Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 08-07-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997

Dezbateri asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (procedură de urgență).

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Gavra și Kónya Hamar Alexandru, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să verificați cvorumul, ca să putem începe, dacă nu ...

Partea stângă:

Domnule președinte,

Puterea a obosit.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Fie începem ședința, fie nu. Și dacă nu, mergem să ne vedem de alte treburi și ne chemați la ora la care considerați că ședința poate să înceapă. Nu se poate așa! Stăm aici de 45 de minute, să ascultăm cum sunați la sonerie. Nu se poate!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți perfectă dreptate. Am cerut documentele pentru un apel nominal, ca să rezolvăm această chestiune din start. Cum vin documentele, cum dăm drumul la un apel nominal, ca să se elimine aceste chestiuni.

Domnule secretar Gavra, vă rog să preluați documentele și să începeți apelul nominal. Cu ocazia aceasta vom verifica și cvorumul, nu numai prezența.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Vă rog să fiți atenți pentru că facem apelul nominal în ordinea alfabetică a circumscripțiilor. Pentru cine nu aude, există cabinet medical. Domnul Barbaresso este de serviciu astăzi acolo. (Râsete și aplauze din partea stângă.)

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

absent

Popa Neculai

prezent

Simedru Dan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Mihăilescu Petru Șerban

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Năstase Toma

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

absent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

absent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

absent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Niculescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

absent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Odisei Manole

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorgheprezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

absent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo

absent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

absent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

prezentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

absent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

prezent

Vaida Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Dumitriu Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

prezent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

absent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Reluăm, da?

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

prezent

Stănescu Alexandru

prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

prezent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Nistor Vasile

absent

Popa Ioan-Aron

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Județul BOTOȘANI

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Partal Petre

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

prezent

Județul CLUJ

Lăpușan Alexandru

prezent

Mátis Eugen

prezent

Pop Iftene

prezent

Județul CONSTANȚA

Ariton Gheorghe

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Boștinaru Victor

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Roșca Ioan

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Grigoriu Mihai

prezent

Cristea Marin

absent

Județul GORJ

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Județul HARGHITA

Prezenți toți.

Județul HUNEDOARA

Neacșu Ilie

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Enache Marian

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

JUDEȚUL MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike prezent

Godja Petru absent

Pașcu Ioan Mircea absent

JUDEȚUL MEHEDINȚI

Nicolicea Eugen prezent

JUDEȚUL MUREȘ

Filipescu Ileana prezentă

Kerekes Károly prezent

Popa Ioan Mihai absent

LUDEȚUL NEAMȚ

Bujor Liviu absent

Hlinschi Mihai prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă

Rădulescu Cristian absent

Țocu Iulian-Costel prezent

JUDEȚUL OLT

Arghezi Mitzura Domnica absentă

Groza Nicolae prezent

JUDEȚUL PRAHOVA

Avramescu Constantin Gheorghe absent

Moldoveanu Eugenia absentă

Opriș Constantin Remus absent

Ruse Corneliu Constantin prezent

Sirețeanu Mihail absent

Tudor Marcu prezent

JUDEȚUL SATU MARE

Biriș Anamaria Mihaela prezentă

Budeanu Radu absent

JUDEȚUL SĂLAJ

Bara Radu-Liviu absent

JUDEȚUL SIBIU

Dejeu Gavril absent

Pantiș Sorin absent

Șincai Ovidiu absent

Trifu Romeo absent

JUDEȚUL SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter absent

Bejinariu Petru prezent

Ionescu Marina absent

Nicolaiciuc Vichentie absent

JUDEȚUL TELEORMAN

Cândea Vasile absent

Marineci Ionel prezent

Noica Nicolae absent

Videanu Adriean absent

JUDEȚUL TIMIȘ

Gvozdenovici Slavomir prezent

JUDEȚUL TULCEA

Fenoghen Sevastian absent

JUDEȚUL VASLUI

Băsescu Traian absent

Marțian Dan absent

Petrescu Virgil absent

JUDEȚUL VÂLCEA

Decuseară Jean prezent

Dumitrașcu Laurențiu prezent

JUDEȚUL VRANCEA

Udrea Florian prezent

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina prezentă

Diaconescu Ion absent

Gheorghiu Mihai absent

Ionescu Constantin absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile Constantin prezent

Popescu Tăriceanu Călin absent

Severin Adrian absent

Teculescu Constantin prezent

JUDEȚUL ILFOV

Lixăndroiu Viorel absent.

În regulă. Deci am încheiat.

Mai sunt colegi care au venit, acum, în sală?

Am încheiat apelul nominal.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sper ca acest intermezzo nedorit să fi rezolvat chestiunea cvorumului și a prezenței la lucrări.

(Domnul secretar Ioan Gavra numără prezența)

Deci am depășit cvorumul de lucru, din numărătoarea domnului secretar Gavra.

Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 141, având în vedere că la alte acțiuni parlamentare, sunt 31 de colegi de ai noștri, care sunt scutiți oficial.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 8 iulie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 242, participă la alte acțiuni parlamentare 31 și 101 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Vom intra în ordinea de zi, nu înainte de a vă anunța că între ora 11 și 11,30 vom supune votului final 4 proiecte de lege care au rămas - trei din sesiunea extraordinară anterioară și una de ieri, precum și faptul că nu este foarte în regulă ca mereu aceiași oameni să fie în sală și aceiași oameni să lipsească și din cauza lor să trebuiască să facem apeluri nominale.

Sunt 262 deputați prezenți. Cvorumul de lucru l-am anunțat adineauri, este de 141, având în vedere că 31 de colegi sunt în acțiuni parlamentare în mod oficial.

Vom începe cu proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, proiect de lege pentru care, la solicitarea inițiatorului, plenul Camerei a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Conform art.105 și 106 din Regulamentul nostru, rog președintele Comisiei juridice, domnul deputat Emil Popescu, să propună timpii pentru luările de cuvânt și timpul total pentru dezbaterea acestui proiect.

Domnule deputat Popescu, vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Ținând seama de toate elementele și împrejurările în care se desfășoară dialogul la această lege, vă propun un număr de maximum 6 ore pentru dezbaterea acestor legi și un timp de 3 minute pentru fiecare vorbitor, cu rugămintea ca, pe cât este posibil, să nu se monopolizeze dialogurile de către 2, 3 colegi, care să vină de 5, 6, 7 ori, 10 ori, pentru că aceasta ar însemna că tocmai se ajunge la eludarea normei de 3 minute. De aceea rog respectuos pe toți colegii care iau cuvântul, pe cât posibil să respectăm această normă și, sigur, dacă este nevoie, să ia cuvântul în replică, dar cu mult mai multă parcimoniozitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci cele două propuneri sunt 3 minute pentru intervenție și 6 ore pentru total.

Domnule deputat Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Având în vedere timpul care a fost afectat pentru dezbaterea legii în ansamblul ei, de 6 ore, v-aș propune să supuneți plenului ca intervențiile pe texte să aibă o durată de 5 minute.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sugestiile s-au făcut de către Biroul Comisiei juridice și este singura propunere pe care, regulamentar, pot s-o supun votului.

Deci eu vă supun votului cei doi timpi, 6 ore și 3 minute de intervenție, propuși de Birou.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Domnule Gaspar, dacă o să treacă 30 de secunde, nu o să se întâmple o nenorocire!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă informez că timpul total de 6 ore a fost convenit ieri, la ședința Biroului permanent al Camerei, la care au participat și liderii grupurilor.

Deci vă supun spre aprobare cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 31.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 31 de voturi împotrivă, s-au adoptat timpii.

Conform art.105 din Regulament, trecem la dezbatere direct pe articole.

La titlul legii, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Art.I "Preambul", dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.1 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase.

Ați avut amendament respins?

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Nu, vorbesc din partea Grupului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului, vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest articol, într-un fel, vizează modificarea de esență a legii și aș vrea să subliniez faptul că, până la urmă, cheia pentru înțelegerea întregii legi se găsește în modificarea propusă, care introduce o distincție între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească.

După părerea noastră, această formulare vine în contradicție cu textele constituționale și aș ruga să revedem împreună, în cursul acestei dezbateri, textele care au fost propuse și care, după părerea mea, după părerea noastră, vor duce la o concentrare a puterii într-o singură zonă a statului, în zona Executivului.

Prin faptul că se face o distincție artificială între autoritatea judecătorească, în componența căreia ar intra instanțele, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, iar, pe de altă parte, puterea judecătorească care, într-un fel, nu ar viza decât activitatea instanțelor judecătorești, se face o separare, cum spuneam, care are ca scop, până la urmă, la limită, subordonarea completă a activității Ministerului Public către Guvern, prin intermediul Ministerului Justiției, prin intermediul ministrului justiției.

În consecință, foarte multe dintre texte, pornind de la această abordare, de la această abordare de esență, încearcă să aducă nenumărate prerogative suplimentare către Ministerul Justiției, către ministrul justiției.

După părerea noastră, această linie este extrem de periculoasă și, pe termen lung, ea se va dovedi extrem de dăunătoare pentru evoluția democrației în România. De aceea aș ruga toți colegii, aș ruga inclusiv pe domnul ministru al justiției să accepte amendamentele pe care le vor prezenta colegii noștri și care au ca scop să refacă echilibrul constituțional și să accepte, în final, statutul dual al Ministerului Public, așa cum a fost el definit de către toți specialiștii în Drept constituțional din România, în sensul de a permite, în continuare, controlul tuturor activităților Ministerului Public de către instanțele judecătorești. De altfel, Consiliul Europei, atunci când a atacat foarte dur art.19 din această lege, s-a referit tocmai la tendința ce se evidenția atunci, ca Ministerul Justiției, deci Executivul, să controleze activitatea Ministerului Public. Or, acum, noi nu numai că nu acceptăm eliminarea acestei prevederi, de fapt ea, aici, într-un fel, este mult nuanțată, dar, în esență, în celelalte capitole, în celelalte aspecte ale legii, practic, se realizează un control deplin asupra Ministerului Public de către ministrul justiției.

Rog, încă o dată, să încercăm să vedem împreună care este interesul construcției democratice în România și să ținem seama de regulile care au fost, de-a lungul anilor, consacrate în numeroase Constituții europene și chiar de modificările ce sunt propuse în unele dintre țările care merg pe un model asemănător cu cel propus de către actualul Guvern la noi în țară și care, dându-și seama de pericolul unui control și al unei activități ce nu va fi, în nici un fel, în spiritul separației puterilor, în țări inclusiv cum este Franța, se încearcă, deci, și acolo, modificarea, pentru a se permite controlul asupra Ministerului Public de către instanțele judecătorești.

Vreau să închei rugând toți colegii să încercăm să gândim această lege, nu pentru un singur ciclu electoral, ci pentru o lungă perioadă de timp și să înțelegem foarte bine că, în condițiile în care cel care va avea cuvântul determinant de spus în numeroase chestiuni, mergând până la desemnarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a președintelui Curții Supreme de Justiție, dacă se va accepta formula finală, cu schimbarea, în următoarele 6 luni, a conducerii tuturor instanțelor, pe același model, va exista un pericol deosebit de clar de politizare a activităților de justiție în final, și acest lucru se va repercuta, cum spuneam, asupra echlibrului vieții democratice din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveți amendament respins?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Domnul președinte a vorbit ca repezentant al Grupului, iar eu ca susținător al amendamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră vorbiți ca susținător al unui amendament care a fost respins de comisie.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Sunt două amendamente la art.I, care au fost respinse de comisie, într-o motivare foarte discutabilă.

Domnule președinte,

Așa cum a subliniat și domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, textul cel mai controversat al acestui proiect de lege este alin.2 al art.I, potrivit căruia: "Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale țării."

Vreau să vă spun că, față de textul actual, din textul propus prin proiect este eliminată instituția Ministerului Public.

În legătură cu această problemă, iată ce spune, în avizul său, Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Și dați-mi voie să citez: "În ceea ce privește art.1 din lege, se propune eliminarea Ministerului Public din conceptul de "putere judecătorească", atribuțiile acestuia urmând să revină exclusiv, dacă modificarea ar fi legiferată, instanțelor judecătorești. (...)Trebuie arătat că dispozițiile constituționale reglementând autoritatea judecătorească nu se referă exclusiv la instanțele judecătorești, ci în aceeași măsură, la alte două componente ale acestei autorități: Ministerul Public și Consiliul Suprem al Magistraturii.

