Camera Deputaților constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11 - 33 de deputați, cu excepția Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabilește, pentru fiecare caz, de Camera Deputaților. Numărul membrilor și componența nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepția membrilor Comisiei pentru regulament, ai Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor și ai Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, care pot face parte și dintr-o altă comisie permanentă.

Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaților se face cu respectarea configurației politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaților independenți se aprobă de Camera Deputaților, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Membrii comisiilor sunt desemnați prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configurației politice a Camerei. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii, Camera va aproba componența comisiilor cu votul deschis al majorității deputaților prezenți. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenței uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent propune și Camera hotărăște, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra candidaturilor susținute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configurația politică a Camerei.

Ședințele comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. Miniștrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezența lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înștiințat, prin președintele comisiei, cu cel puțin 24 de ore înainte, de data la care au loc ședințele acestora. La ședințele comisiilor au dreptul să participe deputații și senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum și, la cererea președintelui comisiei, specialiști ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la ședințe persoane interesate, reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale și specialiști.

Pentru ca ședințele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorității membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la propunerea președintelui, unul sau mai mulți raportori dintre membrii săi. Aceștia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele și avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorității membrilor comisiei, și părerea contrară motivată a celorlalți deputați din comisie.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situații, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge și la vot secret. Cu privire la desfășurarea ședințelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputați. La sfârșitul fiecărei ședințe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor și proiectelor de lege, numele și prenumele celor absenți. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.