Curriculum Vitae
Comunicate de presă
Discursuri, declarații și mesaje
Interviuri
Galerie foto
Agenda
Activitate în teritoriu
Activitate parlamentară
2016-prezent (dep.)
2012-2016 (dep.)
2008-2012 (dep.)
inițiative legislative
întrebări și interpelări
luări de cuvânt în plen
luări de cuvânt în ședințele Biroului permanent
votul electronic
declarație de avere
declarație de interese
2004-2008 (dep.)
Reforma structurală a societății românești. Modernizarea României prin educație
Forum privind pachetul de legi ale educației
 
Sunteti în sectiunea: Prima pagina > Legislatura 2008-2012 > Camera Deputaților > Roberta Alma Anastase > Discursuri, declaratii si mesaje Versiunea pentru printare


susținut la conferința "Redresarea UE: să investim împreună în viitor" organizată de Comitetul Economic și Social European.

Domnule Președinte,
Onorați invitați,
Doamnelor și Domnilor,

Doresc să salut organizarea acestei Ședințe Extraordinare a Grupului "Angajatori", cu convingerea că va prilejui un schimb de idei extrem de util între reprezentanți ai mediului de afaceri, politicieni și decidenți de politică economică.
Consider această conferință o etapă a unui dialog pe care îl dorim permanent, și care este cu atât mai relevant în această perioadă de criză economică. Mai mult, este esențial ca acest dialog să se traducă, după cum arăta și Președintele Traian Băsescu, în solidaritate la nivelul partenerilor sociali, ca expresie a responsabilității și ca dovadă de încredere în viitorul economiei românești.
Trebuie să spun că acum, mai mult decât oricând, este esențial ca membrii clasei politice să asculte vocea cetățenilor lor. Alegerile europarlamentare din șapte iunie au dat un mesaj clar de încredere pentru forțele de centru-dreapta, atât în România, cât și la nivel european. Partidul Popular European a fost confirmat ca principala forță politică în forul legislativ de la Strasbourg. Bineînțeles, acesta este un motiv de satisfacție pentru noi, care însă ne și responsabilizează, cu obligația de a nu-i dezamăgi pe cei care ne-au acordat, și ne acordă în continuare, încrederea.
Este vorba, de fapt, de o triplă responsabilitate: de a înțelege cauzele esențiale ale crizei economice, de a gestiona protectiv efectele acesteia, astfel încât cetățenii și mediul de afaceri să nu resimtă costuri insurmontabile și, nu în ultimul rând, responsabilitatea pentru cadrul instituțional în care țările noastre să prospere pe termen lung.
În același registru al "cauzelor", amintesc cuvintele Președintelui Comisiei Europene, domnul Barroso, care spunea că această criză este, în același timp, una a valorilor, fiind cauzată de gândire pe termen scurt, de cheltuieli excesive, fără simțul realității și al responsabilității economice. Atunci când liderii mandatați de cetățeni pun considerentele electorale mai presus de interesul general, când risipesc banii publici cu mentalități gen "după mine, potopul", nu ne putem aștepta decât la sărăcie și convulsii sociale.
Principala lecție, așadar, a acestei crize economice, este că sărăcia morală duce la sărăcie materială. Avem datoria, noi toți, să tragem învățămintele care se cuvin din acest avertisment, iar dialogul, responsabilitatea, respectul față de interesul public constituie platforma de care avem nevoie pentru a depăși aceste momente dificile.

Doamnelor și domnilor,

Viitorul economic al României depinde de succesul unui program de reforme profunde, care să schimbe bazele economiei noastre, să o facă mai dinamică și mai competitivă. Suntem la finele unui interval de creștere economică susținută, dar care a însemnat, din păcate, multiple oportunități ratate. Actualul guvern a demarat reforme hotărâte și, am convingerea, acestea își vor arăta roadele în următoarele luni dar, mai ales, în următorii ani. Întâi de toate, responsabilitatea bugetară înseamnă investiții masive în sectoarele economice al căror succes va defini dezvoltarea României pe viitor. Iar actualul guvern a înțeles că trebuie să gândim politicile publice nu în funcție de data următoarelor alegeri ci, în primul rând, de grija pentru viitorul tinerilor și copiilor noștri.
Infrastructura, comunicațiile, sistemul educațional și de formare continuă pentru mediul de afaceri sunt în primul rând soluții pentru dezvoltarea pe termen lung. Așa cum va reieși, sunt convinsă, și din dezbaterile acestei Ședințe, investițiile în infrastructură nu pot fi concepute doar ca măsuri "clasice" pentru protejarea ocupării forței de muncă, ci ca veritabile oportunități - obligatorii, aș îndrăzni să spun - pentru dezvoltarea României.
De asemenea, nimic nu este mai important pentru viitorul nostru decât faptul că, în momentul de față, școala românească trebuie să se apropie mult mai mult de viața și realitatea economică. Avem nevoie, poate mai mult decât niciodată, de un sistem educațional care să susțină și să încurajeze, în același timp, prefacerile din societate și competitivitatea mediului de afaceri.
Când școala se rupe de viața economică, de piața muncii, nu facem decât să riscăm destinele tinerilor noștri. De aceea avem nevoie de o noua filozofie asupra educației și, poate, chiar de o nouă filozofie asupra libertății economice. O filozofie care să ne educe în spiritul global al concurenței, în care cunoașterea înseamnă putere și nu invers, în care libertatea economică înseamnă responsabilitate și nu risipă. Ca element esențial, niciun sistem de învățământ nu poate spera că va conduce la libertate, autonomie și responsabilitate în societate, fără a dobândi, mai întâi el însuși, aceste caracteristici.

Doamnelor și domnilor,

Istoria ne-a adus într-un punct în care schimbarea nu doar că este inevitabilă, ci decisivă în privința sensului și efectelor ei. Orice recesiune economică atât de profundă, precum este cea din prezent, marcheză prilejul unor schimbări de fond în structura economiei și a societății.
Însă aceste schimbări trebuie să fie unele sustenabile, să așeze performanțele viitoare pe baze sănătoase. De aceea, este esențial să interpretăm corect evoluțiile, să înțelegem greșelile trecutului și, în consecință, să prefigurăm un model viabil de redresare economică, un model pentru prosperitate pe termen lung.
La întrebarea dacă statul sau piața poartă vinovația pentru criza economică actuală, specialiștii au angajat deja dezbateri aprinse. Indiferent de greutatea argumentelor, cu toții recunoaștem că, prin această criză economică, atât "statul" cât și "economia de piață" intră împreună într-o nouă epocă, una a reformelor, a consolidării și a unui nou echilibru.
Dincolo de "lupta anticriză" a Guvernelor de pretutindeni, oportună și justificată, nu trebuie să uităm nevoia de încredere în forțele reglatoare ale concurenței și economiei de piață. Căci, așa cum recesiunea nu este, prin ea însăși, vina absolută a pieței, nici statul nu este, prin el însuși, soluția miraculoasă.
Poate suna paradoxal, însă atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru România, oportunitățile crizei sunt de neratat. Nu putem rata șansa de a așeza dezvoltarea pe baze economice mult mai solide, de a concilia progresul tehnologic cu protecția mediului, fără excese etatiste ori derapaje capitaliste, de a fi români și europeni în același timp, în tot ce facem și gândim.
Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 17 ianuarie 2020, 23:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro