Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-12-2019
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 04-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 4, 1997

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/1997 privind derularea împrumutului de euroobligațiuni în mărci germane.

Ședința a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin-Victor Lepșa și Corneliu Ciontu, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 341 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 211. Participă la alte acțiuni 26 de deputați și 130 de deputați sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, vă informeză că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale în conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 23 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale asupra Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/1997 privind derularea împrumutului de euro-obligațiuni în mărci germane, lege adoptată în procedură de urgență.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi. (amânarea votului final).

Vom trece la dezbaterea pe articole a proiectului de lege...

Domnule deputat Barbaresso, vă rog foarte mult să vă ocupați locurile în sală ca să putem să pornim, da?

Vom începe cu dezbaterea pe articole a proiectului de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi. Senatul a adoptat acest proiect de lege și vom începe cu dezbaterea direct pe articole astăzi. Dezbaterile generale au avut loc marți.

Vă informez cvorumul nostru de lucru este de 146 de deputați astăzi. Vom începe cu titlul legii.

Dacă sunt intervenții la titlul legii? Da? Vă rog.

Domnule deputat Bălăeț, vă rog.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

La titlul legii, conform discuțiilor generale de marți și a unui anumit consens care cred că a putut să intre în conștiința fiecăruia dintre noi, eu propun următorul amendament: să numim această lege, "Lege pentru modificarea Legii nr.831993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli" și nu "abrogarea" . Deci "modificarea" legii. De ce propun lucrul acesta? Sunt câteva argumente asupra cărora cred că nu mai există dubii pentru nimeni dintre noi.

În primul rând, și domnul Vida și toți ceilalți care au vorbit la general despre această lege au arătat că ea este imperfectă, dar că principiul ei este real și absolut necesar dezvoltării agriculturii. Principiul sprijinirii de către stat a agriculturii este un principiu european acceptat în Comunitatea Europeană, unde vrem și noi să intrăm, și care este obligatoriu pentru oricare stat care vrea să-și sprijine agricultura.

Ca atare, noi avem sarcina să aducem Legea nr.83 la standarde europene și nu pur și simplu să o desființăm, cum se propune în acest proiect inițial. Deci acesta este un argument care cred că este hotărâtor în această privință.

În al doilea rând, știm că există un sprijin foarte diferit al agriculturii de către stat în fiecare din statele apusene cu o agricultură dezvoltată, mergând până la 40% din necesarul agriculturii.

În altă ordine de idei, un alt argument. Eu aș vrea să atrag atenția că Legea nr.83/1993 nu este antedeluviană, deci dinainte de 1989, ci este din 1993-1994. Vechiul Parlament a dezbătut această lege în decurs de o jumătate de an. Cei care au fost în Parlament atunci cunosc lucrul acesta. Ea a fost inițiată de către unul din cei mai reputați specialiști în domeniul agriculturii și al legislației europene în domeniul agriculturii, regretatul Popovici, care a inițiat această lege și a lucrat asupra ei, ajungând la un consens între fosta Opoziție și fosta Putere. Deci actuala Putere și actuala Opoziție.

Deci, domnilor, noi trebuie să îmbunătățim această lege și nu pur și simplu să o desființăm.

De aceea, consider că toți colegii noștri care vor să aducă argumente contrarii să se refere concret la aceste două aspecte pe care le-am propus eu spre dezbatere și să ajungem cu toții la un consens, că este vorba de necesitatea de a sprijini în continuare agricultura și că vom găsi prin consens și prin dezbateri o formă comună pentru a aduce această lege sau a crea un cadru legislativ de sprejinire de către stat a agriculturii, conform standardelor existente astăzi în Comunitatea Europeană în fiecare dintre statele mari care au o agricultură dezvoltată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți ca titlul legii să fie "Lege pentru modificarea..."

Comisia?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu, titlul legii trebuie să fie "Lege pentru abrogare..." Rămânem la același punct de vedere prevăzut în raport.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să verificați, domnilor secretari, dacă avem cvorumul, pentru ca să supun la vot.

Onorați colegi, vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală.

Cvormul nostru de lucru este de 146 de deputați astăzi și avem în momentul de față în sală 146 de deputați. Vă rog să nu mai părăsiți sala de ședințe.

Voi supune spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Bălăeț privind titlul legii. În loc de: "Lege pentru abrogarea Legii nr.83...", "Lege pentru modificarea legii..."

Domnule deputat Tabără, menționez că discuțiile generale, dezbaterile generale la acest proiect de lege au avut loc.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Nu am și eu un amendament la titlul legii și cu asta noi încheiem intervențiile pe fondul legii și mai ales pe articole: "Lege pentru distrugerea producătorilor agricoli români". (Vociferări în sală.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Bun. Voi supune spre aprobarea amendamentul propus de domnul deputat Bălăeț, privind titlul legii.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 56 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cvorumul a fost stabilit în momentul în care am supus la vot, nu am început votul decât după ce am avut mai mult de 146 de colegi în sală. Deci, amendamentul respins.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și 56 de voturi pentru a fost respins acest amendament.

Vă supun spre aprobare titlul legii în propunerea inițiatorului.

Voturi pentru?

Din sală:

Votăm amendamentul domnului Tabără?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Scuzați-mă înțeleg glumele, dar să nu depășim anumite limite. Vă mulțumesc.

Voturi pentru? Poftim? Am supus spre aprobare titlul legii în forma inițiatorului. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? (Gălăgie în sală, vociferări.)

Onorați colegi, domnule deputat Pițigoi, vă rog foarte mult încercați să vă concentrați asupra celor ce vi le supun la vot. Sunteți amabili, da? Liniște!

Resupun la vot titlul legii în forma inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 56 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. S-a adoptat titlul legii.

Art.1 al legii. Intervenții? Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Stimați colegi,

Eu insist asupra obligației noastre de a nu fi o simplă anexă a unor prevederi care sunt extra-parlamentare. Vă rog foarte mult să admiteți că la articolul 1 noi am putea merge pe o dezbatere foarte serioasă a problemelor subvenționării agriculturii noastre, admițînd următorul amendament, conform cu cel pe care l-am propus și la titlul legii. Dar, revin asupra lui cu argumente noi.

Articolul 1 dacă noi îl formulăm în felul acesta, "Legea nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, publicată în Monitorul Oficial al României - partea I nr.... din decembrie 1993", se modifică după cum urmează. Ar urma ca onorata noastră Comisie pentru agricultură să pună mâna pe Legea nr.83 să vadă ce nu este clar și corect și, conform momentului actual al agriculturii, să ne propună modificările ca atare. Dar nu să vină cu o idee preconcepută de eliminare completă și de eliminare a ideii ca atare de subvenționare a agriculturii, să mergem pe pompierism permanent în acest domeniu și pe măsuri absolut contradictorii. Dar sunt lucruri de principiu pe care le putem examina aici. Să fim într-adevăr Parlament și să ajungem la un consens între actuala Putere și actuala Opoziție, așa cum s-a ajuns în 1993 între fosta Opoziție și fosta Putere. Pentru că eu am asistat la acele dezbateri, știu foarte precis că cele mai multe din prevederile acestei legi au fost formualte de către deputații din fosta Opoziție, deci ai actualei Puteri. Și atunci, domnilor, haideți să fim de acord să admitem ideea aceasta de examinare în Parlament a Legii nr.83 și de admitere a ideii că agricultura trebuie în continuare subvenționată, așa cum se procedează în toate statele europene cu o agirucltură dezvoltată, dacă, într-adeăvr, vrem să nu ajungem la ceea ce a spus cu ironie și cu durere fostul ministru al agriculturii, domnul Valeriu Tabără, la distrugerea agriculturii românești. Asta este cerința și dacă noi cădem de acord la acest principiu, putem face într-adevăr o dezbatere serioasă în Parlament asupra posibilităților de subvenționare a agriculturii. Noi avem argumente foarte precise în această privință. Știm ce trebuie făcut, știm ceea ce nu trebuie făcut, știm că argumentele domnului Vida sunt în parte adevărate, dar ideea de a desființa realmente această lege este contrarie principiilor parlamentare și vă rog foarte mult să ne gândim la aceasta.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Bălăeț a propus ca în loc de "se abrogă" să fie, "se modifică, după cum urmează", da? Bun.

Domnule deputat Ianculescu, vă rog.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revin cu rugămintea de a fi foarte atenți cu abrogarea art.6. Acest articol, am mai spus, se referă la posibilitatea deținătorilor de terenuri de a le transforma în păduri ca măsură antierozională sau ca perdea forestieră de protecție. Vreau să vă spun că la ora actuală în România sunt peste 700 000 de ha de terenuri puternic erodate, care sunt inapte pentru alte folosințe numai prin măsuri silvice.

La ora actuală se pune problema că aceste terenuri sunt în majoritate ale deținătorilor, persoane cu proprietate privată. Vreau să vă spun că un hectar de teren din acesta degradat și puternic degradat costă la ora actuală până la 50 de milioane de lei. Or, cetățeanul nu are bani să împădurească aceste terenuri. Pe lângă acest lucru, împădurirea acestor terenuri nu este numai în folosul cetâțeanului, al proprietarului însuși, este în folosul țării însăși.

Dumneavoastră cunoașteți și ați luat cunoștință recent de alunecările masive de teren în toate zonele țării, unde casele curg la vale cu dealuri cu tot. Or, iată, este o măsură extraordinar de bună ca statul să sprijine împădurirea acestor terenuri ale deținătorilor, fie persoane fizice, fie persoane juridice.

De aceea, vin cu rugămintea la dumneavoastră ca în cazul în care se abrogă această lege să se facă cu excepția art.6, care este de o importanță vitală pentru întreaga țară. Nu se poate ca să renunțăm la acesată acțiune de împădurire a terenurilor ca măsură antierozională și ca perdele forestiere de protecție, care au principalul rol de a elimina irigațiile și de a ridica producția agricolă.

Vreau să reflectați foarte serios la acest articol, ca legea aceasta în cazul că se abrogă să se facă cu excepția art.6. De aceea, vin cu următoarea propunere.

La art.1 - "Legea nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, publicată în Monitorul Oficial al României - partea I nr.284 din 7 decembrie 1993 se abrogă cu excepția art.6".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Cristea, din partea Comisiei pentru agricultură. Vă rog frumos... da, domnule deputat Barna.

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu putem accepta, comisia nu acceptă propunerile domnului Bălăeț, pentru că este vorba de abrogarea legii, nu este vorba de modificarea legii. Recte este vorba de vițeii care s-au obținut în anul 1996. Aceste prime vor opera până în acest an, deci practic până în 1997 mai operează legea, după care legea va fi abrogată în totalitate.

Eu consider, domnule președinte, procedural, desigur putem să luăm cuvântul la fiecare articol să mai expunem sau să revenim la discuțiile generale, dar cred că sunt inoportune, din moment ce atitudinea noastră este clară față de această lege și ne-am exprimat cu toții, atât partea stângă, cât și partea dreaptă a sălii, ne-am exprimat voința politică sau nevoința politică privind această lege la discuțiile generale.

Articolul 6, la care a făcut referire domnul deputat Ianculescu, la fel, nu poate să rămână în această lege, pentru că, repet, legea se abrogă, dar avem în vedere problema pădurilor și a împăduririlor care se va regăsi într-o altă formulare, într-un alt act normativ.

Vă mulțumesc. Deci, în consecință, rămânem la varianta difuzată domniilor voastre, ca articolul 1 să rămână în varianta inițială.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu amendamentul care a fost făcut de către domnul deputat Ianculescu, în sensul că, dacă în Cameră se va vota abrogarea legii, să se excepteze art.6 din această lege, propun, domnule președinte, să faceți uz de art. 99 din regulamentul nostru, care stipulează următorul lucru: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, președintele Camerei poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultați în cadrul comisiei. Același drept îl au și reprezentanții Guvernului".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Comisia își menține punctul de vedere din raport, deoarece această discuție pe tema art.6 a fost făcută în comisie și comisia a respins acest punct de vedere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt intervenții? Nu sunt.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, vă rog să observați că autorul amendamentului l-a reiterat în plenul Camerei, iar textul respectiv vă dă dumneavoastră căderea ca să apreciați în legătură cu trimiterea lui la comisie. Eu nu cred că cei doi membri din Biroul comisiei pot să decidă asupra acestui amendament care este deosebit de important, așa cum a relevat autorul amendamentului. Cel puțin putem suspenda ședința 10 minute, se întrunește comisia și vine, și într-adevăr motivează, pentru că mie nu mi se pare corect ca printr-o simplă expediere, se zice, s-a discutat, să vină comisia acum în plenul Camerei și să motiveze foarte serios de ce acest amendament care a fost făcut în legătură cu exceptarea articolului 6 de la abrogare nu este aprobat.

Domnul deputat Bălăeț, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu cer ca și amendamentul pe care l-am propus eu să fie supus principiului pe care l-a subliniat aici domnul deputat Gaspar și prevăzut în regulament. Adică întreaga Lege nr.83 din 1993 să fie examinată realmente și dezbătută practic în cadrul comisiei, pe articole, în așa fel încât să se găsească formula actuală de subvenționare a agriculturii. Există argumente foarte puternice în acest sens și eu cred că nici Opoziția și nici deputații noștri care sprijină Puterea nu pot ocoli principiul subvenționării de către stat a agriculturii, principiul european recunoscut pe plan mondial ca atare. Trebuie să ajungem la aceste standarde prin dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Gheorghe Cristea, președintele comisiei.

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Eu am crezut că am fost suficient de clar. Eu înțeleg intenția domnului Gaspar ca și... dar nu mai înțeleg de loc intenția domnului Bălăeț, care, din ce pricep eu, ar însemna că dacă vrei să nu dezbați o lege atunci când ajungi s-o dezbați, vii cu un amendament și spui: "poftiți, comisia, luați amendamentul și duceți-vă, discutați-l, când vă întoarceți vă dăm altul". Vă duceți, iar îl discutați și vă înaintăm așa vreo sută de amendamente, vreo sută de zile una după alta,ceea ce nu se poate.

Intervenția domnului deputat Gaspar, acest subiect a fost respins de comisie. El a fost de discutat în comisie, domnul deputat, colegul nostru de comisie n-a înaintat sub semnătură acest amendament, pentru că altfel l-ați fi văzut consemnat în procesul verbal, așa cum există o propunere de eliminare a legii pe care domnul deputat Lăpușan a făcut-o și a fost respinsă în comisie. Comisia nu face decât să-și mențină punctul de vedere, nu contează că sunt 3 inși la masa comisiei. Comisia și-a însușit un raport pe care l-a prezentat Camerei. Iar președintele comisiei are dreptul să-și susțină punctul de vedere pe care comisia și l-a însușit în ședință și pe care vi l-a prezentat dumneavoastră.

Restul sunt interpretări care țin mai mult de procedura tragerii de timp, de fapt.

Domnule președinte,

Vă rog să supuneți la vot punctul de vedere al Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Era înscris domnul deputat Gaspar înaintea dumneavoastră.

Am înțeles că renunță.

Urmează domnul deputat Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Procedura parlamentară este obligatorie, indiferent de consecințele asupra puterii sau opoziției din Parlamentul României.

Deci, artificiile despre care vorbește domnul deputat Cristea ar trebui să le includă în repertoriul domniei sale regulamentare.

Aici nu este vorba de o întârziere, nu este vorba de o strategie de amânare, ci este vorba, pur și simplu, de respectarea prevederilor Regulamentului.

Indiferent ce puncte de vedere au fost transmise la comisie de către deputați, de către grupurile parlamentare, indiferent de decizia de la acea dată a comisiei, astăzi dezbaterm în Parlament punctele de vedere ale deputaților, în raport cu acea hotărâre a comisiei, din ziua respectivă.

Deci, ca atare, oricare amendament care se face astăzi, de către oricare deputat care are dreptul să facă, conform Regulamentului, acest lucru, trebuie discutat și, în consecință, prevederile regulamentare spun următorul lucru: "În mod excepțional, președintele de ședință poate transmite comisiei", deci, accepta amendamentul făcut astăzi aici, "... și transmite comisiei, pentru analiză". Deci, obligatoriu, acest lucru trebuie realizat astăzi, aici, indiferent de ce-a gândit comisia în urmă cu o săptămână sau două săptămâni de zile.

Să nu încercăm să venim cu acuze de acest gen, pur și simplu demagogice, că cineva încearcă să stârnească pe altcineva, să amâne o dezbatere...

Dacă vrem să fie dezbatere efectiv conștientă, a noastră și a dumneavoastră, a majorității și a opoziției, vă rugăm să lăsați dezbaterile să curgă procedural, să vedem dacă este bine sau nu este bine să abrogăm acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că s-a putut constata de la începutul acestei legislaturi că intervențiile pe care le-am făcut în plenul Camerei Deputaților nu au fost de natură să blocheze, dimpotrivă, toate intervențiile le-am făcut ca să se respecte procedurile parlmentare, să se respecte textele constituționale în activitatea Camerei Deputaților.

Vreau să vă citesc art. 98 alin. 2, ca să vadă domnul Cristea că nu este vorba de nici un artificiu. "În cursul dezbaterilor, deputații, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pun în discuție amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile Regulamentului, dar care nu figurează în raportul acesteia".

Vă rog să observați pe pag. 6 a raportului comisiei, la "Amendamente respinse", că nu figurează amendamentul domnului deputat Ianculescu, figurează un singur amendament, prin care se propunea respingerea în totalitate a proiectului de lege, amendament care a fost înaintat de domnul deputat Lăpușan și de domnul vicepreședinte al comisiei, Valeriu Tabără.

Deci, intervenția mea își găsește suportul în Regulament și de aceea, eu vă rog pe dumneavoastră să faceți aplicarea art. 99 și v-am sugerat, pentru ca, într-adevăr, să nu blocăm dezbaterile, ca într-o pauză de 10 minute, comisia poate, în plenul ei, să pună în discuție această problemă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că acest Regulament, într-adevăr, este pentru a fi respectat și a fi respectat și interpretat întocmai așa cum este el scris. Pentru că "poate", domnule Gavra, cel puțin după cum știu eu, în limba română nu înseamnă "obligatoriu", chiar dacă le amestecați.

Articolul 99 spune clar: " ... poate trimite textele", înseamnă că persoana care prezidează ședința decide, în conformitate cu cele auzite aici, dacă este cazul să în retrimită la discuție în comisie, sau nu este cazul, și dacă decide că nu este cazul să fie retrimis la comisie, poate să decidă supunerea votului acelui amendament.

Acel amendament a fost aici dezbătut, deci nimeni n-a fost lezat în drepturile sale regulamentare, va fi supus aprobării plenului. Dacă va fi supus aprobării plenului, iarăși va fi lezat nimeni și, ca atare, eu cred că dacă dumneavoastră decideți, în conformitate cu ceea ce a spus domnul Cristea, că aceste genuri de modificări au fost dezbătute în comisie, deci, s-a luat o decizie în acest sens, dacă considerați că nu este necesar să îl supuneți atenției comisiei, pentru redezbaterea problemei, puteți să-l supuneți votului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gavra. Un drept la replică.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Sigur, eu îi mulțumesc domnului coleg Marton pentru limba română și pentru acuratețea exprimării la microfon, cu anumite sincope și inconsecvențe, mai ales la conjuncții, la virgule și la accente, la sedile.

Eu îi mulțumesc pentru punerea la punct.

Domnule deputat Marton,

Stiți? Eu sunt unul care cunosc foarte bine Regulamentul Camerei Deputaților și nu-mi permit să-l încalc niciodată.

Deci, este adevărat ce spuneți dumneavoastră până la un punct.

Nu este imperativă decizia domnului președinte de ședință, de a pune, și de a trimite la comisie, că aceasta este obligația imediată, că dacă acceptă în mod excepțional un amendament, îl trimite imediat la comisie, nu numai aici la dezbatere...

Citiți Regulamentul și după aceea, veniți și discutăm împreună, afară...

Deci, președintele "poate".

În momentul în care, în sală, de aproape o oră are loc o discuție profundă asupra acestui aspect, domnul președinte cred că este dispus să accepte acest amendament excepțional, întrucât este o discuție aici, gravă, asupra unei probleme de interes național în agricultura românească, și cred că dânsul nu va interzice acceptarea acestui amendament și trimiterea lui la comisie, pentru că, nu pe picior discută comisia, cum spunea domnul Cristea, și eu îl corectez și-l scuz. În comisie nu sunt "trei inși", sunt trei deputați, nu, domnule? Dumneavoastră sunteți deputat, nu sunteți "ins", acolo... Deci, trei deputați. În comisie sunt mai mulți, parcă vreo 24 sau 25 și toți trebuie să participe la luarea deciziei în această comisie, sau, cel puțin regulamentar, să fie o majoritate la nivelul comisiei.

Deci, domnule președinte, cunoscundu-vă până acum foarte bine, din momentele în care ați condus aproape 90% din lucrările Camerei Deputaților, în primele două sesiuni parlamentare, - și felicitări, pentru că sunteți singurul care scoateți din impas această inerție parlamentară, a noastră - vă rog să fiți disponibil, să fiți înțelegător, pentru a trimite la comisie acest amendament. Facem o pauză de un sfert de ceas, până comisia se reunește și vine cu decizia regulamentară din acest punct de vedere.

Vă rog să acceptați amendamentul și să respectăm procedura parlamentară. Și colaborați și cu celelalte comisii, de acord.

Vă mulțumesc.

Deci, domnule deputat Marton, vă mulțumesc. Întotdeauna vă rog să-mi faceți observațiile de rigoare la limba română, dacă se poate, însă, bilingv sau prin amendamente bilingve, ca să înțeleg și eu mai bine ce înseamnă a vorbi în limba română.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Vă rog să nu purtați discuții cu sala.

Domnul deputat Ianculescu, după care urmează domnul deputat Cristea și după asta voi decide ce facem. Vă rog...

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să informez plenul Camerei Deputaților că în momentul când am supus acest amendament în cadrul comisiei, nu a fost o reacție negtivă din partea comisiei și s-a spus atunci că acest amendament "... îl vom prinde la modificarea Legii nr. 18".

Dacă vă aduceți aminte, am făcut acest amendament..., am propus acest amendament cu ocazia analizei în cadrul plenului Camerei Deputaților a modificării la Legea nr. 18.

Nu a fost acceptat pe motiv că nu își găsește locul în Legea nr. 18, fiind o lege a fondului funciar.

Eu vreau să vă spun că este o chestiune foarte importantă, de interes național: ce facem cu aceste dealuri și acești munți puternic degradați, care nu mai pot fi folosiți în alt fel, decât numai prin mijloace silvice și care reprezintă posibilitatea cea mai eficientă de combatere a eroziunii și de a combate și de a opri alunecările de dealuri la vale, cu case cu tot.

Nu cred eu că ASAL-ul sau Banca Mondială este împotriva acestui articol.

A intrat și acest articol, în virtutea faptului că legea este referitoare la sprijinul dat producătorilor agricoli, dar el se referă la cu totul altceva. Este o chestiune de interes național și eu sunt convins că dumneavoastră sunteți în sufletul dumneavoastră de acord cu menținerea art.6 în proiectul de lege.

Nu este un efort extraordinar de mare din partea Guvernului.

Vreau să vă spun că de când a intrat în funcțiune această lege, nu s-au alocat mai mult de 2 până la 4 miliarde lei în fiecare an.

Or, ce reprezintă 4 miliarde lei într-un buget al unei țări?

Dar este problema ca acțiunea să nu fie oprită. Acțiunea să continue. Articolul 6 să rămână, până când va veni altă inițiativă legislativă și va abroga și acest art. 6.

Nu cred că este un impediment și nu cred că Banca Mondială sau contractul cu ASAL se supără pe noi că nu abrogăm art. 6, care este nu numai de interes național, dar este de interes internațional, la scară globală: împădurirea terenurilor reprezintă unul din mijoacele cele mai eficiente împotriva degradării, împotriva secetei și așa mai departe.

De aceea, cred că este necesar să ne aplecăm cu foarte mare atenție la acest articol și să nu-l abrogăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea, din partea comisiei.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Vreau să fiu foarte clar. Deci, această problemă a fost discutată și vreau să-i reamintesc domnului deputat Ianculescu, în comisie, vreau să-i reamintesc că dumnealui este cel care a propus ca pentru egalitate de tratament să menținem în continuare, până la expirarea contractelor, primele angajate deja prin contracte pentru împăduriri, pentru că în varianta de la Senat nu exista așa ceva. Dumneavoastră ați propus acest lucru, comisia a acceptat această propunere. O regăsim în raport.

Pentru partea cealaltă, fără să faceți un amendament, discuția s-a făcut, comisia a respins-o pentru că principiul nu poate să funcționeze, în continuare, pentru un segment și să nu mai funcționeze pentru celelalte segmente.

Vreau să vă reamintesc, domnule deputat, discuția din comisie a fost următoarea: principiul și mecanismul de subvenționare a dobânzilor dispare odată cu această lege. El nu poate rămâne în funcțiune pentru segmentul de împăduriri și să dispară pentru un alt segment sau pentru o altă activitate.

Acesta este rezultatul acestui lucru.

Celălalt amendament, făcut de către domnul vicepreședinte Tabără, a fost prins în raport și prezentat dumneavoastră.

Deci, lucrurile stau exact de această manieră.

Pe lângă faptul că, din ce mai știu și eu, fără să fiu expert în Regulament, un amendament, după elaborarea raportului, se depune la comisie, după ce raportul a fost elaborat și onorații domni deputați l-au primit în casetă.

Dar asta este realitatea.

Domnule președinte,

Vă rog să supuneți la vot și amendamentul care s-a propus, pentru că nu asta am negat, și formularea pe care comisia a prins-o în raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nici o problemă!

 
 

Domnul Marția Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul dezbaterilor generale și în cadrul luărilor de cuvânt de astăzi s-au prezentat multe lucruri în privința cărora am impresia că urechile noastre sunt, cel puțin ale unora dintre noi, sunt destul de astupate, și se încearcă, mă rog, luarea unor decizii în sensul subordonării față de un angajament asumat față de o instituție financiară internațională.

Închidem ochii la realitățile naționale, închidem ochii în fața problemelor extrem de grave cu care este confruntată agricultura românească, suntem servili față de unele angajamente luate de o organizație financiară internațională care ne prescrie "modele potrivite în Africa", așa cum spunea un om care vorbește din interiorul acelei instituții, și este păcat că vocea aceasta nu este luată în seamă, pentru că, eu cred că din acest punct de vedere, ceea ce facem noi astăzi poate să fie o infamie, poate să fie un act extraordinar de grav de lovire în agricultura românească, în locuitorii satelor, în cei care sunt producători agricoli.

Asta va duce, în mod inevitabil, la aducerea unui prejudiciu extraordinar redresării economiei și relansării creșterii economice în această țară.

Vrem să facem aceasta? Vrem să ne supunem orbește unui angajament luat față de această instituție? Votați, domnilor, pentru! Dar să știți care sunt consecințele!

În al doilea rând, vreau să spun următorul lucru: vorbim aici foarte mult, dar îmi face impresia că vorbim mai degrabă demagogic, despre integrarea noastră în Europa, despre sincronizarea legislativă, despre preocupările de a ne alinia la anumite standarde, la anumite practici și mecanisme ale funcționării economiei, care să facă compatibilă România cu economiile țărilor din Uniunea Europeană.

Păi, tocmai prin asta, prin această lege sfidăm aceste exigențe ale sincronizării, ale alinierii... Prin această lege facem în așa fel încât plasăm România într-o condiție de exterioritate evidentă față de Uniunea Europeană!

Vreți să facem aceasta? Putem să facem, domnilor, dar să știm care sunt consecințele!

A treia remarcă...

Domnule președinte,

Eu cred că în legătură cu invocarea art. 99 din Regulament, sunt de prezentat unele explicații: în general, într-un Parlament unde există dialog, dezbatere și unde se confruntă argumente, și cea care dă tonul nu este mecanica aritmetică, când se cere, se propune un amendament, se cere examinarea la comisie, de obicei, și aici sunt oameni care au lucrat în Parlament în două sesiuni anterioare, nu s-a refuzat acest lucru. Nu știu de ce trebuie cu atâta încăpățânare să se propună de către comisie respingerea și neexaminarea acestui amendament.

De altfel, văzând pauperitatea argumentelor pe care le-au prezentat și domnul Barna, și domnul Cristea, vă spun sincer că rămâne suspectă această poziție a dânșilor.

Dar vreau să mai spun următorul lucru: amendamentul domnului Ianculescu nu figurează în raportul comisiei la capitolul "Amendamente respinse", pentru că dacă s-ar fi imprimat acest amendament și ar fi fost difuzat tuturor colegilor, poate că unii dintre dânșii ar fi reflectat la acest amendament și ar fi văzut dacă nu cumva este ceva rațional în el și merită să fie examinat și, eventual, reținut.

Așa că, domnule președinte, ori suntem într-un Parlament unde respectăm anumite proceduri, anumite cutume, un anumit mod de a lucra și de a examina lucrurile, ori, dacă vreți, și văd că sunt între dumneavoastră unii amatori foarte manifești ai practicării mecanicii aritmetice, practicați-o! Consecințele le veți simți, pentru că agricultura românească - așa cum se resimt astăzi niște lucruri prost făcute în primăvară cu privire la zootehnie - începe să dea semne, vor fi și celelalte consecințe care vor decurge și pe care va trebui să vi le asumați! (Aplauze din partea stângă a sălii).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi mulțumesc domnului deputat Dan, care a ținut să ne explice cum stăm cu chestiunile acestea regulamentare.

Domnul deputat Tabără, vă rog.

După această luare de cuvânt, trecem la vot.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Vă rog...

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

În primul rând, vreau să vă anunț că acest amendament a fost analizat în comisie, în Comisia pentru agricultură și atunci a rămas ca el să fie analizat și să rămână în lege.

V-o afirm cu absolut toată răspunderea, deși am spus că nu voi intra în discuția articolelor pe fond, pentru că sunt împotriva anulării acestei legi, și mă asociez la ceea ce a spunea domnul deputat Dan Marțian și la ceea ce am spus la discuțiile generale, dar este o mare greșală, o decizie de-acum pripită, dacă renunțăm la această posibilitate de a ne apăra casele și pământul, care este averea cea mai bună a acestei țări.

Dacă vreți mai multe amănunte, vă rog să consultați legea franceză de protejare a terenului funciar. Este problema care este în centrul Moldovei, dar o regăsim acum aproape în toate zonele colinare. Lipsa aceasta de împădurire, tăierea aceasta arbitrară și în forță și lichidarea pădurilor, fără să punem nimic în loc, va fi un dezastru pentru țară.

Ne asumăm o mare răspundere dacă anulăm acest...

Domnule Barbareso,

Dumneavoastră mergeți prin Mehedinți și mai umblați puțin, pentru că de 7 luni...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu purtați dialog cu sala și...

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Nu, nu. Nu mai este altcineva. Sunteți dumneavoastră.

Deci, vă rog să analizați din nou ceea ce este extrem de important în acest amendament care se propune Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Cu aceasta am încheiat dezbaterile la acest articol.

Vă voi supune spre aprobare...

Din partea stângă a sălii:

Să se verifice cvorumul!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, pe partea dreaptă a sălii, sunt în momentul de față 106.

Pe partea stângă, vă rog să numărați. Sunt 56.

Deci, este depășit cvorumul de lucru, de 146.

Din partea stângă a sălii:

Nu se poate. Nici 30 nu sunt!

Din partea dreaptă a sălii:

La vot!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun la vot amendamentul domnului deputat Bălăeț.

Chestiune de procedură... Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Procedural, dumneavoastră trebuie să vă pronunțați...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vorbiți în micforon, că nu se aude nimic...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, procedural dumneavoastră trebuie să vă pronunțați dacă aplicați sau nu aplicați art. 99 din Regulament, în legătură cu trimiterea la comisie a amendamentului respectiv și după aceea, supuneți la vot...

Din partea dreaptă a sălii:

Cu cine să se consulte?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu nu trimit acest articol..., nu voi aplica art. 99, deoarece discuțiile la această lege s-au purtat în comisii, chestiune care n-a fost negată nici de domnul deputat Ianculescu, privitor la acest articol, așa cum ați invocat dumneavoastră. Ca atare, discuțiile s-au purtat la comisii.

Domnul deputat Gavra a venit adineauri lângă mine, aici, să mă informeze că în cazul în care nu fac trimiterea acestui articol înapoi la comisie, dânșii vor părăsi sala, chestiune pe care, de altminteri au făcut-o fără să vină la microfon să-și expună un punct de vedere. Au părăsit sala, în așa fel încât să nu mai existe cvorum de lucru.

Vă pot spune că în momentul de față, pe partea dreaptă a sălii sunt 106 deputați, și pe partea stângă a sălii, vă rog să numărați, să-mi spuneți câți au rămas? Au rămas 28.

Deci, la ora actuală suntem în imposibilitate de a continua lucrările, până când nu asigurăm din nou cvorumul de lucru. (Vociferări în partea dreaptă a sălii).

Eu cred că cea mai bună soluție, în această situație, este să așteptăm 5 minute, timp în care vom convoca colegii să vină în sală, după care vom face un apel nominal, în așa fel încât să vedem exact de ce au părăsit dânșii sala.

Asta nu se cheamă, într-adevăr, "comportament democratic".

Votul majorității este cel care decide în anumite situații și trebuie să te supui lui.

Pauză

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală ca să putem verifica cvorumul de lucru.

Domnule deputat Pițigoi, vă rog frumos să vă ocupați locul!

Domnilor deputați,

Cvorumul de lucru în momentul de față a fost depășit. Suntem în sală peste 150 deputați, cvorumul de lucru este de 146. Rog comisia să-și ocupe locul. Vă rog și pe dumneavoastră să vă ocupați locurile.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a propus ca, aplicând articolul 99 din Regulament, să trimit amendamentul propus de domnul deputat Ianculescu la comisie, iar comisia să se întrunească să-l dezbată. Acest amendament a fost dezbătut la comisie și, ca atare, eu nu voi aplica articolul 199 în privința acestui amendament, pentru că eu consider că dumneavoastră puteți să decideți în această problemă.

Vă voi supune, însă, pentru început, amendamentul domnului deputat Bălăeț, care la articolul 1, în loc de "se abrogă" propune introducerea amendamentului "se modifică după cum urmează". Deci, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Bălăeț.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 47.

Voturi împotrivă? O să vă rog să țineți mâinile ridicate ca să putem număra. 110 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați dacă sunt. Două abțineri.

Deci a fost respins.

Amendamentul domnului deputat Ianculescu, care a propus ca articolul 6 din Legea nr. 83 să rămână în vigoare, amendament care a fost discutat la comisie și care a fost din discuțiile de acolo respins.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să numărați. 51 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 107.

Abțineri? Două abțineri.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare articolul 1 în forma inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 47 de voturi împotrivă.

Abțineri? Sunteți abținere? Numai domnul deputat Bălăeț este cu abținere, da? Nu.

Cu nici o abținere, cu 47 de voturi împotrivă a fost adoptat articolul 1, în existența cvorumului de lucru normal pentru astăzi al Camerei Deputaților.

Articolul 2. Amendamente, dacă sunt. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 47.

Abțineri? O abținere.

Cu 47 de voturi și o abținere a fost adoptat.

La articolul 3 este numărul curent 1 din raportul comisiei. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 47.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în forma din raportul comisiei.

La articolul 4, numărul curent 2 din raportul comisiei, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 46.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 5, numărul curent 3 din raportul comisiei, dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 46.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Acest proiect de lege nu este așa cum ni s-a transmis, un proiect de lege ordinară, ci este un proiect de lege organică și votul final va fi marți la ora 11,30 împreună cu celelalte legi organice.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dezbaterile generale care au avut loc marți după-amiază pe marginea acestui proiect de lge au scos în evidență că toți reprezentanții grupurilor parlamentare care au participat la discuții, precum și ceilalți deputați cărora li s-a oferit posibilitatea, depășindu-se limitele regulamentare - dar eu socotesc că foarte bine a făcut președintele de ședință că a dat posibilitatea tuturor deputaților să se exprime în legătură cu un asemenea proiect de lege de o importanță deosebită - au desprins ca o concluzie unanimă, aceea că este absolut nevoie să se intervină de urgență cu un proiect de lege care să reglementeze problemele actuale în condițiile actuale cu care se confruntă agricultura noastră.

Sigur că firesc ar fi fost ca să se vină întâi cu un proiect de lege, după orice logică juridică, dacă vreți, și în cadrul acelui proiect noi să abrogăm Legea nr. 83 și hotărârile care au fost date în aplicarea acestei legi. Nu s-a făcut așa, s-a venit întâi cu abrogarea, ceea ce creează, pe o anumită perioadă de timp, un vid legislativ în legătură cu această materie.

Ținându-se seama de consensul care s-a creat la nivelul Camerei Deputaților, propun ca în cuprinsul legii să fie introdus un articol 6, după articolul 5, cu următorul conținut: "Până la data de 1 octombrie 1997, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare un proiect de lege privind unele măsuri pentru susținerea producătorilor agricoli". Urgența nu mai este nevoie să o semnalez, pentru că însăși vicepreședintele comisiei, domnul deputat Ana, a subliniat și dânsul că este absolut necesar să se intervină de urgență cu un proiect de lege din partea Guvernului.

Este o chestiune de tehnică legislativă, care se practică fără nici un fel de problemă, nu este un amendament care să spunem că ar afecta fondul legii, ci, pur și simplu, este numai pentru a urgenta promovarea acestui proiect de lege în fața Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Stimați colegi deputați,

În pauza care a fost înainte de a se vota articolele, noi am discutat și cu unii colegi din cadrul grupului care sprijină Guvernul și cu domnul președinte al ședinței și am ajuns la concluzia că, totuși, toți suntem de acord că trebuie să facem ceva pentru a sprijini agricultura. Că legea nu mai corespunde momentului actual și că trebuie îmbunătățită, noi suntem de acord, dar trebuie pus ceva în locul ei și aici eu susțin propunerea domnului deputat Gaspar, de a introduce un art. 6, care să prevadă obligația elaborării și prezentării în fața Parlamentului a unui proiect unitar de sprijinire a agriculturii de către stat, prin subvenții sau prin credite. Creditele sunt acceptate pe plan mondial ca un mijloc pentru a încuraja producția agricolă și de aceea eu cred că amendamentul domnului Gaspar este bun în principiu, dar în formulare mai trebuie îmbunătățit și propun o variantă apropiată, dar diferită în anumite privințe și cred că din variantele noastre, ale tuturor, putem ajunge la concluzia că este necesar un articol în acest sens, poate și comisia formulează ceva, astfel încât să nu lăsăm un loc gol în această privință.

Amendamentul meu la art. 6 este formulat în felul următor: "În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul este obligat să prezinte Parlamentului un proiect de lege privind creditarea agriculturii românești după metode și standarde europene." Nu susțin că este vorba de un amendament fără nici un fel de posibilități de a fi îmbunătățit, este făcut într-adevăr în pauză, poate în grabă, dar cred că este absolut necesar să ne gândim la o asemenea formulare pentru a face ceva în această privință, după metodele care se practică și în alte țări. Acestea trebuie examinate cu atenție, văzut ce se poate adapta la noi, pentru ca agricultura noastră să meargă spre Europa, nu spre Africa sau unde nu se face nimic în această privință.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să-mi prezentați amendamentul!

Așadar, am primit două amendamente suplimentare, care, în esență, sunt asemănătoare. Primul este al domnului deputat Gaspar și privește introducerea unui art. 6, sunând în felul următor: "Până la data de 1 octombrie 1997, Guvernul va supune Parlamentului spre adoptare un proiect de Lege privind unele măsuri pentru susținerea producătorilor agricoli."

Domnul deputat Bălăeț a propus un amendament care privește tot introducerea unui art. 6: "În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a acestei legi Guvernul este obligat să prezinte Parlamentului un proiect de lege privind creditarea agriculturii românești după metode și standarde europene."

Comisia, vă rog?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Guvernul nu a inițiat, este amendamentul dumneavoastră!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu, dar are inițiativă legislativă!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu este nici o problemă, domnule Guvern, vă rog să vă pronunțați!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Domnul secretar de stat Dobrescu, de la Ministerul Agriculturii. Vă rog!

 
 

Domnul Adrian Dobrescu:

Ministerul Agriculturii și Alimentației a luat act de cele două solicitări, le vom analiza și până la termenul stabilit vom efectua actul normativ. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să fac, mai întâi, un mic comentariu. Problemele din agricultură nu se rezolvă printr-o singură lege, indiferent cum s-ar intitula ea, ele sunt extrem de complexe, ci printr-un sistem de legi, dacă ar fi să ne referim la asigurări (după opinia mea sunt esențiale, inclusiv pentru agricultură), dacă ar fi să ne referim la mecanisme de creditare, dacă ar trebui să ne referim la creditul mutual ș.a.m.d. Deci, sunt mai multe lucruri, și atunci, cel puțin acum, noi nu avem pretenția de a le rezolva printr-o lege. Pe de o parte.

Pe de altă parte, aș vrea spun că în momentul de față sunt în funcțiune o serie întreagă de ordonanțe, unele dintre ele le-am dezbătut deja în comisie și săptămâna viitoare vor fi și în dezbaterea dumneavoastră, care tocmai aceasta fac, ceea ce dumneavoastră ați solicitat. Printre ele, există o ordonanță care prevede alocarea sumei de 600 de miliarde lei pentru preluarea grâului din recolta 1997; există o ordonanță care prevede alocarea sumei de 150 de miliarde de lei pentru plata custodiei grâului producătorilor până la 31 martie 1998; există o ordonanță care prevede acordarea de facilități pentru furnizorii de îngrășăminte și produse fito-sanitare; există o ordonanță care prevede instituirea sistemului de cupoane, pe care nu am dezbătut-o încă în comisie, dar o vom dezbate săptămâna viitoare și v-o prezentăm și dumneavoastră și care instituie, de altfel, ceea ce s-a anunțat prin Legea bugetului de stat, 1.450 de miliarde lei, care vor ajunge în agricultură; există, de asemenea, o ordonanță prin care se stabilesc măsuri financiare pentru ajutorarea producătorilor agricoli care au avut de suferit pagube în urma calamităților naturale. Vă rog să mă scuzați că nu v-am spus numărul ordonanțelor, pentru că nu le-am reținut ca atare, sunt în funcțiune 7 acte normative care instituie sisteme, mecanisme de sprijinre a agriculturii și care desemnează cu titlu exact și efortul financiar făcut în această toamnă pentru agricultură.

Nu avem pretenția să rezolvăm într-o singură lege toate aceste lucruri, dar cu siguranță Guvernul va înainta și proiecte de legi în acest sens. Din ceea ce știu eu, ele sunt deja pregătite cel puțin 2 proiecte de legi pe această temă.

În consecință, nu suntem de acord cu acest amendament, care ne-ar obliga la ceea ce noi considerăm că nu este posibil de făcut: să dăm o lege sau să venim în 3 săptămâni cu un text de lege prin care să rezolvăm problemele din agricultură.

Mulțumesc. (Rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Gavra, urmeagă domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Sigur că la modul ipotetic, așa cum am ascultat prezentarea pe care, în fața noastră, a făcut-o sau a reiterat-o nu știu a câta oară domnul deputat Cristea, președintele comisiei de specialitate din Camera Deputaților, stăm foarte bine: S-a emis un număr de ordonanțe simple prin care se creditează agricultura românească.

Din păcate noi anunțam, Opoziția și în special PUNR, în urmă cu 2 luni de zile, înaintea vacanței parlamentare, în sesiunile extraordinare, o apropiată criză a grâului, care a venit, am anunțat o criză a uleiului, care a venit, am anunțat o criză a zahărului, care vine, o criză a pâinii, care urmează, o criză a cărnii, care urmează... Deci, ordonanțele rezolvă, dar nu crizele, ci, ipotetic, un fel de cupoane..., care vin, nu știu când vin: anul viitor sau peste 2-3 ani de zile. Așadar, deocamdată, agricultura românească este în faliment!

De aceea, noi nu am dorit să participăm ca grup parlamentar la adoptarea unui asemenea act normativ în Camera Deputaților, care duce definitiv la lichidarea agriculturii românești! Exista un sistem de sprijin al agriculturii prin această Lege nr. 83, pe care acest Guvern a abrogat-o, fără să vină în logica lucrurilor, înainte de a propune abrogarea, cu ceva în loc. Măcar ceva...

Domnul Cristea ne spune următorul lucru, că aceste ordonanțe se află deja la Camera Deputaților, probabil că și la Senat. Domnule Cristea, conform unei logici parlamentare, ca să nu-i spun și legale, ordonanțele intră în funcțiune o dată cu plecarea la "Monitorul Oficial", deci nu mai așteptăm până vin la Camera Deputaților, ci își fac efectul: Camera poate modifica sau poate aproba ordonanța în varianta Guvernului.

Deci, dacă Guvernul României a emis ordonanțele, ar fi trebuit să aloce și sumele, de acum începând, pentru că suntem în luna septembrie! Or, deocamdată, agricultura românească nu are nici un ban! Nu cupoane, nici un ban! Cupoanele vin, până se distribuie, deja suntem în iarnă și, ca atare, agricultura românească pentru anul viitor nu va avea nimic pregătit, în sensul real și tehnic al cuvântului!

Vă rog frumos să terminăm cu ipotezele, cu campania postelectorală a dumneavoastră și a Guvernului și să veniți la realitate! Că va fi 1 octombrie, că va fi 1 decembrie, veniți cu ceva concret și alocați acești bani, nu din disponibilități ale anului 1998, ci ale acestui an! Dacă doriți să mai avem producători în agricultura românească!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte și stimați colegi,

Mi se pare că atitudinea reprezentantului Guvernului este corectă și e bine că a procedat în felul acesta, recunoscând prerogativele Parlamentului asupra legislației, și în domeniul agriculturii. Mi se pare paradoxală și absurdă atitudinea domnului Cristea. Mi se pare că dânsul transferă Guvernului posibilitatea de a legifera în domeniul agriculturii și a legifera prin potopul acesta de ordonanțe, din care nimeni nu mai poate înțelege nimic.

În primul rând, că aceste ordonanțe sunt făcute în viteza calului, dacă nu a Mercedesurilor care circulă la Guvern, și că se elaborează vreo 30 de ordonanțe în 2 zile, pe care cred că orice om cinstit și corect poate să recunoască că nici nu pot fi citite de către reprezentanții ca atare ai celor care le semnează. Iar în ceea ce privește atitudinea dânsului, de a transfera la Guvern toate legiferările în legătură cu domeniul acesta extraordinar de important pentru viața națională, este un discredit total pentru președintele comisiei noastre de agricultură.

Ca atare, nu ne putem însuși acest principiu, putem fi de acord că în condiții date s-a acționat de către Guvern pompieristic, dar acum trebuie să venim cu un sistem bine gândit, în termen de 30 de zile de la adoptarea acestei abrogări, în așa fel încât să avem lucruri foarte clare și elementare, pe care să se poată sprijini de acum în zece ani, după ce nu vom mai fi noi în actuala, să spunem, stagiatură parlamentară. Dar măcar atât să facem pentru acest domeniu, să adoptăm niște lucruri elementare pentru creditarea agriculturii românești în perspectivă, pe care să le poată ști orice agricultor care vrea să facă agricultură în această țară! Să vedem cum îi sprijinim pe acei tineri care vor să întemeieze o exploatație agricolă, cum sprijină statul, prin credite, pe cei care produc mai mult? Și, în felul acesta, să dăm și noi un statut acestui Parlament, care a făcut ceva bun pentru agricultura românească!

Vă rog foarte mult să nu fiți de acord cu domnul Cristea și să adoptăm articolul, fie în varianta noastră, fie să obligăm comisia să ne dea o variantă care să corespundă obligației Guvernului de a ne prezenta o formă unitară de creditare a agriculturii româneștii în viitorii ani. Cel puțin cât vom fi noi deputați.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu voi spune la vot și vă rog frumos să fiți atenți, domnilor și doamnelor deputați, cele două amendamente, în ordinea în care au fost făcute.

Amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru? 57 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Le-am numărat înainte de a supune la vot, pentru a verifica și cvorumul, care era de 151 în momentul respectiv. Vă mulțumesc.

Abțineri?

Cu 1 abținere și 93 de voturi împotrivă, amendamentul se respinge. (Rumoare, vociferări.)

Amendamentul domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru

Voturi împotrivă? 96.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Ce repede ați numărat!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Au fost respinse ambele amendamente.

Din sală:

Nu există cvorum, domnule!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Marți, la ora 11,30, va fi votul final, ca lege organică.

 
Aprobarea unor modificări în componența nominală a unor comisii permanente.

O să vă rog să încercăm să trecem la două chestiuni de organizare, după care voi continua cu Propunerea legislativă de modificare a Legii partidelor politice.

Sunt două cereri, trecute prin Biroului Permanent, de schimbare de comisii: domnul deputat Varga Attila solicită aprobarea transferului de la Comisia pentru drepturile omului la Comisia pentru administrație locală, în locul domnului deputat Kovacs Csaba, care a fost numit secretar; de asemenea, domnul deputat Konya Hamar, care a fost în precedenta sesiune secretar, cere să se încadreze în Comisia pentru drepturile omului. Vă supun la vot cele două cereri în bloc.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, s-au aprobat.

Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor CAP-uri.

Avem o comisie de mediere pentru textele în redactări diferite la Legea privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și alte persoane juridice rămase în urma desființării fostelor CAP-uri. Componență: Cristea Gheorghe, Miclea Ulpiu Radu Sabin, Lăpușan Alexandru, Oană Gheorghe, Pereș Alexandru, Gheorghe Valeriu, Ariton Gheorghe. Vă supun spre aprobare componența în bloc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptată.

Dezbaterea proiectului ordinii de zi și a proiectului programului de lucru pentru perioada 8-12 septembrie 1997.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi și programul de lucru pentru săptămâna viitoare, așa cum au fost ele propuse în Biroul Permanent de ieri. Dacă sunt intervenții? Domnul deputat Dan.

 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am o intervenție în legătură cu ordinea de zi, mai exact în legătură cu ceea ce se propune a se înscrie pe agenda noastră de lucru în cursul zilei de luni. Și, evident, marți, 9 septembrie, dacă va fi cazul. Este vorba de pct. 11 - proiectul de Lege privind utilizarea unor lăcașuri de cult de către Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică.

Aș vrea să vă dau o mică explicație în legătură cu ceea ce vreau să propun. Anume, acest proiect de lege a fost trimis pentru analiză în fond la două comisii: Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Datorită unor dificultăți de sincronizare, pe 25 iunie nu au putut lucra cele două comisii împreună și, în aceste împrejurări, fiecare dintre comisii și-a elaborat un punct de vedere, în urma examinării acestui proiect de lege. Comisia juridică, de disciplină și imunități a propus respingerea acestui proiect de lege, Comisia pentru drepturile omului, culte, problemele minorităților naționale a adoptat în cursul zilei de ieri o decizie prin care s-a pronunțat pentru adoptarea acestui proiect de lege. În aceste împrejurări, evident că ne găsim în fața unei atitudini divergente a celor două comisii în legătură cu proiectul de lege menționat.

Eu vreau să sesizez acest lucru, poate că bine ar fi ca cele două comisii, totuși, să aibă o discuție comună și să vedem dacă vom putea explora anumite convergențe între ele...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să aranjați microfonul, că nu se aude!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu vorbesc la microfon, dar am impresia că în ceea ce privește calitatea tehnică a acestei aparaturi sunt probleme foarte serioase!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt de acord cu dumneavoastră, aparatura are mari probleme!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Pentru că, vedeți, eu nu am mișcat deloc aceste microfoane și uneori se aude, alteori nu se aude! Cred că este o anumită problemă tehnică!

Deci, fiind vorba de soluții divergente, probabil că cel mai bine ar fi să se întrunească cele două comisii și să vadă dacă există anumite convergențe și se poate degaja un punct de vedere cu care să se vină în plenul Camerei. Evident că nu ne împiedică nimeni, și noi am mai avut situații în legislatura trecută, când două comisii sesizate în fond cu un proiect de lege au venit cu poziții divergențe. S-a discutat în plen și în funcție de dezbatere,în funcție de argumente, s-au luat deciziile corespunzătoare.

Și atunci, eu nu cer să fie scos acest punct de pe ordinea de zi, dar cer în orice caz să nu fie avut în vedere pentru ziua de luni. O să difuzăm, sper, în cursul zilei de astăzi raportul și nu ar fi bine ca luni, când se va discuta acest proiect de lege, doar în acea zi deputații să ia cunoștință de conținutul acestui raport. Așadar, vă propun, domnule președinte, ca pct. 11 să fie trecut undeva mai spre partea finală și eventual în cursul zilei de joi, de azi într-o săptămână, să poată fi discutat în cele două Camere. Aceasta ar fi sugestia pe care o fac în legătură cu problema de la pct. 11.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții la ordinea de zi? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare propunerea făcută de domnul deputat Dan, ca pct. 11 de la Cap. II - proiecte de legi pentru luni și marți, să fie mutat ca pct. 14 la Cap. III.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat cererea.

Cu acest amendament, vă supun spre aprobare ordinea de zi pentru săptămâna viitoare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Programul de lucru de săptămâna viitoare. Intervenții? Doamna deputată Afrăsinei.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

Aș dori să înțeleg raționamentul pentru care programul a fost segmentat marți și miercuri cu programul de la comisie. Pentru că este exclus ca marți să avem acele două ore și jumătate pentru comisie în vederea avizării unor proiecte de legi și propuneri legislative care să mai poată fi introduse pe ordinea de zi în săptămâna aceasta, având în vedere că noi astăzi votăm programul. Deci, doresc să înțeleg raționamentul pentru care au fost segmentate aceste două zile cu lucrări în cadrul comisiei și propun ca ziua de comisie să rămână întreagă miercuri, așa cum a fost programul până acum. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Programul a fost propus în acest fel de Biroul Permanent, legat de faptul că Legea pentru modificarea și completarea Legii pentru organizarea și funcționarea Societăților de Radiodifuziune și Televiziune nu poate să intre în dezbatere decât miercuri, pentru că există acele 8 zile regulamentare, care au fost cerute cu insistență să fie respectate, de către reprezentanții Grupului PDSR. Și atunci, soluția era să începem dezbaterile generale asupra acestei legi în cursul zilei de miercuri și să preluăm o parte din activitate a comisiilor în ziua de marți.

A fost o sugestie care a fost acceptată de reprezentanții tuturor, de toți membrii Biroului permanent al Camerei și, ca atare, acest proiect de program propus de Birou vă este supus spre aprobare.

Noi îl vom completa însă și funcție de celelalte inițiative legislative ale căror rapoarte le vom primi până luni la Biroul permanent, când se poate modifica programul întregii săptămâni legat de acest lucru.

Domnul deputat Gavra, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule vicepreședinte, eu rămân cam surprins, întrucât în Biroul permanent s-au propus trei variante pentru programul de lucru pe săptămâna viitoarea. Prima variantă era varianta clasică, normală, miercuri: ședință la comisiile permanente; a doua variantă am propus-o eu, având în vedere că intră proiectul de lege privind modificarea legii celor două societăți publice, de Radio și Televiziune, să schimbăm ziua de miercuri cu cea de marți, ca să fie continuitate, întrucât numai miercuri intră, conform Regulamentului, miercuri și joi să analizăm, în sfârșit, în Camera Deputaților, în două zile de activitate, un proiect de lege. Și a treia variantă era cu această segmentare, care este total anapoda și nefavorabilă climatului din Camera Deputaților și mai ales imaginii Camerei Deputaților. Dumneavoastră vreți să ne spuneți că se poate lucra dimineață în plen și după-masă în comisii. Vreau să vă spun că nici dimineață nu putem lucra în plen, la actuala prezență. Doriți cumva, din nou, presa să scrie că deputații se duc în altă parte?

Patru. Vreau să vă spun că, așa cum se vede clar din proiectele de Guvern care au venit, proiecte de legi, din ordonanțe, sunt doar patru comisii ale Camerei Deputaților care efectiv au de avizat sau de dat pe fond avize pentru lucrările în plen la rapoarte la Camerei Deputaților, celelalte comisii nu au ce lucra.

Doriți ca parlamentarii să apară prin ziare că la ora respectivă, când este program, se găsesc în altă parte? Asta urmăriți, domnule!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce propunere aveți, domnule deputat?

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Deci segmentarea activității pe săptămână este pur și simplu un artificiu care ne induce pe noi în eroare și induce presa în eroare.

Haideți să mergem pe o variantă totuși rațională! Dacă am căzut de acord în Biroul permanent, a fost de acord plenul Camerei Deputaților cu ordinea de zi, deci este clar că de săptămâna viitoare intră, în sfârșit, un proiect de lege esențial spre analiză, de miercuri, deci proiectul privind modificarea Legii de funcționare și organizare a celor două societăți publice de Radio și Televiziune, am spus foarte clar să fie două zile, ca să se vadă că noi lucrăm.

Și atunci, marți să fie zi de comisie, da de comisie, integral, și miercuri și joi să lucrăm în plen, domnule.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Această dispută asupra modului în care ar trebui să lucrăm săptămâna următoare nu se rezumă la realizarea strictă a unui program, cu marți zi de comisie, miercuri zi de comisie sau cu această formulă mai nouă segmentată, câte o jumătate de zi, marți și miercuri.

Eu aș vrea să aduc discuția pe tărâmul de fond al acestor probleme. Timp de o sesiune lungă am muncit atât de prost și de puțin încât cred că foarte mulți dintre noi ne punem câteva întrebări referitor la eficiența noastră politică. Începem o nouă sesiune și cred că ar fi momentul, fiindcă orice început permite niște reflecții și niște schimbări în atitudine, ar fi momentul să ne gândim dacă vrem să continuăm așa.

Este un lucru evident că datorită problemelor de schimbare, care au fost din noiembrie '96 încoace, Guvernul a fost obligat într-o măsură mai mare sau mai mică, poate chiar a abuzat, a fost obligat să rezolve, prin capacitățile pe care noi i le-am acordat, să rezolve activitatea noastră legislativă, iar noi ne-am complăcut în câteva luni de subrandament.

Situația este total schimbată în momentul de față. Avem un pachet de 67 de ordonanțe simple, care trebuie aprobate acum, ele au început să-și facă efectele, dar trebuie să vedem dacă-și fac efectele bine sau nu și trebuie să le judecăm cât mai repede și nu trebuie să se mai întâmple cum a fost în legislatura precedentă, să rămână ordonanțe neaprobate după circa doi ani de zile.

Mai sunt o mulțime de propuneri legislative, propuneri venind din partea noastră, mai sunt o mulțime de alte inițiative legislative venind de la Guvern, prin urmare avem ce să lucrăm în perioada următoare, dacă privim lucrurile cu seriozitate.

Indiferent cum facem programul, eu aș vrea ca toți să ne conștientizăm de faptul că Legislativul, în ultima perioadă, este într-o cădere de imagine pe mâna lui, nu numai din cauza Guvernului, care-i preia din prerogative ci și din cauza noastră care avem acest cvorum acum, cu o oră înainte de a se întrerupe lucrările, care, atunci când e vorba să lucrăm cinci zile pe săptămână nu acceptăm și care, în general, funcționăm cu o subcapacitate. De aceea am fost eu cel care am propus varianta cu zilele segmentate, fiindcă până acum am încercat în toate felurile să avem prezență și la cvorum și la comisii și știm foarte bine că din cele opt ore de lucru în comisie întotdeauna se fac trei și jumătate-patru ore, și atunci am propus să adoptăm această variantă. Eu v-o propun din nou și poate va întruni votul dumneavoastră. Dar, indiferent care este varianta care va fi votată, trebuie să ne mai gândim încă odată la acele sondaje care arată că între instituțiile statului, organele alese, că este vorba de Parlament, de primărie și altele de genul acesta, întrunesc cele mai puține voturi, în timp ce organele care reprezintă ordinea și siguranța, cum ar fi Armata, Poliția, Jandarmeria, chiar și Biserica, care are o anumită ordine a ei, sunt cele mai bine cotate și să ne mai gândim odată unde ducem cu activitatea noastră, procentele cu care Parlamentul, cea mai democratică instituție a statului, este cotată!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Păi, tocmai de asta!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun la vot amendamentul propus de domnul deputat Gavra, ca să se lucreze în comisii întreaga zi de marți și în plen întreaga zi de miercuri, ca modificare față de propunerea făcută.

Cine este pentru?

Din sală:

Să ne mai spună odată!

E mai bine așa!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog țineți mâinile sus, ca să putem să numărăm! Vă rog foarte mult!

Deci, majoritatea a hotărât adoptarea acestui amendament, cu marți zi de comsii, întreaga zi, și miercuri, întreaga zi plen.

Vă supun spre aprobare programul de lucru pentru săptămâna viitoare cu acest amendament, care a fost votat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri.

 
Informare privind modificarea conducerii Grupului parlamentar PNȚCD - Civic Ecologist.

Da, domnul deputat Badea. Vă rog. Era un anunț pe care vroiați să-l faceți.Vă rog!

Aranjați microfoanele!

 

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Conducerea Grupului parlamentar PNȚCD-Civic Ecologist este compusă din următorii deputați: Gabriel Țepelea, liderul grupului; Nicolae Ionescu-Galbeni, vicelider; Alexandru Badea, vicelider; Otto Weber, vicelider; Gheorghe Cristea, vicelider, și Mihail Nica, secretar.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra propunerii legislative de modificare a Legii partidelor politice.

Continuăm cu Propunerea legislativă de modificare a Legii partidelor politice.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Doamna deputat Paula Ivănescu, vă rog!

Îmi permiteți? Fac precizarea că voturile finale asupra legilor care erau prevăzute pentru marți la ora 11,30 vor fi miercuri la ora 11,30.

Vă rog, doamnă!

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Stimați colegi,

Problema neimplicării într-o proporție corespunzătoare a femeii în viața publică este o problemă pe care noi am mai vorbit-o, unii dintre noi am mai vorbit-o de-a lungul timpului. Eu astăzi nu am să vă țin prelegeri despre necesitatea implicării cu adevărat a celei mai bune părți din jumătatea populației, deci, pe bază de competitivitate, pe bază de calități, pe bază de inteligență și energie. Este un lucru știut, aceste discuții se poartă la nivel internațional și dat fiind că am participat în ultimul timp la multe reuniuni internaționale, fie că au fost pe baza organizării O.N.U., fie a Consiliului Europei, fie a Uniunii Interparlamentare, problema implicării femeii în sfera decizională, fie că este ea economică, socială sau politică, este din ce în ce mai cu acuitate pusă.

Pentru că, anul trecut, Parlamentul, prin Legea partidelor, a hotărât finanțarea partidelor politice, înseamnă că națiunea recunoaște necesitatea pluralismului și recunoaște importanța partidelor politice.

În Constituție se stipulează într-adevăr egalitatea în drepturi, indiferent de naționalitate, religie, sex ș.a.m.d., dar, referindu-ne la participarea femeilor în viața publică, constatăm că practica socială infirmă această egalitate. Sigur că sunt probleme care țin de mentalități, de tradiție, însă noi am depășit epoca industrială, suntem într-o epocă postindustrială în care femeile, în beneficiul societății, ar putea să se implice și să aducă acel echilibru atât de necesar unei societăți în dezvoltare.

România, prin semnarea și ratificarea unor convenții, acorduri și pacte internaționale referitoare la drepturile politice, economice, culturale și sociale ale femeii, a recunoscut că există un deficit de democrație și s-a angajat, prin semnătura pusă pe aceste documente, să ia toate măsurile pentru diminuarea acestui deficit de democrație.

Trebuie să vă spun că în practica internațională, pentru foarte multe țări, este acea cotă de reprezentare a femeilor impusă fie prin Constituție, fie prin lege.

Noi considerăm că, având experiența foarte apropiată din regimul pe care l-am înlăturat în decembrie '89, această măsură nu ar fi populară și nu ar fi nici eficientă, și de aceea, pe baza experienței pe care au căpătat-o alte țări, astăzi vă propunem un sistem de încurajare a partidelor politice, să exploreze universul feminin din jurul lor și să încurajeze femeile pentru a se implica în politică, pentru a le pune pe locuri eligibile, în așa fel încât în Parlamentul României să depășim această cotă, care, zic eu, că este rușinoasă, de 5 la sută femei din totalul de parlamentari. De ce zic rușinoasă? Pentru că în România, femeile au un grad de educație egal cu al bărbaților, sunt femei inteligente, energice, care ar merita să fie băgate în seamă de partidele politice și aduse în Parlament în beneficiul nației și al echilibrului.

Inițiativa legislativă pe care v-o propun astăzi realizează o concordanță - interesul național de a depăși deficitul de democrație și practica de încurajare a partidelor politice față de egalitatea șanselor, fără a condiționa finanțarea generală de la buget a partidelor.

Deci, ce vă propun prin această inițiativă legislativă? Ca să modificăm articolul, numai art.39 din Legea 27/1996, în care față de suma de bază alocată de la buget pentru subvenționarea partidelor politice să reținem o cotă de 20%, care se numește subvenție specială, și care să se împartă în mod egal pe mandatele feminine și să revină partidelor care le-au promovat, formațiunilor care au promovat aceste femei în Parlament.

Sigur că este o dispoziție care va fi tranzitorie. În momentul în care am avut această discuție în Comisia juridică, cineva a spus că ar fi defavorizate partidele mici. Eu cred că partidele mici, dacă vor pune femei pe liste pe locuri eligibile, vor deveni partide mari, dat fiind că femeile reprezintă, în această țară, circa 52% din populație.

Pentru ca să fiți lămuriți că această discriminare, pe care astăzi v-o propun temporar, este o discriminare pozitivă și perfect acceptată de tratatele și toate documentele internaționale semnate de România, am să vă citesc două articole din Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei, semnată și ratificată în România. În art.3 se spune: "Statele-părți iau în toate domeniile - politic, social, economic și cultural - toate măsurile corespunzătoare, inclusiv prin dispoziții legislative, pentru a asigura deplina dezvoltare și progresul femeilor, în scopul de a le garanta exercitarea și beneficiul drepturilor omului și libertăților fundamentale, pe baza egalității cu bărbații", iar la art.4 din această Convenție, se spune: "Adoptarea de către statele-părți a unor măsuri temporare speciale, menite să accelereze instaurarea egalității în fapt între bărbați și femei, nu este considerată ca un act de discriminare, în sensul definiției din prezenta Convenție".

Deci, ceea ce vă propun astăzi, și vă rog să susțineți această inițiativă legislativă, este o mică încurajare din partea partidelor politice care, bineînțeles, nu este obligatorie dar care, poate, va duce, prin discuțiile create, la schimbarea mentalităților și la schimbarea practicilor.

Eu vă mulțumesc pentru susținere și vă rog să votați această inițiativă legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Comisia juridică, în raportul întocmit, cu majoritate de voturi a recomandat dezbaterea acestui proiect, neavând nici un fel de amendamente și neîntocmind un raport.

Domnule președinte Emil Popescu, doriți să treceți pe banca comisiei? Vă rog!

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Da, prioritate dăm doamnelor întâi. Vă rog! Fiind o lege care le creează o serie de facilități... vă rog!

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș vrea să încep prin a spune că în Grupul parlamentar P.D.S.R. am hotărât să sprijinim această inițiativă legislativă, pentru că ea aduce în discuție un drept politic care, deși consacrat de Constituție, este parcă mult prea des ignorat de partenerii noștri și de formațiunile politice.

Am hotărât să sprijinim această inițiativă din convingerea că în cadrul formațiunii noastre politice orientarea și deschiderea spre promovare a femeii și-a găsit, probabil, concretizarea, așa cum în alte formațiuni politice ea încă nu există. P.D.S.R.-ul a avut curajul, și dovezile există, să promoveze în structurile politice și administrative, femei. Cred că majoritatea parlamentară are încă datoria să facă acest act de curaj și să promoveze, cel puțin la același nivel cum a făcut-o P.D.S.R.-ul, atunci când a fost la guvernare.

Aș vrea să aduc în discuția dumneavoastră totuși faptul că societatea românească se găsește într-o etapă în care mai are foarte mult de parcurs, pentru ca, într-adevăr, mentalitățile, comportamentele politice, imaginea să se schimbe.

Nu aș crede cu mare convingere că această inițiativă legislativă a colegei noastre, doamna deputat Ivănescu, va rezolva această problemă a promovării femeii. Sigur că ea este un prim dermers, dar ar fi hazardat să credem acum că formațiunile politice își vor schimba prioritățile și ierarhiile atunci când va fi vorba de a schimba o imagine despre politic și a crea o altă imagine și un alt beneficiu electoral în favoarea femeii.

Sunt convinsă că și dumneavoastră credeți că altele sunt criteriile pe care trebuie să le avem în vedere pentru a vă convinge pe dumneavoastră, partenerii noștri, că femeile merită să fie promovate pentru valoarea lor umană, pentru competență și pentru prestigiu social.

N-aș fi atât de hotărâtă să resping, așa cum este făcută în Expunerea de motive, această soluție care este aplicată în numeroase țări, în democrații consacrate, de reprezentare feminină, de cotă de reprezentativitate feminină. Este într-adevăr un argument de luat în seamă că imagini, destul de recente încă, creează o oarecare respingere, dar cred că, potrivit practicii europene și experiențelor pe care alte țări le au în sens pozitiv, ar trebui să zăbovim și noi asupra unor asemenea soluții, cu atât mai mult cu cât această soluție, pe care inițiativa legislativă o propune, poate fi doar acceptată cu caracterul ei temporar, până la o normalizare a societății românești în care dimensiunea participativă feminină trebuie să-și găsească locul.

Sprijinim această inițiativă și pentru faptul că, până în prezent, factorul politic și factorul executiv s-au aplecat poate prea puțin asupra acestei problematici a femeii.

Sigur că implicarea politică, participarea politică este o dimensiune. Dar folosim acest prilej pentru a aduce în atenția dumneavoastră, și prin dumneavoastră, demersului guvernamental, rugămintea de a se apleca mai mult asupra acestei realități sociale cu care femeile se confruntă și să recunoaștem adevărul că tranziția le împovărează mai mult. Este un adevăr că traiul zilnic, astăzi greu și mâine mai nesigur, șomajul feminin este în creștere, absență de servicii familiale, incompatibilitate de soluționare a responsabilităților în familie, în societate, de îngrijire a vârstnicilor, și am putea face o listă foarte lungă de probleme care, la fel ca și aceasta a respectării dreptului politic, ar trebui să stea în atenția Executivului și nu în ultimul rând, în atenția noastră. Și poate, atunci când vom rezolva și drepturile politice, și drepturile economice și pe cele sociale, vom putea, într-adevăr, să vorbim despre o recunoaștere a acestei jumătăți a societății românești.

Sprijinim această inițiativă legislativă din convingerea că ea este un început la care vom contribui cu toții, indiferent de formațiunile politice cărora le aparținem.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Rădulescu, din partea Grupului Partidului Democrat.

 
 

Domnul Cristian Rădulescu:

Îmi fac o datorie ca în numele Grupului parlamentar al U.S.D.-P.D. să rostesc un cuvânt de susținere a acestei inițiative legislative care, în mod categoric, nu va reuși să corecteze umilitorul deficit de percepție a capacităților partenerelor noastre, dar se constituie într-un prim pas care, dacă va fi urmat de alții, va reuși, într-adevăr, să diminueze diferența existentă acum.

Categoric că 4 la sută reprezintă extrem de puțin și este foarte departe de a reprezenta atât implicarea în viața socială și chiar și politică, mai nou, a femeilor din țara noastră, cât mai ales este foarte departe de a reprezenta posibilitățile lor evidente, pe care eu niciodată nu le-aș bănui a fi mai mici decât ale noastre, ale bărbaților.

Sigur că este foarte greu să ajungem la acel procent maxim, pe care femeile parlamentar îl dețin într-un parlament din lume, în Insulele Fidji, 73 la sută, poate că este o curiozitate a demografiei locale, dar, în orice caz, avem câteva exemple mai apropiate, în Islanda, 65 la sută și, în orice caz, în toate țările scandinave, între 40 și 55 la sută, cu normă constituțională, prevăzută expres, referitor la reprezentarea peste o anumită proporție a femeilor.

Să nu privim cu zâmbetul pe buze această inițiativă legislativă ca fiind expresia unui entuziasm strict feminist sau a unei încercări mecaniciste de transpunere în practica parlamentară românească a recomandărilor Internaționalei Socialiste din care noi facem parte. Este mult mai mult decât atât, este încercarea de a duce la o evaluare corectă în percepția noastră, a tuturor și deci și în implicarea politică a viitorului, a partenerelor noastre.

Eu sper că această inițiativă legislativă, odată adoptată de către noi, căci nu mă îndoiesc de aceasta, să fie un pas pentru a reuși să ștergem această diferență umilitoare și care nu reflectă adevărul, între reprezentarea bărbaților și reprezentarea femeilor, colegele noastre, în Parlamentul României.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu. Vă rog

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că mulți dintre noi, ca și subsemnatul, nu se poate ridica împotriva unei astfel de propuneri, pentru că nici acasă nu prea putem să ridicăm vocea și iată că...( Aplauze) trebuie să găsim o formă amiabilă în care să ni se dea timp la dispoziție ca noi, membrii fiecărui grup parlamentar, să ne putem consulta cu consoartele noastre, să vedem cam cine rămâne acasă și cine vine aici, dintre noi doi! Pentru că există riscul ca unii dintre noi, care plecăm de acasă ca să scăpăm de ce scăpăm, când ne trezim aici, să plecăm d-aici și să nu înregistrăm majoritatea necesară, mai ales că, dacă acceptăm până la 50 la sută partea frumoasă în Parlament, sigur vom avea cvorum tot timpul, pentru că sunt mult mai conștinciioase decât noi.

Lăsând aspectele acestea, am fost cu doamna Paula Ivănescu în India, am văzut cum se pune problema, dar la fel de adevărat este că trebuie să discutăm această chestiune foarte bine fiecare grup parlamentar, pentru că există în fiecare partid posibilitatea ca să fie promovate femeile după valoare, cum a spus doamna colegă, mai înainte, de la P.D.S.R., dar există și posibilitatea ca electoratul să sancționeze pe cei care nu promovează femeile. Or venim și impunem niște procentaje, impunem procentaje și la colegii noștri minoritari pentru admitere în facultate, impune procentaje și la cutare, și la cutare. Și atunci, eu zic să trecem pe o variantă tehnocrată, în care punem tehnicieni, care a făcut fiecare școala unde a făcut-o, și știe, și calculăm algoritmul de sus până jos, câți copii cu ochii albaștri, câți verzi, cât stângaci, câți dreptaci, că și stângacii trebuie să fie în Parlament, nu? Și cei cu ochii verzi, nu? Și cei cu ochii albaștri, și cei care îi legiferăm noi prin art.200, nu? Nu ne-am bătut rândul trecut pe art.200? N-au și ei dreptul să fie?

De aceea, eu aș propune, domnule președinte de ședință, pentru că și așa cvorumul este dincolo de a fi transparent, să găsim o modalitate, să amânăm dezbaterile pe astăzi la sfârșitul unei săptămâni și fiecare grup parlamentar să-și analizeze, prin prisma proprie, și să vadă dacă femeia o considerăm "un handicapat", nu? și trebuie să-i dăm locuri pe un număr sau asigurăm ceea ce au cerut totdeauna femeile și pentru care Partidul România Mare luptă: egalitatea șanselor între bărbați și femei. Deci, dânsele au luptat pentru egalitate, acuma vor inegalitate, discriminare pozitivă?

Cred că trebuie să vedem cum facem, ceea ce spune și colegul Marcu, cea mai bună reprezentare procentuală o are Partidul România Mare, avem trei femei, nu?

Deci, să lăsăm fiecare grup și să găsim această modalitate, domnule președinte, ca să reluăm discuția, pentru că este foarte importantă și să nu o expediem la sfârșit de ședință.

Propunerea noastră este aceasta: să încheiem astăzi o parte din discuții și să revenim asupra textului, asupra procentajelor, asupra ideii de a impune, că dacă impunem astăzi, aici, mâine impunem dincolo ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Afrăsinei Viorica.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi, nu vreau să am decât o scurtă intervenție și dacă îmi permiteți să fie sub formă de glumă, vizavi de intervenția domnului coleg deputat Stanciu Anghel, pe care-l respect în mod deosebit și intervenția mea nu diminuează cu nimic respectul pe care-l eu i-l port domniei sale, dar pentru că eu nu știu cum considerați dumneavoastră, domnule coleg, femeia, dar pentru că o cunosc pe doamna Stanciu, sunt convinsă că dacă doamna era în Parlament era, de asemenea, un plus de valoare. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Baciu, vă rog.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Onorați colegi,

Dincolo, sigur, de unele deviații umoristice ale chestiunii noastre, problema este foarte serioasă, problema este foarte serioasă și trebuie să-i acordăm atenția necesară.

Ce vreau să vă spun în câteva minute, în două, trei minute pentru a nu vă răpi prea mult timp. Problema este atât de serioasă, încât nu putem să o tranșăm plecând de la experiența tragică a domnului Stanciu cu femeile, pentru că aici nu discutăm despre experiența unuia sau altuia, noi, ca indivizi, ci trebuie să plecăm de la chestiuni mari, semnificative din punct de vedere sociologic și social, or dacă plecăm de la acest punct de vedere, este clar că nu putem să ignorăm o asemenea chestiune. Curentul general, și nu numai în țara noastră, peste tot, este acesta, este valorizarea contribuției femeilor, și acest curent general provine dintr-un principiu și mai general, care este principiul pe care-l cunoaștem cu toții, al egalității femeii cu bărbatul. Este un principiu de la care nu putem abdica.

Vreau să vă spun că nu sunt de acord cu procente, cu impunerea de cifre și mai știu eu cum, în instituții, în partide sau mai știu eu unde, în școli. Acest procedeu nu a dat rezultate. Atunci când a fost impus cu forța - și știți foarte bine că înainte de '89 s-a practicat acest procedeu - nu a dat rezultate, dimpotrivă, a stârnit o reacție de respingere a ideii egalității femeii cu bărbatul. De aceea, noi trebuie să mergem pe altă cale și una din aceste căi este propusă în proiectul de astăzi, al doamnei Ivănescu.

Trebuie, așadar, să nu impunem procente, să nu impunem număr, trebuie să mergem pe căi elegante, civilizate, cum ar fi această stimulare, această stimulare financiară, pentru ca partidele politice să dea o atenție mai mare contribuției femeii.

Sigur că aș avea o mulțime de alte argumente, dar eu cred că este suficient și eu cred că Parlamentul României este format dintr-un ansamblu de bărbați politicoși, eu plec de la această premisă și rog respectuos să adoptăm această transformare a Legii partidelor, în forma propusă de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice. Vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu iau cuvântul pentru ca să vă învederez un aspect de ordin procesual. Pe fond, a fost investită Comisia juridică, pentru a face un raport.

Comisia juridică, vă citesc, "a hotărât însușirea inițiativei legislative cu majoritate de voturi și cu recomandarea pentru Camera Deputaților de a fi dezbătută în procedură de urgență." Prin urmare, din punctul de vedere de fond al Comisiei juridice, noi suntem pentru și și cât mai repede, lucrurile sunt clare, dar comisia a fost nevoită să facă o precizare în final, pe care v-o citesc. "Precizăm că avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale este negativ." Deci, noi am fost confruntați, noi, comisia, cu punctul de vedere negativ al unei alte comisii, care dă doar un aviz, și așa se explică balansul pe vot și de ce s-a adoptat în majoritate.

Eu am insistat pentru, fiindcă chestiunea aceasta a unei inferiorități a femeii pe orice plan este o falsă problemă, pe care cândva am discutat-o foarte mult. Nu de la noi, bărbații, cred eu, cel puțin de la partidul nostru, pleacă această slabă reprezentare, ci din faptul că ele, femeile, nu se implică suficient. Este drept că activitatea politică necesită multe renunțări și pierdere de timp și ele au foarte multe juguri.

Prin urmare, suntem în situațiunea că din punct de vedere procesual ar trebui să fie lângă mine domnul acela de la comisie, ca să-și exprime punctul de vedere și să argumenteze de ce crede comisia că este vorba de o discriminare pozitivă, că în fond despre aceasta este vorba acolo. Au motivat avizul lor negativ pe ideea că se creează o discriminare pozitivă, înțelegându-se, zic eu, în opinia mea, greșit noțiunea, sintagma de discriminare pozitivă aici, în cazul de față.

Noi suntem confruntați cu o realitate și anume că în planul activității politice femeile ar trebui să fie mai mult reprezentate, nu sunt și atunci așa se explică această inițiativă care urmărește să încurajeze în plan financiar partidele, pentru ca ele, la rândul lor, să fie preocupate și de această latură a activității lor, și anume o mai bună reprezentare în Parlament, în planul legislativ a dânselor. Aceasta este tot.

Eu, personal, nu văd o discriminare de nici un soi, dimpotrivă, văd, în sfârșit, o tentativă de remediere a unei realități care nu este potrivită cu ceea ce se prevede și în Constituție. Așa că nu văd de ce domnul Stanciu a mai făcut niște referiri la art.200, nu l-am înțeles. Domnul Stanciu este uneori impenetrabil, incognoscibil, insesizabil, in..., in..., in..., din dorința...

Domnule profesor, vă iubesc dar, nu știu de ce?... De ce mi-ați făcut referirea aceea la 200, n-am să pricep niciodată.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Nu, Doamne ferește, să mă iubiți...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Noi ne-am chinuit mult cu 200 acela, dar în fine... De ce dumneavoastră? dacă ați făcut-o, încep să mă întreb de de ați făcut-o, dar în sfârșit... Nu văd nici o corelare, de nici un soi, nici filozofic, nici politic, nici biologic, de nici un soi cu art.200, dar dacă dumneavoastră îl vedeți... și de aceea mă și obligați să vorbesc.

Nu pricep și vă rog frumos să nu mai ridiculizăm chestiunea cu art.200.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din bancă):

A vrut să vadă pe cine deranjează.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dacă credeți în continuare că nu ați fost înțeles, luați cuvântul din nou de la microfon și mă supun, dar, vă repet, în continuare să abordăm cu seriozitate chestiunea.

Deci, vă rog să hotărâți acum printr-un vot dacă domnul de la comisia respectivă trebuie să fie prezent, să-și spună punctul de vedere cu atât mai mult cu cât este vorba de un aviz negativ, că dacă era pozitiv, nu mai era nici o problemă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte... Domnul deputat Dan.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (plecând de la microfon):

Nu vreți și pe la 201 ceva?

 
 

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Aceasta nu este de la microfon.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Întrucât am fost convocat de către domnul Emil Popescu, iată, răspund la convocare. Este și acesta un mod de a purta dialogul parlamentar și poate că era mai bine însă să se vadă care este motivația care s-a dat în acel raport, cu atât mai mult cu cât chestiunea nu este legată de voința unui ins, ci a rezultat dintr-un vot.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Sigur!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu cred că problema promovării femeii este una dintre cele mai serioase, care are implicații economice, sociale și în modele culturale dintre cele mai adânci, motiv pentru care s-au exprimat în cadrul comisiei anumite rezerve în legătură cu soluții de acest gen, care sunt de campanie și pompieristice, pentru că, iată, dacă este vorba să respectăm femeile și să le promovăm și să valorificăm experiența, competența lor, capacitățile pe care le au în gestiunea treburilor publice și implicarea în politică, inclusiv în Parlament, în alte structuri ale puterii, îmi pot pune următoarea întrebare. De ce se vine cu soluții de acest gen, în contextul în care un guvern care mărește numărul de miniștri și include și secretari de stat în componența sa, contrar prevederilor din Constituție, nu este în stare să promoveze o femeie ca ministru. Nu este în stare să promoveze decât în număr extraordinar de limitat femei ca secretar de stat.

Oare problema promovării femeilor se reduce numai la soluții din acestea pe care le conține această propunere? Apoi este vorba despre faptul că alegerile, pentru că aici este vorba despre alegeri, sunt prin excelență într-un sistem pluralist alegeri competitive.

Alegerile de tip competitiv se fac de către fiecare partid, examinând situația foarte concretă și maximizându-și șansele de reușită. Este posibil ca un partid, din acest punct de vedere, care se leagă de societatea civilă, de diferitele segmente și componente ale societății, să-și alcătuiască listele, să și le configureze în așa fel încât să aibă șansele cele mai mari, și problema se pune dacă din acest punct de vedere al competitivității trebuie ca, conducerea unui partid să fie mereu atentă. Da... dar, poate că este mai bine, pentru că, uite, primim mai mulți bani dacă configurăm listele în felul cutare sau cutare.

Deci, este vorba de faptul că promovarea femeii este o problemă extraordinar de importantă, complexă. Implicantele care pot asigura succesul unei asemenea chestiuni trebuie, mă rog, privite într-o perspectivă multidimensională și din acest punct de vedere au fost la noi, în comisie, exprimate anumite rezerve, care s-au tradus și în vot. Nu știu de ce domnul Popescu se consideră îndreptățit să dea replici în legătură cu anumite poziții ale unei comisii. Nu știu dacă dânsul, prin intervenția pe care a făcut-o, a adus niște lucruri în care, în urma cărora noi suntem acuma în fața unor mari revelații și dânsul este îndreptățit să își exercite rolul de cenzor al opiniei unei anumite comisii. Aceasta ați discutat-o în comisia dumneavoastră, ați hotârît, ați prezentat aici punctul de vedere, foarte bine. Nimeni nu vă cere ca în ceea ce privește punctul de vedere a unei comisii care a dat avizul, dumneavoastră să-l împărtășiți. De aceea sunteți comisie sesizată în fond. De aceea există o deosebire între comisia care analizează în fond și una care dă numai avizul.

Noi, în principiu, ca să fie foarte clar și foarte limpede, suntem pentru promovarea femeilor, suntem pentru o politică în acest domeniu, suntem pentru un ansamblu de măsuri care să ducă la îmbunătățirea condițiilor de viață, sociale în familia femeilor, dar suntem împotriva demagogiei și suntem împotriva acestor chestiuni atâta timp cât unele partide excelează prin astfel de inițiative, iar când este vorba să le și aplice, acolo se dovedesc a fi mai reticente. Acesta este motivul pentru care s-a exprimat acel punct de vedere în cadrul comisiei, în urma dezbaterii și exprimării unui anumit vot. Și s-a mai evocat și un anumit spirit electoralist care inspiră această, inițiativă, dar, sigur este o problemă secundară, nu este o problemă de fond.

Problema de fond este aceea că societatea românească trebuie să modifice condiția economică, socială, familială, trebuie să învingă niște rezistențe în modelele culturale care există la ora actuală, dacă vrem, într-adevăr, să fim o societate care să pună în lumină toate virtualitățile femeii. Aceasta este o inițiativă cu totul particulară, nu strică, dar să nu ne iluzionăm că ea va rezolva problemele.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Vă rog să-mi dați cuvântul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Emil Popescu, doriți un drept la replică am înțeles.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, și cu specială privire domnule profesor Marțian,

Cred că, nu știu, n-am fost bine înțeles în ceea ce privește poziția mea și mă siliți să dau o replică.

Eu am susținut că din punct de vedere procesual era necesar ca lângă mine să fie reprezentantul acestei comisii, pentru ca domnia sa să-și expună punctul de vedere, nu ca să fie de acord sau nu cu noi, ci fiindcă este democratic ca atunci când discutăm în plen un proiect, acest reprezentant să fie prezent, tocmai pentru că avizul este negativ, n-am spus că este bun sau rău avizul, iar dacă domnia voastră sunteți pe problemă, trebuie să veniți să stați lângă mine, așa cum noi ne-am înțeles întotdeauna în comisii. Aceasta am spus eu și aceasta o să o spun și acum, că nu ne derajează că avizul este negativ, dar din punct de vedere procedural, cred că sesizați aspectul. De vreme ce este vorba de un aviz negativ al unei comisii, oricare ar fi ea, reprezentantul acelei comisii sau comisia toată trebuie să fie prezentă aici, ca să se discute fondul chestiunii, fiindcă probabil că au și dumnealor niște argumente și le-ați adus. Deci, discuția aceasta am făcut-o în calitate de președinte al Comisiei juridice. Mi s-a părut mie că este echitabil și firesc să discutăm în contradictoriu o problemă, oricare ar fi ea, atunci când există un aviz de un fel și un alt aviz de un fel, adică o opinie, nu mai discutăm valoarea juridică, forța juridică a unui aviz sau a unui raport în fond. Nu aceasta discutăm noi.

Acum, în calitatea mea de membru al acestui Parlament și de membru al unui partid, vă spun că sunt profund nemulțumit de ce spuneți, pentru că trebuie să existe un început cu privire la această problemă pe care și domnia voastră o declarați ca fiind de importanță. Și dacă este așa, încep să mă întreb: Ce este demagogic în acest proiect? Ce este electoralist în acest proiect? Oricum ar putea să fie el alcătuit, el întotdeauna poate să fie criticat, el este..., cum ați zice problema dumneavoastră, poziția dumneavoastră este următoarea și vă rog să luați cuvântul, am toată considerația.

Importanța participării femeii este extraordinar de mare, este subiect important și sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Și eu vă spun, orice proiect am întocmi, trebuie să traverseze prin alte criterii decât forța de persuasiune. Aici este substanța, dacă vreți, diferența între mine și dumneavoastră. Nu eu sunt autorul acestui proiect, dar vă întreb și vă rog respectuos, cu toată considerația, știți cât de mult țin la părerile dumneavoastră, la opiniile dumneavoastră. Veniți și arătați care alta ar fi modalitatea nedemagogică și neelectorală pentru a propulsa prezența femeilor în Parlament. De exemplu, să le dăm o tinichea în piept? De exemplu, să le scutim de un impozit? De exemplu, să acordăm ceva partidelor? Acesta este criteriul propus aici în lege și eu spun: este ceva demagogic? Orice partid ar fi fost confruntat cu această problemă. Vă confrunt eu acum cu această întrebare, sunteți un mare specialist pe problemă...

 
 

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu sunt.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Să acceptăm că sunteți. Nu, vă dau un exemplu, ipoteză de lucru. Dumneavoastră cu ce criterii ați opera, cum i-ați determina pe copii să vină la școală? Cum le determinați pe femei să vină în Parlament? Că asupra fondului am căzut de acord, că sunt importante femeile, au un cuvânt de spus, trebuie să vină și nu vin. Cum să cointeresăm, la nivel de individ, la nivel de școală, la nivel de familie, cum să începem? Și mie mi se pare că proiectul începe cu această idee care este la interferența dintre politic și feminin și masculin și anume cu partidul politic, fiindcă el propulsează pe listă niște candidați și atunci, pentru ca să îl cointeresăm pe partid, să se ocupe mai mult de latura feminină, i se dau niște bani, și eu spun: există o altă metodă să le dăm ciocolată?, să le dăm tinichele?, să le dăm medalii? - care să fie democratică și să fie neelectorală și să fie nedemagogică. Adică ce este demagogic în aceasta? Aceasta spun eu.

Deci, dacă începem de pildă să presupunem că le-am acordat femeilor o nu știu ce, o dispensă de vârstă la pensii. Eu am numai un exemplu de școală, ca să vă arăt. S-ar spune atunci că creăm o discriminare pozitivă și că pensionăm femeile ca pe balerine, la 45 de ani, și că este o demagogie. Orice procedeu, orice instrument juridic poate fi calificat atunci cu ușurință și demagogic și electoralist. Eu spun, eu protestez împotriva acestor calificative. Noi doi suntem de acord, vorba aceea: "Noi doi avem același dascăl,/ Școlari suntem aceleiași păreri,/ Unitul gând oricine recunoască-l,/ Ce știi tu azi, eu am știut de ieri." De aceea râdem astăzi noi și râdem, plângem și râdem, "Non idemesus si duo dicuntidem" Suntem exact pe idei, suntem de acord cu ea, nu suntem de acord cu mijloacele.

Și eu spun, veniți, atunci, faceți altceva, propuneți la acest proiect, veniți cu o contrapropunere, faceți un amendament, veniți cu ceva. Păi nu, ca să mă convingeți că într-adevăr credeți în importanța femeii și că discursul dumneavoastră nu este demagogic, eu nu vreau să-l calific așa. Eu iau de-a seriosul ce spuneți și dacă femeile sunt importante și trebuie să propulsăm prezența lor în Parlament, arătați dumneavoastră și chiar vă rog să veniți aici la microfon și să spuneți,, în viziunea dumneavoastră non demagogică și noi electoralistă, cu ce trebuie început și vom începe cu aceea.

Vă mulțumesc. Eu nu mă supăr.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan, drept la replică, urmează domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că trebuie să începem cu modificarea mentalităților și cu modificări în ceea ce am spus în modelele culturale și de comportament în societate. Nu v-a împidicat nimeni, domnule Popescu, dumneavoastră, care faceți parte din Convenția Democrată, să aveți un număr foarte extins de femei în Parlament, nu v-a împiedicat nimeni să aveți un ministru, doi, femei pentru că ați mărit numărul membrilor Guvernului, nu v-a împiedicat nimeni să le promovați în alte chestiuni. De ce nu încercăm din acest punct de vedere să schimbăm modul nostru de a fi, modul nostru de a vedea lucrurile, modul nostru de a înțelege legăturile cu diferitele componente ale societății și în cazul acesta cu componenta feminină a societății române?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Domnule profesor, arătați concret ce trebuie să facem?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vă rog, nu întrețineți discuții!...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Din punctul acesta de vedere eu zic să încercăm să le promovăm, să încercăm să le promovăm și nu să fixăm fel și fel de bariere.

Vrem acum, cu această lege, nu suntem... poate fi adoptată. Ceea ce am vrut noi, să atragem atenția este că sunt probleme mult mai grave care concură la rezolvarea acestei chestiuni și din acest punct de vedere cred eu că diferitele partide au avut timp în decurs de 7 ani să dovedească felul cum se raportează față de femei. Că n-au făcut aceste chestiuni și acum vin și cer stipendie de la stat pentru a-și modifica mentalitățile, aceasta ne preocupă pe noi, aceasta este chestiune de morală, aceasta este chestiune de modele culturale. (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stanciu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Dați-mi voie! (Rumoare.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat... Domnule deputat Stanciu, îi dăm dreptul la replică și pe urmă...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Numai puțin. (Către domnul deputat Anghel Stanciu). Stai aici, stai aici.

Doamnelor și domnilor, și

Domnule președinte,

Nu vă supărați, proiectul acesta nu este al nostru, nu este al meu, nu ne puteți bănui de subiectivism, nu puteți să spuneți că noi facem pledoarie pro-domo. Dacă nu facem acest proiect de lege, vă rog să vă gândiți la ecoul respingerii unui astfel de proiect în mase și mai ales în rândurile femeilor.

Eu spun însă următorul lucru, înseamnă că dumneavoastră, în principiu, susțineți teza că nu există intrumente juridice pentru a rezolva această treabă - aceasta spuneți dumneavoastră! - și că deci, orice rezolvare de soiul acesta este o rezolvare demagogică. Aceasta spun eu. La nivelul mentalităților multe sunt de rezolvat, dar trebuie să așteptăm zeci de ani.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Noi am demonstrat, demonstrați și dumneavoastră.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ce să demonstrați?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, vă rog frumos! Domnule deputat Popescu, vă rog frumos!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, dacă această lege era alcătuită de noi, ne-ați fi putut acuza și atribui aceste carențe sau aceste critici sau aceste intenții, dar nu este vorba de proiectul nostru, noi discutăm un proiect al altui partid. Comisia însă a făcut un referat, cum l-a făcut. De aceea se discută în contradictoriu. Că legea poate fi perfecționată, sunt de acord.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stanciu și după care urmează doamna deputat Paula Ivănescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată cum stimata colegă a apreciat partenera de viață, parcă așa am înțeles în India că se cheamă, nu se mai cheamă soție, și îi mulțumesc, iată cum venerabilul și stimabilul nostru președinte de la Comisia juridică a intrat într-o discuție filozofică extraordinară și întreabă cum se poate rezolva problema? Trebuie să stimulăm.

Domnilor, evident că și pe unul și pe altul trebuie să-l stimulăm, dar în timp ce se bate moneda pe democrație, pe această dezvoltare, să zicem, în plan ideatic, Partidul România Mare, care nu se bate cu pumnul în piept, are 10%...

 
 

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

16%.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

16%. Are o femeie care este președinta unei comisii parlamentare, da? Deci, iată că nu ne-a obligat nimeni, cum nu a obligat nimeni nici PD-ul să-și pună pe listă, nu a obligat nimeni nici PNȚ-ul să-și pună pe listă și, ceea ce este culmea, nu l-a obligat nimeni pe domnul stimabilul Popescu să se dea jos de pe listă, să pună o doamnă. (Aplauze.)

Și cred că poate am fi fost mai câștigați, poate nu, dar este un gest, un gest firesc și normal din partea băieților politicoși, a bărbaților politicoși, să lase doamnele înainte. Cum nu am văzut nici în conducerea multor partide să accepte vicepreședinte sau prim-vicepreședinte, sau cutare..., hai să vedem în staff-ul fiecărui partid câte doamne sunt, poate trebuie să dăm și legi acolo, poate să le stimulăm și pe acelea.

De aceea, eu zic, vizavi de ceea ce a spus domnul profesor Dan Marțian, vizavi de ce a spus și distinsul nostru coleg, haideți să lăsăm patimile de o parte, să nu respingem acest proiect, pentru că are o idee nobilă, dar haideți să găsim și soluțiile prin care să nu forțăm nota, să nu venim cu mode, și formațiunile politice să-și arate gradul de democratizare prin promovare. Aceasta cu atât mai mult cu cât actuala Putere spune că va discuta problematica alegerilor viitoare pe liste uninominale și atunci, ce spunea domnul profesor Marțian, pe cine pui pe zona respectivă? Pui o doamnă care este reprezentativă? Normal, o blochezi. Deci, problema nu este de stimulare, problema este de a nu bloca doamnele să aibă acces, și eu rămân la ideea că această discuție trebuie continuată și în cele două comisii împreună, spre a găsi o formă în care să nu blocăm femeile, nu să stimulăm partidele.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Ivănescu.

 
 

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Mă simt datoare să fac o precizare. Ora de terminare a programului este deja depășită. Inițiativa legislativă îmi aparține, nu este a Partidului Democra, deși este susținută, nu este a Coaliției majoritare și, fie numai pentru discuțiile care au început astăzi și care or să continue, tot a fost bună, că se aduce în atenția dumneavoastră, a mediei, a populației, participarea a jumătate din populația țării la decizie. Fie numai pentru acest lucru și tot este important.

Și, a doua precizare. Această lege nu este obligatorie și nu impune norme partidelor. Este o bonificație care se acordă acelor partide care înțeleg să lupte contra deficitului de democrație. Nu vor, foarte bine, nu fac așa ceva. Sunt așteptate și inițiativele legislative ale altor persoane sau altor partide, care să îmbunătățească participarea femeii la decizie.

Eu vă mulțumesc, și chiar mi-au plăcut discuțiile de astăzi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, ultima luare la cuvânt, vă rog.

Vom continua luni.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să constatați că timpul afectat programului de lucru, în această zi, s-a epuizat și, ca atare, să suspendați ședința.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este ceea ce făceam, oricum.

Vă mulțumesc.

Continuăm luni dezbaterea acestui proiect de lege.

Ședința s-a încheiat la ora 12,34.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 9 december 2019, 20:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro