LEGE nr.70 din 26 noiembrie 1991
privind alegerile locale
Textul actului republicat în M.Of. nr. 79/18 apr. 1996

CAPITOLUL I
Dispoziții generale

Art. 1. - (1) Consiliile locale, consiliile județene, primarii și Consiliul General al Municipiului București se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile locale.

(2) Consiliile locale și județene se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului de listă.

(3) Primarii comunelor și orașelor se aleg pe circumscripții electorale prin vot exprimat pe baza scrutinului uninominal.

Art. 2. - Cetățenii români, fără deosebire de naționalitate, rasă, limbă, religie, sex, convingeri politice sau profesie, exercită, în mod egal, drepturile electorale.

Art. 3. - (1) Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.

(2) Pentru alegerea consiliului local, a primarului, a consiliului județean și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.

(3) Dreptul de vot se exercită numai în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul își are domiciliul.

(4) Cetățenii cu drept de vot, care și-au stabilit reședința într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puțin 6 luni înaintea alegerilor, își vor exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă.

Art. 4. - (1) Au dreptul de a fi aleși consilieri sau primari cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 37 alin. (3) din Constituție.

(2) Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.

(3) La sectoarele municipiului București pot candida persoanele care au domiciliul în municipiul București, indiferent de sector.

Art. 5. - (1) Nu pot alege:

a) alienații sau debilii mintal puși sub interdicție;
b) persoanele lipsite de drepturile electorale pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească.

(2) Nu pot fi aleși:

a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 37 alin. (3) din Constituție;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la lit. a) și b) ale alin. (1).

Art. 6. - (1) Candidaturile pentru consiliile locale și județene, cât și cele pentru primari se propun de partide politice sau alianțe politice constituite potrivit legii partidelor politice. Se pot depune și candidaturi independente sau de către alianțe electorale, în condițiile prezentei legi.

(2) Alianțele electorale se pot constitui între partide politice sau alianțe politice la nivel județean sau local. Partidele politice din alianțele politice sau din alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianțelor. Un partid politic nu poate face parte, la același nivel, decât dintr-o singură alianță. Alianțele electorale se înregistrează la biroul electoral al circumscripției electorale în care depun candidaturi.

(3) O persoană poate candida pentru un singur consiliu local și pentru o singură funcție de primar.

(4) O persoană poate candida atât pentru funcția de consilier, cât și pentru cea de primar.

(5) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit Legii administrației publice locale, cu până la un sfert din numărul mandatelor.

(6) Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste cât și ca independenți sunt nule de drept.

Art. 7. - (1) Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 45 de zile înaintea votării.

(2) Alegerile au loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica.

(3) În cazul alegerilor parțiale organizate potrivit Legii administrației publice locale, campania electorală se reduce la jumătate. În mod corespunzător se reduc și termenele prevăzute de prezenta lege, cu excepția celor de 24 de ore. Dacă din operațiunile de reducere la jumătate a termenelor rezultă fracțiuni de zile, rotunjirile se fac în plus.

CAPITOLUL II
Organizarea alegerilor pentru consiliile locale, consiliile județene și pentru primari

Secțiunea 1
Circumscripțiile electorale

Art. 8. - (1) Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.

(2) Pentru alegerea consiliilor județene, fiecare județ constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene se face prin hotărâre a Guvernului.

Art. 9. - Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ și din municipiul București se face de către prefecți, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Art. 10. - Numărul fiecărei circumscripții electorale se aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor.

Secțiunea a 2-a
Secțiile de votare

Art. 11. - (1) În localități se organizează secții de votare, după cum urmează:

a) în localitățile cu populație de peste 2.000 de locuitori, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) în comunele cu populație sub 2.000 de locuitori, o singură secție de votare.

(2) Se pot organiza secții de votare și în satele sau grupurile de sate cu populație până la 1.000 de locuitori, situate la o distanță mai mare de 5 km față de sediul secției de votare din reședința comunei.

(3) Pentru militarii în termen se vor organiza secții de votare pe lângă unitățile militare, dacă au cel puțin 50 de alegători.

Art. 12. - La aceeași secție de votare, alegătorii votează atât pentru consiliul local, consiliul județean cât și pentru primar.

Art. 13. - (1) Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziție, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.

(2) Primarul aduce la cunoștință alegătorilor delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, în termenul prevăzut la alin. (1), indicând și sediul secției de votare.

Secțiunea a 3-a
Listele electorale

Art. 14. - (1) Listele electorale permanente cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripția electorală în care se organizează alegeri.

(2) Cetățenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale. Împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite sau oricăror erori se poate face întâmpinare la primarul care a întocmit lista.

(3) Primarul este obligat să soluționeze întâmpinarea, în termen de 3 zile de la înregistrarea acesteia, prin dispoziție.

(4) Împotriva dispoziției se poate face contestație în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestația se soluționează în cel mult 3 zile de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află secția de votare. Hotărârea judecătorească este definitivă, executorie și se comunică celor interesați în termen de 24 de ore de la pronunțare.

(5) Primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor vor face copii de pe listele electorale permanente, întocmite potrivit prevederilor Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului, pe care le vor înainta în două exemplare birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Unul dintre exemplare va fi pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt va fi utilizat în ziua alegerilor.

(6) Orice modificare intervenită după trimiterea copiilor de pe listele electorale se comunică biroului electoral al secției de votare în termen de 24 de ore.

(7) Listele electorale se semnează de primar și de secretar.

(8) Militarii în termen cu drept de vot vor fi înscriși în liste speciale, întocmite pe unități militare și semnate de comandanții acestora. Militarii în termen nu vor fi trecuți în copiile întocmite de primari de pe listele electorale permanente ale localităților în care aceștia își au domiciliul.

Art. 15. - Copiile de pe listele electorale permanente se întocmesc separat pentru fiecare secție de votare. Ele vor cuprinde pe toți cetățenii cu drept de vot care au domiciliul în circumscripția electorală în care se organizează alegerile și care, potrivit delimitării efectuate în conformitate cu dispozițiile art. 13, își vor exercita dreptul de vot la secția respectivă. Aceste copii vor cuprinde: numele, prenumele, data nașterii, domiciliul, numărul circumscripției electorale, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.

Art. 16. - (1) Primarii vor asigura condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente atât la primării, cât și la sediul secției de votare. În acest scop, cu 10 zile înaintea alegerilor, vor afișa listele electorale în locuri publice, în mod vizibil, și vor asigura personalul necesar la secțiile de votare. Locurile de afișare vor fi aduse la cunoștință populației de către primar, care va lua măsurile necesare, împreună cu organele de ordine publică, pentru asigurarea integrității listelor afișate.

(2) Orice neconcordanță între copie și lista electorală permanentă va fi soluționată de către primar, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

Art. 17. - (1) La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, cu cel puțin 6 luni înaintea scrutinului, vor fi trecuți de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.

(2) Primarul din localitatea de reședință va solicita primarului din localitatea de domiciliu radierea persoanei în cauză din lista electorală. Solicitarea se va face în scris sau telefonic. Solicitările telefonice sub formă de note vor fi consemnate într-un registru special.

(3) În ziua votării, persoanele din categoria celor prevăzute la alin. (1), omise de pe listele suplimentare, vor fi trecute în lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

(4) În lista suplimentară vor fi trecute de către președintele biroului electoral al secției de votare și persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că domiciliază în circumscripția electorală respectivă, însă au fost omise din listă.

(5) Modelul și conținutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condițiile art. 104.

Art. 18. - Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.

Art. 19. - (1) În cazul schimbării domiciliului în altă circumscripție electorală, după înaintarea listei electorale la biroul secției de votare, primarul va elibera alegătorului o adeverință privind exercitarea dreptului de vot, făcând mențiune despre aceasta atât în exemplarul listei electorale aflate la primărie, cât și în cele înaintate biroului electoral al secției de votare.

(2) În ziua alegerilor, la noul domiciliu, alegătorul va fi înscris într-o listă electorală separată de către biroul electoral al secției de votare, pe baza adeverinței prevăzute în alin. (1) și a actului doveditor al schimbării domiciliului.

Art. 20. - Primarul va comunica biroului electoral de circumscripție numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente, în termen de 24 de ore de la constituirea biroului. Numărul definitiv de alegători se va comunica biroului electoral de circumscripție cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

Secțiunea a 4-a
Birourile electorale

Art. 21. - (1) Pentru organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se înființează, în condițiile prezentei legi: Biroul Electoral Central; birouri electorale județene; birouri electorale de circumscripție și birouri electorale ale secțiilor de votare.

(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații nu pot fi membri ai birourilor electorale.

(3) În realizarea atribuțiilor ce revin birourilor electorale, toți membrii din compunerea acestora exercită o funcție ce implică autoritatea de stat. Exercitarea corectă și imparțială a acestei funcții este obligatorie.

Art. 22. - (1) Birourile electorale de circumscripție comunală se constituie dintr-un număr de 7 membri, cele ale orașelor, municipiilor și subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, din 9 membri, iar al municipiului București și ale județelor, din 15 membri.

(2) Biroul electoral de circumscripție comunală este format din președinte și un locțiitor al acestuia, de regulă juriști, și 5 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.

(3) Biroul electoral de circumscripție orășenească, municipală și din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor este format din 2 juriști și 7 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția electorală respectivă.

(4) Biroul electoral de circumscripție a municipiului București și birourile electorale de circumscripție județeană sunt formate din câte 4 juriști și 11 reprezentanți ai partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripțiile electorale respective.

(5) Desemnarea juriștilor, dintre care unul va fi, de regulă, magistrat, se face în ședință publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, de către președintele tribunalului județean sau al municipiului București, prin tragere la sorți, dintre magistrați sau alți juriști existenți în județ sau în municipiul București. Lista magistraților care vor participa la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a altor juriști, de către prefect, împreună cu președintele tribunalului. Listele vor cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă, la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Gruparea în liste, în vederea tragerii la sorți, se va face avându-se în vedere necesitatea ca locuințele persoanelor în cauză să fie în localitatea în care își are sediul biroul electoral de circumscripție sau cât mai aproape de acesta. Lista va cuprinde elementele prevăzute la art. 25 alin. (3).

(6) În lista prevăzută la alineatul precedent vor fi trecuți numai juriști care nu fac parte din nici un partid, alianță politică sau alianță electorală.

(7) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată de către prefect, la propunerea primarilor, cu alte persoane care se bucură de prestigiu în fața locuitorilor, nu fac parte din nici un partid, alianță politică sau alianță electorală și care au cel puțin studii medii.

(8) Data ședinței în care se va efectua tragerea la sorți se aduce la cunoștință publică prin presă, de către președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un procesverbal, semnat de președinte.

(9) Procesul-verbal constituie actul de învestitură.

(10) Președintele tribunalului va desemna pe președintele biroului electoral de circumscripție și pe locțiitorul acestuia.

(11) Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alineatelor precedente, îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri în circumscripția respectivă.

(12) În termen de 3 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, filialele locale ale partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale vor comunica, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în considerare.

(13) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale se face în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (12), de către președintele biroului electoral, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși pentru consiliul local și pentru primar. Un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală nu poate avea mai mult de 2 reprezentanți.

(14) Persoanele care au calitatea de reprezentanți ai unui partid politic, ai unei alianțe politice sau alianțe electorale în biroul electoral de circumscripție se stabilesc în ordinea menționată în comunicarea prevăzută la alin. (12).

(15) În cazul în care două sau mai multe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale au propus același număr de candidați, reprezentanții lor fac parte din biroul electoral de circumscripție, în limita locurilor neocupate de reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, aflate, potrivit alin. (13), într-o situație mai favorabilă; dacă prin aplicarea acestei prevederi nu este posibil ca toți reprezentanții să fie incluși în componența biroului electoral, președintele acestuia va proceda la tragerea la sorți, în prezența delegaților partidelor politice sau ai alianțelor în cauză.

(16) În cazul în care partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale nu nominalizează reprezentanți, președintele biroului electoral de circumscripție va proceda la completarea biroului, incluzând în acesta, prin tragere la sorți, persoane care nu fac parte din nici un partid politic, alianță politică sau alianță electorală dintr-o listă propusă de primar. Lista se va depune de către primar în termen de 24 de ore de la solicitarea președintelui biroului electoral de circumscripție.

Art. 23. - Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în circumscripția electorală în care funcționează;
b) veghează la întocmirea, în termen, a listelor electorale suplimentare, a copiilor de pe listele electorale permanente și la organizarea secțiilor de votare;
c) înregistrează listele de candidați și candidaturile independente pentru consiliile locale, precum și candidaturile pentru primar și constată rămânerea definitivă a acestora;
d) fac publicațiile și afișările necesare cu privire la listele de candidați și candidaturile independente pentru consilieri și pentru primar;
e) stabilesc, pe baza numărului de alegători înscriși în listele electorale permanente, comunicat de către primar conform dispozițiilor art. 20, numărul de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor independente;
f) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "votat";
g) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale ale secțiilor de votare;
h) biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească și municipală totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatul alegerilor pentru circumscripțiile electorale în care funcționează; eliberează consilierilor și primarilor aleși certificatul doveditor al alegerii; totalizează voturile exprimate pentru consilierii județeni, întocmește procesul-verbal și îl înaintează biroului electoral de circumscripție județeană, împreună cu contestațiile aferente;
i) biroul electoral de circumscripție județeană totalizează voturile exprimate pentru consiliul județean și stabilește rezultatul alegerilor pentru consiliul județean; eliberează consilierilor certificatul doveditor al alegerii, după care transmite consiliului județean procesele-verbale privitoare la rezultatul alegerilor pentru consilieri, în vederea validării alegerii acestora;
j) organizează, dacă este cazul, desfășurarea celui de-al doilea tur de scrutin;
k) comunică date cu privire la alegeri și rezultatul acestora, prin biroul electoral județean, Biroului Electoral Central și Guvernului și aduc la cunoștință populației din cuprinsul circumscripției electorale, prin orice mijloc de publicitate, rezultatul alegerilor;
l) primesc de la birourile electorale ale secțiilor de votare și predau judecătoriilor, respectiv Tribunalului Municipiului București, în a căror rază teritorială funcționează, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

Art. 24. - Biroul electoral de circumscripție a municipiului București organizează și alegerea Consiliului General al Municipiului București, îndeplinind, în mod corespunzător, atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru biroul electoral de circumscripție județeană.

