Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 19-05-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 19, 1997

11. Dezvoltarea interpelărilor adresate Guvernului. Răspunsuri ale membrilor Guvernului la interpelările adresate de către deputați.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Cu aceasta, întrerup prima parte a ședinței noastre. Am depășit cu 5 minute timpul afectat acestei părți, și începem partea de ședință consacrată întrebărilor și interpelărilor adresate Guvernului, precum și răspunsurilor Executivului.

Domnul deputat Anghel Stanciu - interpelare adresată Secretariatului General al Guvernului.

Domnul deputat Stanciu?

Bun. Domnul deputat Stanciu nu este în sală. O să se amâne răspunsul, sau o să-l primească în scris de la Secretariatul General.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei - interpelare adresată Ministerului Sănătății. Vă rog, doamnă.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Domnilor miniștri,

Am prezentat în săptămâna anterioară o interpelare domnului ministru al sănătății și doresc să vă mărturisesc faptul că apreciez prezența la numai o săptămână a reprezentantului Ministerului Sănătății pentru a-mi da răspunsul.

Vă spuneam atunci că nu mă declar a fi o feministă, dar sunt o militantă a garantării drepturilor egale pentru competențe egale, fapt pentru care, simțindu-mă onorată să fiu ecoul femeilor cu cea mai nobilă profesiune posibilă - aceea de medic - am prezentat în plenul Camerei Deputaților, în contextul interpelării, o scrisoare deschisă adresată atât Parlamentului României, cât și domnului ministru Ștefan Iosif Drăgulescu, ministrul Sănătății, scrisoare semnată de doamna Aneta Trifina, femeie-medic, șef de secție "Interne" la Spitalul județean, un om de mare ținută profesională, recunoscută în județul Botoșani, ajunsă la vârsta pensionării.

N-am să vă rețin atenția, prezentând în întregime interpelarea adresată, dar nu pot să nu reiau din textul scrisorii o frază care mi se pare esențială, determinantă, în formularea întrebărilor din finalul interpelării.

"Dacă pentru a ajunge medic, investim aceleași eforturi, parcurgem același program de pregătire profesională, suntem supuși în mod egal acelorași obligații de muncă, examene, concursuri, programe de specializare, cine a hotărât, atât de anacronic, încetarea activității, pensionarea medicilor de sex feminin cu 5 ani înaintea bărbaților? Este europeană această conduită discriminatorie? Medicina rămâne o știință, o artă, chiar și mai mult, iar profesiunea de medic nu poate fi redusă la aceea de muncitor sanitar.

Vă adresez rugămintea, domnule ministru și domnilor parlamentari, să fiți avocații noștri, să depuneți toate eforturile pentru alinierea acestei legi nedrepte și umilitoare pentru noi, la nivelul unor țări democrate, precum Statele Unite, Suedia, Belgia, Italia și altele".

Domnilor colegi, având în vedere cele prezentate în scrisoare, știind, desigur, că stă în puterea Ministerului Sănătății și în puterea noastră, desigur, a parlamentarilor, pentru a da un răspuns pozitiv acestei întrebări și acestei propuneri venite din rândul medicilor-femei din societatea românească, am adresat rugămintea către domnul ministru al Sănătății de a analiza oportunitatea promovării unui act normativ care să reglementeze această atât de pertinentă cerință în lumea nobilă a medicinei și doresc, în acest sens, să cunosc intențiile ministerului, astfel încât noi, parlamentarii, să putem interveni în consecință.

Ca atare, vă mulțumesc pentru că ați venit, domnule reprezentant al Ministerului Sănătății și doresc să aud răspunsul domnului ministru.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Ioan Romoșan, de la Ministerul Sănătății. Vă rog.

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Drept urmare a interpelării doamnei deputat Viorica Afrăsinei, formulată în ședința Camerei Deputaților din 12 mai 1997, vă aducem la cunoștință următoarele:

Legea nr.74 din 1995, privind exercitarea profesiunii de medic, înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România, prevede la art.9 următoarele: "Medicii care au dreptul la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, potrivit legii, pot fi menținuți în activitatea profesională la cerere, până la vârsta de 60 de ani femeile și 65 de ani bărbații, prin prelungiri acordate în condițiile art.8, cu excepția doctorilor în medicină și a doctorilor docenți, a căror activitate poate fi prelungită, în aceleași condiții, până la 65 de ani femeile și 70 de ani bărbații".

În mod concret, având în vedere că în sectorul sanitar, din totalul de 40.919 medici, 26.014, adică 63,6 la sută sunt femei, găsim justificată interpelarea doamnei deputat și propunem amendarea art.9 din Legea nr.74, printr-o modificare simplă: din "pot fi", în "vor fi".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat, sunteți mulțumită de răspuns, da?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin - interpelare adresată tot Ministerului Sănătății. Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Domnilor colegi,

Este o problemă serioasă că astăzi a fi bolnav este un lux, că Ministerul Sănătății, așa glumește presa, poate fi trecut la faliment, că avem o criză de sistem, pentru ca problema pe care o voi expune, să nu o tratăm cu seriozitate.

Deci, m-ar interesa, de a ne fi detaliată recenta hotărâre de a se reduce numărul de paturi din spitale cu 6.000 de locuri, în ideea de a crește gradul de utilizare a unui pat.

Deși știm că trăim cu 6 ani mai puțin decât ceilalți europeni, că dinamica stării de sănătate individuală și colectivă înregistrează o pantă cu tendință descendentă, spitalul fiind considerat un administrator care a falimentat asistența medicală primară.

Contractul de sănătate, diferit de cel cu România, trebuie susținut în infrastructură și de bugetul statului, tocmai ca urarea "Multă sănătate!" să devină și reală.

În acest sens, deși m-am documentat despre modelul preconizat de Programul de reformă prioritar al sistemului sanitar, aș dori să ne fie clarificată această decizie, cu aplicare și pentru județul Călărași.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Ioan Romoșan.

Domnul Ioan Romoșan:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În vederea adaptării structurii unităților sanitare cu paturi, la nevoile reale de asistență medicală acordată populației, Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor sanitare, în baza principiului descentralizării deciziei, măsuri de eficientizare a spitalelor și a centrelor de sănătate din teritoriul arondat. Nu a fost o măsură unilaterală, sau arbitrară, ci aceste propuneri au venit de la nivelul direcțiilor sanitare județene.

O mențiune importantă este faptul că în cadrul procesului de reformă s-a intenționat, consultând gradul de acceptabilitate al acestei măsuri de reformă în teritoriu, ca în România, care are un număr de paturi de 7,6 la mia de locuitori, respectiv o cifră importantă, un indice de utilizare a paturilor între 75 și 77 la sută, în urma analizei efectuate, să se reducă un număr de 5.900 de paturi, indicatorul de asigurare nefiind influențat în mod semnificativ și realizându-se, în acest fel, o cifră de 6,8 la mia de locuitori, ceea ce duce România la nivelul mediu al țărilor europene, de multe ori chiar sub alte țări fost socialiste. De pildă, noi, în prezent, ne situăm, ca să fiu foarte exact, la nivelul Poloniei, încă mult sub alte țări din cele aparținând fostului lagăr socialist și mult sub cele ale țărilor dezvoltate din Vestul Europei, dar nu cu astea ne comparăm.

Vreau să vă aduc la cunoștință - și aceasta reprezintă chintesența măsurilor de reformă - setul de criterii care a stat la baza eficientizării asistenței spitalicești. Deci, în primul rând nivelul evoluției și tendința indicatorilor demografici. De exemplu, natalitatea fiind în continuă scădere, s-a constatat o rată foarte mică de utilizare a paturilor în servicii de obstretică, respectiv în servicii de pediatrie.

De asemenea, indicatorii de utilizare a patului, niciunde nu se mai utilizează paturi care au indicatori specifici sub ponderea medie a indicatorilor. Exemplu, la pediatrie, unde am fost cred că extrem de raționali, să oferim posibilități de internare, au fost 280; la secțiile de interne - 300. Deci, indici mult sub cei acceptați.

Lipsa medicilor de specialitate și a imposibilității ca aceștia să fie până la terminara rezidențiatului repartizați, reprofilarea unor unități sanitare, care nu realizează echilibrul între beneficiu și costul utilizării patului și, nu în ultimul rând, adresabilitatea populației și situația geografică a unității sanitare respective. De pildă, era absurd să menținem spitale cu un număr mare de paturi în apropierea unor spitale județene și municipale foarte bine utilate și cu un personal competent. După o expresie foarte accesibilă, este mai ieftină o salvare, decât să menții un pat.

Această reducere a paturilor ineficiente sau insuficient utilizate, va duce, în mod previzibil, într-un timp scurt, o utilizare a celor rămase în corelație și concordanță directă cu morbiditatea specifică locală, creșterea calității actului medical și scăderea cheltuielilor materiale și de personal. De fapt, aceasta este o altă discuție cu modificările din structura de personal.

Deoarece în interpelare - și acum mă refer strict la ceea ce domnul deputat Naidin a semnalat - se face trimitere în situația creată în județul Călărași, în urma măsurilor de eficientizare a asistenței spitalicești în acest județ, reducerea de paturi este, noi o considerăm nesemnificativă, fiind reduse doar 83 de paturi, față de fondul de 2.000 de paturi din județ.

Pentru o informare și mai completă, precizăm că la Spitalul județean Călărași s-au redus 25 de paturi (deși mai multe erau ineficiente), Lehliu - 15 paturi, Oltenița - 17 paturi, Fundulea - 20 și Centrul de Sănătate Dragalina - 5 paturi. În urma acestor reduceri, județul Călărași are o asigurare de 5,6 paturi la mia de locuitori, indicator net superior altor județe. De exemplu, Constanța - 5, Ialomița - 4,1, Vrancea - 4,5, Giurgiu - 3,9 etc. și lista poate continua.

De pildă, nu pentru că vin din județul Timiș, dar așa, cu caracter anecdotic, vreau să spun că județul Timiș a redus cu 500 de paturi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Mai aveți de făcut vreo intervenție? Sunteți mulțumit, da?

Domnul Petre Naidin:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu a interpelat Ministerul Finanțelor. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Practic, interpelarea mea a fost adresată domnului prim-ministru Victor Ciorbea, în legătură cu punerea de urgență la dispoziția Parlamentului a acordurilor negociate cu organismele financiare internaționale și care au o importanță deosebită din unghiul de vedere al programului Guvernului și al consecințelor economice și sociale asupra economiei și asupra populației.

Deci, nouă ni s-a prezentat un program de guvernare în decembrie 1996. Ulterior, prin sarcinile, prin condițiile asumate în aceste acorduri de împrumut internațional s-au impus o seamă de ajustări, o seamă de reforme care excedau mandatului încredințat de către Parlament Guvernului și, cum este și normal, acestea trebuie aprobate de către Parlament, fiind acorduri de împrumut, potrivit Legii datoriei publice, nr.91 din 1993, dar în subsidiar, ca materiale de bază, au acorduri economice, condiții, matrice de măsuri care trebuie luate, care trebuie aplicate și care au, indubitabil, efecte favorabile sau nefavorabile pe termen mediu, lung și mai ales pe termen imediat.

Deci, pentru a cunoaște în mod amănunțit și a ne putea exprima în raport cu mandatul pe care-l are Guvernul, în raport cu nevoile pe care le resimte populația și economia, am solicitat domnului premier aceste documente, respectiv Memorandumul încheiat cu Fondul Monetar Internațional, Acordul FESAL ajustat, pentru că FESAL-ul exista din 1995, dar el a fost amendat, a fost renegociat în anumite părți ale sale, și, de asemenea, matricea Acordului ASAL, care înseamnă restructurarea sectorului de agricultură - trei acorduri care vizează practic întreaga economie, cele mai importante sectoare ale vieții economice și, implicit, politica macro-economică.

Deci, avem această rugăminte, ca ele să ne fie cât mai rapid înaintate, pentru că deja au fost semnate, au fost negociate, pentru unele dintre ele au și sosit unele tranșe din împrumuturile respective și este normal ca forul legislativ să cunoască angajamentele Guvernului, să le spună electoratului care i-a trimis aici pe reprezentanții săi la ce să se aștepte, care sunt măsurile pe termen scurt, pe termen mediu, care trebuie să fie așteptate de către populație și de către economie, agenții economici și, în funcție de conținutul acestor angajamente, să ne putem da votul nostru în legătură cu ele, sau să propunem unele amendamente, unele îmbunătățiri ale acestor acorduri de împrumut care sunt în fapt și programe de reformă în domeniul economic și social.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Finanțelor, domnul Mircea Ciumara, ministru de stat. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Mircea Ciumara:

Și eu mulțumesc pentru aplauze. Nu știu dacă e cazul. Nu e cazul.

După cum știți, Memorandumul cu Fondul Monetar Internațional a fost adoptat în unanimitate. În '93 aveam o reclamație și n-a fost nici atunci în unanimitate. Noi am avut în unanimitate adoptat Memorandumul de F.M.I.

La Banca Mondială, fiindcă erau probleme interne de rezolvat prin restructurarea, deci nu din vina noastră, de-abia pe 3 iunie va fi adoptat FESAL, ASAL și Protecția socială. Însă, ați constatat că președintele Băncii Mondiale, domnul Wolfelson, a venit în România și a avut cuvinte elogioase privind politica României, ceea ce dovedește că, în raport cu Banca Mondială, totul merge perfect. Nu sunt probleme.

Noi am considerat însă că procedura adoptată anterior, ca o decizie a Parlamentului României să fie avizată de conducerea Fondului Monetar sau a Băncii Mondiale, este umilitoare pentru țară și nedemnă.

Noi considerăm necesar ca Parlamentul României să se pronunțe după ce se pronunță conducerea Băncii Mondiale și a F.M.I.-ului. Asta presupune respect pentru demnitatea națională și respect pentru Parlamentul Român.

De aceea nu am venit în Parlament cu aceste acte înainte de a fi adoptate de cele două instituții internaționale. Deci, așteptăm ca, pe 3 iunie, Banca Mondială să adopte și ea acordurile cu Banca Mondială și după aceea să venim cu ele la dumneavoastră pachet, să le adoptați. Asta explică de ce nu le-am dat până acum. Am dorit, pur și simplu, să arătăm, să respectăm prestigiul cuvenit al Parlamentului României, nu să avizeze o instituție internațională ce a făcut Parlamentul înainte.

Între ceea ce ați spus ..., rugămintea pe care ați menționat-o aici și textul scris, există o diferență de nuanță, dar nu are rost să mai discutăm pe tema asta. Fapt este că Programul de guvernare al României este una, iar ceea ce am prevăzut în FESAL, ASAL, Programul de protecție socială, Memorandumul cu F.M.I.-ul, nu constituie nici un fel de divergență, sau de modificare a Programului de guvernare.

Este numai o concretizare a unor etape. De aceea, programul de guvernare este cel care s-a aprobat în Parlament în decembrie 1996 și pe care îl respectăm cu strictețe. Deci, nefiind o modificare de program de guvernare nu am văzut necesitatea să venim înainte și să umilim Parlamentul României.

Vă mulțumesc pentru interpelare.(Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Florin Georgescu, doriți să luați cuvântul?

Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Eu am înțeles conținutul intervenției domnului ministru de stat, respectiv faptul de a înainta aceste acorduri de împrumut după ce ele sunt aprobate de către organismele financiare internaționale, deci au căpătat concretețea finanțatorului internațional. Dar, iată că deja pe 16-17 aprilie, este aproape o lună, FMI a aprobat Memorandumul cu FMI-ul și noi nu suntem în posesia acestui document. Avem rugămintea ca în cel mai scurt timp să se înainteze Memorandumul, care este o lege separată, Acordul de împrumut cu Fondul Monetar Internațional are ca anexă Memorandumul cu criteriile de performanță respectivă.

În ceea ce privește anunțata ședință a Consiliului de Administrație a Băncii Mondiale, pentru începutul lunii iunie, referitoare la aprobarea Acordului FESAL - modificat și a celui privind agricultura și, înțeleg, încă unul cu protecția socială, eu aș avea rugămintea, pentru a ne putea documenta din timp asupra acestor importante decizii de natură economică, ca Guvernul, respectiv Ministerul Finanțelor, să aibă amabilitatea să ni le înainteze în mod informal, deci într-un scop al luării la cunoștință de către noi în legătură cu aceste acorduri, urmând ca după ce Banca Mondială, sperăm, le va aproba, să ni se înainteze forma aprobată de acest organism, care probabil nu va diferi mult față de forma în care se găsesc ele acum în posesia Ministerului de Finanțe. Deci, dorim, potrivit principiului expus aici de domnul ministru, Memorandumul cu FMI-ul care este deja aprobat de FMI să fie înaintat ca un proiect de lege, numai un singur articol, să se aprobe acordul de împrumut anexat și acela după aceea se prezintă în conținutul documentului respectiv. Iar pentru informarea noastră, pentru a cunoaște conținutul angajamentelor și a evalua impactul economic și social al celorlalte decizii, FESALUL și ASALUL, să ne fie înaintate o dată cu acest proiect de lege, urmând ca undeva în prima jumătate a lui iunie, după ce se pronunță Banca Mondială, să ne fie înaintate și celelalte acorduri FESAL - modificat și ASAL, tot ca proiecte de legi. Cred că este o solicitare judicioasă și corectă din partea noastră ca reprezentanți ai electoratului, care cuprinde atât salariați cât și alte categorii sociale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Ciumara, dacă aveți completări?

Domnul Mircea Ciumara:

Cu multă plăcere, domnule deputat.

Din câte știu, dumneavoastră aveți textul Memorandumului FMI, chiar și în engleză, pe cale neoficială.

Deoarece aceste acorduri sunt legate între ele foarte strâns și știți bine că le-ați tratat cumva și știți cum se leagă acordurile cu Banca Mondială și cu FMI-ul, pentru a putea Parlamentul să aibă o imagine globală, să le înțeleagă în profunzimea lor, mi se pare normal ca în mod oficial să le punem la dispoziție împreună. Dacă doriți în mod particular, deci neoficial, să vă pun la dispoziție textul, cu plăcere. Oricând sunteți binevenit la Ministerul de Finanțe pentru a consulta textul respectiv, însă nu ne cereți să prezentăm oficial înainte de a trece și prin board-ul Băncii Mondiale. Așa este corect.

Întâmplător, când mă duceam înapoi, domnul deputat Dan spunea dacă acolo scrie să tăiem subvențiile la agricultură. Nu am tăiat subvențiile la agricultură.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Dumneavoastră, prin aceste acorduri ați tăiat subvenționarea agriculturii, dar ați abrogat Legea nr.83, ne țineți pe noi neinformați. Parlamentul trebuie informat, dar aplicați această ...

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat, când ați votat bugetul statului, ați văzut că există subvenții pentru agricultură, însă ceea ce am tăiat noi, am tăiat ceea ce se scurgea și în loc să ajungă la agricultură ajungea la vilele personale și la alte obiective. Eu nu umblu cu generalizări, eu umblu cu cifre concrete, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Ați scris acolo 1400 și nu 1700 de miliarde...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu purtați discuții din sală. Vă rog.

Domnule deputat Dan, vă rog mult, interpelarea a făcut-o domnul ministru Georgescu.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat Dan, subvenția pentru agricultură în acest an se cifrează pe la vreo 4000 de miliarde. Deocamdată agricultura denotă că nu poate să folosească acești bani. Adică am dat subvenții la începutul anului... Ar fi păcat să reținem întreagă Camera Deputaților, vedeți cât de mulți sunt, pentru acest dialog personal.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Domnul deputat Vasile Vetișanu, interpelare adresată tot Ministerului Finanțelor.

Vă rog.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea pe care am făcut-o nu aș adăuga decât faptul că Puterea nu poate trece indiferentă pe lângă situația creată de Puterea anterioară și în primul rând se pune problema dacă cei păgubiți mai au vreo șansă sau nu, ca să fie totuși satisfăcuți printr-o înțelegere completă a situației în care se află.

Dar, în primul rând, vreau să aflăm aici, ar trebui să se cunoască de întreaga țară, dacă numele politicienilor care au profitat din plin de acest joc "Caritas" va fi dat publicității sau nu.

În al doilea rând, trebuie, cred, și vreau să aflu acest lucru, dacă domnul ministru al finanțelor s-a gândit să stabilească și responsbilitățile Guvernului Văcăroiu, care a tolerat acest joc, această excrocherie națională în perioada cât a guvernat și aceasta, mai ales, pentru motivul că a primit semnale din țară că acest joc se va termina cu înșelarea a milioane de cetățeni ai României.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru de stat Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule deputat Vetișanu, Ministerul de Finanțe a cercetat această situație în decursul timpului și, poate, câteva cifre pentru informarea dumneavoastră ar fi utile.

În perioada de funcționare din martie 1992 până în mai 1994, a încasat 1257 de miliarde de lei și a plătit 1211 de miliarde numai la depunătorii care reprezentau 193 de miliarde de lei depuneri. Ceea ce înseamnă practic că, la încetarea activității, depunerile participanților pentru care societatea nu a plătit câștiguri însumează 1064 de miliarde de lei.

Potrivit regulamentului de desfășurare a jocului, trebuia să restituie în caz de încetare a activității 70% din suma depusă. Ar fi trebuit să restituie 744,8 miliarde de lei.

Din păcate, ca ministru de finanțe, vă spun, că a plătit către stat 40,6 miliarde de lei și mai are o restanță la bugetul statului de 50 de miliarde de lei. Actele de control, întocmite de Ministerul de Finanțe, au fost depuse pe măsură ce controlul înainta la Direcția de Cerctări Penale a Inspectoratului General al Poliției. Ultimul act de control a fost depus din 26.06.1996, deci acum aproape un an de zile. Celelalte au fost depuse înainte. De ce nu s-au finalizat cercetările în timpul acesta nu revine în responsabilitatea Ministerului de Finanțe. Ministerului de Finanțe nu-i revine nici un fel de sarcină de a despăgubi pe cei care au fost furați prin jocul "Caritas". Nu are legal responsabilitatea în acest sens. Vă putem spune însă că este foarte dificil să despăgubim fiindcă nu am găsit evidențele necesare, din care să rezulte ca cei neîndreptățiți să primească bani înapoi. Este vorba de un număr imens de jucători și ar fi dificil să prezentăm exact situația. Este vorba de circa 60 de milioane de chitanțe.

De aceea, când Inspectoratul General al Poliției își va face datoria și va prezenta rezultatul anchetei, nu știu cine-i va despăgubi, fiindcă bugetul statului nu are asemenea răspundere. Dar, probabil,pe baza a ceea ce va prezenta Inspectoratul General al Poliției s-ar putea ști precis cine sunt cei responsabili. Adică s-ar da satisfacție și la ceea ce doriți dumneavoastră .

Probabil că următoarea interpelare o veți face la Poliție. Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumit de răspuns? Bun.

Îi mulțumim domnului ministru de stat Mircea Ciumara.

Alte interpelări adresate Ministerului Finanțelor nu mai sunt.

Domnul deputat Anghel Stanciu are interpelare adresată Secretariatului General al Guvernului.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule ministru,

Asistăm cu îngrijoare la o tendință periculoasă a politicii guvernamentale de continuare a ignorării adevăratelor probleme ale Moldovei, în fapt, la marginalizarea acesteia.

Dincolo de programul de redresare a acestei regiuni istorice a țării, propus și explicitat moldovenilor direct și prin massmedia de actualul președinte, domnul Emil Constantinescu, precum și de actualii parlamentari ai Puterii, constatăm în fapt, că singurele lucruri concrete au fost promisiunile spulberate de vântul uitării. Nu este admisibil ca politica concretă, pragmatică, în Moldova să fie ignorată, atât de viitoarele trasee de autostrăzi, să nu-și poată definitiva calea ferată Iași-Flămânzi, respectiv 100 de metri din turneul Hîrlău și să nu se regăsească, prin cetatea culturii-Iașiul, pe harta de oportunități economice, difuzată în lume, să fie reprezentat în actualul executiv printr-un singur secretar de stat, să nu fie sprijinit în construcția unui spital de urgență, absolut necesar pentru Moldova, sau, culmea cinismului, când se defectează un aparat Roentgen la Timișoara, el se transferă de la Iași de un domn ministru care uită că fără Moldova manualele de citire ar număra doar câteva pagini.

Peste toate aceste ingratitudini, pe care le-am expus domnului ministru și fostei guvernări, avertizându-l la timpul respectiv, că Moldova nu va fi la infinit un izvor de voturi pentru cei care ignoră interesele firești, se suprapune decizia departamentului pe care îl conduceți de a exclude Municipiul Iași și nu pe primarul Constantin Simirad din Camera Puterilor Locale, organism consultativ al Consiliului Europei.

Dincolo de argumentele dumneavoastră, făcute publice, a- parent logice, bazate în fapt nu pe realități, ci pe o mefistotelică iscusință, stă dureroasa realitate a reprezentării Moldovei, reflectată în cifre seci, făcute publice de adjunctul dumneavoastră .

Un singur loc pentru Moldova în Camera Regiunilor, față de 3 - Muntenia și 4 - Transilvania, sau per total, pentru a îndulci amărăciunea, incluzând și membrii supleanți în ambele camere, 5-Moldova și 7 - Munteania și 8 - Transilvania. Nu suntem dintre cei care dorim să moară capra vecinului, dar nu putem să nu vă spunem direct că schimbarea propusă în componența reprezentanților noștri în Camera Regiunilor și în Camera Puterilor Locale nu respectă nici curentele politice, la circa 36% din voturi, actuala coaliție majoritară ș-i a autoreparizat 70-80% din mandate, iar circa 37-42% din votanți nu sunt reprezentați.

Despre reprezentare echitabilă în teritoriu a celor 3 mari teritorii manționate mai sus nici nu poate fi vorba. Cifrele vorbesc de la sine, cu atât mai mult, cu cât Timișoara, respectiv Timișul, poate avea doi reprezentanți, iar Iașiul unul sau, prin demisie, nici unul, prin ciudata înlocuire cu Odobeștiul.

În fapt, toată schimbarea trâmbițată spre așa zisa respectare a prevederilor a), b), c) din art.22 al Cartei CPLRE se reduce la trecerea unui primar independent din calitatea de membru titular în calitatea de membru supleant și înlocuirea lui pentru aceeași regiune cu un primar CDR, din supleant, în titular. Și, respectiv, înlocuirea primarului Iașiului cu primarul Odobeștiului.

Toate acestea ne determină să credem, domnule ministru, că altele au fost rațiunile în efectuarea modificărilor decît cele menționate la pct. 22.

Ca urmare, vă adresăm rugămintea de a reanaliza pe baza criteriilor enumerate în pct. 22 a procentajului obținut în alegerile locale de fiecare formațiune politică, locurile pe zone geografice, și a repune Moldova și, în speță, cetatea culturii - Iașiul, pe locul care i se cuvine și a da semnalul că epoca de ignorare și marginalizare a acesteia se încheie și că toate cele prezentate de noi mai sus își vor regăsi binecuvenita soluționare.

Altfel, s-ar putea ajunge la concluzia nefericită că încet încet, în mintea unor vremelnici guvernanți, se instaurează în locul conceptului de Românie Mare ideea aberantă de tip "bărăcuță" Moldova Mare.

Cu încrederea că răspunsul dumneavoastră la prezenta interpelare va fi în fapt repunerea Iașiului în componența Camerei Puterilor Locale, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din partea Secretariatului General al Guvernului domnul secretar de stat Lăpușanu.

Domnul Grigore Lăpușanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, privind neincluderea primarului Municipiului Iași în delegația României la Congresul Puterilor Locale și Regionale din Europa, vom arăta următoarele:

În cadrul congresului - organ consultativ al Consiliului Europei - format din Camera Regiunilor și Camera Puterilor Locale, România are 5 locuri pentru membrii titulari și 5 locuri pentru membrii supleanți, în fiecare din cele două Camere.

După Reuniunea Comisiei permenante a Congresului din martie 1997, în concordanță cu documentele statutare ale acestui congres, Departamentul pentru Administrația Publică Locală a analizat componența delegației române la congres și a constatat că nu sunt îndeplinite criteriile prevăzute la art.2 din Carta acestui congres. Respectiv: o repartiție geografică echitabilă a delegațiilor pe teritoriul României, o reprezentare echitabilă a diferitelor categorii de colectivități locale și regionale existente în România, o reprezentare echitabilă a diferitelor curente politice prezente în organele colectivităților locale și regionale.

Ca urmare, s-a solicitat asociațiilor, Puterilor Locale și județene din România să rectifice componența transmisă inițial, astfel încât delegația să îndeplinească criteriile menționate mai sus.

Pentru Camera Regiunilor, Asociația Președinților Consiliilor Județene din România a transmis nominalizări pentru 5 reprezentanți, și 5 supleanți care au fost comunicate de către Departamentul Administrației Publice Locale, Secretariatului congresului.

Pentru Camera Puterilor Locale din congres, s-au primit de la Federația Municipiilor din România 5 nominalizări pentru membrii titulari și 3 nominalizări pentru supleanți.

De la Federația Orașelor din România s-au primit 3 nominalizări pentru membrii titulari și 3 pentru supleanți.

Față de situația transmisă de cele 2 asociații s-a procedat conform art.3 din rezoluția statutară a congresului, unde se precizează că fiecare stat urmărește o reprezentare echitabilă a diferitelor categorii de colectivități locale și regionale. Printr-o analiză corectă și imparțială a nominalizărilor primite, pentru îndeplinirea prevederilor Cartei congresului, în mod necesar, s-a im0us concluzia că Federația Orașelor din România trebuie să fie reprezentată de un primar al unui oraș din Moldova, care să fie membru al PDSR - principalul partid de opoziție la acest moment. Astfel, în locul primarului Municipiului Iași a fost nominalizat președintele Federației Orașelor din România, conform, de fapt, nominalizării primite de către Federația Orașelor.

În ceea ce privește faptul că Timișoara are 2 membri în congres este doar o coincidență, întrucât aceștia fac parte din formațiuni politice diferite, PNL și respectiv PNTCD, iar fiecare a fost nominalizat de o altă asociație: Asociația Președinților Consiliilor Județene din România și respectiv Federația Municipiilor din România.

În ceea ce privește nominalizarea de către Federația Municipiilor din România, ca membru titular în Camera Puterilor Locale din cadrul congresului, a domnului Cătălin Chiriță, primarul sectorului 5 al Municipiului București, presupunem că federația a avut în vedere asigurarea reprezentării capitalei țării și faptul că mărimea și problemele unui sector al Bucureștiului este foarte apropiată de aceea a unui municipiu și chiar a unui județ.

Așa cum am demonstrat mai sus, Departamentul Administrației Publice Locale precizează că desemnarea noii delegații române la congres s-a realizat în cadrul unei politici concrete și pragmatice în care Moldova este reprezentată de 5 membri din formațiuni poltice diferite și din județe și orașe diferite. Județul Iași - PAC - membru titular; Odobești - PDSR - membru titular; Suceava - PDAR - membru supleant; Gura Homorului - PDSR supleant și Mizil candidat independent - supleant.

Menționăm că în delegația precedentă în Camera Puterilor Locale din cadrul congresului, Moldova era reprezentată numai de președintele consiliului județean și de primarul Municipiului Iași - membri PAC.

Prin urmare, măsurile luate de către departament, împreună cu asociațiile municipiilor, orașelor și județelor, nu au vizat excluderea sau marginalizarea Municipiului Iași și respectiv, a Moldovei și nici ignorarea unor voturi exprimate și a unor interese firești, ci s-a urmărit îndeplinirea unor criterii obligatorii, respectate de toate țările membre ale Consiliului Europei, precum și respectarea democrației și autonomiei locale în România.

Aș dori să precizez că Departamentul pentru Administrație Publică Locală nu este un organ de dispoziție care nominalizează reprezentanții români în congresul de la Strasbourg. Nu se face decât următorul lucru. Se au în vedere nominalizările făcute de către asociațiile, respectiv, Asociația Orașelor, Asociațiile Consiliilor Județene și Federațiile Municipiilor. Dacă cineva dorește un război, să declare acest război împotriva acestor asociații, nu împotriva Secretariatului general și nici împotriva Departmaentului pentru Administrația Publică Locală.

Suntem și dorim să aplicăm întocmai principiile autonomiei locale și am avut în vedere acest principiu și am respectat întocmai nominalizările făcute de către aceste asociații.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stanciu, în replică.

Domnul Anghel Stanciu:

Ar fi fost pentru mine o plăcere reală să mulțumesc domnului secretar de stat Lăpușan, dar cred că ceea ce nu s-a înțeles înainte de aceste alegeri, nu se înțelege nici după. Iar atunci când se va înțelege, cred că va fi prea târziu. Moldova, ca atare, nu este numai o regiune istorică, ci este singura provincie românească văduvită de un teritoriu. Este provincia românească asupra căreia se fac o serie de intervenții din exterior. Este singura provincie care se vrea alipită la altă țară, în care președintele Camerei de acolo a Parlamentului este "bărăncuț", este cel care dorește Moldova Mare. Or, dacă nu se înțelege că noi nu ne legăm de un primar similar și ne legăm de niște principii care nu se respectă, de niște... o discriminare pozitivă, ca să spun așa, pentru că, domnule ministru, vedeți dumneavoastră, dincolo de faptul că Moldova și respectiv, județele ei sunt cele mai slab dezvoltate, dincolo de faptul că șomajul cel mai mare este în Moldova, dincolo de faptul că ne ocolesc toate rutele acestea ale autostrăzilor care urmează să se facă, ce se dorește în mod explicit? Să fim împinși spre Republica Moldova, să facem Moldova Mare acolo? Nu vreți să înțelegeți că există dincolo de toate acestea un anumit orgoliu și o anumită frustare care se simte? Vine un ministru, cu toată stima, profesor universitar, ca și mine sau poate invers, căruia i se defectează aparatul Roentgen la spitalul domniei sale și vine în fața Parlamentului și afirmă cu stupoare că dacă i s-a defectat trebuia să ia unul de la Iași, și l-a luat.

Acum, veniți dumneavoastră și spuneți că pentru a se realiza, nici mai mult, nici mai puțin, niște criterii de echitate, de repartizare geografică, trebuie să se ia de undeva și se ia de la Iași. Întâmplător de la Timișoara nu se poate lua pentru că cei doi sunt în două formațiuni politice diferite - PNL și PNTCD - în Convenție.

Eu vă spun foarte clar. Mergeți pe această linie și , dacă veți merge pe această linie, o să aveți una din cele mai mari surprize, o să faceți altă politică decât cea națională, cea patriotică, cea pentru a salvgarda această unitate a țării. Pentru că Moldova nu mai poate fi, la infinit, numai votanți, nu poate vota la infinit parlamentari care stau cu domiciliul în București sau în altă parte și trec din 4 în 4 ani prin capitale pentru a face promisiuni.

Domnul președinte Constantinescu a lansat, dacă vreți, un program de redresare a Moldovei. Deputații actualei Puteri au redresat acest program. Vă rog, uitați-vă, citiți-l și dacă înțelegeți ceva veți fi bine primiți în Moldova. Altfel, s-ar putea ca dincolo la Focșani să schimbați trenul în altă direcție.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat Lăpușanu, vă rog. Replica.

Domnul Grigore Lăpușan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ni se aduc acuzații pe nedrept.

Repet, nu noi suntem cei care nominalizăm persoanele pentru congres, ci Federația Municipiilor din România, Asociația Consiliilor Județene și Asociația Orașelor.

Prin urmare, dacă doriți să cereți socoteală cuiva, vă rugăm să cereți socoteală acestor asociații. Noi nu facem altceva decât să transmitem la Strasbourg aceste nominalizări. Se poate, tot ceea ce a spus domnul deputat poate să fie adevărat în ceea ce privește situația Moldovei, dar este o chestiune cu totul alta, noi discutăm aici nominalizarea persoanelor în acest congres. Și v-am rugat, prin urmare, să aveți în vedere că suntem hotărâți să respectăm acest principiu al autonomiei locale și suntem obligați să ținem seamă de aceste nominalizări făcute. Pe viitor, sigur, să vedem ce se poate face ca aceste consilii județene și respectiv, Federația Municipiiilor și Asociația Orașelor să fie mai atente în ceea ce privește nominalizările pentru acest congres.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa, interpelare adresată Ministerului Învățământului.

Domnul Marcu Tudor:

Am o problemă de procedură, domnule președinte de ședință.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, îmi pare rău, numai dacă e de procedură, dar pe procedură nu știu dacă mai e vreo procedură posibilă. Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă cer scuze pentru intervenție, dar vreau să vă propun să reținem ziua aceasta de 19 mai 1997, ca fiind ziua în care am constatat că în plenul Camerei Deputaților, cu onoare reprezintă partea de Guvern, partea de conducere, domnul deputat Ion Rațiu, un superb reprezentant, între noi fie vorba, al acestei puteri, să zic. (Aplauze)

Partea de 10 la 1 reprezentând opoziția față de guvernare, 10 la 2, este după părerea mea o prefigurare a viitoarelor alegeri.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, nefiind o chestiune procedurală, trecem mai departe la domnul deputat Neculai Popa, interpelare adresată Ministerului Învățământului.

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat Florin Diaconescu,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată Ministerului Învățământului și se referă la adresa nr. 30.588/16.04.1997, prin care ați comunicat inspectoratelor școlare județene să sisteze unilateral încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, pînă la trimiterea de către dumneavoastră a unei metodologii proprii.

Adresa dumneavoastră a creat o stare de nemulțumire și neliniște în rândul cadrelor didactice și al sindicatelor din învățământ, având în vedere intențiile exprimate prin prevederile Legii bugetului de stat, de disponibilizare al unui număr de 28 000 de salariați din acest sector.

Nedumerirea pornește de la faptul că, potrivit Legii nr.83/1995, se încheie contracte colective de muncă, de regulă, pe durata anului de învățământ, care cuprind clauze ce se regăsesc în contractele individuale de muncă, în raport cu dispozițiile legale în vigoare și acordul părților.

În nici un caz prevederele contractului individual nu pot să contravină legii și contractului colectiv de muncă.

Față de această împrejurare, decizia dumneavoastră de a sista încheierea în formă scrisă a contractelor individuale de muncă, respectiv, de a le pune în situația concretă a fiecărui salariat, este în contradicție cu legile în vigoare și cu prevederile contractului colectiv de muncă. De asemenea, reprezintă o încălcare a obligațiilor contractuale asumate de instituția pe care o reprezentați în raport cu sindicatele.

Potrivit legislației muncii, contractele individuale de muncă trebuie încheiate în formă scrisă, iar responsabilitatea revine în acest sens celui care angajează personalul, adică dumneavoastră.

Neîncheierea contractului individual de muncă în forma scrisă lasă să se înțeleagă că vor fi afectați unii salariați din învățământ, în cazul aplicării Ordonanței nr.9/1997.

Față de situația creată la nivelul Județului Alba, dar cred, și la nivel de țară, nu credeți domnule ministru că ar fi cazul să reveniți asupra moțiunii dispuse și să eliminați stările de tensiune create artificial în învățământul preuniversitar din România?

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Ministerului Invățământului, domnul secretar de stat Florin Diaconescu.

Domnul Florin Diaconescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Neculai Popa în ședința Camerei Deputaților din data de 12 mai 1997 și reluată în ședința de astăzi, vă informăm următoarele:

Unele federații sindicale au determinat inspectoratele școlare ca toți salariații instituțiilor de învățământ din subordinea acestora să încheie contracte individuale de muncă pe baza unui singur contract colectiv de muncă.

La nivelul inspectoratelor școlare există mai multe federații sindicale, cu care s-au încheiat contracte colective, sau care au drepturi și obligații contractuale ce decurg din contractele colective de muncă, încheiate la nivelul ramurii învățământ, în care funcționează în momentul de față 5 federații sindicale recunoscute juridic. Mă refer la domeniul preuniversitar. Ca urmare, salariații din instituțiile de învățământ nu pot fi obligați să încheie un singur tip de contract individual de muncă, având la bază contractul colectiv de muncă al unei singure federații sindicale, deoarece acest lucru ar determina o sindicalizare forțată într-o singură federație.

Deoarece la nivelul unor inspectorate școlare s-au ivit neclarități în aplicarea prevederilor legale și pentru a preîntâmpina unele disfuncționalități ce pot apărea în raporturile cu salariații, s-a transmis inspectoratelor școlare ca încheierea contractelor de muncă să se facă conform prevederilor legale.

Totodată, adresa nr. 30.589/1997 a constituit un prim pas pentru discutarea problemei respective în comisiile paritare sau în comisiile mixte cu toate federațiile sindicatelor din învățământ.

În concluzie, Ministerul Învățământului și inspectoratele școlare nu au refuzat și nici nu au, încheirea contractelor individuale de muncă, dar nici nu pot încălca legea impunând contracte individuale de muncă, negociate de o singură federație sindicală.

Referitor la numărul de personal care poate fi utilizat în învățământ, acesta este stabilit prin Legea nr. 72/1997 privind bugetul de stat, lege care a fost votată de Parlamentul României.

O ultimă precizare, înainte de a încheia: această problemă, a reglementării clauzelor contractuale, atât la nivel de ramură, la nivel local, cât și la nivel individual, va face obiectul discuției pe care o vom inaugura în cadrul comisiei paritare pentru dialog social, înființată în cadrul Ministerului Învățământului, în întâlnirea de mâine pe care o vom avea cu reprezentanții tuturor federațiilor sindicale din învățământ, atât din învățământul preuniversitar, cât și din învățământul superior.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți drept la replică, sau sunteți mulțumit?

Domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Referitor la această problemă, într-adevăr, domnul secretar de stat Florin Diaconescu a avut dreptate, mai multe federații au încheiat un singur contract colectiv de muncă, dar aș vrea să precizez că această situație de nemulțumire a apărut o dată cu aprobarea Legii bugetului de stat pe 1997, când s-a prevăzut disponibilizarea a 28.000 salariați din acest sector.

Deci, la acest aspect m-am referit și cred și am înțeles din spusele domniei sale că se vor lua măsuri urgente pentru a se reveni la adresa nr. 30.588, în așa fel încât să se elimine această stare de nemulțumire care există în învățământ.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, replica...

Domnul Florin Diaconescu:

Două scurte precizări: pentru a lămuri foarte clar lucrurile: între adresa noastră și problema numărului maxim de posturi prevăzute pentru învățământ prin Legea bugetului nu există nici un fel de legătură, deci, este o asociere, care, cel puțin din punctul nostru de vedere, nu justifică o anumită stare de neliniște, iar în ceea ce privește discuția care o vom demara chiar începând de mâine cu federațiile sindicale, bineînțeles, această adresă are un caracter tranzitoriu, iar în momentul în care se va ajunge la o concluzie comună, împreună cu reprezentanții federațiilor sindicale, procedura de reglementare a contractelor individuale de muncă va intra pe un făgaș normal.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, ședința noastră se încheie.

Mâine dimineață, la 8,30 avem din nou plen.

Ședința se încheie la ora 19,00.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 16 november 2019, 4:00
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro