LEGE nr.67 din 25 aprilie 1997
Legea viei și vinului
Textul actului publicat în M.Of. nr. 81/5 mai. 1997

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAPITOLUL I
Producția viticolă

Secțiunea 1
Arealele de cultură a viței de vie

Art. 1. - În România, vița de vie se cultivă, cu precădere, în arealele consacrate tradițional acestei activități, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum și pe alte terenuri cu condiții favorabile. Arealele destinate culturii viței de vie, denumite areale viticole, sunt supuse delimitării teritoriale.

Art. 2. - (1) Plantațiile de viță de vie se grupează, teritorial, în regiuni viticole, podgorii, centre viticole și plaiuri. Definițiile acestora sunt date în anexa nr. 1.

(2) Plantațiile de viță de vie situate în afara perimetrului delimitat al podgoriilor și centrelor viticole sunt considerate vii răzlețe.

Art. 3. - Din patrimoniul viticol național fac parte următoarele categorii de plantații și terenuri:

a) plantațiile de viță de vie roditoare, plantațiile de portaltoi, plantațiile-mamă furnizoare de coarde-altoi sau de butași, pentru înrădăcinare, și școlile de vițe;
b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrișării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;
c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente și care prezintă condiții pentru a fi cultivate cu viță de vie.

Art. 4. - (1) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigură efectuarea și actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor și altor produse vitivinicole cu denumire de origine.

(2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must și vin și a strugurilor de masă cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condițiilor naturale, soiurilor de viță de vie cultivate și tehnologiilor de cultură aplicate, permit obținerea unor produse de înaltă calitate, caracterizate prin originalitatea însușirilor de calitate care le recomandă să poarte denumirea locului în care au fost produse.

Art. 5. - (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole se evidențiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidență, denumit Cadastrul viticol, și urmăresc:

a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de terenuri prevăzute la art. 3;
b) identificarea și delimitarea arealelor de producere a vinurilor cu denumire de origine;
c) evidența plantațiilor viticole și a terenurilor apte de a fi cultivate cu viță de vie, pe deținători și parcele.

(2) Ministerul Agriculturii și Alimentației împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie stabilesc norme de întocmire a Cadastrului viticol, ținând seama de prevederile generale ale Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.

Secțiunea a 2-a
Producerea materialului săditor viticol

Art. 6. - (1) În viticultură se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor:

a) vițe altoite;
b) vițe nealtoite din soiuri roditoare;
c) vițe portaltoi.

(2) Vițele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri.

(3) Pentru producerea vițelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulțire:

a) coarde-altoi;
b) butași din soiuri roditoare pentru înrădăcinare;
c) butași portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare.

(4) Materialul de înmulțire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantații-mamă specializate sau din plantații viticole recunoscute și autorizate pentru înmulțire.

Art. 7. - Producerea, controlul calității și comercializarea materialului săditor viticol și de înmulțire se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calității, comercializarea și folosirea semințelor și materialului săditor, precum și înregistrarea soiurilor de plante agricole.

Secțiunea a 3-a
Înființarea, întreținerea și defrișarea plantațiilor viticole

Art. 8. - (1) Soiurile de viță de vie aflate în cultură se clasifică în următoarele categorii: recomandate, autorizate, tolerate și interzise.

(2) Ministerul Agriculturii și Alimentației asigură elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate pentru cultură, în cadrul fiecărui areal, și actualizarea periodică a acesteia.

Art. 9. - Înființarea plantațiilor de viță de vie se face cu precădere în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afara arealelor viticole pot fi înființate plantații destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafețe, de preferință comasate în apropierea localităților, amplasate în special pe terenuri în pantă, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puțin favorabile altor culturi agricole.

Art. 10. - (1) În arealele viticole sau în extravilanul localităților din afara arealelor viticole, înființarea de plantații de viță de vie pe o suprafață de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie și extinderea peste această limită a celor existente se pot face numai în baza autorizației de plantare, eliberată de către direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi. Pentru obținerea autorizației de plantare pe suprafețe mai mari de 3,0 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înființare a plantației viticole, avizat de către unitatea de cercetări vitivinicole din zonă.

(2) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înțelege soții și copiii necăsătoriți, dacă gospodăresc împreună cu părinții lor.

(3) Direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene vor înștiința autoritățile administrației publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizația de plantare.

Art. 11. - (1) Înființarea plantațiilor de viță de vie în suprafață de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum și extinderea celor existente peste această suprafață se fac numai cu soiuri recomandate și autorizate. Modificarea sortimentului unor plantații existente, prin supraaltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii.

(2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole și în extravilanul localităților situate în afara arealelor viticole, precum și folosirea materialului săditor provenit din vițe de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menționate.

(3) În intravilanul localităților din afara arealelor viticole, plantarea hibrizilor direct producători poate fi făcută pe suprafața de cel mult 0,1 ha de agent economic sau de familie, numai pentru asigurarea consumului familial.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) și (3) are drept consecință, pe lângă sancționarea cu amendă contravențională, potrivit prezentei legi, și defrișarea plantației. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrișare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană va proceda la defrișarea plantației și îl va obliga pe cel în cauză la plata tuturor cheltuielilor aferente.

Art. 12. - (1) Deținătorii de plantații viticole au obligația să execute lucrările de întreținere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor și dăunătorilor, în condiții tehnice corespunzătoare și în perioadele de timp optime, conform prevederilor regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condițiilor de cultură stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și Alte Produse Vitivinicole (I.N.D.O.V.), în baza ordinului ministrului agriculturii și alimentației, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine.

(3) Prin lucrările executate în plantații nu vor fi distruse sau deteriorate amenajărilor pedo- și hidroameliorative.

Art. 13. - Defrișarea plantațiilor de viță de vie în suprafață mai mare de 0,1 ha se face numai pe baza autorizației de defrișare a viilor, eliberată de direcția generală pentru agricultură și alimentație județeană, potrivit normelor stabilite de Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Secțiunea a 4-a
Producția de struguri

Art. 14. - (1) În funcție de însușirile lor tehnologice, strugurii pot avea următoarele destinații:

a) consum în stare proaspătă;
b) vinificație;
c) industrializare: producere de stafide, sucuri, dulcețuri, compoturi și musturi concentrate.

(2) Strugurii de masă destinați comercializării în stare proaspătă trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masă, improprii consumului în stare proaspătă, pot fi vinificați. Vinurile obținute pot fi valorificate numai ca vinuri de consum curent sau pot fi folosite pentru distilare și pentru producerea oțetului.

(3) Strugurii de masă obținuți din anumite soiuri cultivate în arealele cu condiții favorabile, recunoscute pentru vocația lor, caracterizați prin însușiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii și Alimentației, pot fi valorificați cu denumire de origine.

CAPITOLUL II
Producția vinicolă

Secțiunea 1
Vinurile și produsele pe bază de must și de vin

Art. 15. - Vinurile, în funcție de caracteristicile lor calitative și de compoziție, precum și de tehnologia de producere, pot fi clasificate în: vinuri de consum curent, vinuri de calitate și vinuri speciale, astfel:

a) vinurile de consum curent se obțin din soiuri de mare producție, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obținute și din soiuri pentru vinuri de calitate ai căror struguri nu îndeplinesc condițiile prevăzute pentru această categorie. Din categoria vinurilor de consum curent fac parte și cele obținute din viile răzlețe, precum și cele rezultate din strugurii din soiurile de masă, care nu corespund normelor de calitate stabilite prin standarde pentru consumul în stare proaspătă. Vinurile de consum curent trebuie să aibă tăria alcoolică dobândită de minimum 8,5% în volume. Sub această tărie alcoolică produsele nu pot fi puse în vânzare pentru consum sub denumirea de vin.

Definirea noțiunilor de tărie alcoolică este cuprinsă în anexa nr. 2;

b) vinurile de calitate se obțin din soiurile cu însușiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinații, după o tehnologie proprie. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor de calitate trebuie să fie de cel puțin 10% în volume.

Unele dintre aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însușirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri, de modul de cultură și de tehnologia de vinificare folosită, se pot încadra în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine.

Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obișnuit, al centrului viticol, eventual al plaiului - și al soiului sau sortimentului de soiuri, iar a vinurilor de calitate fără denumire de origine, prin indicarea podgoriei sau a zonei de producere, eventual a soiului sau a sortimentului de soiuri;

c) vinurile speciale sunt obținute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate, și prezintă caracteristici determinate de însușirile tehnologice ale materiei prime și de tehnologia folosită pentru producerea lor. Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase și alte asemenea vinuri autorizate în condițiile legii. Se interzice folosirea de substanțe aromatizante sintetice pentru obținerea unor vinuri speciale.

Art. 16. - (1) Din mustul de struguri se pot obține, în afară de vin: suc de struguri, must tăiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum și alte produse autorizate.

(2) Prin prelucrarea vinului pot fi obținute următoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolă, oțet din vin, iar din distilatul de vin poate fi obținut vinarsul și rachiul de vin.

(3) Principalele produse secundare obținute din vinificație sunt tescovina de struguri și drojdia de vin. Prin prelucrarea acestora se obțin rachiuri, alcool de origine viticolă, precum și alte produse.

(4) Se interzice folosirea oricărui produs secundar pentru obținerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite.

(5) Condițiile de obținere a produselor derivate din must, vin și subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 17. - (1) Vinul de hibrizi, obținut din struguri de hibrizi direct producători, este destinat consumului familial, obținerii alcoolului de origine viticolă, precum și oțetului.

(2) Prin excepție, vinul de hibrizi poate fi comercializat ca atare, cu condiția de a purta denumirea de vin de hibrizi.

(3) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi și vin provenit din soiuri nobile va fi considerat vin de hibrizi și va fi valorificat în condițiile prevăzute la alin. (2).

Secțiunea a 2-a
Vinurile și produsele pe bază de must și de vin cu denumire de origine

Art. 18. - (1) Un vin poate purta o denumire de origine, cu condiția ca aceasta să fie consacrată prin tradiție și printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali și umani.

(2) Vinurile cu denumire de origine pot fi obținute prin respectarea unor condiții speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, conținutul în zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturală și cea dobândită a vinului, producția maximă la hectar, metodele de cultură, procedeele de vinificare, examenul analitic și organoleptic, ambalarea, etichetarea și efectuarea controlului.

(3) Denumirile de origine pot fi acordate și unor vinuri speciale, vinarsuri, precum și altor produse vinicole care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15.

Art. 19. - (1) Vinurile cu denumire de origine sunt cele obținute din struguri produși în cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, cu condiția ca vinificarea, depozitarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea lor să se facă în același areal.

(2) În cazuri speciale și sub control strict, depozitarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine se pot face în unități specializate, situate în afara arealelor în care au fost produși strugurii. În aceste cazuri, pe etichetă se va menționa, în mod obligatoriu, unitatea care a executat îmbutelierea.

(3) În mod cu totul excepțional și pe termen limitat, se poate autoriza ca, pentru producerea unor astfel de vinuri, vinificarea să se facă în unități specializate, situate într-un areal alăturat celui în care au fost produși strugurii.

Secțiunea a 3-a
Condițiile de calitate și de producere a vinurilor și a
produselor pe bază de must, vin și subproduse vinicole

Art. 20. - Vinurile și celelalte produse obținute din must, vin și subproduse vinicole trebuie să corespundă, în momentul punerii lor în consum, caracteristicilor calitative și de compoziție stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi și prin standardele în vigoare.

Art. 21. - (1) Practicile și tratamentele utilizate în obținerea vinurilor și a băuturilor pe bază de must, vin și subproduse vinicole trebuie să asigure o bună elaborare, conservare și evoluție a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziției acestor băuturi în afara unor limite normale, asigurându-se păstrarea însușirilor lor de naturalețe și autenticitate.

(2) Practicile și tratamentele autorizate a se aplica în producerea musturilor, a vinurilor și a celorlalte produse derivate din must, vin și subproduse vinicole se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, ele urmând a fi permanent puse de acord cu progresele realizate în acest domeniu.

(3) În anii cu condiții nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în struguri se poate autoriza, în mod excepțional, de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, prin Oficiul Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potențialului alcoolic al vinurilor în echivalența a cel mult 2% alcool în volume, cu condiția ca tăria alcoolică totală a vinurilor să nu o depășească pe cea obținută în anii normali, ea neputând fi mai mare de 12,5% în volume.

(4) Falsificarea vinurilor sau a băuturilor pe bază de must, vin și subproduse vinicole este interzisă și se pedepsește potrivit legii. Se consideră ca fiind falsificări: diluarea vinului cu apă; mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosuri care determină modificări ale gustului, aromei și compoziției naturale ale acestora; prepararea de băuturi din drojdie și tescovină cu adaos de zahăr, precum și folosirea oricăror practici nepermise prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 22. - (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decât struguri este interzisă.

(2) Băuturile obținute pe bază de vin, care nu îndeplinesc condițiile prevăzute în prezenta lege, precum și cele prevăzute în regulamentul de aplicare vor purta denumiri comerciale în care nu va fi utilizat cuvântul vin, singur sau prin asociere cu alți termeni.

Art. 23. - Vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative și de compoziție stabilite prin normele interne de producție și de consum, precum și prin normele internaționale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern, se pot folosi și alte practici și tratamente oenologice, precum și alte limite de compoziție autorizate în țara importatoare.

Art. 24. - (1) Producătorii, depozitarii și comercianții de vinuri cu ridicata trebuie să facă o declarație de stocuri, care se depune la autoritățile administrației publice locale, în raza cărora sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecărui an.

(2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de 1 decembrie a anului de recoltă, producătorii de vin au obligația de a întocmi o declarație de recoltă, care se depune la autoritățile administrației publice locale pe raza cărora este depozitat vinul, precum și la cele ale locului de domiciliu. În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar din declarația de recoltă va fi depus și la organul desemnat în acest scop.

(3) Producătorii care dețin o suprafață totală de vie de până la 0,1 ha de familie sunt scutiți de a face declarații de stocuri și de recoltă.

Art. 25. - (1) Dreptul de producere a vinului și a altor produse pe bază de must și de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se acordă prin certificatul de atestare întocmit de organele autorizate în acest scop.

(2) Dreptul folosirii de către producători a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin produse, se acordă anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de către organele autorizate în acest scop, în baza verificărilor efectuate de specialiști împuterniciți de Ministerul Agriculturii și Alimentației, în legătură cu respectarea condițiilor impuse pentru cultura viței de vie și producerii vinurilor și în baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice și organoleptice ale vinurilor.

(3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop, ori de câte ori se constată, la producător sau la comerciant, că vinul în cauză, indiferent de faza sa de evoluție, nu mai corespunde condițiilor de calitate prevăzute pentru denumirea respectivă.

(4) Evidența stocurilor de vin cu denumire de origine este ținută de producător, care este obligat să înscrie într-un registru special toate livrările de vin, până la limita cantității certificate.

Art. 26. - Producerea în vederea comercializării a vinurilor, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must și vin, precum și a oțetului din vin, poate fi făcută numai de agenți economici și de producători particulari, autorizați de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu avizul Ministerului Sănătății și al Ministerului Industriei și Comerțului.

Secțiunea a 4-a
Valorificarea vinurilor și a celorlalte produse vinicole

Art. 27. - Comercializarea vinurilor și a produselor pe bază de must și vin se face de către agenții economici și producătorii particulari, prin comerțul cu ridicata și comerțul cu amănuntul, în condițiile legii.

Art. 28. - Producătorii și comercianții de produse în vrac sunt obligați să țină evidența acestora, conform normelor stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi; sunt scutiți de a ține aceste evidențe producătorii care dețin o suprafață de vie de până la 0,1 ha.

Art. 29. - (1) Importul și exportul de vinuri și de alte produse vinicole se fac în conformitate cu reglementările în vigoare privind operațiunile de comerț exterior.

(2) Calitatea vinurilor și a celorlalte băuturi provenite din must, vin și distilate importate trebuie dovedită prin declarații de conformitate, certificate de calitate, buletine de analiză eliberate de laboratoarele recunoscute în țara de origine, prin care producătorul confirmă că produsul îndeplinește nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificării din țările de origine a produselor și a conținutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor conține, în măsura în care convenția dintre state nu prevede altfel, informații de recunoaștere-identificare ca: marca producătorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referință, data fabricației, termenul de valabilitate. Verificarea respectării condițiilor calitative se va face prin testarea acestor produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoașterii reciproce cu organismele similare din alte țări, în condițiile prevăzute de normele internaționale recunoscute și aplicate în România.

(3) Vinurile și celelalte băuturi provenite din must și vin, importate în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate.

(4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însoțite de documentele prevăzute în reglementările în vigoare și în contractul părților.

(5) Statul asigură protejarea producției interne vitivinicole prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, băuturi spirtoase și melasă, până la nivelul maxim permis de acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.

Art. 30. - Vinurile și celelalte băuturi pe bază de must și vin pot fi puse în consum sub formă îmbuteliată sau neîmbuteliată (vrac). Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepția pelinului.

Art. 31. - (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile și băuturile pe bază de must și vin, puse în consumație sub formă îmbuteliată.

(2) În sistemul de etichetare se folosesc indicațiile obligatorii sau, după caz, cele facultative, potrivit precizărilor stabilite prin reglementările în vigoare.

(3) Înscrierea pe etichete a indicațiilor, însemnurilor sau ilustrației, susceptibile de a crea confuzii asupra originii, naturii sau categoriei produsului este interzisă.

CAPITOLUL III
Îndrumarea și coordonarea realizării producției vitivinicole

Art. 32. - În vederea îndeplinirii atribuțiilor legate de orientarea activităților din domeniul viticulturii și vinificației, precum și pentru îndrumarea și controlul tehnic de specialitate în realizarea producției vitivinicole, se înființează și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației:

a) Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol;
b) Oficiul Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.);
c) Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.).

Art. 33. - Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol asigură supravegherea aplicării prevederilor legii în realizarea producției de struguri, de vinuri și a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine, urmărind:

a) respectarea legislației privind înființarea și defrișarea plantațiilor de vii;
b) respectarea practicilor și tratamentelor admise în producerea vinurilor și a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor și băuturilor, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate;
c) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor și a celorlalte produse cu denumire de origine, precum și asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calității produselor respective, înainte de comercializare;
d) executarea de expertize tehnice și analize în domeniul realizării producției de struguri, vinuri și alte produse vitivinicole.

Art. 34. - Oficiul Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.) este organism specializat, cu caracter tehnico-științific, aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentației, având personalitate juridică și următorul obiect de activitate:

a) fundamentarea, pe bază de studii și analize, a strategiei pe care România o dezvoltă în domeniul viticulturii și vinificației și participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfășurare a activității din acest sector, în concordanță cu interesele economiei naționale și ale producătorilor, precum și cu reglementările internaționale;
b) avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viță de vie, stabilirea tipurilor de vin și a altor produse pe bază de must și vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine, precum și a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol;
c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea condițiilor de cultură a viței de vie și de producere a vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;
d) inițierea și sprijinirea unor acțiuni de propagandă vitivinicolă, a unor manifestări naționale și internaționale de profil, precum și asigurarea legăturii României cu organisme internaționale de specialitate.

Art. 35. - Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.) funcționează ca organism specializat al Ministerului Agriculturii și Alimentației, cu personalitate juridică, având următorul obiect de activitate:

a) eliberarea documentelor necesare pentru atestarea calității produselor vitivinicole cu denumire de origine și controlul respectării prevederilor acestora, înainte de comercializare;
b) inițierea și realizarea de acțiuni în scopul protecției denumirilor de origine a produselor vitivinicole, pe plan național și internațional.

Art. 36. - Atribuțiile și modul de organizare și funcționare a organismelor menționate la art. 32-35 se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

CAPITOLUL IV
Sancțiuni

Art. 37. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz.

Art. 38. - Constituie infracțiuni următoarele fapte:

a) defrișarea viilor în alte condiții decât cele stabilite la art. 13, precum și distrugerea sau deteriorarea amenajărilor pedo- și hidroameliorative, care se pedepsesc potrivit art. 217 din Codul penal;
b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin și subproduse vinicole, precum și vânzarea acestora, cunoscând că sunt falsificate sau substituite, care se pedepsesc potrivit art. 297 sau, după caz, art. 313 din Codul penal.

Art. 39. - Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

a) înființarea de plantații de vii în suprafață de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie sau extinderea peste această limită a celor existente, fără autorizație de plantare eliberată de direcțiile generale pentru agricultură și alimentație județene, potrivit prevederilor art. 10;
b) înființarea de plantații mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste această limită a celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate și autorizate, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1);
c) plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităților situate în afara arealelor viticole, potrivit prevederilor art. 11 alin. (2);
d) comercializarea vinurilor de hibrizi direct producători, în alte condiții decât cele reglementate prin art. 17;
e) punerea în consum și comercializarea unor vinuri și a altor produse obținute din must și vin, care nu corespund caracteristicilor calitative și de compoziție, stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi și prin standardele în vigoare, potrivit prevederilor art. 20 și 21;
f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor și a altor produse vinicole, fără îndeplinirea condițiilor stabilite de Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 25;
g) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must și vin, precum și a oțetului din vin, fără autorizație eliberată potrivit prevederilor art. 26;
h) nerespectarea, de către producătorii și comercianții de produse în vrac, a normelor de evidență a acestora, potrivit prevederilor art. 28;
i) importul și exportul de vinuri și de alte produse vitivinicole, în alte condiții decât cele prevăzute la art. 29;
j) punerea în consum a vinurilor și băuturilor pe bază de must și vin, sub formă îmbuteliată, fără respectarea prevederilor art. 31.

Art. 40. - (1) Contravențiile prevăzute la art. 39 din prezenta lege se sancționează după cum urmează:

a) cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, cele de la lit. a), b), d), e) și h);
b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 2.000.000 lei, cele de la lit. f), g), i) și j);
c) cu amendă de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei, cea de la lit. c).

(2) Amenzile contravenționale se aplică și persoanelor juridice.

Art. 41. - Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății și Oficiul pentru Protecția Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuțiile ce le revin prin actul lor de organizare și funcționare.

Art. 42. - Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

CAPITOLUL V
Dispoziții finale

Art. 43. - Definițiile principalilor termeni utilizați în prezenta lege sunt cuprinse în anexele nr. 1 și 2 care fac parte integrantă din aceasta.

Art. 44. - Condițiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înființare, întreținere și defrișare a plantațiilor, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condițiile de atribuire a denumirii de origine și cele privind obținerea vinurilor din această categorie, practicile și tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidență și atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum și alte măsuri se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, întocmit de Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu avizul Ministerului Finanțelor, Ministerului Industriei și Comerțului, Ministerului Sănătății, Institutului Român de Standardizare și al Oficiului pentru Protecția Consumatorilor. Regulamentul se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 45. - În vederea cunoașterii evoluției patrimoniului viticol și stabilirii de măsuri pentru orientarea viticulturii, Ministerul Agriculturii și Alimentației este autorizat să organizeze recensământul patrimoniului viticol la intervale de 10 ani.

Art. 46. - Se exceptează de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 și 21 suprafețele de vii și loturile de struguri, precum și băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unitățile de cercetare, învățământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor; limitele de derogare se vor stabili prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Art. 47. - În funcție de nivelul ratei inflației, cuantumul amenzilor contravenționale prevăzut la art. 40 se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

Art. 48. - Prezenta lege intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. Pe aceeași dată se abrogă:

a) Legea viei și vinului nr. 21/1971, publicată în Buletinul Oficial nr. 156 din 17 decembrie 1971;
b) H.C.M. nr.1.167/1959 privind regimul de vânzare către stat a strugurilor, vinurilor și rachiurilor naturale, cu modificările ulterioare, publicată în Colecția de hotărâri și dispoziții ale Consiliului de Miniștri nr. 41 din 21 octombrie 1959;
c) orice alte dispoziții contrare prezentei legi.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședința comună din 10 aprilie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ION DIACONESCU

PREȘEDINTELE SENATULUI
PETRE ROMAN

București, 25 aprilie 1997.
Nr. 67.


ANEXA Nr. 1

DEFINIȚII
ale arealului viticol și ale grupelor de soiuri

1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viței de vie, în care se includ regiunile viticole, podgoriile și centrele vitivinicole.

2. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viță de vie, caracterizat prin condiții naturale de climă și de relief relativ asemănătoare, precum și prin direcții de producție și sortimente apropiate.

3. Podgoria este o unitate teritorială naturală și tradițională, caracterizată prin condiții specifice de climă, sol și relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultură și procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obținerea unor producții de struguri și vinuri cu însușiri asemănătoare.

4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantațiile cu viță de vie din una sau mai multe localități, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie și care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de climă, sol și sortiment, precum și prin condiții agrotehnice și tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafață mai mică decât podgoria.

5. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantațiile de vii situate pe aceeași formă de relief. Factorii naturali, precum și condițiile de cultură și de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafață cultivată cu viță de vie, determinând obținerea unor produse cu însușiri de calitate specifice.

6. Soiurile recomandate sunt acelea care valorifică cel mai bine condițiile de mediu și își pun în valoare, în cel mai înalt grad, potențialul lor calitativ și productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantații.

7. Soiurile autorizate sunt acelea care, prin însușirile lor biologice și tehnologice, își pun în valoare potențialul lor calitativ și cantitativ, în condițiile arealului lor de cultură. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.

8. Soiurile tolerate sunt cele aflate în cultură, dar care se comportă mai puțin satisfăcător sau nesatisfăcător în condițiile arealelor respective. Ca urmare a acestui fapt, soiurile tolerate nu pot fi promovate în noile plantații din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slabă.

9. Soiurile interzise sunt acelea care, prin însușirile lor biologice sau tehnologice, influențează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole obținute într-o podgorie sau într-un centru viticol. Din această categorie fac parte, în primul rând, hibrizii direct producători.


ANEXA Nr. 2

DEFINIȚII
ale musturilor, vinurilor și ale altor produse derivate din must și vin

1. Strugurii proaspeți sunt fructele viței de vie, folosite în vinificare, maturate sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obișnuite și care intră spontan în fermentație alcoolică.

2. Mustul de struguri este produsul lichid obținut, prin scurgere liberă sau prin procedee fizice, din struguri proaspeți. Se admite ca mustul să aibă un conținut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.

3. Mustul tăiat este mustul oprit să intre în fermentație alcoolică prin aplicarea unui procedeu autorizat, al cărui conținut în alcool nu depășește 1% în volume.

4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obținut prin deshidratarea parțială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct. El se obține din struguri de vin cu o concentrație în zahăr de cel puțin 145 g/litru, are un conținut în zaharuri de cel puțin 650 g/litru și poate avea un conținut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.

5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obținut prin deshidratarea parțială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-o metodă autorizată, alta decât cea de încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare și de eliminare a altor compuși decât zahărul. El se obține din struguri de vin cu o concentrație în zahăr de cel puțin 145 g/litru, are un conținut în zaharuri de cel puțin 740 g/litru și poate avea un conținut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.

6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obținut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri, sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri să aibă un conținut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.

7. Mistelul este produsul obținut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentație. El poate avea o tărie alcoolică dobândită cuprinsă între 12 și 15% în volume, iar mustul folosit pentru obținerea sa trebuie să aibă un conținut în zahăr de cel puțin 145 g/litru. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolă, cu tăria alcoolică de cel puțin 96% în volume sau/și cu distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52 și 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca materie primă pentru prepararea de vinuri speciale.

8. Tulburelul este vinul în curs de desăvârșire a fermentației alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum până la sfârșitul anului de recoltă.

9. Vinul este băutura obținută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completă sau parțială, a strugurilor proaspeți, zdrobiți sau nezdrobiți, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobândită a vinului nu poate fi mai mică de 8,5% în volume.

10. Vinul spumant este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obținut prin fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturală a mustului de struguri proaspeți, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 3,5 bari la temperatura de 20Œ C.

11. Vinul spumos este produsul cu conținut în dioxid de carbon de origine total sau parțial exogenă, obținut din vinuri apte pentru consum, care dezvoltă în sticlele în care este îmbuteliat, ca produs finit, o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20o C.

12. Vinul aromatizat este produsul obținut din vin sau din must proaspăt cu adaos de must concentrat, substanțe aromatizate extrase din plante admise de legislația sanitară, distilat de vin, alcool alimentar, zahăr, precum și alte vinuri speciale. Proporția mustului, a vinului natural sau special, folosită la prepararea vinului, trebuie să fie de cel puțin 70% din produsul finit.

13. Vinul licoros este produsul ce poate fi obținut din must sau vin, precum și din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52 și 86% în volume, alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu tăria alcoolică de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiți ca materie primă pentru producerea vinurilor licoroase trebuie să aibă, la cules, un conținut în zahăr de minimum 204 g/litru. Tăria alcoolică dobândită a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15 și 22% în volume, iar conținutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/litru. O parte a tăriei alcoolice dobândite a produsului finit, care nu poate fi mai mică de 4% în volume, trebuie să provină din fermentarea parțială sau totală a zahărului inițial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.

14. Vinul alcoolizat este produsul obținut din vin sec cu adaos de distilat de vin, care prezintă o tărie alcoolică cuprinsă între 18 și 24% în volume.

15. Vinarsul este băutura alcoolică obținută prin învechirea distilatului de vin, în contact cu lemnul de stejar, în producerea căreia s-au folosit tratamente și practici autorizate și care a fost adusă la tăria alcoolică de comercializare de minimum 36% în volume, în funcție de sortiment.

16. Oțetul din vin este produsul obținut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporție de minimum 70% în volume. Aciditatea totală a oțetului din vin este de minimum 60 g/litru, exprimată în acid acetic.

17. Alcoolul de origine viticolă este alcoolul obținut în mod exclusiv prin distilare și rectificare, pornind de la vin, tescovină de struguri sau drojdie de vin.

18. Tescovina de struguri este produsul secundar rezultat în urma presării strugurilor proaspeți sau a boștinei, ea putând fi fermentată sau nefermentată (proaspătă).

19. Drojdia de vin este depozitul format în recipienți în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului și a aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor și vinurilor, precum și cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.

20. Tăria alcoolică dobândită (în volume) reprezintă numărul de volume în alcool pur conținut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20oC.

21. Tăria alcoolică potențială (în volume) reprezintă numărul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor, conținut în 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20oC.

22. Tăria alcoolică totală este suma tăriei alcoolice dobândite și potențiale.

23. Tăria alcoolică naturală este tăria alcoolică totală a produsului considerat înaintea oricărei îmbogățiri.


Joi, 24 octombrie 2019, 05:50

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.