament unicameral este în ordine! Luăm această chestiune, o clarificăm și, pe urmă, în timp, vedem dacă această Constituție are nevoie de reparație capitală și când anume să o facem. Dar, deocamdată, nu apare, de nicăieri, o astfel de justificare!

Nimeni, nici la Cotroceni, nici la Victoria, nu a arătat aceste elemente. De aici reticența în legătură cu această comisie care să facă ce? Să țină locul grupului de inițiativă de parlamentari, care să facă inițiativa legislativă în baza art. 150?

Mă opresc aici, pentru că îmi dau seama că v-am obosit cu comentariul meu mai lung, dar eu vă spun, în continuare, că nu înțeleg rostul acestei propuneri, nu înțeleg ce se dorește, de fapt, în afară de retorica aceasta, ca să folosesc un termen care este utilizat de un grup parlamentar mai nou constituit, de această retorică legată de revizuirea și modernizarea statului! Nu am înțeles, încă, această imperioasă necesitate și de aceea, poate, o să ne-o explicați, în timp, și poate că atunci ne convingeți!

Dar cred că, într-adevăr, o discuție la nivelul grupurilor parlamentare, o explicație a acestor teme, care ar justifica o inițiativă comună, pentru că dumneavoastră asta ne cereți, să devenim complici la o inițiativă legislativă. Și atunci, vă întreb, care sunt rațiunile pentru această chestiune?

Eu, personal, am pus niște ghilimele pe care, fără îndoială le-ați observat!

De aceea, încă o dată vă spun, sunt extrem de uimit că se revine cu această soluție, când există altele mult mai simple, iar în ceea ce privește revizuirea de ansamblu a Constituției avem timp să discutăm. Fără îndoială că suntem de acord, în principiu, există o distincție, cum spunea Anita Naschitz, între dat și construit.

Nu vreau să intru în chestiuni mai tehnice, dar sigur că nu o să ne apucăm, acum, să le rezolvăm rapid, pentru că trebuie să acoperim o altă temă care pare a fi extrem de importantă și urgentă.

Vă mulțumesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și eu vă mulțumesc.

Acum, vreau să vă spun un lucru, până la urmă demersul PD-L, așa cum spunea și domnul Ioan Oltean, trebuie să ajungă în plen. În plen avem toate aceste discuții, ne susținem punctele de vedere. Mi se pare corect, noi nu suntem un loc unde să se desfășoare astfel de discuții, de dezbateri. Noi suntem până la urmă un for administrativ care nu face altceva decât să înscrie pe ordinea de zi o solicitare legitimă a unui grup parlamentar. În plen, sigur, există aceste puncte de vedere consistente care vorbesc și despre necesitate și despre cât de rapid trebuie să fie pusă în aplicare sau nu această inițiativă ș.a.m.d.

Eu cred că ne epuizăm în niște discuții care nu-și au rostul aici. Sigur, ele sunt foarte importante dar cred că cel mai bine ar fi să le ...

Tocmai, asta este ideea, plenul este suveran, plenul trebuie să decidă, noi nu putem să blocăm un demers care este absolut în regulă.

Domnul Sever Voinescu.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamnă președinte, aveam și eu pregătită o lungă tiradă în care, evident, urmăream să dovedesc că domnul Adrian Năstase nu are dreptate în nici unul din punctele pe care le susține. Mărturisesc că mă simțeam stimulat de faptul că - am înțeles că domnul vicepreședinte Năstase propune o abordare frontală a Constituției, mergând până la nuditate, ceea ce mă alarmează. De câte ori domnul Adrian Năstase abordează în acest fel Constituția, mă simt ca cetățean alertat și vroiam să reacționez, dar urmez îndemnul dumneavoastră. Într-adevăr, chestiunile de fond cred că trebuie discutate în plen și ceea ce vreau să sugerez tuturor colegilor..

Domnul Adrian Năstase:

Nu știu dacă ați fost atent.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

O..., ba da.

Ați vorbit despre oportunitatea modificării Constituției, ați intrat exact, exact în fond. Chestiunile care depind de oportunitatea modificării Constituției fac parte din fondul discuției despre Constituție, sunt chiar prealabile acestui fond.

Ceea ce vreau să spun este că îmi place să cred că Birourile reunite ale celor două Camere înseamnă până la urmă suma experiențelor bune, pozitive din Biroul Senatului și din Biroul Camerei.

Eu nu aș vrea ca noi să aducem în Birourile reunite noile și relele obiceiuri din Biroul permanent al Senatului care înțeleg că s-a transformat într-un fel de cenzor; decide ce anume merge în plen și ce nu.

Doamna președinte,

Noi nu putem decide aici dacă această propunere este constituțională sau nu, dacă această propunere este oportună sau nu. Dacă această propunere, nu cumva, așa cum sugerează domnul Tăriceanu, vrea să acopere ca o diversiune cu totul alte teme ș.a.m.d. Birourile reunite nu sunt chemate să decidă asupra acestui lucru. Noi, așa cum ne-a explicat astăzi de dimineață domnul Adrian Năstase într-o chestiune a Camerei Deputaților, nu trebuie decât să verificăm dacă sunt îndeplinite condițiile de formă și sunt, să mergem cu ea în plen, acolo unde vom avea toate aceste discuții și de asemenea, repet, să încercăm să păzim Biroul reunit de relele obiceiuri din Birourile Camerelor.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc. Domnul Stanciu. Domnul Hașotti era înainte. O să vă rog să-i dați cuvântul.

Domnul Puiu Hașotti :

Mulțumesc doamna președinte. Mulțumesc și pentru amabilitate. Pe logica domnului deputat Voinescu, nu înțeleg de ce a mai ajuns acest document la Birourile permanente, dacă tot Birourile permanente nu trebuie să ia decât act și n-au nici un fel atribuțiune în acest sens.

În al doilea rând, doamna președinte, stimați colegi, sigur că dumneavoastră puteți să forțați nota și introduceți prin votul majorității în plen constituirea acestei comisii. Dar, doamnelor și domnilor, aceasta nu este o comisie ca oricare alta și noi nu avem prevederile regulamentare că o astfel de comisie de votează cu jumătate plus unu din cei prezenți, cu jumătate plus unu din totalul parlamentarilor sau cu două treimi. Atenție! Și chestiunea aceasta poate fi contestată imediat, pentru că vă repet, nu este o comisie obișnuită, este o comisie cu totul și cu totul specială.

În al treilea rând, sigur că pot fi și 21, pot fi și mai mulți și mai puțini în această comisie, dar mai mult decât numărul membrilor din comisie, eu cred că Regulamentul comisiei, dat fiindcă noi aici avem puncte de vedere diferite, chiar divergente, nici nu trebuie făcut de comisie în aceste circumstanțe politice, doamna președinte. Regulamentul comisiei trebuie făcut de liderii grupurilor parlamentare din Cameră și din Senat și noi nu avem un astfel de regulament. Prin urmare, eu cred că întâlnirea liderilor politici, dacă se va conveni cu președinții celor două Camere, pentru a face întâi regulamentul, să vedem cum se dă votul în acea comisie. Cum lucrează?

Spre deosebire de anul 2003 și domnul vicepreședinte Adrian Năstase v-a spus foarte clar. Acolo era un consens și comisia a lucrat în baza unui consens politic, în baza unei negocieri. Regulamentul a fost făcut în baza unui consens, ori noi, la ora actuală, avem puncte de vedere divergente.

Iată de ce cred eu că un regulament trebuie discutat la nivelul liderilor politici. Mai mult decât atât. Sigur că, din nou, domnul Adrian Năstase a arătat acolo un punct din Constituție care arată că această comisie dacă se va înființa, dacă se va înființa, va trebui să cuprindă doar reprezentanții grupurilor parlamentare care ar rezulta din alegerile generale din anul 2008, ori aici va fi iarăși o altă dispută politică. Intră așa-zișii independenți în comisie sau nu intră? Din punct de vedere strict constituțional, ei nu intră. Dumneavoastră veți susține să intre.

Deci, până când nu vom avea o discuție, o negociere la nivelul liderilor grupurilor parlamentare cu dumneavoastră doamna președinte și cu domnul președinte al Senatului, vom fi într-un blocaj permanent. Și încă odată vă atrag atenția că plenul reunit al celor două Camere, dacă va vota înființarea acestei comisii, noi nu știm ce fel de vot va avea, vot calificat - jumătate plus unu din cei prezenți - o chestiune foarte importantă. Și dacă tot pornim pe un drum atât de sinuos, cred că o discuție la nivelul liderilor, tuturor liderilor de grup din Cameră și Senat, cu dumneavoastră și cu domnul Geoană, ar trebui să avem în prealabil, inclusiv pentru redactarea unui regulament, pentru că din comisie noi nu știm cine va face parte. Vă repet, vor și independenți? Noi, categoric, suntem împotriva acestei formule. Vreți mai degrabă să fie independenții decât partidele politice? Nu cred. Haideți să discutăm!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Hașotti, dacă îmi permiteți, înainte de a vorbi domnul Adrian Năstase, doar un singur lucru. În general, comisiile își fac regulamentele singure și noi știm lucrul acesta.

Dar nu pot face alții, pentru că până la urmă regulamentul este un set de reguli care pune în ordine modul de funcționare a unei comisii, nu alții fac un regulament pentru cum va funcționa această comisie.

În al doilea rând, proiectul de hotărâre, așa cum știți, se dezbate în plen punct cu punct, deci, nu vorbim numai de dezbaterile generale, vorbim de dezbaterea pe articole.

Trei la mână, sunt de acord cu dumneavoastră pentru că aici mie îmi scrie foarte clar. Din 24 februarie, propunerea Birourilor permanente era pentru o întâlnire cu liderii de grup. Din păcate, întâlnirea între liderii de grup nu s-a produs din 24 februarie.

Eu consider că asta poate fi o nouă amânare. Dacă vreți, noi avem plenul miercuri. Mâine după amiază ne putem vedea cu liderii de grup. Eu am această disponibilitate fără nici un fel de problemă. Domnul Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Eu aș vrea să mai adaug...

Domnul Verestoy Attila:

O secundă, dacă îmi permiteți.

Numai o secundă, că poate noi am vrea să vedem care este finalitatea unei acțiuni de acest gen, unde vrem să ajungem și dacă putem să ajungem acolo.

Eu, sincer, nu prea pornesc într-un război pe care nu îl văd că l-aș putea câștiga. Haideți să ne gândim împreună dacă putem să avem respectarea articolului 151 care spune foarte clar că proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptat de Camera Deputaților și de Senat cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.

Deci, dacă asta-i finalitate, asta-i filtrul final, atunci trebuie să ne gândim bine dacă vrem să absolvim într-adevăr cu bine acest examen sau vrem să ne facem că vrem să facem revizuirea Constituției. Asta este părerea personală, simplă a unui om care este din viața concretă. Credeți-mă!

Domnul Adrian Năstase:

Aș vrea, în primul rând, să spun că sunt absolut de acord cu ceea ce a spus domnul senator și aceasta a fost și filosofia modului de abordare a revizuirii Constituției în 2002-2003. Atunci comisia a fost formată din câte un singur reprezentant al fiecărui grup politic, dar fiecare având numărul de voturi sau de fiecare dată când se punea în discuție o decizie, fiecare dintre ei punea pe masă numărul de voturi al grupului său și în felul acesta se verifica dacă există sau nu două treimi pentru un punct care eventual să poată să angajeze cumva Parlamentul în procedura de revizuire.

Ori, acum și aici vreau să-i răspund distinsului meu coleg, domnul Voinescu, care nu înțelegea o diferență de abordare între ceea ce am spus de dimineață și ce am spus acum. De dimineață vorbeam despre o comisie de anchetă în care parlamentarii și grupurile parlamentare sunt chemate și sunt obligate de fapt să participe la exercițiul de monitorizare și de control pe care funcția firească a Parlamentului o impune sau le impune. În ceea ce privește această comisie care este o comisie de inițiativă legislativă, nimeni nu poate fi obligat să participe la o astfel de comisie și gândiți-vă vă rog la situația în care adoptați această decizie și această hotărâre, dar în comisia respectivă nu vor veni să participe reprezentanții unor grupuri parlamentare.

Deci, de aceea nu vreau să merg mai departe cu această analiză, dar eu cred că numai în baza unui consens politic, la nivelul grupurilor politice, la nivelul liderilor de grup, pe această bază, se poate merge mai înainte cu ceea ce ar putea să fie o inițiativă comună legislativă. Ori, aceasta este de fapt ceea ce s-a întâmplat în 2002-2003, ceea ce ar trebui să se întâmple și acum. Sigur că atunci aveam un deadline care era foarte clar, era vorba de negocierile cu Uniunea Europeană și finalizarea procedurilor înainte de sfârșitul acestor negocieri. Acum nu știu dacă avem sau nu, putem să considerăm că avem un astfel de deadline, stabilim un anumit interval de timp, să identificăm temele pentru o eventuală revizuire, să procedăm în așa fel încât să nu creăm sentimentul că cineva dintr-o anumită zonă obligă pe altcineva să participe la o inițiativă legislativă pe care nu are de gând să o sprijine. De fapt, aceasta este esența acestei proceduri cu care noi nu suntem de acord.

Domnul Dan Voiculescu:

Doamna președinte,

Eu aș avea o propunere - văd că mapa este destul de mare - nu ați vrea să supunem unui acord, ca miercuri, poimâine - dacă nu chiar mâine - o întâlnire a liderilor de grup, o reformulare prin care mâine toate partidele să solicite formarea comisiei și o avem imediat făcută și am terminat povestea. Vă rog eu frumos, că numai terminăm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Vă supun la vot propunerea făcută de domnul Voiculescu - mâine după amiază întâlnirea liderilor de grup care să stabilească proiectul și fundamentarea.

Voturi pentru ?

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Mâine când?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Trei sau patru. Mâine avem plen până la 13.00.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

La două atunci.

Doamna Roberta Alma Anastase:

La două. Mâine la ora două, de acord aici? Perfect. Stabilim, vă anunțăm locul, nu este nici o problemă, ca să trecem la următorul punct.

Memorandum intern din partea doamnei senator Anca Boagiu, vicepreședinte al Senatului, privind adoptarea procedurii de lucru a Parlamentului României în domeniul controlului subsidiarității în temeiul Protocolului nr.2 la Tratatul de la Lisabona

PUNCTUL 3

Memorandum intern din partea doamnei senator Anca Boagiu, vicepreședinte al Senatului, privind adoptarea procedurii de lucru a Parlamentului României în domeniul controlului subsidiarității în temeiul Protocolului nr. 2 la Tratatul de la Lisabona

Doamna Roberta Alma Anastase:

Amânat.

Memorandum intern: Vizita în România a domnului Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European (11 - 12 aprilie 2010)

PUNCTUL 4

Vizita în România a domnului Jerzy Buzek, Președintele Parlamentului European (11 - 12 aprilie 2010)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu cred că sunt probleme. Ideea este că se va adresa plenului; în 12, de la ora 15.00 la ora 16.00. Noi ne-am gândit la o intervenție și o intervenție din partea liderilor de grup sau reprezentanții grupului, da?

Bun. Mulțumesc. Trecem mai departe.

Scrisoare din partea Băncii Naționale a României prin care informează Parlamentul României că domnul Dominique Strauss-Khan, directorul general al Fondului Monetar Internațional, dorește să adreseze un mesaj în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României

PUNCTUL 5

Scrisoare din partea Băncii Naționale a României prin care informează Parlamentul României că domnul Dominique Strauss-Khan, directorul general al Fondului Monetar Internațional, dorește să adreseze un mesaj în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României

Doamna Roberta Alma Anastase:

O scrisoare din partea Băncii Naționale a României, dacă are cineva ceva împotrivă?

Domnul Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi revine rolul de a relua intervenția pe care am făcut-o în ședința Biroului permanent al Camerei, în fața Birourilor reunite.

Opinez că nu este oportună o asemenea reuniune! Din punct de vedere politic, opinez că România a evoluat substanțial față de modul în care era capabilă să-și gestioneze problemele economice, la începutul anilor ’90.

În al doilea rând, nu știu cât de plăcut ar fi pentru senatorii și deputații României să asculte sfaturi de la directorul Fondului Monetar Internațional cu privire la necesitatea reducerii salariilor, a pensiilor și a altor chestiuni de genul acesta. Nu știu dacă îl vom putea aplauda! Mă îndoiesc!

Nemaivorbind de faptul că ne punem într-o postură care se aseamănă, mai de grabă cu cea a unei țări de lumea a treia și, sigur că, asistența Fondului Monetar a fost considerată utilă de către actualul guvern, este o opțiune pe care noi, cei de la PNL, nu o împărtășim.

Vizita se poate desfășura în cele mai bune condițiuni, fără îndoială, cu primiri, așa cum am văzut că este programul, la guvern, la Ministerul de Finanțe, la Președinție și, dacă nu mă înșel, chiar este prevăzută primire de către președintele Camerei și Senatului și punct!

Nu mi se pare necesară o astfel de adresare către plenul Camerelor reunite decât la nivelul șefilor de state și știți că și atunci, acest lucru se întâmplă extrem de rar.

Prin urmare, sugerez să nu dăm curs solicitării domnului guvernator Mugur Isărescu, ci să rămânem la programul care este prevăzut, numai de întâlnire cu președinții celor două Camere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu, domnul Sever Voinescu și domnul Ioan Oltean.

Domnul Mihai Voicu:

Vă mulțumesc!

Foarte dur, dar adevărat spus, noi avem relații cu Fondul Monetar Internațional, relații comerciale. Altfel spus, împrumutăm de la ei bani cu dobândă! Iar domnul Dominique Strauss-Khan, este un funcționar numit de către acționarii băncii în funcția de președinte!

Nu văd de ce - așa, nu știu, cred că ne-am împrumutat și de la alte bănci - haideți să îi chemăm și pe președinții băncilor să se adreseze și ei Parlamentului!

Mi se pare că exagerăm nepermis de mult, din punct de vedere politic, această vizită! Cred că o primire la guvernatorul băncii și președinții celor două Camere e suficient, ca să nu zic că e prea mult.

Mulțumesc!

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Doamna președinte,

Eu cred că onorații colegi de la Partidul Național Liberal simplifică mult prea mult aceste lucruri.

Fondul Monetar Internațional nu este, totuși, numai o bancă de la care împrumutăm bani cu dobândă! Cum știm, este un actor extrem de important, dacă nu, poate cel mai important, din punct de vedere instituțional, în ceea ce privește arhitectura financiară internațională. Cel puțin, acesta este rolul care i-a fost recent acordat, în contextul crizei economice globale.

Mai mult decât atât, nu pot fi de acord cu distinsul domn Călin Popescu Tăriceanu, pentru că mie mi se pare extrem de important ca toți deputații și senatorii să asculte, venind din partea persoanei celei mai autorizate, poziția FMI cu ceea ce se întâmplă, în general, în acest moment, în lume și, mai ales, în relația cu România! Și vă aduc aminte că, foarte des, parlamentarii români și grupurile politice reclamă un anume caracter ocult al relațiilor dintre România și FMI și fac mereu o discuție întreagă în legătură cu ceea ce noi, ca parlamentari, nu știm referitor la această relație!

Iată că, acum, chiar directorul FMI vrea să vină să ne adreseze un cuvânt și noi spunem: nu!

Prin urmare, eu consider că este oportun, înainte de a gândi în termeni protocolari, cred că este extrem de oportună întâlnire și a dumneavoastră, ca președinți de Cameră, dar și a plenului, în această formulă, cu domnul Strauss-Khan și vă propun să dăm curs solicitării venite din partea guvernatorului.

Mulțumesc!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Ioan Oltean, domnul Voiculescu și apoi domnul Pambuccian.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna președinte, stimați colegi, colegul meu, Sever Voinescu a subliniat cât se poate de bine importanța acestei instituții internaționale în viața financiar-bancară a lumii actuale! Și nu cred că putem trata cu simplitate solicitarea unui asemenea demnitar!

Pentru că vă rog să observați că este o solicitare expresă a domnului director general de a se adresa Parlamentului României, după ce, în prealabil, va avea o întâlnire cu președinții celor două Camere.

Un refuz bazat pe orgolii, doar pe orgolii, pentru că nu avem nicăieri, în Constituție sau în regulamentele celor două Camere o prevedere expresă cu cine poate să se adreseze Parlamentului României și cine nu poate să se adreseze, după rangul pe care îl deține la nivel național sau internațional. Deci un răspuns negativ ar determina o anumită impolitețe din partea noastră, care, nu cred că în momentul acesta, ne-ar aduce mari servicii sau ar îmbunătăți imaginea Parlamentului României.

Cred că mulți dintre noi am fi interesați să vedem, prin prisma celui mai autorizat reprezentant al Fondului Monetar Internațional, care este viziunea acestei instituții financiare în raporturile cu România și nu numai cu România, și cu alte state europene. De aceea, și eu susțin să fim de acord ca directorul Fondului Monetar Internațional să aibă posibilitatea să se adreseze plenului celor două Camere și nu - știu eu - pe baza unor orgolii, să dăm un refuz acestei solicitări.

Domnul Dan Voiculescu:

Eu am să fiu foarte scurt!

Am plătit, în ianuarie și februarie, domnului care vrea să ni se adreseze, 39 de milioane de euro. Avem să îi plătim, anul acesta, aproape un miliard și jumătate! Eu cred că este suficient că îi plătim atâția bani și nu are sens, într-o relație strict comercială - așa, ar trebui, după părerea mea, să primim toți mari investitori din România - de ce nu îl primim pe președintele Ford? De ce nu primim oameni care au investit bani serioși în România? O să vină, mâine-poimâine, președintele Bank Austria, care are un rol important în sistemul bancar din România, o să vină Golden - Roșia Montană, care exploatează aurul sau ce o să facă! Adică, dacă noi, Parlamentul, intrăm în pielea guvernului - asta este o relație între Guvernul României și o instituție internațională, din care ambele părți câștigă, Fondul Monetar Internațional câștigă o groază de bani, iar România a reușit sau încearcă să treacă de o perioadă grea prin împrumutul de la Fond - ce caută Parlamentul în această ecuație?

Deci punctul meu de vedere este că nu e bine ca Parlamentul României, nu numai în cazul directorului Fondului, în general, să fie implicat în contracte financiare, comerciale între Guvernul României și indiferent ce altă instituție.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Adrian Năstase și domnul Pambuccian, cu scuzele de rigoare.

Domnul Adrian Năstase:

Eu aș vrea să vă spun următorul lucru, dacă nu ar fi existat proiectul de program, probabil că lucrurile ar fi fost mai simplu de discutat. Dar proiectul de program a fost făcut, probabil, de către guvernator, care este reprezentantul nostru, împreună cu ministrul de finanțe și cu cabinetul lui Strauss-Khan. Este vorba de un turneu european și, la acest moment, ar fi semnalul pe care l-am da, că nu îl primim, nu că nu îl invităm, ar fi extrem de prost, după părerea mea!

Pe de altă parte, dacă vrem să nu invităm pe cineva la Parlament, eu zic să nu îl invităm pe primul ministru, pentru că el cere banii. Deci dacă avem o problemă cu îndatorarea, eu zic să stabilim că nu îl mai invităm pe domnul Boc, pentru că Strauss-Khan, deocamdată, și FMI-ul, ne dau niște bani cu o dobândă mai mică, dacă am înțeles eu bine. Și atunci, nu cred că trebuie să ne supărăm pe ei pentru că ne dau cu o dobândă mai mică niște bani pe care noi îi cerem!

Pe de altă parte, discutăm și despre cel care s-ar putea să fie președintele Franței în 2012! Un astfel de gest, acum, cred că ar fi extrem de nepotrivit, să nu îl invităm. Este un alt lucru care mi se pare anormal și anume că în acest program nu există un punct care să însemne întâlnirea cu reprezentanții partidelor din opoziție! Dar aici, nu cred că a fost vina lui Strauss-Khan. Este vina unora dintre cei pe care am putea noi să nu îi mai invităm la Parlament.

Acum, din punctul meu de vedere, ar fi o eroare din partea noastră să nu acceptăm această adresare! Că suntem supărați pe unii sau pe alții, asta este o chestiune a noastră, internă. Nu cred că este bine să exportăm aceste tensiuni interne în relația cu Strauss-Khan, cu el ca persoană, chiar și cu FMI-ul, pentru că ei, până la urmă, de data aceasta aș spune că au fost ceva mai înțelegători. Problemele sunt, într-adevăr, în zona noastră.

Deci eu aș fi în favoarea acceptării adresării, iar în ceea ce privește nivelul de adresare, cine vorbește, Birourile permanente hotărăsc cine vorbește. Au fost și președinți de parlamente care au vorbit aici, au fost și alții, nu avem o opreliște, din acest punct de vedere. Iar în ceea ce privește această hotărâre, ar fi nepotrivit, din partea noastră, să nu acceptăm ca punct, în program, și o adresare, în Parlament, din partea lui Strauss-Khan.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc!

Domnul președinte Geoană.

Domnul Mircea Geoană:

Eu cred că singurul lucru pe care îl văd ca fiind nepotrivit în propunerea de program este această notă ușor arogantă, care spune pe o rubrică de comentarii din dreptul propunerii de cuvânt în fața plenului reunit al Parlamentului României - no Q&A - deci dacă președintelui Parlamentului European, căruia, în urmă cu câteva minute, i-am acordat în mod firesc și natural platforma de a se adresa Parlamentului României cu probleme care sunt, cu adevărat importante pentru noi toți, ne-am rezervat un timp ca fiecare grup parlamentar, pentru cinci minute, pentru trei minute, pentru treizeci de secunde, dar să exprime un punct de vedere politic, față de o instituție cu care avem o relație mai mult decât comercială, avem o relație, din păcate, de natură strategică și, din păcate, suntem pe un pilot automat, în care, de multe ori, acțiunea Guvernului României este pusă în paranteze, pentru că acesta este contractul la care te bagi, atunci când nu ști să-ți chivernisești finanțele publice în mod corect.

De aceea, eu aș sugera să îl invităm, este o figură proeminentă, din punctul meu de vedere, ca social-democrat este una dintre principalele figuri ale socialiștilor francezi, cu o anvergură politică dincolo de funcția pe care o are astăzi, dar aș insista ca, în acest program, să existe măcar un 20 de minute sau cât putem să amenajăm, astfel încât, fiecare grup parlamentar să se poată adresa, să poată să comenteze politic, să poată să adreseze întrebări! Pentru că, până la urmă, nu suntem o simplă adunare care primește un mesaj și nu poate să reacționeze! Dacă la președintele României, asta spune Constituția, președintele adresează un mesaj și asta este, de la prim ministru național, internațional, șef de instituție la nivel internațional, cred că obligația unui dialog cu Parlamentul European vine ca un gest de curtoazie firească, cum și eu cred că trebuie să facem un gest de curtoazie către acest personaj important. Ne place, nu ne place, este o instituție care, astăzi, determină, în mare măsură, supraviețuirea financiară și bugetară a României.

Deci eu aș încuraja acceptarea acestei propuneri, dar cu acomodarea unui element de întrebări și răspunsuri sau comentarii, din partea grupurilor parlamentare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Pambuccian și doamna Anca Boagiu, după aceea.

Domnul Varujan Pambuccian:

Doamna președinte, eu aș începe prin a spune nothing personal, just business, pentru că, până la urmă, lucrurile trebuie privite într-un cadru pur instituțional. Și în acest cadru pur instituțional, Fondul Monetar Internațional este o instituție care a fost creată de mult, în 1944, la o inițiativă politică, este condusă de funcționari numiți, care au reprezentativitatea pe care o au! Noi suntem acționari, acolo. Asta este calitatea noastră! Noi suntem printre acționarii de acolo.

Ori, este foarte greu de înțeles de ce se solicită, în felul acesta, o întâlnire cu acționariatul, cu o parte din acționariat, pentru că despre asta vorbim și de ce este cu no Q&A, pentru că acest lucru este chiar straniu!

După părerea mea, noi suntem acționari de exemplu și la ROMTELECOM, să știți, și mai sunt alte firme la care suntem acționari și pot și ei să solicite să se adreseze Parlamentului. Nu e bine să creăm precedente!

După părerea mea, Parlamentul este o instituție politică, exprimă suveranitatea unei națiuni și este normal ca acolo să se adreseze cei care exprimă lucruri similare, cei care reprezintă națiuni, cei care reprezintă instituții, de asemenea, cu o legitimitate similară cu a Parlamentului. Nu cred că este normal ca, în plenul Parlamentului, să se adreseze funcționari care conduc companii, la care suntem sau nu acționari! Pentru că, până la urmă, despre asta este vorba!

Mai mult, nu îmi amintesc ca domnul în cauză să fi solicitat vreo întâlnire înainte de a ne acorda împrumutul! Este o bancă ca oricare alta, pe care cred că este firesc să o tratăm așa, cu tot respectul, cu toată deferența, repet nothing personal, just business! Mi se pare normal să păstrăm lucrurile în zona asta de echilibru!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna Boagiu, ultimul intervenient.

Doamna Anca Boagiu:

Mulțumesc!

Am stat și am ascultat cu multă atenție pe toți colegii care au intervenit până în acest moment. Și cu mai multă bună credință și cu mai puțină bună credință și cu mai puțină bunăvoință și cu mai multă bunăvoință. Eu cred că adevărul este pe undeva la mijloc!

Nu aș accepta, totuși, exprimări pe care le consider, totuși, mult prea dure pentru poziția pe care pretindem pe care o ocupăm - gen funcționari care stau de vorbă cu noi, înalții parlamentari - cred că discutăm despre un acord care a fost semnat, până la urmă, cu participarea tuturor celor prezenți în această sală, dacă nu directă, indirectă, prin reprezentanți. Și atunci, cred că am putea, nu vreau să invoc, aici, istoria acestui acord, ci ce a însemnat acordul acesta pentru România, chiar dacă depinde de momentul politic în care discutăm despre el, recunoaștem că a fost bun sau nu a fost bun pentru România. Cred că, totuși, ținând cont de argumentele aduse și de către domnul Adrian Năstase, pledate și de curtoazie dar și de poziția pe care directorul general al FMI îl ocupă, ținând cont și de toate celelalte argumente, legat de faptul că nu îl primim numai noi, parlamentarii care suntem mai presus și decât toate cele instituții cu care se întâlnește, luând și în considerare faptul că aici, sesiza domnul președinte Geoană, că nu există sesiune de întrebări și răspunsuri. Dar mă uit în program și constat că nici timpul nu permite! Adică, programul este foarte strâns! Cele zece minute alocate între deplasarea de la întâlnirea cu cei doi președinți ai celor două Camere, până la plenul reunit, sunt, de fapt, cele zece minute pe care știți cu toții că le parcurgem pe culoare! Cam atât faci, alergând, deseori, dacă nu găsești lifturile ocupate. Deci programul este foarte strâns! Eu nu cred că a fost dorința de a ne sfida, ci, mai departe, dorința de a ne explica în ce stadiu ne află în acest moment, cu acordul cu Fondul.

Și, personal, chiar cred că nu este o cedare atât de mare ci, dimpotrivă, este un gest de politețe, acela de a asculta ce se întâmplă și care este evoluția pe care o are statul român, până la urmă, în baza acestui acord cu Fondul Monetar, care acord, haideți să fim sinceri, este - și sunt de acord cu domnul Voiculescu - o relație pe care o putem considera comercială, dar, peste partea comercială, discutăm și despre reformarea unor instituții ale statului român, despre un întreg proces de reformă pe care noi ni l-am asumat, în baza acestui acord cu Fondul Monetar. Deci cred că este o chestiune nu numai comercială, este chiar și politică, repet, asumată. E drept, în diverse etape politice, de către partidele reprezentate în jurul acestei mese.

În concluzie, eu cred că trebuie să îl primim să se adreseze plenului Parlamentului.

Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc!

Eu cred că, în acest moment, s-au conturat două poziții.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna președinte, permiteți-mi, mă scuzați ...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Permiteți-mi numai două minute, pentru că s-au făcut câteva afirmații aici, care cred că nu sunt corecte!

Vreau să mă adresez colegilor de la PD-L, care au vorbit despre o abordare simplistă. Vă spun că abordarea mea, cel puțin, nu este o abordare simplistă, din contră, este foarte serioasă și responsabilă și cred că la PD-L se întâmplă de prea dese ori ca anumite idei să fie preluate nemestecate și urmează o încercare de argumentare chiar aici, în fața noastră.

În al doilea rând, vreau să mă adresez colegilor Adrian Năstase și Mircea Geoană, care au o serie de considerente de ordin politic. Și vreau să le spun, dragi colegi, nu este vorba de o abordare politică, Dominique Strauss-Khan nu vine aici în calitate de reprezentant al Franței și, de aceea, cred că posibilitatea ca el să devină președinte al Franței, în 2012, nu trebuie să ne ghideze în decizia pe care o vom lua acum! Fără îndoială că este o personalitate politică remarcabilă, dar el vine în calitate de reprezentant al Fondului. Și știm că este o personalitate socialistă remarcabilă și nu am nimic de comentat, sunt pe deplin de acord cu acest punct de vedere. Numai că, în ceea ce privește relația noastră cu Fondul, eu am două trei comentarii de făcut.

Dragii mei, dacă Fondul ar fi funcționat așa cum a fost gândit, astăzi, întreaga lume nu ar fi fost afectată de această criză, care a izbucnit din Statele Unite și care, pe noi, pur și simplu, ne zguduie din temelii economia și relațiile politice și raporturile sociale.

În al doilea rând, rețeta FMI este, aș spune, o rețetă veche la vremuri noi - reduceți cheltuielile cât puteți, strângeți cureaua - consecințele le vedeți - noi vă dăm niște bani cu care să supraviețuiți!

În același timp, țări care cunosc și ele mari dificultăți economice, din lumea occidentală, și aici mă refer la Marea Britanie, Franța, Spania, Italia, funcționează fără să țină cont de aceste recomandări pe care Fondul Monetar le face și le include în acordurile bilaterale cu diferitele țări membre, cărora le acordă ajutor.

Noi funcționăm chinuit, cu un deficit de 5 și ceva la sută, în timp ce Marea Britanie, anul acesta, va avea peste 12%, Franța - 10%, Spania nu vă mai spun, Italia la fel. De ce? Pentru că toți au înțeles că, dincolo de această măsură necesară, a reducerii cheltuielilor pe timp de criză, este necesar și un pachet consistent de investiții publice, lucru pe care România nu îl face! De ce? Pentru că, fie nu are viziunea necesară Guvernul, fie că sunt constrângerile Fondului care funcționează. Poate amândouă! Și atunci, dincolo de această relație pe care Guvernul a considerat-o necesară și pe care vă spun că am fi putut-o evita, de a ne împrumuta de la fond și puteam să recurgem la alte soluții, eu cred că programul făcut este arhiconsistent și onorant și aș spune că arată toată considerația din partea autorităților.

Și îmi mențin punctul de vedere potrivit căruia, acest acord cu Fondul, o dată făcut, haideți să îl ducem la capăt, dar nu cred că trebuie, acum, să ne ploconim, de la președinție și guvern, până la Parlament, toată lumea, ca să ascultăm mesajul Fondului, care va veni să ne dea, după părerea mea, niște lecții care sunt discutabile! Probă că alte țări nu au făcut recurs la un acord cu Fondul Monetar.

De ce, de exemplu, Statele Unite, care au un deficit public gigant, nu au nici un fel de discuție cu Fondul? Și alte țări care procedează la fel! Franța are o datorie publică de 90% din produsul intern brut! Nu au făcut apel la Fondul Monetar și nici nu le dă lecții Fondul Monetar. Și nici nu cred că vine Strauss-Khan să prezinte soluțiile economice de ieșire din criză în fața Parlamentului francez sau la americani ș.a.m.d.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc foarte mult!

Mi-a promis că este foarte scurtă intervenția, domnule Năstase, după care o să vă rog să intrăm în vot.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc mult!

Istoria noastră cu Fondul este diferită, în funcție de diferite etape. Am avut într-o perioadă succese, succesuri, mergând sau semnând un acord și ducându-l până la capăt și asta este experiența guvernului pe care l-am condus. După care, guvernul condus de domnul Tăriceanu a considerat că nu mai este nevoie de o relație cu Fondul Monetar și lucrurile au mers bine o lungă perioadă de timp, după care, în sfârșit, s-au complicat lucrurile, dar probabil pentru diverse alte rațiuni.

Acum, noi nu discutăm, aici, despre politica guvernelor României! FMI-ul, din câte am înțeles eu, nu ne pune pistolul la tâmplă și ne spune - împrumutați-vă de la noi! Eu am înțeles că noi am cerut să ne împrumutăm! Că trebuia sau nu trebuia, că guvernul trebuia să ia banii respectivi, că putea să ia din altă parte sau nu, că nu era nevoie deloc să ia bani, asta este altceva! Că noi vrem să dezvoltăm un anumit tip de venituri, ca să compensăm ceea ce se cere pentru echilibrarea situației, astea sunt discuții pe care le putem purta între noi și este foarte bine să le purtăm și sunt convins că le vom purta, de acum înainte, foarte mult!

Dar eu nu cred că această chestiune are legătură cu acest program. Deci nu este vorba, acum, de a transfera spre directorul general al FMI o chestiune de ordin intern. De aceea cred că ar trebui să votăm, dar sunt de acord cu ceea ce spunea domnul Geoană, este normal ca Parlamentul să nu fie doar un decor pentru o expunere a directorului general și, eventual, fiecare dintre grupurile parlamentare să aibă un interval de timp de cinci minute pentru a face un comentariu sau pentru a adresa o întrebare. Și, poate că, în felul acesta, putem să exprimăm, până la urmă, și punctele de vedere pe care noi dorim le transmitem, să nu pară, cumva, că este vorba doar de un mesaj fără feed-back, aici, în cadrul Parlamentului. Poate că această soluție ar fi mai convenabilă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc!

Vă supun la vot. Există două propuneri, există o primă propunere, completată de domnul Geoană și de domnul Năstase și cu o sesiune dedicată fie întrebărilor, fie intervențiilor, pur și simplu. Și v-aș propune câte cinci sau zece minute. Cinci minute pentru fiecare grup. E prima propunere, iar a doua este respingere. Deci dacă nu trece această variantă de a accepta, plus intervenții din partea fiecărui grup, dacă nu, rămâne să respingem.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Patru voturi împotrivă.

Abțineri?

A trecut.

Acum trecem la.

Domnul Gheorghe Barbu:

Doamna președinte, îmi pare rău că vă întrerup. Este ultima scrisoare care mută programul de la ora 14.00 la ora 12.30. Înțeleg că s-a luat această decizie în aceste condiții.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, domnule Barbu.

Haideți că o să încerc ca în următoarele 5 minute să trecem cât mai mult din lucrurile care sunt pur formale.

Domnule Sever Voinescu, haideți să încercăm să fim puțin mai operativi.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2010

PUNCTUL 6

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru anul 2010

Doamna Roberta Alma Anastase:

La proiectul bugetului de venituri și cheltuieli există o propunere să meargă la Comisia IT și Comisia economică pentru avizare. Da, se aprobă prin hotărâre a Parlamentului.

Următoarele:

<br>-	Raportul Autorității Electorale Permanente privind Referendumul Național din 22 noiembrie 2009 
<br>-	Raportul Autorității Electorale Permanente privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009

PUNCTUL 7

Raportul Autorității Electorale Permanente privind Referendumul Național din 22 noiembrie 2009

Raportul Autorității Electorale Permanente privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Președintele României din anul 2009

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cele două rapoarte merg la Comisiile juridice.

Raportul Comisiei comune speciale asupra crizei intervenite în justiție

PUNCTUL 8

Raportul Comisiei comune speciale asupra crizei intervenite în justiție

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul Comisiei comune asupra crizei va merge la plenul comun.

<br>-	Raportul public pe anul 2008 al Curții de Conturi 
<br>-	Raportul de activitate al Curții de Conturi pentru anul 2009 
<br>-	Raportul de activitate al Avocatului Poporului pentru anul 2009 
<br>-	Raportul de activitate pe anul 2009 al Agenției Naționale Anti-Doping

PUNCTUL 9

Raportul public pe anul 2008 al Curții de Conturi

Raportul de activitate al Curții de Conturi pentru anul 2009

Raportul de activitate pe anul 2009 al Agenției Naționale Anti-Doping

Doamna Roberta Alma Anastase:

Termenele pentru raport o să vă rog să le propuneți dumneavoastră pe cele legale, două săptămâni sau cât sunt.

Raportul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării asupra stării sistemului național de învățământ - 2009

PUNCTUL 10

Raportul Ministerului Educației, Cercetării și Inovării asupra stării sistemului național de învățământ - 2009

Doamna Roberta Alma Anastase:

Acest raport să meargă la Comisiile de învățământ.

Raportul comun al Comisiilor de buget, finanțe și comisiilor de administrație publică ale celor două Camere privind numirea domnului Liviu Costache în calitatea de membru în cadrul Comitetului pentru finanțe publice locale

PUNCTUL 11

Raportul comun al Comisiilor de buget, finanțe și comisiilor de administrație publică ale celor două Camere privind numirea domnului Liviu Costache în calitatea de membru în cadrul Comitetului pentru finanțe publice locale

Doamna Roberta Alma Anastase:

(...)

Înțeleg că nu a fost audiat. Să-l amânăm.

Are cineva ceva împotrivă? Nu.

Memorandum intern: desemnarea reprezentanților Parlamentului României în Comisia de evaluare a activității Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor

PUNCTUL 12

Memorandum intern: desemnarea reprezentanților Parlamentului României în Comisia de evaluare a activității Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este o problemă. O să vă rog, liderii de grup, să aveți o întâlnire în care să vă desemnați reprezentanții.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la modificarea componenței Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

PUNCTUL 13

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la modificarea componenței Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog să fie amânat, pentru că a fost o înțelegere între Senat și Camera Deputaților. De obicei, președinția revine Senatului, a fost un aranjament temporar. Rog să fie amânat pentru a fi clarificat în cadrul celor două Camere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să amânăm.

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenței nominale a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare

PUNCTUL 14

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenței nominale a unor Grupuri parlamentare de prietenie

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă propun să o amânăm și pe aceasta până se clarifică.

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenței nominale a unor Grupuri parlamentare de prietenie

PUNCTUL 15

Nota GRUI privind propunerea de modificare a componenței nominale a unor Grupuri parlamentare de prietenie

Doamna Roberta Alma Anastase:

Și acest punct de asemenea, la fel se amână, că tot domnul făcea modificarea.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PD-L din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Călian Petru din funcția de membru plin cu doamna deputat Stavrositu Maria actualmente supleant în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

PUNCTUL 16

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PD-L din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Călian Petru din funcția de membru plin cu doamna deputat Stavrositu Maria actualmente supleant în cadrul Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei

Doamna Roberta Alma Anastase:

La plen.

Solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru prelungirea termenului de depunere a rapoartelor la proiectul de lege privind Codul de procedură civilă și la proiectul de lege privind Codul de procedură penală până la data de 30 aprilie 2010

PUNCTUL 17

Solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități pentru prelungirea termenului de depunere a rapoartelor la proiectul de lege privind Codul de procedură civilă și la proiectul de lege privind Codul de procedură penală până la data de 30 aprilie 2010

Doamna Roberta Alma Anastase:

Obligatoriu, nu avem soluție la Codurile de procedură.

Scrisoare din partea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită urgentarea înscrierii pe ordinea de zi a Parlamentului a proiectului de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr.12/2006

PUNCTUL 18

Scrisoare din partea Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, prin care solicită urgentarea înscrierii pe ordinea de zi a Parlamentului a proiectului de Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii nr.12/2006

Doamna Roberta Alma Anastase:

Modificarea intră la plen.

Proiectul de Hotărâre pentru abrogarea art.1 alin.(2) din Hotărârea nr.2/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor

PUNCTUL 19

Proiectul de Hotărâre pentru abrogarea art.2 alin.(2) din Hotărârea nr.2/2006 pentru aprobarea Normelor privind modul de aplicare a prevederilor referitoare la stabilirea pensiilor din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor

Doamna Roberta Alma Anastase:

Hotărârea birourilor permanente reunite de modificare se publică în Monitorul Oficial.

Memorandum intern: Suplimentarea Programului de relații externe al Parlamentului României pentru anul 2010

PUNCTUL 20

Memorandum intern: Suplimentarea Programului de relații externe al Parlamentului României pentru anul 2010

Doamna Roberta Alma Anastase:

Aici nu cred că sunt probleme.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Mugurel Surupăceanu cu domnul deputat Nicolae Bănicioiu în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

PUNCTUL 21

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Mugurel Surupăceanu cu domnul deputatNicolae Bănicioiu în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este în regulă, este o problemă procedurală.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la nominalizarea domnului deputat Angel Tîlvăr în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

PUNCTUL 22

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la nominalizarea domnului deputat Angel Tîlvăr în cadrul Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Și aici este la fel, o chestiune procedurală, este o înlocuire banală.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Eugen Nicolicea cu domnul deputat Ana Gheorghe în cadrul Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului

PUNCTUL 23

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Eugen Nicolicea cu domnul deputat Ana Gheorghe în cadrul Comisiei permanente a Camerei Deputaților și Senatului privind Statutul deputaților și senatorilor, organizarea și funcționarea ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului

Domnul Mircea-Dan Geoană:

La fel ca la celelalte două anterioare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu. Stați puțin că este o problemă la domnul Tîlvăr, pentru că toate locurile din comisie sunt ocupate, conform configurației politice inițiale.

Aici, am să rog liderii de grup să aibă discuție pe chestiunea aceasta dacă există disponibilitate.

Statutul deputaților și senatorilor. La Cameră a rămas că avem o discuție pe ceea ce facem. Avem o abordare diferită cu Grupul independenților și noi suntem într-un proces de negociere. De aceea nu am înlăturat ...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Poate liderii de grup, dacă tot ne vom întâlni într-un format mai larg, să abordăm și problema aceasta, pentru că după aceea se creează o asimetrie prea anormală.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Să abordăm și o discuție de genul acesta.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După aceea, se creează o asimetrie prea anormală.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Exact. Aceasta la plenul comun. După aceea intră.

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Viorel Hrebenciuc cu domnul deputat Doru-Claudian Frunzulică în cadrul Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională

PUNCTUL 24

Comunicare din partea liderului Grupului parlamentar al PSD+PC din Camera Deputaților referitoare la înlocuirea domnului deputat Viorel Hrebenciuc cu domnul deputat Doru-Claudian Frunzulică în cadrul Comisiei comune speciale a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea națională

Doamna Roberta Alma Anastase:

La fel, la plen.

Comunicare din partea domnului senator Raymond Luca, președintele Comisiei parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 privind demisia domnului deputat Mihail Boldea din comisie, unde a deținut funcția de vicepreședinte

PUNCTUL 25

Comunicare din partea domnului senator Raymond Luca, președintele Comisiei parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989 privind demisia domnului deputat Mihai Boldea din comisie, unde a deținut funcția de vicepreședinte

Doamna Roberta Alma Anastase:

La plen.

Scrisoarea Agenției Naționale de Integritate prin care înaintează actul de constatare nr. A/1252/I.I/2009, în vederea revocării din funcția de demnitate publică a domnului Mircea Dinescu, membru în cadrul Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității

PUNCTUL 26

Scrisoarea Agenției Naționale de Integritate prin care înaintează actul de constatare nr. A/1252/I.I/2009, în vederea revocării din funcția de demnitate publică a domnului Mircea Dinescu, membru în cadrul Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității

Doamna Roberta Alma Anastase:

Trebuie să meargă la Comisiile juridice scrisoarea legată de domnul Dinescu.

<br>-	Raportul comun al Comisiilor juridice din ambele Camere ale Parlamentului privind validarea alegerii Președintelui Consiliului Economic și Social; 
<br>-	Scrisoarea Comisiei juridice din Senat, prin care transmite documentația înaintată de către domnul Florian Costache; 
<br>-	Scrisoare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților referitoare la invalidarea alegerii domnului Florin Costache în funcția de președinte al Consiliului Economic și Social; 
<br>-	Scrisoare din partea Consiliului Economic și Social referitoare la validarea domnului Florian Costache în funcția de președinte al CES; 
<br>-	Hotărârea nr.256/6.04.2009 a plenului CES prin care se propune spre validare Parlamentului, ca președinte al CES, domnul Florian Costache

PUNCTUL 27

Raportul comun al Comisiilor juridice din ambele Camere ale Parlamentului privind validarea alegerii Președintelui Consiliului Economic și Social;

Scrisoarea Comisiei juridice din Senat, prin care transmite documentația înaintată de către domnul Florian Costache;

Scrisoare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților referitoare la invalidarea alegerii domnului Florin Costache în funcția de președinte al Consiliului Economic și Social;

Scrisoare din partea Consiliului Economic și Social referitoare la validarea domnului Florian Costache în funcția de președinte al CES;

Hotărârea nr.256/6.04.2009 a plenului CES prin care se propune spre validare Parlamentului, ca președinte al CES, domnul Florian Costache

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aici să amânăm pachetul acesta?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, amânăm. Sunt proleme aici? Aveți vreo problemă la aceasta?

Deci, amânăm.

Eu cred că putem să ne oprim aici și revenim data viitoare.

Domnul Gheorghe Barbu:

Programul?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Programul - a rămas ca miercuri la ora 9.00 plen comun cu ordinea de zi aceste puncte pe care le-am stabilit.

Domnul Gheorghe Barbu:

În plus, Radio, TV.

Mai sunt o grămadă: radio și televiziunea, nu?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, miercuri la ora 9.00 cu problemele înscrise pe ordinea de zi, inclusiv rapoartele respective despre care am vorbit.

Domnul Gheorghe Barbu:

Am înțeles. Vă mulțumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 15.44.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 12 august 2022, 17:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro