Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Discursuri, declarații și mesaje
Interviuri
Galerie foto
Agenda
Activitate în teritoriu
Activitate parlamentară
2016-prezent (dep.)
2012-2016 (dep.)
2008-2012 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
2004-2008 (dep.)
Reforma structurală a societății românești. Modernizarea României prin educație
Forum privind pachetul de legi ale educației
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Roberta Alma Anastase > Discursuri, declaratii si mesaje Versiunea pentru printare


președintelui Camerei Deputaților, doamna Roberta Anastase, la Conferința de presă organizată de Reprezentanța Comisiei Europene în România, având ca temă "Douăzeci de ani de la căderea cortinei de fier".

Doamnă Comisar Wallström,
Domnule Președinte al Senatului,
Doamnelor și Domnilor,

Doresc să urez un călduros bun venit în România doamnei Vicepreședinte Margot Wallström, un politician european cu o experiență deosebită, al cărui angajament de a aduce Europa mai aproape de cetățeni este exemplar.
Mă bucur să iau parte astăzi la acest eveniment, organizat la inițiativa Reprezentanței Comisiei Europene la București, pentru care doresc să felicit pe domnul Niculae Idu și echipa domniei sale.
Sărbătorim anul acesta aniversarea a douăzeci de ani de la căderea Cortinei de Fier. Anul 1989 a constituit reparația unei injustiții istorice care a sechestrat nemeritat un număr de popoare europene într-un lagăr concentraționar, totalitar și represiv, eliberarea realizându-se prin voința populară a zecilor de milioane de cetățeni care s-au ridicat împotriva unor regimuri injuste și criminale.
Pentru România, anul 1989 a însemnat încheierea celei mai nefaste și aberante perioade din istoria modernă a țării noastre, și revenirea treptată într-o normalitate europeană, democratică, pluralistă și transparentă; într-o normalitate bazată pe regulile economiei de piață și a libertăților individuale. Anul 1989 a constituit pentru noi, românii, începutul unui proiect național care viza modernizarea țării și integrarea acesteia în marea familie a democrațiilor europene.
Acum, la două decenii de la căderea comunismului, avem și datoria de a privi înapoi cu un ochi critic asupra perioadei ce ne desparte de atunci, de momentul zero al democrației românești.
O evaluare la rece a parcursului României în ultimele două decenii ne arată o serie de succese de netăgăduit, precum realizarea primei alternanțe democratice în 1996, și o creștere a nivelului de trai pentru cetățeni în ultimii ani.
Dar, ca o națiune responsabilă și sigură de sine, nu trebuie să ignorăm nici sincopele din reconstrucția recentă a României, precum mineriadele din 1990 și 1991, eșecurile reformei economice din prima jumătate a anilor 90, marea corupție sau delapidarea sistemului financiar din prima decadă a tranziției. Datorate, în parte, unor oameni care nu au știut să se lepede la timp de reflexele comuniste, sau care au considerat că au dreptul de a utiliza după bunul plac resursele publice, aceste eșecuri trebuie să constituie lecții pentru generația noastră, dar și pentru cele următoare. Greșelile tranziției trebuie internalizate, iar noi, ca politicieni, trebuie să ne asigurăm că ele nu vor fi niciodată repetate.

Doamnelor și Domnilor,

Anul acesta, România sărbătorește 20 de ani de la căderea comunismului, ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Aceasta constituie cea mai bună dovadă a succesului proiectului de reconstrucție națională, a efortului de a readuce țara noastră acolo unde îi este locul - în Europa.
Pentru aceia dintre noi care văd aderarea din 2007 ca pe un demers firesc, logic și ca finalul predeterminat al perioadei de tranziție, este util să ne reamintim că eforturile noastre de a aduce România în Uniunea Europeană au inclus de multe ori o luptă dură cu noi înșine, cu propriile inerții și mentalități. De aceea, nu trebuie să uităm acele persoane care au luptat pentru a convinge Europa de angajamentul ferm și irevocabil al României pentru reformă și europenitate, și care au adus schimbări atât de necesare în cadrul sistemului românesc. Unul dintre acești oameni, Doamna Monica Macovei, se află pe drumul spre Bruxelles, spre Parlamentul European, unde va pune extraordinara sa energie reformistă în slujba cetățenilor din întreaga Europă.

Doamnelor și Domnilor,

Vorbeam mai devreme despre un proiect național început acum 20 de ani, și continuat timp de două decenii de clasa politică, de societatea civilă și, nu în ultimul rând, de cetățeni. Acest proiect, pe care puteți să îl numiți de modernizare, de schimbare la față a României, sau de revenire în familia europeană - ei bine, acest proiect continuă.
În 2009, România se află în fața unei serii de provocări. Una dintre acestea, semnalată de altfel și de Comisia Europeană în ultimul său raport, constă în necesitatea continuării reformei sistemului judiciar. Din păcate, pasul reformelor a încetinit în ultimii doi ani, și acest lucru constituie pe drept un motiv de îngrijorare pentru partenerii noștri europeni. Mesajul pe care doresc să îl transmit astăzi este că suntem deciși să arătăm că reforma justiției în România nu depinde de o singură persoană. De aceea am demarat un proces amplu, care pe de o parte dorește actualizarea bazei legale, și pe de alta urmărește rezolvarea blocajelor din sistemul de justiție în privința demnitarilor de nivel înalt care sunt suspectați de acte de corupție.
Adoptarea noilor coduri civile și penale reprezintă un element crucial în acest proces. Doresc ca adoptarea lor să aibă loc în urma unei largi consultări, atât cu factorii politici cât și, foarte important, cu societatea civilă. Un parteneriat real și constructiv cu membrii societății civile a constituit întotdeauna unul dintre crezurile mele politice, și în acest sens apreciez în mod deosebit observațiile venite din sfera ONG-urilor.
Cred, totuși, că o dezbatere publică reală nu trebuie confundată cu o nouă tergiversare a reformei justiției în România, pentru că am pierdut deja nepermis de mult timp și nu ne mai putem permite să amânăm acest proiect la nesfârșit. De aceea, contez pe societatea civilă, cât și pe ceilalți actori din sistem, să prezinte în timp util sugestiile și obiecțiile lor referitoare la aceste coduri, astfel încât ele să poate fi adoptate, într-o formă optimă, până la termenul asumat politic. Consider că este esențial să respectăm acest termen pentru a credibiliza demersul nostru și a demonstra angajamentul față de o reformă a justiției eficientă și echitabilă.
Și, pentru că vorbesc de provocările de azi ale României, nu trebuie să uităm că 2009 este un an de criză, în România dar și în restul lumii. Clasa politică românească trebuie să demonstreze maturitate și responsabilitate în acțiunile ei, angajându-se ferm să limiteze efectele acestei crize asupra populației. Obiectivele noastre, care cred că au fost deja demonstrate de acțiunile de până acum ale actualului guvern, sunt de a adresa cauzele, și nu simptomele crizei, de a acționa asupra structurii economice în scopul de a crea premisele unei creșteri sustenabile pe viitor, și a unei prosperități reale pentru cetățenii noștri. Investiții masive în infrastructură, sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, dar și asigurarea lichidităților din sistemul financiar, constituie modalități responsabile de a acționa pentru depășirea impasului temporar în care se găsește economia noastră.

Doamnelor și Domnilor,

Am amintit trecutul, și am vorbit despre provocările prezentului. Nu pot încheia fără a îmi exprima încrederea într-un viitor mai bun pentru România și pentru Europa. Tocmai pentru că astăzi Europa traversează un moment dificil, trebuie să ne reamintim că proiectul european comun, din care România face acum parte, a luat naștere tot ca urmare a unei crize - cel de-al Doilea Război Mondial. Atunci, părinții fondatori ai Uniunii Europene, oameni precum Jean Monnet, Alcide de Gasperi, sau Konrad Adenauer, au fost ghidați de trei principii majore, care și-au dovedit de-a lungul timpului utilitatea: valorile comune marii familii europene căreia îi aparțineau, ca premise pentru dezvoltarea ulterioară armonioasă a societăților europene; un angajament fără echivoc pentru parteneriatul transatlantic; și o încredere în inevitabilitatea procesului de integrare europeană.
Aceste principii sunt la fel de relevante în anul 2009 pe cât erau în 1950, iar viitorul proiectului național al României, ca și cel al Europei, va depinde de angajamentul nostru de a le folosi ca repere în toate acțiunile noastre.

Vă mulțumesc.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 18 ianuarie 2020, 19:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro