Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Activitate parlamentară
2020-prezent (dep.)
2016-2020 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
moțiuni
luări de cuvânt în plen
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2016-2020 > Camera Deputaților > Rodica Paraschiv > Comunicate de presa Versiunea pentru printare


primită de la doamna deputat Rodica Paraschiv (Grup PSD)
Migrația, o soluție individuală sau o rezolvare globală!

Refugiații sunt persoane care își părăsesc teritoriul național ca urmare a unei situații de forță majoră, determinate între altele de pericolul pe care îl presupune desfășurarea unor conflicte armate.

^

Migrația, la modul general, este un fenomen deosebit de complex, având ca sursă o combinație de factori economici, politici și sociali: fie în țara de origine a unui migrant (factori de impuls), fie în țara de destinație (factori de atracție). Cu fațete multiple, fenomenul oferă posibilitatea unor abordări, interpretări, supoziții și puncte de vedere diferite. Uimirea, indignarea, teama, respingerea, speranța compasiunea sau solidaritatea sunt doar câteva din sentimentele pe care le generează valul de refugiați abătut asupra Europei.
În spiritul solidarității umane nu putem rămâne insensibili la drama cu care se confruntă aceste persoane între care se află și categorii vulnerabile cum ar fi copiii, femeile sau persoanele vârstnice.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat marcarea Zilei Mondiale a Refugiaților în fiecare an la 20 iunie, prin Rezoluția 55/76, din 4 decembrie 2000.
Preocuparea comunității internaționale s-a concretizat în 14 decembrie 1950, când Adunarea Generală a Națiunilor Unite a înființat Înaltul Comisariat pentru Refugiați al Națiunilor Unite (UNHCR). Agenția este mandatată să conducă și să coordoneze operațiunile internaționale pentru protecția refugiaților.
UNHCR este prezent în România începând cu septembrie 1989, când a fost deschis un birou de legătură la invitația guvernului român. Pe 7 ianuarie 1991, România a aderat la Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatului și la Protocolul adițional al acesteia din 1967, iar în 1992 s-a deschis Reprezentanța UNHCR în România.
Încă de la început, UNHCR a oferit asistență tehnică guvernului român pentru îmbunătățirea sistemului de azil și a condițiilor de primire și cazare, dar și pentru implementarea unor programe coerente de integrare pentru cei cărora li se acordă o formă de protecție (statutul de refugiat sau protecție subsidiară).
Uniunea Europeană încearcă să reducă imigrația după ce aproximativ 1,6 milioane de refugiați și migranți au ajuns pe continent, via Marea Mediterana, între 2014-2016.
În fața valului de refugiați, UE a adoptat reglementări menite să demonstreze solidaritatea UE cu migranții care fug de război și caută protecție în Europa. Această atitudine este impusă de poziția unor state cum ar fi Ungaria, Austria și Polonia care „refuză în continuare să participe la programele adoptate”, în timp ce alte țări (Cehia, Bulgaria, Croația și Slovacia) „nu se implică decât într-o măsură foarte limitată” arată Comisia Europeană.
România este parte integrantă a acestui proces. Comisia Europeană a menționat țara noastră printre statele membre ale UE cărora le-a solicitat să intensifice ritmul primirii refugiaților, conform cotelor obligatorii decise în septembrie 2015 și a evidențiat totodată disponibilitatea României de a prelua refugiați direct din Turcia, în baza acordului încheiat de UE cu Ankara.
În anul 2016, s-a înregistrat un număr-record de refugiați care au forțat frontiera României. În total, 1624 de imigranți.
În primul trimestru al anului 2017, potrivit datelor Inspectoratului General pentru Imigrări, peste 110.000 de cetățeni străini au primit drept de ședere în România. În ceea ce privește programul de integrare destinat lor, acesta este derulat pe o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de prelungire pentru alte 6 luni, timp în care refugiații beneficiază de un complex de măsuri de asistență.
Rezolvarea problemelor apărute în urma acestui exod de populație, preocupă în mod deosebit autoritățile, cărora le revine răspunderea pentru găsirea soluțiilor adecvate, dar și comunitatea internațională prin instituțiile și mecanismele create în acest scop.
Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 februarie 2023, 5:11
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro