Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 15, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 15-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 15, 1997

19. Răspunsuri ale membrilor Executivului la întrebări adresate de către deputați.  

Domnul Radu Mircea Berceanu:

................................................

Continuăm cu punctul referitor la interpelări, și anume, cu răspunsurile la anumite interpelări.

Din partea Secretariatului General al Guvernului, la interpelarea domnului Ioan Gavra referitoare la formularele tip editate în limba maghiară, pentru cetățenii români care solicită despăgubiri pentru ororile săvârșite în timpul ocupației hortiste, răspunde domnul secretar general adjunct, Radu Stroe.

Dezvoltarea. Domnul Gavra vrea să dezvolte. Vă rog să dezvoltați pe scurt.

Ia cuvântul domnul Gavra pentru dezvoltarea ....

Dezvoltați, domnule Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor reprezentanți ai Guvernului,

Interpelarea pe care am formulat-o la adresa primului-ministru și a secretarului general al Guvernului se referea la despăgubirile pe care Guvernul Ungariei a decis, după 5 ani de zile, la solicitarea noastră, expresă, a PUNR-ului, să le acorde celor care au fost deportați, indiferent de naționalitate, din teritoriul de nord-est al Transilvaniei, în perioada dictaturii hortiste, celor care au fost duși forțat la muncă în lagăre de concentrare sau pe teritoriul Ungariei și al Ucrainei și celor care efectiv au suferit ororile dictaturii hortiste.

Surpriza a fost plăcută și este un început prin care Ungaria recunoaște faptul că a săvârșit atrocități pe teritoriul de nord-vest al Transilvaniei, ca ocupant, asupra populației românești, în mod deosebit.

Deci, pe lângă scuzele morale, la care încă este datoare Ungaria, iată că a făcut un prim pas. Eu sper că este un început care va continua, de a acorda despăgubirile materiale necesare familiilor și persoanelor care au suportat acele atrocități în perioada Diktatului hortist asupra nord-vestului Transilvaniei.

Surpriza neplăcută, însă, a venit din partea Guvernului României.

Sigur, Guvernul Ungariei a decis în problema întregii comunități evreiești de pe teritoriul Ungariei și a asociat și alte populații pe teritoriul cărora au săvârșit acele atrocități, ocupate de către acel regim hortist.

Surpriza neplăcută, vă spun, vine din partea Guvernului României, pentru că, deși Guvernul Ungariei a reușit, totuși, până la urmă această disponibilitate în raport cu ceea ce au făcut ei în acele momente de restriște în istoria Transilvaniei, Guvernul român nu știa nimic absolut. Pe teritoriul României au început să se distribuie, prin Consulatul Ungariei de la Cluj-Napoca, formulare-tip în limba maghiară pentru români care cunosc foarte bine probabil limba maghiară. Fiind, probabil, a doua limbă pe teritoriul Transilvaniei.

Guvernul României, care se află, am înțeles, în relații de bună prietenie cu Guvernul Ungariei, s-au vizitat chiar reciproc, și am înțeles că premierul Ungariei întoarce vizita la București premierului Ciorbea, n-au reușit să se contacteze, să se pună de acord cam cum se întâmplă pe teritoriul României această operație, că, totuși, în România, bag seama, Guvernul Ciorbea are răspundere pentru tot ce se întâmplă pe teritoriul acestei țări.

De aceea, ce am cerut noi Guvernului Ciorbea, și încă n-am primit răspuns, să sperăm că finele anului va fi cu un răspuns din partea Guvernului. Guvernul ungar a stabilit o limită de depunere a cererilor. Limita nu poate fi respectată, întrucât formularele în limba maghiară nu pot fi traduse, citite, de către locuitorii Transilvaniei, din toate localitățile.

Prima chestiune pe care am cerut-o Guvernului României, care trebuia de fapt, el să facă acest lucru, să traducă acel formular în limba română. Prin secretariatul general al Guvernului și prin administrațiile publice locale din teritoriul ocupat, să distribuie formularele acelor cetățeni îndreptățiți la aceste despăgubiri din partea Guvernului Ungariei.

Această operație trebuie făcută cât mai repede.

Doi: să stabilească, de comun acord cu Guvernul Ungariei, prelungirea datei de depunere a acestor cereri, în asemenea fel încât toți cei care au suportat asemenea atrocități să nu-și piardă drepturile.

Și, trei: sigur că noi, PUNR, am cerut de la bun început acest lucru, în afară de scuze morale și daune materiale, așa cum au făcut toate țările civilizate, printre care în primul rând Japonia și Germania, față de comunitatea evreiască și față de alte populații pe teritoriul cărora au săvârșit asemenea atrocități, deci dorim să se continue, și românii, sau urmașii lor, să poată beneficia, atât cât mai au timp de existență pe lumea aceasta, măcar de atât, după ceea ce au suportat din partea ocupanților hortiști maghiari.

Deci, Guvernul României să-și intre în atribuții, dacă gestionează teritoriul țării care se cheamă România și dacă acest guvern se cheamă Guvernul României, și nu un Guvern al unei persoane, al unei coaliții, sau un guvern, pur și simplu, de paradă.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Radu Stroe, secretar general adjunct.

Domnul Radu Stroe:

Răspuns la interpelarea domnului deputat Ioan Gavra, formulată în ședința Camerei Deputaților, din 1 septembrie 1997.

După cum se știe, Guvernul Republicii Ungaria a emis Ordonanța guvernamentală nr.103 din 7 iunie a.c. prin care se extinde aria beneficiarilor Legii despăgubirilor.

Conform Ordonanței guvernamentale, pot beneficia de despăgubiri și cetățenii care în timpul celui de al doilea război mondial au prestat muncă pe perioada concentrării în armată, precum și foștii deținuți politici.

De aceste despăgubiri pot beneficia nu numai cetățenii unguri, ci și resortisanții altor state, dacă fac dovada că se încadrează în categoriile stipulate de actul normativ menționat.

Oficiul Național pentru Repararea Daunelor și Despăgubiri, cu sediul la Budapesta, a transmis consulatelor Republicii Ungare din unele țări, inclusiv din România, formulare pe care persoanele interesate le pot completa și trimite la Budapesta, spre a fi avute în vedere pentru acordarea despăgubirilor.

Soluționarea petițiilor se face de către organele competente ungare, care, evident, nu sunt obligate să cunoască limba română, și nici să angajeze cheltuieli pentru traducerea documentelor.

De altfel, uzanțele internaționale în materie statuează că, în situațiile în care un stat acordă în mod unilateral avantaje pentru cetățeni aparținând altor state, în documentele redactate în acest sens se folosește limba statului care acordă avantaje.

Desigur, fără a avea însă obligația, Consulatul ar fi putut, din considerente de curtoazie, să anexeze la formularele redactate în limba maghiară și traduceri în limba română sau o limbă de circulație internațională, spre a veni în ajutorul efectiv al celor interesați.

Secretariatul General al Guvernului a semnalat Ministerului de Externe acest aspect, care va fi abordat cu șeful Misiunii diplomatice a Republicii Ungare la București.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Și se va rezolva?

Domnul Radu Stroe:

Să sperăm.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Speranțe am avut, și uite că sunt deșarte toate!

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul domnul Eugen Constantin Isbăsoiu, secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, pentru a-i răspunde domnului Ionel Marineci, referitor la spațiul de școlarizare care este scos la vânzare prin licitație de către o societate comercială din Roșiorii de Vede.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Eugen Constantin Isbăsoiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la interpelarea domnului deputat Ionel Marineci, Ministerul Educației Naționale consideră că deși Legea învățământului nr.84/1995 prevede în mod expres recuperarea fără plată a patrimoniului construit pentru învățământ din fondurile statului sau din fondurile instituțiilor sau întreprinderilor de stat în perioada anterioară datei de 22 decembrie 1989, inclusiv imobilele ce au trecut conform Legii nr.15/1990 în patrimoniul unor societăți comerciale, majoritatea covârșitoare a agenților economici au refuzat să semneze protocoale de predare-primire a acestor spații.

Recuperarea patrimoniului prin acțiuni judecătorești nu s-a putut efectua din motive financiare, legate de plata taxei de timbru, precum și datorită faptului că în unele situații, documentele de proprietate erau în posesia actualilor deținător, care refuză să le pună la dispoziție reprezentanților ministerului nostru.

În prezent, odată cu aprobarea Ordonanței de urgență nr.36 din 10 iulie privind modificarea și completarea Legii învățământului, aceasta, Legea învățământului, a fost completată cu art.166, care prevede că acțiunile în justiție formulate de Ministerul Educației Naționale și de inspectoratele școlare cu privire la recuperarea patrimoniului, sunt scutite de taxe de studiu și se vor judeca în ordonanțe de urgență.

În baza celor de mai sus, a fost transmisă tuturor inspectoratelor școlare o circulară - o am anexată -, acestea urmând să procedeze, unde situația o impune, la declanșarea unor acțiuni judecătorești de recuperare a patrimoniului respectiv.

În ceea ce privește situația menționată în interpelarea domnului deputat Ionel Marineci, urmează să fie rezolvată, de asemenea, în conformitate cu procedura descrisă.

Cu privire la licitația inițiată de Societatea comercială RECMAS S.A. din Roșiorii de Vede, Inspectoratul școlar avizat va lua toate măsurile care se impun pentru ca obiectivul menționat, grădiniță și teren aferent, să fie scos de pe lista publică de licitație.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Are cuvântul .... Domnul Gavrilescu văd că nu e.

Domnul Alexandru Mirel Țariuc? Este.

Are cuvântul domnul secretar de stat Alexandru Mirel Țariuc, pentru a răspunde interpelării domnului Petru Bejinariu, care se referea la proiectele și datele înfăptuirii acestor proiecte în domeniul turismului până în anul 2000, în județul Suceava.

Domnul Alexandru Mirel Țariuc:

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu vă comunicăm proiectele avute în vedere pentru Sectorul "Turiștii din județul Suceava", și care au fost prezentate de către Prefectura județului Suceava, în scopul promovării, la Expoziția și Conferința mondială privind investițiile în turism, ce s-a desfășurat în cursul acestui an la Milano.

Astfel, realizarea accesibilității în zonele turistice ale județului Suceava prin reabilitarea căilor de comunicații și în special a rețelei de drumuri, drumuri ce scurtează distanțele dintre obiectivele turistice, astfel încât toate mânăstirile să poată fi vizitate în circuit, pe Valea Moldovei, Slatina, Marginea-Volovăț, Vadu Vlădichii; drumurile de acces la noile puncte de frontieră: Vicovu de Sus, Ulma, Izvoarele Sucevei; drumurile de acces la mânăstiri, cu amenajarea parcărilor și a grupurilor sanitare; construirea a două baze sportive la Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc pentru practicarea sporturilor de iarnă; realizarea unei linii de teleferic între pârtia de ski Runc și Cabana Rarău; construirea a trei hoteluri în Fălticeni, Rădăuți și Siret; amenajarea unei baze turistice la Dealul Negru, Runc și Gura Negri din zona Vatra Dornei; reamenajarea zonei de agrement, ștrand și a parcului dendrologic din municipiul Suceava.

Strategia generală este aceea de a dezvolta în nordul Moldovei un produs turistic integrat, în vederea creșterii numărului de turiști, prin extinderea gamei de cuprindere a atracțiilor și, odată cu aceasta, dispersarea presiunii asupra bisericilor pictate, care sunt senzitive.

Atracțiile majore sunt însă cele culturale. Resursele montane și de sănătate dispun de mai puțin potențial internațional și de aceea accentul dezvoltării trebuie să fie inițial limitat la atracțiile culturale.

Principalele astfel de atracții sunt grupate pe zone: bisericile pictate, situate la vest de Suceava, mânăstirile de la Târgu-Neamț, orașele Suceava, Piatra Neamț și Iași, zona Munților Bicaz, incluzând Lacu Roșu și Suhard, zona Munților Vatra Dornei, incluzând stațiunea balneo-turistică.

Ministerul Turismului are un plan strategic general, pe baza căruia se identifică și se implementează acțiunile majore.

Totodată, Ministerul Turismului este fundamental implicat în cea mai mare parte din acțiuni. În cele mai multe cazuri, această implicare are un rol de inițiere și de coordonare.

Multe dintre acțiunile cuprinse în planul strategic general sunt dependente de altele. Astfel, și în cazul județului Suceava, acesta face parte dintr-un plan de dezvoltare și mai amplu, în prezent lucrându-se, împreună cu Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului și autoritățile locale, la pregătirea unui plan de amenajare teritorială pentru regiunea turistică prioritară a nordului Moldovei, incluzând și strategia de turism.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

În continuare, are cuvântul domnul Kovacs Adorian, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Alimentației, care răspunde interpelării formulate de domnul George Șerban, privind stadiul actual de aplicare a noilor măsuri de politică agricolă.

Domnule George Șerban, doriți să puneți o întrebare, înainte de asta. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Întrebarea ar fi următoarea: de ce, la această interpelare care privește o politică sectorială din programul de guvernare, nu răspunde ministrul, domnul Dan Gavrilescu?

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnule Kovacs, ați auzit întrebarea, da? Nu.

Deci, domnul George Șerban a întrebat de ce, la această problemă care se referă la o chestiune globală a activității ministerului, nu răspunde domnul ministru.

Vă rog să luați cuvântul.

Domnul Adorian Kovacs:

Domnule președinte,

Stimați participanți,

Domnul ministru Gavrilescu, la ora actuală, cred că încă este la Senat, solicitat în legătură cu discutarea problemei cu ASAL.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Dați răspunsul, vă rog.

Domnul George Șerban (din sală):

Solicit amânarea răspunsului.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Da. Se solicită amânarea răspunsului. Deci, puteți să mergeți la loc.

Domnul deputat solicită amânarea răspunsului. E-n regulă.

Din partea Fondului Proprietății de Stat, domnul director general Mândrescu Corneliu, doamna director general Gutium Eugenia și șeful Departamentului de restructurare-privatizare, Dan Gozia.

Doamna Hildegard Puwak a formulat o interpelare prin care solicită o informare detailată privind structura societăților comerciale pe ramuri de activitate, valoarea capitalului social privatizabil, metodele de privatizare utilizare, valoarea încasată pe acțiunile vândute.

Doamna Hildegard Puwak.

Doamna Carola Hildegard Puwak:

Domnule președinte,

Stimați reprezentanți ai Fondului Proprietății de Stat,

Și eu solicit amânarea răspunsului până la momentul în care domnul președinte al Fondului Proprietății de Stat va avea bună-voința să vină, să dea răspuns la aceste probleme.

Îmi cer scuze față de directorii din Fondul Proprietății de Stat care au răspuns probabil solicitării domnului președinte, însă cred că această problemă este mult prea importantă pentru a o trata la acest nivel.

Vă mulțumesc.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Mai avem aici, de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pe domnul director general Mihai Ciulcov, care răspunde unei interpelări formulate de domnul Vasile Stan, referitoare la momentul când va înainta Parlamentului noua Lege de salarizare a personalului din sectorul bugetar.

Aveți cuvântul.

Domnul Mihai Ciulcov:

În primul rând, vreau să cer scuze pentru faptul că domnul ministru Alexandru Athanasiu nu a putut să prezinte dânsul răspunsul la această interpelare, însă domnia sa este plecat în delegație în afara țării în momentul de față.

În ce privește interpelarea domnului deputat Vasile Stan, prezentăm următorul răspuns.

Salariile de bază pentru personalul cu funcții de conducere și de execuție din aparatul propriu al ministerelor, celorlalte organe centrale ale administrației publice, din aparatul propriu al prefecturilor, consiliilor județene și al Consiliului local al municipiului București și al unităților teritoriale de specialitate ale administrației publice, precum și din unitățile bugetare din subordinea acestora au fost stabilite pe baza coeficienților de ierarhizare aprobați prin Ordonanța Guvernului nr.39 din 1994, modificată și completată prin Legea nr.85/1996, și a valorii coeficientului de ierarhizare 1 care, de la data de 1.VIII.1997, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 467 din 1997, este de 314.800 lei lunar brut, iar de la data de l.X.1997, va fi de 358.900 lei lunar brut.

În luna iulie a.c., nivelul câștigului salarial mediu realizat de regiile autonome s-a situat la 1.155.482 lei lunar brut, față de 581.900 lei lunar brut în unitățile bugetare, respectiv cu 98,6 la sută mai mare.

Reducerea acestui decalaj, prin majorarea salariilor din sectorul bugetar, majorare ce se poate realiza atât prin majorarea valorii coeficientului de ierarhizare 1, cât și prin modificarea coeficienților de ierarhizare, necesită însă fonduri suplimentare.

Pentru anul în curs, sursele identificate de Guvern pentru stabilirea alocațiilor bugetare, inclusiv la rectificarea bugetului de stat, au fost utilizate pentru soluționarea altor priorități.

Urmează ca prin reglementările ce vor fi elaborate în vederea definitivării Statutului funcționarilor publici, a salarizării acestora, inclusiv a demnitarilor, să fie soluționate și aspectele semnalate de domnul deputat.

Actele normative respective sunt în curs de definitivare și după aceasta, urmează a fi înaintate spre adoptare Parlamentului României.

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Acesta a fost ultimul răspuns la interpelările formulate de deputați.

Încheiem ședința aici. Ne revedem mâine, conform programului adoptat.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 18,30.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 19 november 2019, 9:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro