ORDONANȚĂ nr.34 din 30 ianuarie 2000
privind modificarea și completarea Legii viei și vinului nr.67/1997
Textul actului publicat în M.Of. nr. 41/31 ian. 2000

În temeiul prevederilor art. 107 alin. (1) și (3) din Constituția României și ale art. 1 lit. D pct. 9 din Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe, Guvernul României emite următoarea ordonanță:

Articol unic. - Legea viei și vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.81 din 5 mai 1997, se modifică și se completează după cum urmează:

1. Alineatul (2) al articolului 5 va avea următorul cuprins:

"(2) Ministerul Agriculturii și Alimentației stabilește normele metodologice de realizare și ținere a Cadastrului viticol ca o componentă a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie."

2. Alineatul (2) al articolului 14 va avea următorul cuprins:

"(2) Strugurii de masă destinați comercializării în stare proaspătă trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masă, improprii consumului în stare proaspătă, pot fi vinificați. Vinurile obținute pot fi folosite numai pentru distilare sau pentru producerea oțetului."

3. La articolul 15, litera a) primul paragraf și litera b) ultimul paragraf vor avea următorul cuprins:

"a) vinurile de consum curent se obțin din soiuri de mare producție, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obținute și din soiuri pentru vinuri de calitate ai căror struguri nu îndeplinesc condițiile prevăzute la această categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte și cele obținute din viile răzlețe."
...................................................................................................

"Punerea în consum a vinurilor cu indicație geografică se face sub numele arealului de producere delimitat și al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate superioară, prin folosirea indicației geografice a zonei de producere;"

4. Articolul 17 va avea următorul cuprins:

"Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obținut din struguri de hibrizi direct producători, este destinat consumului familial, obținerii alcoolului de origine viticolă, precum și oțetului.

(2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi și vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi și va fi valorificat în condițiile prevăzute la alin. (1)."

5. La articolul 24, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:

"Art. 24. - (1) Producătorii, depozitarii și comercianții de vinuri cu ridicata trebuie să facă o declarație de stocuri, care se depune și se înregistrează în 3 exemplare la autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială sunt depozitate produsele înainte de data de 15 august a fiecărui an. Un exemplar se păstrează de către deponent, un exemplar se depune la primărie și un alt exemplar se transmite direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, respectiv a municipiului București.

(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 1 decembrie a anului de recoltă, producătorii de vin au obligația de a întocmi o declarație de recoltă, care se depune și se înregistrează în 3 exemplare la autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială este depozitat vinul. Producătorii de vin sunt obligați să păstreze un exemplar și să transmită câte un exemplar la primărie și la direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară județeană, respectiv a municipiului București. În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declarația de recoltă va fi depus și la Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)."

6. La articolul 32, litera a) va avea următorul cuprins:

"a) Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol și al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;"

7. Articolul 33 va avea următorul cuprins:

"Art. 33. - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol și al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine asigură supravegherea aplicării prevederilor legii în realizarea producției de struguri, de vinuri și de alte produse vitivinicole, inclusiv a celor cu indicație geografică și a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică, urmărind:

a) respectarea legislației privind înființarea și defrișarea plantațiilor de vii;
b) respectarea practicilor și tratamentelor admise în producerea vinurilor și a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor și băuturilor, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor și a celorlalte produse cu denumire de origine, precum și asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calității produselor respective, inclusiv la comercializare;
d) executarea de expertize tehnice și analize în domeniul realizării producției de struguri, de vinuri și de alte produse vitivinicole;
e) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii băuturilor alcoolice naturale cu denumire de origine și asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calității produselor respective, inclusiv la comercializare."

8. Articolul 35 va avea următorul cuprins:

"Art. 35. - Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcționează ca organism specializat al Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu personalitate juridică și cu finanțare bugetară și extrabugetară, având următorul obiect de activitate:

a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calității produselor vitivinicole cu indicație geografică, a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică și controlul respectării prevederilor acestora, înainte de comecializare;
b) inițierea și realizarea de acțiuni în scopul protecției indicațiilor geografice, ale produselor vitivinicole și ale băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică, pe plan național și internațional."

9. La articolul 39, litera d) va avea următorul cuprins:

"d) producerea vinurilor cu indicație geografică în afara arealului delimitat, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (2) și (3) ale art. 19."

10. Articolul 39 se completează cu literele k) și l), care vor avea următorul cuprins:

"k) producerea în vederea comercializării a băuturilor alcoolice naturale cu indicație geografică și care nu corespund normelor tehnice din definițiile acestora menționate la pct. 24.1 - 30.5 din anexa nr. 2;
l) folosirea de substanțe aromatizante sintetice pentru obținerea unor vinuri speciale."

11. La articolul 40, alineatul (1) va avea următorul cuprins:

"Art. 40. - (1) Contravențiile prevăzute la art. 39 din prezenta lege se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b) și h);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) și j);
c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cele de la lit. c), d), e), k) și l)."

12. Articolul 44 va avea următorul cuprins:

"Art. 44. - Condițiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înființare, întreținere și defrișare a plantațiilor, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condițiile de atribuire a denumirii de origine și cele privind obținerea vinurilor din această categorie, practicile și tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidență și atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum și alte măsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriei și Comerțului, Ministerului Sănătății, Asociației Române de Standardizare și al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor. Regulamentul se aprobă prin hotărâre a Guvernului."

13. Titlul anexei nr. 2 va avea următorul cuprins:

Definiții ale musturilor, vinurilor și ale altor produse
derivate din must și vin, precum și ale băuturilor alcoolice
naturale cu indicație geografică"

14. Punctele 10, 11 și 12 din anexa nr. 2 vor avea următorul cuprins:

"10. Vinul spumant este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obținut din fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeți, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20oC.

11. Vinul spumos este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine total sau parțial exogenă, obținut din vinuri apte pentru consum, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20oC.

12. Vinul aromatizat este produsul obținut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parțial fermentat și/sau must de struguri stopat cu alcool, substanțe aromatizate extrase din plante admise de legislația sanitară, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporția vinului utilizat trebuie să fie de cel puțin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobândită este de 14,5% - 22% vol., iar tăria alcoolică totală este de cel puțin 17,5% vol."

15. Anexa nr. 2 se completează cu punctele 24-30, cu următorul cuprins:

"24.1. Țuica este o băutură alcoolică românească, obținută în mod exclusiv prin fermentarea fructelor din genul Prunus ori a maceratului, în prezența sau nu a sâmburelui, urmată de o distiliare ori redistilare la o concentrație alcoolică determinată la 20oC, specifică fiecărui sortiment, în funcție de denumirea geografică a acesteia și de calitatea ei.

24.2. În funcție de zona geografică, tehnologie și de caracteristici țuica se produce în următoarele sortimente:

- țuică tip 24 și 28;
- țuică bătrână;
- țuică bătrână "Turnul lui Ștefan";
- țuică extrafină;
- țuică superioară;
- țuică superioară "Zalău" și "Silvania";
- țuică selecționată - Mureșana, Bihoreana, Horinca și Turț;
- țuică specială Bistrița;
- țuică "Tradițional";
- țuică de Horezu.

24.3. Țuica bătrână și țuica extrafină se obțin din țuica învechită în vase de stejar minimum un an.

24.4. Țuica și țuica superioară se obțin din țuica învechită minimum 6 luni.

24.5. Țuica superioară "Silvania", țuica de Zalău, țuica selecționată - Mureșana, Bihoreana, Horinca și Turț se obțin prin redistilarea țuicii și se învechesc în vase de stejar timp de 2 ani.

24.6. Țuica specială Bistrița se obține din țuica învechită în recipiente de stejar timp de minimum un an.

24.7. Țuica "Tradițional" se obține prin învechirea țuicii minimum 3 ani și cupajarea cu țuică sub un an, redistilată, cu adaos de macerat de fructe și glicerină.

24.8. Țuica de Horezu se obține din țuica învechită în vase de stejar minimum 2 ani.

24.9. Sortimentele de țuică se aduc la concentrația alcoolică de comercializare prin cupajare cu țuică de aceeași calitate, de concentrație alcoolică mai mică sau mai mare, ori prin diluare cu apă potabilă cu o duritate de 3 grade germane, care poate fi adăugată în cantitate de maximum 15% din volumul țuicii.

24.10. Concentrația alcoolică pentru fiecare sortiment de țuică este următoarea:

__________________________________________________________
Denumirea sortimentului 	Concentrația alcoolică
					în % vol.

__________________________________________________________ Țuică 24 28 Țuică bătrână 32 36 Țuică bătrână "Turnul lui Ștefan" 48 Țuică extrafină 45 Țuică superioară 32 Țuică superioară "Silvania" 49 Țuică superioară "Zalău" 50 Țuică selecționată - Mureșana, 50 Bihoreana, Horinca și Turț Țuică specială Bistrița 42 Țuică "Tradițional" 38 Țuică de Horezu 30 __________________________________________________________

25.1. Rachiul de fructe este băutura alcoolică obținută în mod exclusiv prin fermentarea unui fruct cărnos, a marcului sau a mustului din acest fruct, în prezența sau nu a sâmburelui, urmată de distilarea, la concentrația alcoolică de maximum 86% vol., în așa fel încât produsul obținut în urma distilării să aibă o aromă și un gust provenind de la fruct, un conținut în substanțe volatile de minimum 200 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru și un conținut în alcool metilic de maximum 100 grame/hectolitru de alcool etilic anhidru.

25.2. Fructele folosite pentru această băutură alcoolică sunt: cireșe, piersici, caise, mere, pere, smochine, citrice, banane și alte fructe cărnoase.

25.3. Rachiul de fructe poartă denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului sau a fructelor din care a provenit. Numele fructului poate să înlocuiască denumirea "rachiu de...", urmată de numele fructului în cauză, când băutura alcoolică s-a obținut prin utilizarea unui singur fel de fruct provenind din același soi.

25.4. Termenul "Williams" este admis pentru rachiul de pere produs în exclusivitate din pere soiul Williams.

25.5. Concentrația alcoolică la +20oC este de minimum 37,5% vol.

26.1. Rachiul de vin este băutura alcoolică obținută exclusiv prin distilarea la cel puțin 86% vol. a vinului și corectarea cu apă potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără învechire și adăugare de aditivi autorizați (caramel, zahăr.)

26.2. Rachiul de vin este băutura alcoolică obținută prin distilarea la minimum 86% vol. a vinului, a vinului alcoolizat sau prin redistilarea la minimum 86% vol. a unui distilat de vin și prin corectarea concentrației alcoolice cu apă potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără învechire și adăugare de aditivi autorizați (caramel, zahăr). Învechirea se face în recipiente de stejar, cel puțin un an, sau 6 luni dacă capacitatea acestora este sub 1.000 litri.

26.3. Concentrația alcoolică la +20oC este de minimum 37,5% vol.

27.1. Rachiul de tescovină este băutura alcoolică obținută din distilat de tescovină cu concentrația alcoolică de minimum 86% vol. la +20oC, corectată cu apă potabilă cu o duritate de maximum 3 grade germane.

27.2. Distilatul de tescovină este obținut prin fermentarea alcoolică a tescovinei rezultate în urma prelucrării strugurilor de vinificație, urmată de distilare până la o concentrație alcoolică de minimum 86% vol. la +20oC.

27.3. Concentrația alcoolică la +20oC este de minimum 37,5% vol.

28.1. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obținută prin distilarea la cel puțin 86% vol. a drojdiei de vin sau prin redistilarea la cel puțin 86% vol. a unui distilat de drojdie de vin și aducerea acestuia la concentrația de comercializare cu apă potabilă cu duritatea maximă de 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizați.

28.2. Concentrația alcoolică la +20oC este de minimum 37,5% vol.

29.1. Spuma de drojdie este băutura alcoolică obținută prin distilarea la cel puțin 86% vol. a drojdiei de vin cu separarea fracțiunilor de la începutul și sfârșitul distilării, maturarea distilatului în vase de stejar pe o durată de minimum 3 luni și aducerea la concentrația de comercializare cu apă potabilă cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizați.

29.2. Concentrația alcoolică la +20oC este de minimum 37,5% vol.

30.1. Rachiu Muscat Specialitate este băutura alcoolică obținută prin fermentarea alcoolică a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Muscat Ottonel, prin presare hidraulică, urmată de distilare.

30.2. Concentrația alcoolică a distilatului de tescovină de Muscat Ottonel trebuie să fie minimum 86% vol. la + 20oC pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Muscat Specialitate.

30.3. Pentru aducerea la concentrația alcoolică de comercializare distilatul de tescovină de Muscat Ottonel se diluează cu apă potabilă cu o duritate totală de maximum 3 grade germane sau prin cupaj de distilat de tescovină de Muscat Ottonel de concentrații diferite.

30.4. Concentrația alcoolică la +20o C este de minimum 37,5% vol.

30.5. Ceilalți parametri fizico-chimici se determină în conformitate cu metodele de analiză prevăzute de Standardul român."

PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISĂRESCU

Contrasemnează:

p. Ministrul agriculturii și alimentației,
Ștefan Pete,
secretar de stat

Ministrul finanțelor,
Decebal Traian Remeș

București, 30 ianuarie 2000.
Nr. 34.


Vineri, 22 februarie 2019, 04:42

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.