Art. 25. - (1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt constituite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia și 7-9 membri.

(2) Președintele și locțiitorul său sunt, de regulă, juriști care nu fac parte din nici un partid politic, alianță politică sau alianță electorală, desemnați de președintele tribunalului județean sau al municipiului București, prin tragere la sorți, dintre cei înscriși pe o listă întocmită de prefecți sau primari.

(3) În cazul în care numărul juriștilor este insuficient, lista va fi completată cu alte persoane, propuse de primar, care au cel puțin studii medii, se bucură de prestigiu în localitatea în care domiciliază și nu fac parte din nici un partid politic, alianță politică sau alianță electorală. Lista va cuprinde un număr de persoane mai mare cu 10% decât cel necesar, acestea fiind rezervă, la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor stabiliți potrivit alin. (2); lista va conține: numele, prenumele, domiciliul, locul de muncă, telefoanele și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prevederile art. 22 alin. (5), privitoare la gruparea în liste, se aplică în mod corespunzător.

(4) Desemnarea președintelui și a locțiitorului acestuia, precum și completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare cu ceilalți membri se fac cel mai târziu cu 15 zile înaintea datei alegerilor.

(5) Birourile electorale ale secțiilor de votare se completează cu câte un reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, în ordinea descrescătoare a numărului de candidați propuși.

(6) În vederea desemnării membrilor biroului electoral al secției de votare, președintele biroului electoral de circumscripție va comunica președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, în termen de 48 de ore de la desemnarea acestora, potrivit alin. (2), numărul de candidați propuși de fiecare partid politic, alianță politică sau alianță electorală. De asemenea, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au depus liste de candidați sau candidați pentru funcția de primar în circumscripția respectivă sunt obligate să comunice, fiecare, prin filiale locale, președintelui biroului electoral al secției de votare, în același termen, numele și prenumele reprezentantului lor.

(7) Prevederile art. 22 alin. (14), (15) și (16) se aplică în mod corespunzător, tragerea la sorți efectuându-se de către președintele biroului electoral al secției de votare.

(8) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare se face de către președintele acestuia, pe baza comunicărilor prevăzute la alin. (6) sau, după caz, a prevederilor alin. (7).

(9) Operațiunile de desemnare a membrilor biroului electoral al secției de votare se consemnează într-un procesverbal care constituie dovada calității de membru în biroul electoral al secției de votare.

(10) Desemnarea membrilor biroului electoral al secției de votare și încheierea procesului-verbal se fac în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (6), în prezența delegaților desemnați de partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale.

(11) Birourile electorale ale secțiilor de votare se constituie pe data desemnării membrilor acestora.

Art. 26. - Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:

a) primesc, de la primari, copiile de pe listele electorale permanente și listele electorale suplimentare și asigură condițiile necesare verificării acestora de către alegători; primesc de la birourile electorale de circumscripție buletinele de vot pentru alegătorii ce urmează să voteze la secția respectivă, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "votat";
b) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acesteia;
c) numără voturile și consemnează rezultatul votării pentru circumscripțiile electorale pentru care s-a votat la secția respectivă, și anume, pentru consiliul local, pentru primar și pentru consiliul județean;
d) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
e) înaintează biroului electoral de circumscripție procesele-verbale cuprinzând rezultatul votării, împreună cu contestațiile depuse;
f) predau, cu proces-verbal, biroului electoral de circumscripție buletinele de vot întrebuințate și necontestate, precum și pe cele anulate, ștampilele și celelalte materiale necesare votării.

Art. 27. - Birourile electorale de circumscripție județeană îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 23, precum și următoarele atribuții:

a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în toate circumscripțiile electorale din cuprinsul județului;
b) asigură aducerea la cunoștință birourilor electorale din județ a hotărârilor Biroului Electoral Central și urmăresc modul de aplicare a acestora;
c) efectuează instruirea președinților birourilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare din cuprinsul județului;
d) primesc de la birourile electorale de circumscripție procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, centralizează rezultatele pe județ, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și le dau publicității. Rezultatul centralizării datelor pe județ se consemnează într-un proces-verbal, care se transmite Biroului Electoral Central, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 28. - (1) În județele în care se organizează alegeri numai în unele circumscripții electorale se constituie un birou electoral județean, format din 5 judecători, potrivit procedurii prevăzute în art. 29, care se aplică în mod corespunzător.

(2) Birourile electorale județene, constituite potrivit alin. (1), îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute în prezenta lege pentru Biroul Electoral Central.

Art. 29. - (1) Biroul Electoral Central este alcătuit din 7 judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(2) Desemnarea celor 7 judecători se face în ședință publică, în termen de 5 zile de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, de către președintele Curții Supreme de Justiție, dintre toți judecătorii în exercițiu ai Curții. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un procesverbal, semnat de președinte și de consultantul șef al Curții Supreme de Justiție, care constituie actul de învestire. Data ședinței se aduce la cunoștință publică prin presă, de către președintele Curții Supreme de Justiție, cu cel puțin 24 de ore înainte.

(3) În termen de 24 de ore de la învestire, cei 7 judecători aleg din rândul lor, prin vot secret, pe președintele Biroului Electoral Central.

Art. 30. - (1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții:

a) veghează la actualizarea listelor electorale permanente și la întocmirea de către primari a copiilor de pe acestea;
b) urmărește și asigură respectarea și aplicarea corectă a dispozițiilor legale privitoare la alegeri pe întreg teritoriul țării; asigură interpretarea uniformă a prevederilor legale;
c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la modul de constituire, componența și activitatea birourilor electorale județene;
d) primește și soluționează orice contestație cu privire la organizarea și desfășurarea alegerilor locale, altele decât cele care, prin prezenta lege, sunt date în competența birourilor electorale de circumscripție, a birourilor electorale județene sau a instanțelor judecătorești;
e) primește procesele-verbale întocmite de birourile electorale județene, împreună cu procesele-verbale conținând rezultatul alegerilor, întocmite de birourile electorale de circumscripție, totalizează rezultatele pe țară, pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți, separat pentru consiliile locale, consiliile județene și primari, și le publică în Monitorul Oficial al României și în presă;
f) soluționează sesizările privitoare la frauda electorală, putând dispune anularea alegerilor dintr-o circumscripție electorală, în cazul în care votarea și stabilirea rezultatului alegerilor au avut loc prin fraude de natură a modifica atribuirea mandatelor în circumscripția electorală respectivă; în astfel de cazuri, dispune repetarea scrutinului în termen de cel mult două săptămâni. Noile alegeri au loc în aceleași condiții, folosindu-se aceleași liste electorale și aceleași liste de candidați și candidaturi independente, cu excepția cazurilor în care s-a dispus de către birou anularea unei liste de candidați sau a unor candidaturi independente în sarcina cărora s-a reținut comiterea fraudei care a determinat anularea alegerilor;
g) soluționează contestațiile privitoare la încălcarea dispozițiilor art. 56 alin. (1), (8), (9) și (10) referitoare la subvenționarea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau candidaților independenți, dispunând anularea voturilor și mandatelor acordate celor cărora le este imputabilă această faptă. În astfel de cazuri, Biroul Electoral Central dispune restabilirea rezultatului alegerilor, în condițiile art. 77 din prezenta lege;
h) îndeplinește orice alte atribuții ce-i sunt stabilite prin lege.

(2) Biroul Electoral Central acreditează, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pe observatorii străini, precum și pe delegații mass-media străini și soluționează contestațiile cu privire la acreditarea sau refuzul acreditării de către biroul electoral județean.

(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o circumscripție electorală se poate face numai de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau candidații independenți care au participat la alegeri, în termen de 48 de ore de la încheierea votării, sub sancțiunea decăderii. Cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei. Soluționarea cererii de către Biroul Electoral Central se face până la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.

(4) În exercitarea atribuțiilor ce-i revin, Biroul Electoral Central emite hotărâri care se aduc la cunoștință în ședință publică și prin orice mijloc de publicitate. Hotărârile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru toate birourile electorale din țară, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică.

(5) Hotărârile Biroului Electoral Central prin care se dau interpretări unor prevederi ale prezentei legi se publică în Monitorul Oficial al României.

Art. 31. - Biroul Electoral Central își încetează activitatea după publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului alegerilor locale și județene, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 32. - (1) Contestațiile asupra modului de constituire și a componenței birourilor electorale se pot face în termen de 48 de ore de la constituirea sau, după caz, de la completarea acestora.

(2) Contestațiile se soluționează de biroul electoral de circumscripție, dacă privesc biroul electoral al secției de votare; de biroul electoral județean, dacă privesc biroul electoral de circumscripție; de Biroul Electoral Central, dacă privesc biroul electoral județean, și de Curtea Supremă de Justiție, dacă privesc Biroul Electoral Central, în termen de două zile de la înregistrare.

(3) Hotărârea este definitivă.

Art. 33. - (1) Birourile electorale lucrează în prezența majorității membrilor ce le compun.

(2) Hotărârile birourilor electorale se iau cu votul majorității celor prezenți.

Art. 34. - Reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice și ai alianțelor electorale în birourile electorale nu pot primi alte însărcinări în afara celor prevăzute de prezenta lege.

Art. 35. - Nu pot fi membri ai birourilor electorale de circumscripție și ai birourilor electorale ale secțiilor de votare candidații în alegeri, soții, cât și rudele și afinii până la gradul al doilea, precum și persoanele care nu au exercițiul drepturilor electorale.

Secțiunea a 5-a
Candidaturile

Art. 36. - Numărul consilierilor pentru consiliile locale este cel prevăzut în Legea administrației publice locale.

Art. 37. - Propunerile de candidați pentru consilieri locali, consilieri județeni și primari se fac pe circumscripții electorale și se depun la birourile electorale de circumscripție cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor.

Art. 38. - (1) Propunerile de candidați se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care participă la alegeri, sub semnătura conducerii organizațiilor județene ale acestora, iar în cazul candidaților independenți, pe baza listei susținătorilor.

(2) În cazul alianțelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidați vor fi semnate și de conducerile județene ale fiecărui partid din alianță.

(3) Listele de candidați trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul și data nașterii, ocupația, profesia și apartenența politică a candidaților, iar în cazul alianțelor, și partidul care i-a propus.

(4) Listele de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați.

(5) Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde numele, prenumele, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.

Art. 39. - O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripție electorală.

Art. 40. - Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale vor putea propune câte o listă de candidați în fiecare circumscripție electorală pentru consiliul local, consiliul județean și câte un candidat pentru funcția de primar.

Art. 41. - (1) Candidații independenți pentru funcția de consilier vor trebui să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în liste, împărțit la numărul de consilieri ce pot fi aleși în comuna, orașul sau județul respectiv, dar nu mai puțin de 50.

(2) Pentru funcția de primar, candidații independenți trebuie să prezinte lista susținătorilor, care va cuprinde minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în liste pentru circumscripția pentru care candidează, dar nu mai puțin de 150.

(3) Nu se admit liste de candidați independenți pentru funcția de consilier.

Art. 42. - (1) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, numele și prenumele candidatului, funcția pentru care candidează, numele și prenumele susținătorului, data nașterii, adresa, denumirea, seria și numărul actului de identitate, precum și semnătura acestuia. În listă se vor menționa, de asemenea, numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor susținătorilor.

(2) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege.

(3) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot. Un susținător poate sprijini câte un singur candidat la funcția de consilier sau de primar.

(4) Adeziunile susținătorilor se dau pe propria răspundere a acestora.

(5) Lista de susținători va fi însoțită de declarația de acceptare a candidaturii, dată în condițiile art. 38 alin. (4) și (5).

Art. 43. - (1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale pentru ca o persoană să poată candida, respectarea condițiilor de fond și de formă ale listelor de candidați, precum și ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.

(2) Două exemplare ale propunerii de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului; unul dintre exemplarele restituite depunătorului se înregistrează de către acesta la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală, respectiv la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală.

(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul său, la loc vizibil.

Art. 44. - Candidații pot renunța la candidatură, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, potrivit art. 46 alin. (1). În acest scop, persoana în cauză va da o declarație, în condițiile art. 38 alin. (4) și (5).

Art. 45. - (1) Acceptarea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către cetățeni, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, în termen de 5 zile de la afișarea propunerii de candidatură sau de la expirarea termenului de depunere a candidaturii.

(2) Respingerea de către biroul electoral de circumscripție a unei candidaturi poate fi contestată de către candidat, partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale care au propus candidatura respectivă, în termen de 3 zile de la respingere.

(3) Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatorului, numele și prenumele persoanei a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatorului și indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să-l reprezinte.

(4) Contestația și cererea de recurs se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.

(5) Contestațiile privind admiterea sau respingerea candidaturilor se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către judecătoria, respectiv tribunalul, în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală. Hotărârea nu se comunică.

(6) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face recurs în termen de 24 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară. Recursul se soluționează în termen de 24 de ore de la înregistrare.

(7) Hotărârea pronunțată în recurs este definitivă și irevocabilă.

Art. 46. - După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă, dacă este cazul, termenele prevăzute la art. 45 alin. (1), (2), (5) și (6), birourile electorale de circumscripție încheie un proces-verbal prin care constată rămânerea definitivă a candidaturilor, afișează la sediul lor, precum și la sediul secțiilor de votare, după constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui și prenumelui, domiciliului, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi făcute publice prin presă și prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.

Secțiunea a 6-a
Buletinele de vot

Art. 47. - Modelele buletinelor de vot se stabilesc de către Guvern și sunt diferite pentru consiliile locale și pentru primari.

Art. 48. - (1) Buletinul de vot va fi format din una sau mai multe file. Pe paginile interioare ale buletinului de vot se vor imprima patrulatere în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidaturi, respectiv de candidați independenți, în așa fel încât ultima pagină să rămână albă pentru aplicarea ștampilei de control.

(2) Patrulaterele se vor imprima paralel între ele, câte două coloane pe aceeași pagină.

(3) În unghiul din partea stângă de sus a patrulaterului se va imprima denumirea partidului politic, alianței politice sau alianței electorale care participă la alegeri ori, după caz, mențiunea "Candidat independent", iar în unghiul din partea dreaptă de sus, semnul electoral.

(4) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor imprima listele de candidați în ordinea rezultată din tragerea la sorți efectuată de către președintele biroului electoral de circumscripție; candidații se identifică pe listă prin nume și prenume și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică și alianța electorală care a depus lista.

(5) Pentru fiecare candidat independent se imprimă un patrulater distinct în partea finală a buletinului de vot, în care aceștia vor fi trecuți în ordinea înregistrării propunerilor.

(6) Pentru alegerea primarului se vor imprima în patrulaterele buletinului de vot numele și prenumele candidatului în ordinea stabilită prin tragerea la sorți la biroul electoral în prezența reprezentanților partidelor.

(7) Dimensiunile buletinului de vot se stabilesc de către biroul electoral de circumscripție, ținând seama de numărul patrulaterelor, precum și de spațiul necesar pentru imprimarea numelui candidaților și a celorlalte date prevăzute la alin. (3) și (4).

(8) Hârtia pentru buletinul de vot va fi de culoare albă și suficient de groasă pentru a nu se distinge pe verso numele imprimat și votul dat.

Art. 49. - (1) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale își pot stabili semne electorale pe care le comunică Biroului Electoral Central, în termen de 5 zile de la constituirea acestuia.

(2) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care au participat la alegerile anterioare își pot păstra semnele electorale, având obligația să le comunice Biroului Electoral Central, potrivit alin. (1).

(3) Semnele electorale nu pot fi contrare ordinii de drept și bunelor moravuri.

(4) În toate circumscripțiile electorale, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, formate la nivel național sau județean, vor utiliza același semn electoral.

(5) În cazul semnelor electorale noi, dacă același semn este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice ori alianțe electorale, atribuirea se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice ori alianței electorale care a înregistrat primul respectivul semn.

(6) Biroul Electoral Central comunică prefecturilor semnele electorale, până la data rămânerii definitive a candidaturilor, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.

Art. 50. - (1) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de birourile electorale de circumscripție prin grija prefecților.

(2) Pentru întreaga circumscripție electorală, buletinele vor fi imprimate cu litere de aceeași mărime, aceleași caractere și aceeași cerneală, într-un număr egal cu al alegătorilor înscriși în liste, cu un plus de 10%.

(3) Buletinele vor fi tipărite cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor.

Art. 51. - (1) Buletinele de vot se distribuie în circumscripțiile electorale de către prefecți și se preiau de către primar, împreună cu președintele biroului electoral de circumscripție, pe bază de proces-verbal. Buletinele de vot se predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, pe bază de proces-verbal, cel mai târziu în preziua alegerilor.

(2) Distribuirea și predarea buletinelor de vot se fac în pachete sigilate de câte 100 de bucăți.

Art. 52. - La primărie, la sediul biroului electoral de circumscripție, precum și la cele ale secțiilor de votare se va afișa, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de imprimare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, după ce a fost vizat și anulat de președintele biroului electoral de circumscripție.

Art. 53. - La cererea partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau a candidaților independenți care participă la alegeri, biroul electoral de circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte un buletin de vot din fiecare categorie, vizat și anulat.

Secțiunea a 7-a
Campania electorală

Art. 54. - Campania electorală începe la data aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor și se încheie cu două zile înainte de ziua alegerilor.

Art. 55. - (1) În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masă.

(2) În timpul campaniei electorale se asigură nediscriminatoriu candidaților spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii în primării, școli, amfiteatre, case de cultură, cămine culturale și cinematografe, pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

(3) Candidații vor stabili de comun acord cu comandanții unităților militare, în raport cu programul acestora, întâlniri cu militarii în termen. Aceste întâlniri se vor desfășura în afara unităților militare.

(4) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

(5) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Art. 56. - (1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și candidații independenți sunt obligați să declare public subvențiile primite pentru campania electorală de la persoanele fizice sau juridice din țară, după deschiderea campaniei electorale.

(2) Primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului, alianței politice sau alianței electorale.

(3) Mandatarul financiar răspunde solidar, cu partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care l-a desemnat, de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvențiile acordate și de respectarea prevederilor alin. (1).

(4) Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau juridică.

(5) Un partid, o alianță politică sau o alianță electorală poate avea mai mulți mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita și împuternicirile acestora.

(6) Mai multe partide, alianțe politice sau alianțe electorale pot folosi serviciile aceluiași mandatar.

(7) Calitatea de mandatar financiar se dobândește numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Finanțelor și după aducerea la cunoștință publică prin presă.

(8) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și candidaților independenți care primesc subvenții de la persoane fizice sau juridice din țară.

(9) Este interzisă subvenționarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice, străine sau din străinătate. Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul statului.

(10) Se interzice subvenționarea campaniei electorale a unui partid politic, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat.

Art. 57. - (1) Accesul partidelor parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune, numai în măsura în care depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antenă acordat în aceste situații va fi proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv. La serviciile naționale publice de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe.

(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participă în alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv al României.

(3) Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face prin contract încheiat între mandatarii financiari și respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie, pentru toți solicitanții, în condițiile prezentului articol.

(4) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, precum și candidații independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, în termen de 5 zile de la declanșarea campaniei electorale, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune, publice și private, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.

(5) Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, proporțional cu numărul de liste complete de candidați depuse, în fiecare din zilele de marți, miercuri, joi, vineri și sâmbătă, la ore de maximă audiență. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, pe toată durata desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale din municipiul București și cei din reședințele de județ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studiou, au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp, de 5 minute, pe toată durata campaniei electorale.

(6) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale vor fi realizate în direct sau înregistrate, în proporțiile stabilite de aceștia.

(7) Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antenă intră în competența Consiliului Național al Audiovizualului.

(8) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

(9) Sondajele de opinie care se difuzează în afara emisiunilor electorale au caracter de știri de presă și urmează regimul acestora.

Art. 58. - (1) Primarii sunt obligați ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afișaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară că vor depune liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, cât și de candidații independenți. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

(2) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă pentru partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri și pentru candidații independenți.

(3) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent poate aplica un singur afiș electoral.

(4) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afișajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

(5) Un afiș electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 300 mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.

(6) Sunt interzise afișele electorale care combină culori sau alte semne grafice, astfel încât să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

(7) Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și afișelor electorale.

Art. 59. - (1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, soluționând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.

(2) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

(3) Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la biroul electoral județean, respectiv la Biroul Electoral Central; soluția dată asupra contestației este definitivă.

(4) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presă și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

CAPITOLUL III
Desfășurarea alegerilor

Art. 60. - (1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigură de către primari.

(2) Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se află biroul președintelui.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat să ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.

(4) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.

Art. 61. - (1) În ziua alegerilor, la ora 5,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezența celorlalți membri, verifică urnele, existența listelor electorale, a buletinelor de vot și a ștampilelor, după care închide și sigilează urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

(2) Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot.

Art. 62. - (1) Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiții.

(2) Puterile lui, în această privință, se întind și în afara sediului secției de votare, până la o distanță de 500 metri.

(3) La desfășurarea operațiunilor de votare pot participa observatori străini și observatori naționali, acreditați în acest scop.

(4) Pot fi acreditați, ca observatori naționali, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite.

(5) Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic, alianțe politice sau alianțe electorale.

(6) Acreditarea observatorilor naționali poate fi contestată la Biroul Electoral Central.

(7) În afara membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media români și străini, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

(8) Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecților.

Art. 63. - Votarea are loc într-o singură zi. Ea începe la ora 6,00 și se termină la ora 21,00. În cazul în care se constată că mai sunt alegători care nu au votat, președintele biroului electoral al secției de votare poate prelungi, cu aprobarea președintelui biroului electoral de circumscripție, timpul votării până cel mai târziu la ora 24,00, când votarea se declară încheiată.

Art. 64. - (1) Alegătorii vor vota numai la secția de votare unde au fost înscriși în listele electorale.

(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare va prezenta buletinul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va încredința buletinele de vot și ștampila de votare.

(3) Alegătorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

(4) Ștampila cu mențiunea "votat" trebuie să fie rotundă și astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul în care se aplică.

(5) După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară, și le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

(6) Îndoirea greșită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat.

(7) În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează și se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

(8) Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui.

(9) Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

(10) După votare, pe actul de identitate al fiecărui alegător se aplică ștampila cu mențiunea "votat" și data.

Art. 65. - (1) Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul însărcinat cu menținerea ordinii vor vota la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la această secție.

(2) Militarii în termen vor vota pentru consiliul local și pentru primarul localității în care se află unitatea militară.

Art. 66. - Candidații și oricare alegător au dreptul să conteste identitatea persoanei care se prezintă la vot. În acest caz, identitatea se va stabili de președinte prin orice mijloace. În cazul în care contestația este întemeiată, președintele va opri de la votare pe alegătorul contestat, va consemna faptul într-un proces-verbal și va sesiza această situație autorităților polițienești.

Art. 67. - (1) Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

(2) Suspendarea nu poate depăși o oră și va fi anunțată prin afișare la ușa localului de vot cu cel puțin o oră înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși două ore.

(3) În timpul suspendării, urnele de votare, ștampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub pază permanentă, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în același timp.

(4) Cei care, în baza art. 62 alin. (7), pot asista la votare nu pot fi obligați să părăsească sala de vot în acest timp.

Art. 68. - (1) Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă.

(2) Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoțitor ales de el.

Art. 69. - (1) Pentru alegătorii netransportabili din cauză de boală sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se află internați, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplasează cu o urnă specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de președintele biroului electoral al secției de votare.

Art. 70. - La ora 21,00 sau în situația prevăzută la art. 63, la ora 24,00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată.

CAPITOLUL IV
Stabilirea și constatarea rezultatelor alegerilor

Secțiunea 1
Stabilirea rezultatelor votării

Art. 71. - (1) După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și la deschiderea urnelor, în prezența membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare.

(2) Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului pentru funcția de primar votat și va arăta buletinul de vot celor prezenți.

(3) Sunt nule buletinele care nu poartă ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "votat" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

(4) Rezultatul se va consemna în două tabele separate, pentru consiliul local, consiliul județean, respectiv pentru primar, unul va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul, de către candidații prezenți. La municipiul București se va întocmi tabel și pentru primarul general al Capitalei.

(5) În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votanților, numărul voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.

Art. 72. - (1) După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum și pentru primari, câte un proces-verbal, în două exemplare.

(2) Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor, potrivit listelor de alegători;
b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul voturilor nule;
e) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;
f) numărul voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar;
g) expunerea, pe scurt, a întâmpinărilor, constestațiilor și a modului de soluționare a lor, precum și a contestațiilor înaintate biroului electoral de circumscripție;
h) starea sigiliilor de pe urne, la încheierea votării;
i) numărul buletinelor de vot primite;
j) numărul buletinelor de vot rămase, neîntrebuințate și anulate.

(3) Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.

(4) Lipsa semnăturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

Art. 73. - (1) În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

(2) Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

(3) Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

Art. 74. - Pentru fiecare consiliu local, consiliu județean, respectiv pentru primar, se întocmește câte un dosar care va cuprinde: procesele-verbale și contestațiile privitoare la operațiunile electorale ale secției de votare, precum și buletinele nule și cele contestate. Dosarele, sigilate și ștampilate, se vor înainta biroului electoral de circumscripție, de către președintele biroului electoral al secției de votare, cu pază militară, în cel mult 24 de ore de la încheierea votării, și însoțit, la cerere, de reprezentanții partidelor.

Secțiunea a 2-a
Constatarea rezultatelor alegerilor

Art. 75. - (1) După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numărării voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și întâmpinărilor primite, biroul electoral de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea de mandate, în condițiile prezentei legi.

(2) În acest scop, biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare listă de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.

(3) De asemenea, se va adiționa pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute.

(4) La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul să staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.

Art. 76. - (1) Dacă din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală au votat mai puțin de jumătate plus unul, biroul electoral de circumscripție face mențiunea despre aceasta în procesul-verbal pe care îl încheie pentru a se organiza noi alegeri.

(2) Noile alegeri au loc, de drept, la două săptămâni de la data alegerilor precedente, în aceleași condiții, folosinduse aceleași liste de candidați și candidaturi, precum și aceleași liste electorale.

(3) Alegerile se consideră valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

Art. 77. - (1) Repartizarea mandatelor de consilieri se face astfel:

a) în prima etapă, numărul de mandate ce revine fiecărei liste de candidați, precum și candidaților independenți, se stabilește de biroul electoral de circumscripție în funcție de coeficientul electoral, determinat prin împărțirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele și candidații independenți la numărul total al consilierilor din circumscripția respectivă; biroul electoral de circumscripție va repartiza fiecărei liste atâtea mandate de câte ori se include coeficientul electoral în numărul total al voturilor exprimate pentru lista respectivă; atribuirea mandatelor de pe fiecare listă se va face în ordinea înscrierii candidaților pe listă și va începe cu lista de candidați pentru care s-au exprimat cele mai multe voturi; de asemenea, va fi declarat ales candidatul independent care a obținut un număr cel puțin egal cu coeficientul electoral.

Se consideră voturi neutilizate pentru fiecare listă de candidați a partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale ori a candidaților independenți cele care au rămas după atribuirea mandatelor, precum și cele inferioare coeficientului electoral;

b) în etapa a II-a, biroul electoral de circumscripție va înregistra numărul de voturi neutilizate pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau candidat independent; mandatele neatribuite vor fi repartizate partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale sau candidaților independenți, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate, câte unul pentru fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală și candidat independent, până la epuizarea lor. Dacă nu se reușește repartizarea mandatelor, operațiunea se repetă până la epuizarea acestora.

(2) Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanță a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă, până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant, partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirmă în scris că aceștia fac parte din partidul politic, alianța politică sau alianța electorală respectivă.

Art. 78. - (1) Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de către biroul electoral de circumscripție. Este declarat primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(2) În cazul în care nici unul dintre candidații la funcția de primar nu a întrunit această majoritate, se organizează un alt tur de scrutin, în cel mult două săptămâni, între candidații aflați pe primele două locuri.

(3) Este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

Art. 79. - În caz de paritate de voturi a cel puțin 2 candidați pentru funcția de primar, se declară balotaj și se vor organiza, de drept, noi alegeri, în termen de două săptămâni. La acestea vor participa numai candidații aflați în situația de balotaj.

Art. 80. - (1) În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (2), decedează, renunță sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege spre a fi ales, la turul al doilea va participa candidatul situat pe locul următor.

(2) Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarându-l primar pe celălalt candidat.

Art. 81. - (1) Biroul electoral de circumscripție încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul județean și pentru primar, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor. În municipiul București birourile electorale de circumscripție întocmesc procese-verbale separate și pentru primarul general și pentru Consiliul General al Municipiului București.

(2) Procesul-verbal va cuprinde:

a) numărul alegătorilor din circumscripția electorală, potrivit listelor de alegători;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul total al voturilor nule;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare listă de candidați sau de fiecare candidat independent;
f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de fiecare candidat la funcția de primar;
g) numele și prenumele candidaților aleși pentru fiecare consiliu local și consiliu județean, partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care i-a propus, respectiv mențiunea de candidat independent;
h) numele și prenumele primarului ales și partidul politic, alianța politică sau alianța electorală care l-a propus sau mențiunea de candidat independent;
i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și hotărârilor luate de biroul electoral de circumscripție care sunt definitive.

(3) Procesele-verbale se întocmesc în două exemplare și se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului electoral de circumscripție și vor purta ștampila acestuia.

(4) Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, împreună cu întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean și Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu pază militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului București.

(5) Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral județean.

(6) Membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal, reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale, care au depus listele de candidați, precum și candidaților independenți li se eliberează, la cerere, o copie certificată de președintele sau vicepreședintele biroului electoral. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

(7) Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali, consilierilor județeni și primarului.

(8) Pentru primarul general al Capitalei și pentru Consiliul General al Municipiului București, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral al municipiului București.

Art. 82. - (1) Biroul electoral județean centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, consilierii județeni și pentru primari.

(2) Procesul-verbal se încheie în două exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripție, și va cuprinde:

a) numărul total al alegătorilor din județ, potrivit listelor electorale;
b) numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne;
c) numărul total al voturilor valabil exprimate;
d) numărul total al voturilor nule;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de listele de candidați la funcția de consilier, grupate pe partide politice, alianțe politice sau alianțe electorale, precum și pe candidați independenți;
f) numărul total al voturilor valabil exprimate, obținute de candidați pentru funcția de primar, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;
g) numărul total al mandatelor de consilieri, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți;
h) numărul total al mandatelor pentru funcția de primar, grupate pe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale și pe candidați independenți.

(3) Procesul-verbal se semnează de membrii biroului electoral județean și va purta ștampila acestuia.

(4) Un exemplar al procesului-verbal se înaintează în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripții, cu pază militară, la Biroul Electoral Central.

(5) Biroul electoral județean dă publicității, prin Monitorul oficial al județului, rezultatul alegerilor pentru județul respectiv.

Art. 83. - Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător și pentru alegerea Consiliului General al Municipiului București.

Art. 84. - (1) Consilierii județeni sau ai municipiului București, validați, nu pot face parte în același timp din consiliile locale; locurile vacante se completează potrivit art. 77 alin. (2). Candidații declarați aleși, atât în funcția de consilier local cât și de consilier județean, sunt obligați ca, în termen de 10 zile de la data ultimei validări, să opteze pentru una dintre cele două calități.

(2) Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul persoanelor alese atât în funcția de consilier de sector, cât și în aceea de consilier al municipiului București.

CAPITOLUL V
Contravenții și infracțiuni

Art. 85. - Constituie contravenții, în măsura în care, potrivit legii, nu sunt infracțiuni, următoarele fapte:

a) înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale ale localității de domiciliu, înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susținătorilor cu încălcarea prevederilor art. 42, precum și încălcarea dispozițiilor referitoare la afișarea listelor electorale, a listelor de candidați și a candidaților independenți sau la folosirea semnelor electorale;
b) neluarea, de către organizatori, a măsurilor necesare desfășurării normale a adunărilor electorale, precum și distribuirea și consumarea de băuturi alcoolice în timpul acestor adunări;
c) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor-program afișate sau a oricăror alte afișe ori anunțuri de propagandă electorală tipărite;
d) afișarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor prezentei legi;
e) acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidați;
f) neaducerea la cunoștință publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripție, a propunerilor de candidaturi;
g) refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art. 62 alin. (7);
h) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi, potrivit dispozițiilor art. 62 alin. (2);
i) refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot și ștampila de votare alegătorului înscris în listă și care prezintă act de identitate, precum și înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă acest act;
j) întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale cu încălcarea dispozițiilor art. 72;
k) părăsirea localului secției de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor și de semnarea procesului-verbal de către membrii biroului electoral al secției de votare;
l) continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispozițiilor art. 54, precum și sfătuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secțiilor de votare sau în locurile prevăzute de art. 62 alin. (2), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau candidați independenți;
m) primirea de subvenții pentru campania electorală, altfel decât printr-un mandatar financiar, sau încălcarea de către acesta a obligațiilor ce-i revin potrivit prevederilor prezentei legi;
n) purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secției de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;
o) absența nejustificată a președintelui, a locțiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliți potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora.

Art. 86. - Contravențiile prevăzute la art. 85 lit. c), d) și g) se sancționează cu amendă de la 40.000 lei la 100.000 lei; cele de la lit. e), f), j), k), l), m), n) și o), cu amendă de la 100.000 lei la 300.000 lei, iar cele de la lit. a), b), h) și i), cu închisoare contravențională de la o lună la 6 luni sau cu amendă de la 300.000 lei la 1.200.000 lei.

Art. 87. - (1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 85 se face prin proces-verbal întocmit de către:

a) ofițerii și subofițerii de poliție, pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), f), g), h), i), l) și m);
b) primarii și împuterniciții acestora, pentru faptele prevăzute la lit. d) și f);
c) președintele biroului electoral de circumscripție, pentru faptele prevăzute la lit. e), j), k) și n);
d) președintele biroului electoral, în cazul membrilor acestuia, precum și președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul președinților birourilor electorale ierarhic inferioare și pentru locțiitorii acestora, pentru fapta prevăzută la lit. o).

(2) În cazul contravențiilor prevăzute la art. 85 lit. c), d), e), f), g), j), k), l), m), n) și o), o dată cu încheierea procesului-verbal, agentul constatator va aplica și amenda.

(3) Contravențiilor prevăzute la art. 85 le sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

(4) Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 85 lit. a), b), h) și i) va fi înaintat judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținând seama și de dispozițiile Legii nr. 61/1991.

Art. 88. - (1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesită, pentru vindecare, îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecințe: pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 89. - (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 90. - (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați sau candidat independent, precum și primirea acestora de către alegători, în același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

(3) Tentativa se pedepsește.

Art. 91. - (1) Tipărirea și utilizarea de buletine false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 92. - (1) Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 93. - (1) Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepsește.

Art. 94. - Limitele pedepselor pentru infracțiuni prevăzute în Codul penal ori în legile penale speciale, cu excepția celor prevăzute la art. 88-93, săvârșite în legătură cu desfășurarea alegerilor, potrivit capitolului III din prezenta lege, se majorează cu jumătatea maximului special.

Art. 95. - Pentru toate infracțiunile săvârșite în legătură cu alegerea consilierilor și a primarilor, acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu.

Art. 96. - Bunurile destinate sau folosite la săvârșirea contravențiilor prevăzute la art. 85 sau a infracțiunilor prevăzute la art. 88-93, ori rezultate din comiterea acestora, se confiscă.

CAPITOLUL VI
Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 97. - (1) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor se suportă din bugetele locale și județene.

(2) Sediul, dotarea și cheltuielile Biroului Electoral Central se asigură de către Guvern. Sediile și dotarea birourilor electorale județene și ale birourilor electorale de circumscripție județeană se asigură de către primarii municipiilor reședință de județ, împreună cu președinții consiliilor județene și cu prefecții, iar cele ale birourilor electorale de circumscripții comunale, orășenești, municipale și din subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, precum și cele ale secțiilor de votare, de către primar, împreună cu prefecții.

(3) Membrilor birourilor electorale li se acordă o indemnizație stabilită de Guvern pentru fiecare zi de activitate prestată în campania electorală.

Art. 98. - Actele întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 99. - (1) Guvernul, președinții consiliilor județene și primarii vor asigura, pentru sprijinirea activității birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar necesar, pe perioada cât funcționează acestea.

(2) Membrii birourilor electorale, statisticienii și personalul tehnic auxiliar, care au calitatea de angajați, se consideră detașați, pe perioada cât își desfășoară activitatea, la birourile electorale.

(3) Delegații acreditați pot asista la operațiunile electorale numai dacă prezintă actul de acreditare. Ei nu pot interveni în nici un mod în organizarea și desfășurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza pe președintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularități. Orice act de propagandă pentru sau împotriva unui partid politic, alianță politică, alianță electorală ori candidat independent sau încercarea de a influența opțiunea alegătorului, cât și încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancțiunilor legale, anularea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din secția de votare.

Art. 100. - (1) Judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului.

(2) Împotriva hotărârilor definitive și irevocabile, pronunțate de instanțele judecătorești potrivit prezentei legi, nu există cale de atac.

Art. 101. - (1) Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, se calculează din ziua când încep să curgă, până inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare.

(2) Pe întreaga perioadă a alegerilor, birourile electorale și instanțele de judecată vor asigura permanența activității necesare în vederea exercitării de către cetățeni a drepturilor electorale.

Art. 102. - (1) Persoanele lipsite de drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă nu participă la vot și nu vor fi avute în vedere la stabilirea numărului total al alegătorilor, pe întreaga durată stabilită prin hotărâre.

(2) Pentru persoanele deținute în baza unui mandat de arestare preventivă sau aflate în executarea unei sancțiuni contravenționale privative de libertate se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile art. 69 privind urna specială.

Art. 103. - În sensul prezentei legi, organizațiile legal constituite aparținând minorităților naționale sunt asimilate partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale.

Art. 104. - (1) În termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul va stabili modelul copiei de pe listele electorale permanente și al ștampilelor birourilor electorale de circumscripții, birourilor electorale județene și a Biroului Electoral Central. De asemenea, va stabili, cu cel puțin 20 de zile înainte de data alegerilor, modelul ștampilei de control și al ștampilei necesare votării, al proceselorverbale pentru consemnarea rezultatului votării, al certificatului doveditor al alegerii consilierilor și primarului și al adeverinței privind exercitarea dreptului de vot.

(2) Predarea și primirea formularelor, ștampilelor și celorlalte materiale necesare votării se fac pe bază de proces-verbal.

Art. 105. - Prin act de identitate, în sensul prezentei legi, se înțelege buletinul de identitate, adeverința care ține loc de buletin de identitate ori pașaportul diplomatic sau de serviciu, iar în cazul militarilor în termen și al elevilor din școlile militare, carnetul de serviciu militar.

Art. 106. - Birourile electorale județene vor acredita ca observatori interni numai pe cetățenii cu drept de vot împuterniciți de o organizație neguvernamentală care are ca obiect de activitate apărarea drepturilor omului, înființată legal cu cel puțin 6 luni înaintea începerii campaniei electorale.

Art. 107. - Persoanele desemnate ca observatori interni nu pot fi membri ai unui partid politic; acreditarea se acordă pentru toate secțiile de votare de pe raza circumscripției electorale județene sau a municipiului București, numai la cererea organizațiilor menționate la art. 106, însoțită de declarația scrisă a fiecărui observator că va respecta condițiile de acreditare; declarația se dă pe propria răspundere și constituie act de drept public cu toate consecințele prevăzute de lege; condițiile acreditării sunt cele prevăzute în art. 99 alin. (3) din lege și menționate în actul de acreditare.

Art. 108. - Organizațiilor neguvernamentale prevăzute la art. 106 le sunt aplicabile, în mod corespunzător, prevederile art. 56 alin. (9) și ale art. 99 alin. (3).

Art. 109. - Guvernul va stabili durata și condițiile de păstrare a buletinelor de vot întrebuințate, contestate sau necontestate, precum și a celor neîntrebuințate, a ștampilelor și a celorlalte materiale necesare votării.

Art. 110. - (1) Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător alegerilor organizate pe durata unei legislaturi, ca urmare a dizolvării unor consilii locale ori județene, invalidării sau declarării vacante a funcției de primar.

(2) Cu 6 luni înainte de expirarea duratei normale a mandatului nu se vor mai organiza alegeri pentru consiliile locale ori consiliile județene sau pentru primar.

Art. 111. - Prin denumirea birou electoral de circumscripție, folosită de prezenta lege, se înțelege biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească, municipală, județeană și a subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului.


Vineri, 02 decembrie 2022, 02:06

Declinare de raspundere: Informațiile publicate în aceasta rubrică, precum și textele actelor normative nu au caracter oficial.