Așadar, se poate susține dimpotrivă, că modificarea propusă nu este în consonanță cu prevederile Cap.VI din Constituție".

Dezvoltând aceste idei din avizul Consiliului Legislativ, țin să arăt că textul proiectului de modificare al art.1 limitează puterea judecătorească numai la una din cele trei instituții, și anume la instanțele judecătorești.

Această limitare lasă fără răspuns mai multe întrebări. Dacă Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii nu fac parte din puterea judecătorească, atunci din care putere fac parte? Dacă aceste două instituții fac parte din celelalte două puteri ce le reglementează legea fundamentală în Cap. "Autoritatea judecătorească", în condițiile în care toate celelalte autorități publice cărora li se consacră întregul Titlul III sunt orânduite într-o succesiune care evocă extrem de explicit concepția separației puterilor, și anume: Cap.I "Parlamentul, puterea legiuitoare", Cap.II-V, "Președintele României", "Guvernul", "Administrația publică", "Puterea executivă", trebuie să admitem că următorul capitol al Constituției, Cap.VI, deși se intitulează "Autoritatea judecătoarească", nu se referă la puterea judecătoarească?

Constituția din 1991 a așezat, în mod firesc, Ministerul Public în sfera puterii judecătorești. Astfel, Ministerului Public i s-au consacrat în legea fundamentală două articole, 130 și 131, din Cap.VI, intitulat "Autoritatea judecătorească", fiind definit ca una dintre cele trei autorități ale puterii judecătorești, alături de instanțele judecătorești și de Consiliul Superior al Magistraturii.

Voința Constituantei românești din anul 1991 de a rupe Ministerul Public din puterea executivă și de a-l trece în puterea judecătorească rezultă, însă, nu numai din plasarea instituției în capitolul intitulat "Autoritatea judecătorească", ci și din conținutul celor două texte, art.130 și 131, ale Constituției. Astfel, art.130 alineatul 1 din Constituție circumscrie competența Ministerului Public în activitatea judiciară, cu alte cuvinte, în sfera de competență a puterii judecătorești.

Același text stabilește următoarele funcții ale Ministerului Public: reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea ordinii de drept, apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Domnule președinte,

Acestea sunt considerentele pentru care propun să se mențină textul actual și să fie completat, "alături de Ministerul Public, și cu Consiliul Superior al Magistraturii".

Aceste considerente au fost făcute în legătură cu alin.2.

În ceea ce privește amendamentul de la alin.1, acesta este un amendament de redactare. S-ar putea, la prima vedere, să se spună de către unii că amendamentul este formal și că, în fond, nu se deosebește de textul care este propus prin proiect, motiv pentru care noi propunem ca sintagma "cu atribuții proprii prevăzute de Constituție și de lege" să fie înlocuită cu sintagma "fiecare exercitând atribuțiile ce îi sunt conferite de Constituție și de lege". Cu acest amendament, textul ar urma să aibă următoarea redactare: "Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare exercitând atribuțiile ce îi sunt conferite de Constituție și de lege.

Țin să precizez, domnule președinte, că trebuie să fim foarte riguroși atunci când ne găsim în fața redactării unor texte de lege, textele de lege nefiind anunțuri de presă, nefiind texte ținând de literatură și de aceea cred că trebuie să manifestăm o grijă deosebită în redactarea lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

Aveți amendament respins?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În Comisia juridică, la care am participat...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Spuneți-mi unde este amendamentul dumneavoastră, pentru că nu-l găsesc în...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Este dat domnului președinte și, în raportul de bază, nu este prezentat, dar există în raport și vi-l...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În raport unde, la...? Deci eu vreau să-l găsesc în raport, ca să pot să mă refer la...

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Deci observația mea...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci sunt două rapoarte, dar eu nu-l găsesc în raportul al doilea, în raportul al doilea am găsit amendamentele dumneavoastră, dar nu găsesc... În primul raport nu apare, la pct.13.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Imediat vă... (Se duce la loja comisiei)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt două amendamente făcute la pct.1. La primul alineat și la al doilea alineat sunt două amendamente făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar. Amândouă au fost respinse de comisie. Eu vă... (Discută cu domnul deputat Dumitru Bălăeț, care a venit la masa prezidiului)

Bun, deci este înregistrat și, atunci, dacă este înregistrat, vă rog să ni-l prezentați, ca să nu spuneți că v-am oprit să luați cuvântul și vom vedea, pe urmă... Deci este, într-adevăr, depus la comisie, dar nu a fost înregistrat în cele două rapoarte. Ca atare, procedural, trebuie să-l ascultăm pe domnul deputat Bălăeț.

Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Vreau să atrag atenția că în Comisia juridică, asupra art.1 au fost dezbateri furtunoase și că eu am făcut opoziție la modul cum este formulat acest articol și am atras atenția asupra neajunsurilor lui, în spiritul în care au fost făcute și observațiile de către reprezentanții PDSR-ului.

Într-adevăr, deosebirea între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească nu este în spiritul Constituției. Dimpotrivă, vreau să vă atrag atenția că la art.80, unde se discută despre rolul președintelui statului, între autorități publice și puterile statului, unde există, într-adevăr, folosită sintagma "puterile statului", există o identitate și se merge pe linia identității acestora, și nu pe distincția între ele, încât deosebirea între alin.1 și alin.2 din art.1 al legii este o distincție superfluă și cer ca să se lucreze, în continuare, cu noțiunea de "autorități publice".

Este clar că în cuprinsul acestui articol se urmărește conținutul, în continuare, al schimbărilor din lege.

De aceea, rămânând în spiritul Constituției, trebuie să recunoaștem că Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească și trebuie, ca atare, păstrat în textul alin.2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deci inițiatorul, domnul ministru Valeriu Stoica.

Sunt trei amendamente făcute: unul la primul alineat, unul la al doilea alineat - de domnul deputat Acsinte Gaspar, și încă un amendament făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, art.1 din Legea de organizare judecătorească este cel care exprimă în forma actuală concepția pe care a avut-o legiuitorul în momentul în care a fost adoptată Legea nr.92/1992, iar în forma propusă de către inițiator exprimă o concepție care este consecventă cu dispozițiile constituționale.

S-a vorbit aici despre un eventual dezacord între prevederile propuse de noi și Constituție și, așa cum a rezultat din dezbaterile care au avut loc în Senat, toate grupurile parlamentare, inclusiv cele din Opoziție, au ajuns la concluzia că proiectul de lege propus de noi nu se abate deloc de la Constituție. Și, din acest punct de vedere, pentru a înlătura orice discuții ulterioare în legătură cu acest aspect, îngăduiți-mi să vă exprim punctul de vedere ferm care rezultă chiar din Constituție și care permite diferențierea între noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Putere judecătorească. Această distincție are un temei constituțional.

Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că în momentul în care a fost adoptată această Constituție a existat o anumită ezitare din partea redactorilor Constituției în a recunoaște principiul separațiilor puterilor în stat. În locul noțiunii de "Putere", care este folosită o singură dată în art.80 din Constituție, a fost preferată noțiunea de autoritate publică. Dar autoritățile publice care sunt reglementate în Constituție se repartizează în mecanismul de constituire a statului în funcție de cele trei Puteri, conform principiului separației puterilor în stat. Cei care au citit în ultimul timp Constituția, cei care au interpretat-o, cei care au aplicat-o au ajuns la concluzia care devine unanimă în ultimul timp, în sensul că în Constituție, chiar dacă nu este consacrat in terminis, principiul separației puterilor în stat este totuși recunoscut.

Este o concluzie comună, indiferent de culoarea politică pe care o avem, o concluzie care nu mai este contestată astăzi de nimeni. Și atunci, dacă recunoaștem cu toții că principiul separației puterilor în stat este consacrat de Constituție, atunci trebuie să vedem că nu există o suprapunere perfectă între diferitele autorități publice și cele trei Puteri ale statului. Pentru că autoritățile publice reglementate în Constituție sunt mult mai numeroase decât cele trei Puteri ale statului. Nu înseamnă că dacă s-a folosit în Constituție termenul de "autoritate judecătorească", acest termen se suprapune cu noțiunea de Putere judecătorească.

Este, dacă vreți, un paradox. Pentru că în momentul în care a fost adoptată Legea de organizare judecătorească în 1992, această lege a făcut un pas înainte în raport cu Constituția, dar și un pas înapoi în raport cu Constituția. Pasul înainte a fost acela de a recunoaște în primul text că Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului. Această idee este benefică și, sub raportul principiului separației puterilor în stat, primul text al art.1 din Legea de organizare judecătorească, primul alineat este foarte util. S-a făcut însă un pas înapoi în raport cu Constituția, pentru că s-a inclus în noțiunea de Puterea judecătorească nu numai instanțele judecătorești, ci și Ministerul Public.

De ce este un pas înapoi în raport cu Constituția, doamnelor și domnilor? Pentru că există un text foarte clar în Constituție - art.125 alin.1, în care se prevede: "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Observați că în acest text nu se spune nimic despre Parchet. Justiția nu se înfăptuiește prin parchete în sensul Constituției. Constituția spune clar că Justiția se înfăptuiește numai prin instanțele judecătorești.

Mai există însă două texte care conduc la aceeași concluzie, și anume că parchetele nu pot să facă parte din Puterea judecătorească. Există mai întâi art.123 din Constituție, în care, în alin.2, vorbindu-se de judecători, se spune că ei sunt independenți și se supun numai legii. Nu se adaugă în nici un fel că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justiției. Asta înseamnă că judecătorii sunt cei care exercită Puterea judecătorească, pentru că ei sunt separați și independenți în raport cu Puterea executivă și cu Puterea legislativă.

Se spune, oare, același lucru despre procurori în Constituție? Art.131 înlătură orice echivoc în această privință. Pentru că în art.131, unde se vorbește despre procurori, nu se mai pune punct după ce se spune că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. Nu se pune punct și se adaugă această activitate, domnilor, și este vorba de activitatea integrală a procurorilor. Nu e vorba numai de o chestiune administrativă, este vorba de toată activitatea procurorilor. Constituția nu face nici o distincție. Spune "activitatea procurorilor" - în întregime - se află sub autoritatea ministrului justiției.

Doamnelor și domnilor,

O chestiune elementară de logică ne duce la următoarea concluzie: dacă acceptăm să facă parte Ministerul Public din Puterea judecătorească, asta înseamnă că acceptăm că Puterea judecătorească se află sub autoritatea ministrului justiției. Păi, dacă acceptăm o asemenea concluzie, asta înseamnă că negăm principiul separației puterilor în stat. O asemenea concluzie, o asemenea demonstrație, prin reducerea la absurd, arata încă o dată de ce Ministerul Public nu poate să facă parte, în concepția Constituției, din Puterea judecătorească.

Departe de a fi neconstituțional, textul pe care-l propunem noi este un text la care ne obligă însăși Constituția. Și că este așa, rezultă chiar din dezbaterile care au avut loc în Constituantă cu ocazia adoptării Constituției.

Doamnelor și domnilor deputați,

V-am vorbit mai devreme despre faptul că în Senat a existat o concordie între majoritate și minoritate în legătură cu această chestiune. Și vă explic imediat de ce această concordie a fost posibilă. Pentru că un fost ministru al justiției, distins reprezentant al Partidului Democrației Sociale din România, cu ocazia dezbaterilor în Constituantă, spunea următorul lucru despre procurori: "Nu se poate ca procurorii să facă parte din Puterea judecătorească. Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din Puterea judecătorească propriu-zisă". Cine spunea lucrul acesta? Domnul Ion Predescu - un jurist eminent al Partidului Democrației Sociale. Aceasta este constituită de instanțe, din judecători, adică Puterea judecătorească este constituită din instanțe, din judecători, din cei care pronunță hotărâri. Este un lucru esențial, doamnelor și domnilor.

Puterea judecătorească nu poate să fie constituită decât din cei care pronunță hotărâri. Ei judecă litigiile. Cum să facă parte procurorii din Puterea judecătorească, din moment ce ei sunt practic în poziția părților într-un proces? Este posibil ca să fii și acuzator, și să pronunți și hotărârea în procesul respectiv?! Este posibil să ceri condamnarea unei persoane și tot tu să condamni?! Lucrul acesta este în contradicție flagrantă cu principiul separației puterilor în stat.

Iată de ce, doamnelor și domnilor, textul pe care-l propunem noi este perfect în acord cu Constituția. Mai mult decât atât, ne obligă, de fapt, Constituția să folosim acest text.

Dar textul pe care l-am propus noi, doamnelor și domnilor, este un compromis între ceea ce a dorit minoritatea în Senat și ceea ce dorește majoritatea. Este un compromis care împacă, din punct de vedere juridic și din punct de vedere logic, cele două noțiuni: noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Putere judecătorească. Pentru că primul alineat al textului din art.1, alineat propus chiar de către Partidul Democrației Sociale în Senat, arată, potrivit Constituției, din ce se compune autoritatea judecătorească - din instanțele judecătorești, din Ministerul Public și din Consiliul Suprem al Magistraturii. Este o perfectă concordanță între acest prim alineat al art.1 din lege și Constituție.

Art.2, însă, arată că "Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului și se exercită prin instanțele judecătorești." Acest compromis care a fost făcut în Senat, între majoritatea și minoritatea, între grupurile parlamentare ale majorității și grupurile minoritare, arată încă o dată că rațiunea, de această dată, doamnelor și domnilor, nu a mai ținut seama de granițele politice.

Rațiunea juridică, în această situație, a trecut dincolo de granițele politice dintre grupurile parlamentare și toate grupurile parlamentare din Senat au ajuns la o concluzie unică: diferența dintre noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Puterea judecătorească, în sensul că se pune semnul egalității între Puterea judecătorească și noțiunea de justiție.

Iată de ce, pentru a conchide, vă rog să votați textul așa cum a fost propus de inițiator.

Că lucrurile stau așa, rezultă și din legea veche de organizare judecătorească existentă în România în perioada interbelică, mai bine zis din legile de organizare judecătorească existente în perioada interbelică în România. Sistemul acesta pe care-l propunem noi funcționa înainte de război.

Dar nu este vorba numai de o situație particulară a României. Sistemul acesta pe care-l propunem noi este sprijinit de elemente de drept comparat. El funcționează în țări cu tradiție democratică: Franța, Belgia, Germania, Statele Unite și în țări care, ca și noi, au ieșit recent de sub regimul comunist - Cehia.

Iată de ce, lucrurile acestea, doamnelor și domnilor, nu sunt inovații, nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat astăzi. Sunt lucruri cunoscute de multă vreme și noi nu facem altceva decât să încercăm să dăm eficiență principiului separației puterilor în stat.

S-a vorbit de Consiliul Europei și s-a spus că ne-ar îndemna Consiliul Europei să păstrăm puterea Ministerului Public. Și s-a spus că art.19 din Legea de organizare judecătorească ar fi fost criticat de către Consiliul Europei, pentru că se încerca controlul Ministerului Public în acest text. Este inexact. Pentru că art.19 nu se referă la parchete. Art.19 se referă la instanțele judecătorești. Nici o legătură cu parchetele.

Iar în ceea ce privește parchetele, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Rezoluția prin care s-a ridicat monitorizarea României, a recomandat țării noastre, între altele, în legătură cu Parchetul, să limiteze puterea acumulată la nivelul parchetelor. Pentru că în această Recomandare se spune în mod clar că se recomandă României, este încurajată România să facă reforme în așa fel încât puterea acumulată în momentul de față la nivelul parchetelor să fie în conformitate cu Constituția.

În concluzie, doamnelor și domnilor, vă rog să respingeți amendamentele și să votați textul de lege exact în sensul în care a fost propus de inițiator.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă atrag atenția și dumneavoastră că ați depășit timpii, dar toți vorbitorii au depășit timpii, cu excepția domnului deputat Bălăeț, și eu cred că acum putem să trecem la vot.

Eu vă voi supune spre aprobare în primul rând amendamentele propuse de cei trei ....

O voce din sală:

Să-și spună părerea și comisia ...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, v-ați spus punctul de vedere, respingând amendamentele. Doriți să mai luați cuvântul? Nu cred că e nevoie.

Deci, la primul alineat al art.1, amendament depus de domnul deputat Gaspar, amendament respins de comisie și pentru care și inițiatorul propune același lucru.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Pentru amendament. 48.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 118.

Abțineri? Vă rog să numărați. 2.

A fost respins.

Amendament propus tot de domnul deputat Acsinte Gaspar pentru al doilea alineat al pct.1, art.1.

Deci, vă supun spre aprobare amendamentul propus.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 52.

Voturi împotrivă? 120.

Abțineri? Vă rog să numărați. O abținere.

A fost respins.

Amendamentul domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 56.

Voturi împotrivă? 121.

Abțineri? Nu sunt.

Deci a fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.1, referitor la art.1 din lege, așa cum a fost propus de inițiator.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 123.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 41.

Abțineri? Vă rog să numărați. 12.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Pct.2, referitor la art.2, amendamente respinse.

O să vă rog să nu părăsiți sala, pentru că este ora 11,00 și vom întrerupe pentru votul final, după care vom continua.

Vă informez că avem un cvorum de lucru pe care trebuie să-l respectăm. În cazul în care se întâmplă ca acest cvorum să nu fie atins, suspend ședința și fac din nou apel nominal. Este singura metodă pentru ca să putem să trecem această lege în care există, evident, o poziție față de textul inițiatorului și, dacă dorim să putem să lucrăm în mod normal, trebuie să avem permanent acest cvorum de lucru al nostru. E motivul pentru care o să vă rog să faceți acest efort, cu toată oboseala zilelor, săptămânilor, lunilor și zilelor trecute, efort care este absolut necesar.

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, țin să fac o precizare și v-aș ruga să dispuneți să se facă rectificarea cuvenită în stenogramă, că toate amendamentele pe care le prezint aparțin Grupului parlamentar al PDSR-ului. Deci eu le prezint.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci sunteți purtătorul de cuvânt al grupului în momentul de față, iar amendamentele depuse la comisie sunt ale grupului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să vă uitați la art.105, la dezbateri participă Guvernul, autorii amendamentelor și câte un reprezentant al grupului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este lucru absolut normal.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, eu susțin amendamentele dar, în afară de mine, poate să mai ia cuvântul și un reprezentant al grupului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este absolut normal, lucru pe care l-ați și făcut la articolul anterior, când a vorbit domnul vicepreședinte Năstase în numele grupului și dumneavoastră ca susținător al amendamentului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, amendamentul de la art.2, alin.3, este un amendament redacțional și este făcut în ideea de a se evita ca o normă să fie redactată într-o formă negativă. Motiv pentru care am propus ca exprimarea din finalui acestui text, "pentru care legea nu stabilește o altă competență", să fie înlocuită cu "care, prin lege, le sunt date în competență".

Deci, textul ar fi: "Instanțele judecătorești judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze care, prin lege, le sunt date în competență".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Este singurul amendament la acest articol. E vorba de alin.3.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Trei chestiuni, doamnelor și domnilor, în legătură cu acest amendament, care sunt de natură să ducă la respingerea lui.

Mai întâi, textul acesta exista și în forma actuală a legii. Deci, în această chestiune, nu am modificat nimic.

Doi: se lasă să se înțeleagă faptul că ar fi vorba de o simplă chestiune redacțională, în loc să se redacteze în formă negativă textul, se redactează în formă pozitivă. Dacă ar fi vorba de o simplă chestiune redacțională atunci, din moment ce nu se adaugă nimic ca sens, nu are rost să punem acest amendament.

Dar lucrurile stau însă exact invers. Dacă schimbăm această formă redacțională, în realitate se modifică sensul. Și se modifică într-un sens foarte grav. De ce? Pentru că în momentul de față, așa cum știți, în ceea ce privește competența instanțelor judecătorești, funcționează principiul plenitudinii de jurisdicție. Ideea este că în general, ca regulă, deci, litigiile se judecă de instanțele judecătorești. Numai ceea ce este dat în competența altor instanțe nu se judecă de instanțele judecătorești.

Or, în momentul de față, dacă schimbăm redactarea, ar rezulta că numai ceea ce este dat expres în competența instanțelor judecătorești se judecă de acestea.

Iată de ce, eu cred că textul trebuie respins și din acest punct de vedere s-ar ajunge la o modificare a sensului și la înlăturarea principiului plenitudinii de jurisdicție, principiu care operează în privința instanțelor judecătorești de drept comun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR și susținut de domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament care a fost respins de comisie și este respins și de inițiator, pentru alin.3 al art.2 de la pct.2.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 74.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 128.

Abțineri? Vă rog să numărați. 3.

Cu 74 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost respins amendamentul.

Vă supun spre aprobare pct.2, referitor la art.2 în versiunea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog. 126.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 49.

Abțineri? Vă rog să numărați. 7 abțineri.

Deci a fost adoptat textul în varianta inițiatorului.

Pct.3.

Amendamente respinse, dacă sunt?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, Grupul parlamentar PDSR. Există în raportul al doilea la numărul curent 3.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, prin proiectul de lege se propune ca art.12 să fie abrogat.

Art.12, în redactarea actuală, sună în felul acesta: "Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare si funcționare nu dispun alt fel".

Socotesc că este necesar ca acest text să fie menținut, întrucât permitem înființarea unor instanțe specializate, cum ar fi de pildă instanțele pentru minori, instanțele comerciale, instanțele de contencios administrativ.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Îl cred pe cuvânt pe domnul Gaspar și-mi dau seama că aceste amendamente nu-i aparțin în totalitate. Ele aparțin grupului parlamentar, pentru că acest amendament nu-i făcut de un jurist. Este făcut de un nejurist, probabil. De ce? Pentru că textul acesta este eliminat din considerente de tehnică legislativă.

Normal este ca într-o lege generală să nu se facă referire la o lege specială. Invers, când se adoptă o lege specială, se spune că ea se completează cu dispozițiile generale. Nu putem, într-o lege generală, să facem referire la dispoziții speciale care nu există. Dimpotrivă, când există o reglementare generală și ulterior apare o lege specială, se poate spune că acolo unde legea specială nu reglementează, ea se completează cu legea generală. Este un lucru care s-a și făcut în cazul Curții de Conturi. Este un principiu care funcționează și în cadrul instanțelor militare.

Ca urmare, legea aceasta este o lege generală. Ea formează cadrul reglementării activității instanțelor judecătorești. Când apar legi speciale, care reglementează alte instanțe specializate, acele legi speciale trebuie să facă referiri la legea generală.

Deci, este o chestiune de tehnică legislativă.

Ca urmare, vă rog să respingeți amendamentul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, suntem la pct.3 - amendament propus de Grupul parlamentar PDSR, respins de comisie, pe care-l respinge și inițiatorul.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 64.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 126.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.3, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 129.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 45.

Abțineri? Vă rog să numărați. 8 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Mai supun discuției pct.4, după care facem votul final pe cele 4 legi. Deci, la pct.4, amendamente respinse.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Din partea Grupului parlamentar PDSR a existat un amendament respins de comisie.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, la art.13 am propus să se introducă un alineat nou, un alineat 4, în următoarea redactare: "Ministrul Justiției stabilește prin regulament, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile președinților de instanță, vicepreședinților și președinților de secții, considerând că este necesar ca în lege să existe această competență dată ministrului justiției, pentru stabilirea acestor atribuții."

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din partea inițiatorului domnul ministru Valeriu Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

De data aceasta, observ că Grupul parlamentar PDSR dorește să-mi dea mai multe puteri. Vreau să spun însă că nu e nevoie pentru că în art.73 din lege se precizează că ministrul justiției, în legătură cu toate chestiunile care privesc administrarea justiției, poate să ceară avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare și această chestiune privind regulamentul de funcționare a instanțelor judecătorești o să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Este o reglementare generală care se aplică și în acest caz special. Nu mai e nevoie de încă un text pentru ca să opereze această competență a Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Gaspar, în numele Grupului PDSR, amendament la pct. 4, respins de comisie și de inițiator.

Vă supun spre aprobare amendamentul.

Voturi pentru? Vă rog, numărați. 70 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați. 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.4, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 147 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat pct.4, în formularea inițiatorului.

Pct.5, amendamente respinse.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveți la pct. 5 amendament respins? Poftim? Nu nr. crt. 5, ci pct.5 de aici, referitor la art.14. Nu vorbesc de raport acum, de raportul de respingere, vorbesc de pct. 5 de la art.I din lege, referitor la art.14. Nu există amendamente respinse.

Vi-l supun aprobării, în forma inițitorului.

Voturi pentru?Numărați, vă rog. 225 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat cu 225 de voturi pentru și 4 abțineri.

Pct.6 de la art.I, amendamente respinse nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare în forma inițiatorului.

Voturi pentru? 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Pct.7, amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Pct.8 de la art.I.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Prin amendamentul propus s-a încercat să se facă o detaliere a competențelor pe instanțe și pe materii: în materie civilă, în materie penală, pe judecătorii, tribunale. Se pare că textul...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, nu se aude foarte bine.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, prin amendamentul propus, s-a încercat o detaliere a competențelor, pe instanțe, pe materii, adică în materie civilă, în materie penală, pentru judecătorii, tribunale, curți de apel.

În cele din urmă, constatăm că totuși forma comprimată pe care o propune inițiatorul răspunde mai bine acestei materii și, ca atare, retragem amendamentul pe care l-am propus. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci singurul amendament depus a fost retras. Ca atare, vă supun aprobării pct.8 de la art.I în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Bun sunt practic 235.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 235 de voturi pentru și 5 abțineri, a fost adoptat pct.8 în forma inițiatorului.

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:

Vom întrerupe pentru votul final la cele 4 legi. Și anume, proiectul de Lege pentru grațierea unor pedepse, toate cele 4 legi sunt legi organice, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea și completarea Legi nr.31/1990 privind societățile comerciale, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România și proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1997 privind transferul cu titlu gratuit al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. Deci, o să vă rog să vă ocupați locurile în sală ca să putem să supunem la vot cele 4 legi organice.

În primul rând, va trebui să supunem și să aprobăm modul de votare. Eu vă propun votul deschis pentru toate 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat votul deschis. Le vom vota pe rând.

Proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse. Vot final.

Vot pentru lege în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 6 abțineri.

S-a adoptat acest proiect de lege cu 253 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.32/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale, în ansamblul său. Vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 261 de voturi pentru și o abținere a fost adoptat acest proiect de lege.

Proiect de lege pentru adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile...(Gălăgie în sală)

Vă rog foarte mult să păstrați liniștea în sală. Deci, ...privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România. Legea în ansamblul său, votul final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 12 abțineri.

Cu 247 de voturi pentru, a fost adoptat și acest proiect de lege.

Proiect de Lege, ultimul, pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/1997 privind transferul cu titlu gratuit, al unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania. Deci, legea în ansamblul său,vot final.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 231 de voturi pentru, 27 împotrivă și 4 abțineri a fost adoptat.

Domnul deputat Meșca dorește să facă o declarație ...La această ultimă lege? Vă rog, poftiți.

Deci, au fost adoptate toate aceste legi organice.

Domnul deputat Meșca, vă rog.

 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu atitudinea sa principială, față de toate problemele de mare interes cu care este confruntată țara, PRM a abordat și proiectele de legi care au fost dezbătute astăzi și față de care Camera s-a pronunțat prin vot. PRM consideră că prin aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România, se procedează la o reparație logică, firească, pentru o comunitate care a avut de suferit în trecutul nu atât de îndepărtat mari persecuții în întreaga Europă și mai curând, prin inducție, și în țara noastră.

Votul de astăzi al deputaților Partidului România Mare s-a dorit și reprezintă o expresie a aprecierii pe care noi o acordăm comunității evreiești din țara noastră, o expresie a convingerii noastre că această comunitate, la fel ca altele pe care le prețuim, are dreptul la propriile activități culturale, spirituale, religioase în concertul întregii societății românești.

Pentru toate aceste motive, deputații Partidului România Mare au votat pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile, care au aparținut comunităților evreiești din România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
Anunțarea demisiei din P.D.S.R. și din Grupul parlamentar al P.D.S.R. de către domnii Viorel Pop și Aron Ioan Popa.

Vă fac două anunțuri, pe care le-am primit între timp, și anume, deputatul Viorel Pop, din Circumscripția electorală nr.31 Satu-Mare, ne informează că a demisionat din Partidul Democrației Sociale din România și din Grupul parlamentar PDSR, rămânând deputat independent pe restul mandatului. (Aplauze)

De asemenea, deputatul Aron Ioan Popa din Circumscripția electrorală nr.4 - Bacău, ne informează că a demisionat din Partidul Democrației Sociale din România și din Grupul parlamentar PDSR, rămânând deputat independent pe restul mandatului. (Aplauze)

Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Continuăm cu pct.9 de la art.I din Legea de organizare judecătorească.

La pct.9 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase.

Vă rog frumos să păstrați liniștea în sală, să vă ocupați locurile, va fi vot pentru fiecare articol, se vor număra voturile.

Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile în sală.

Domnul deputat Năstase, vicepreședinte al Camerei.

Vă rog.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

În legătură cu art.19 și modificarea propusă, aș vrea să observ câteva elemente de ordin general, din partea grupului nostru parlamentar.

În primul rând, aș vrea să reamintesc faptul că acest articol a fost în permanență criticat de către Consiliul Europei și pe bună dreptate, dar aș vrea să subliniez că în această formulare, cea propusă, se instituie un drept special pentru Consiliul Superior al Magistraturii de a veghea la respectarea independenței justiției. Cred că acest lucru este inexact, pentru că, după părerea noastră, Consiliul Superior al Magistraturii are o funcție mult mai importantă și anume, aceea de a garanta independența judecătorilor și a procurorilor prin îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de art.73 din lege. De altfel, ministrul justiției, conform regulilor principiilor generale de organizare a sistemului judiciar, nu trebuie să vegheze la respectarea independenței justiției.

De altfel, este greu de înțeles cum un membru al executivului poate să vegheze la independența unei alte puteri, care este puterea judecătorească. El trebuie să organizeze buna funcționare a instanțelor prin dimensionarea optimă a instanțelor și a parchetelor.

Într-adevăr, Constituția vorbește de un drept de a veghea, dar acest drept aparține președintelui României, care, conform art.82 din Constituție, veghează la buna funcționare a autorităților publice. Deci este un drept general care vizează și autoritățile judecătorești.

Pe de altă parte, textul propus elimină controlul ministrului justiției asupra activității instanțelor, ceea ce este un lucru benefic, în schimb este criticabilă instituirea, prin alin.3 din art.19 din proiect, a dreptului președinților și vicepreședinților instanțelor de a controla calitatea serviciului, ceea ce presupune, chiar ținând seama de restricția instituită prin alin.4 din același articol în proiect, "ingerințe în activitatea judecătorilor".

De aceea, ar fi, poate, mult mai util ca numai alin.2 și 3 din art.19 să fie păstrate și sigur, eventual, într-o formă modificată, conform și amendamentelor pe care grupul nostru parlamentar le-a prezentat.

În orice caz, eu cred că trebuie să fim foarte atenți. În ansamblu, aș vrea să repet un lucru pe care l-am spus la începutul acestor discuții: Consiliul Europei dorește, într-adevăr, așa cum arăta domnul ministru, ca activitatea Parchetului să fie într-adevăr controlată într-un mod democratic, dar Consiliul Europei nu consideră că acest deziderat se poate realiza prin exercitarea controlului de către executiv, ci printr-o exercitare a controlului de către intanțele judecătorești. Și noi credem că aceasta ar fi trebuit să fie linia de urmat în modificarea Legii nr.92.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț. Dânsul a avut tot așa un amendament care nu a apărut în raport, dar care a fost făcut.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.19 am avut și eu obiecții, pe care le-am formulat în cadrul Comisiei juridice și care, sigur, au fost respinse, dar cer să fie revăzute de către plen și să se voteze în spiritul lor.

Prima observație constă în faptul că în Constituție nu se prevăd nicăieri atribuții paralele ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale ministrului justiției.

Dimpotrivă, articolele 132 și 133, care prevăd problemele sau stipulează problemele Consiliului Superior al Magistraturii, exclud competențele ministrului justiției, în ceea ce privește veghea asupra independenței actului de justiție.

Ca atare, cer ca referințele la ministrul justiției din cuprinsul acestui articol să fie eliminate, articolul urmând să fie prezentat plenului, spre a fi votat și în următoarea variantă, care aduce garanții în plus privind independența actului de justiție.

Îl citez în formula în care îl propun plenului.

Art.19 : "Consiliul Superior al Magistraturii," deci fără ministrul justiției, "veghează la respectarea independenței justiției. Imixtiunea din partea oricărei persoane și sub orice formă în înfăptuirea justiției este interzisă. Exercitarea de presiuni asupra magistratului, în scopul de a împiedeca rezolvarea independentă și imparțială a cauzei atrage răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz, potrivit legii. Demonstrațiile sau adunările publice ori alte acțiuni de acest fel, efectuate cu scopul de a exercita presiuni asupra magistratului, în cursul desfășurării proceselor, sunt interzise. Filmarea, fotografierea, înregistrarea audio sau video a ședințelor de judecată și folosirea mijloacelor tehnice de alte persoane sunt permise numai cu aprobarea președintelui completului de judecată. Prin judecători, inspectori de la curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile care să compromită calitatea activității, aplicarea legilor și a regulamentelor în circumscripțiile curților de apel".

După acestea, continuă neschimbate alin.4 și 5 ale art.19, cu excepția ultimei propoziții care se propune spre eliminare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. din partea inițiatorului, domnul ministru Valeriu Stoica.

Sunt două amendamente, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Da, tocmai asta voiam să sublinez, domnule vicepreședinte, că sunt doar două amendamente. Aici s-au citit mai multe. Facem referire strictă la cele două amendamente. Mai e necesară o precizare, acest art.19, în forma pe care o propune inițiatorul, nu este numai rezultatul unor observații proprii, este rezultatul observațiilor făcute de Consiliul Europei, așa cum amintea foarte bine aici domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Ca urmare, forma pe care noi o dăm textului este exact forma pe care Consiliul Europei a propus-o pentru acest text. Este deci exclus ca, după ce a prezentat această formă, Consiliul Europei să mai poată să aibă vreo obiecție împotriva formei pe care o propunem acestui text, la art.19. Este deci o concordanță deplină între ceea ce a dorit Consiliul Europei, în momentul în care a recomandat României, cu ocazia intrării în Consiliul Europei să modifice art.19 și forma pe care inițaitorul o propune. Cele două amendamente făcute nu au deci, din acest punct de vedere, nici o relevanță.

Primul amendament se referă la înlăturarea sintagmei: "serviciul public". Consiliul Europei, prin experții săi, a explicat în momentul în care a redactat această formă a textului, de ce trebuie să fie avută în vedere sintagma "serviciul public", tocmai pentru ca activitatea de control, care se exercită, chiar prin intermediul judecătorilor, deci judecător de scaun, nu trebuie să privească activitatea de judecată propriu-zisă. Este vorba numai de acea activitate care se încadrează în noțiunea de serviciu public și deci care privește de fapt aspectul administrării instanțelor judectorești. Nu este vorba de nici un fel de control, cum e la activitatea de judecată, iar noțiunea de serviciu public vine să marcheze tocmai această idee: controlul administrativ nu poate să privească decât activitatea de administrare a instanțelor și nu activitatea de judecată.

În ceea ce privește ultimul alineat, precizarea care s-a făcut în ultima propoziție este necesară, nu este vorba de exercitarea căilor de atac de către ministrul justiției, cum se sugerează prin amendament, în realitate, este vorba de atribuțiile pe care le are ministrul Justiției, potrivit legii, cu privire la exercitarea unor căi de atac.

De exemplu, când este vorba de "recurs în anulare" se spune că ministrul justiției poate să ceară procurorului general să declanșeze un recurs în anulare. Nu este vorba deci de o cale de atac exercitată de ministrul justiției. Este vorba de o atribuție pe care o are ministrul justiției cu privire la exercitarea unei căi de atac. Iată de ce, dispoziția finală se justifică în forma propusă de inițiator.

În concluzie, vă solicit să respingeți ambele amendamente și să aprobați textul în forma propusă de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot.

Primul amendament, făcut de Grupul parlamentar P.D.S.R., și care se referă la prima frază din al doilea alineat al art. 19, la pct. 9, amendament care a fost respins de comisie și de inițiator, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Voturi pentru? Vă rog să fiți atenți.

Voturi împotrivă? Sunt 109 voturi.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 6 abțineri.

A fost respins.

Amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Bălăeț, de asemenea, respins de inițiator, și care nu a fost inclus în raportul comisiei, dar comisia, tot așa, l-a respins.

Pentru acest amendament, voturi pentru? Vă rog să numărați. Sunt 42 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 11 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

A fost respins și acest amendament.

Vă supun spre aprobare pct. 9 de la art.I, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru?

Da. Vă rog.

Domnul deputat Năstase. Vă rog.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Vă rog să țineți seama de observațiile pe care le-am făcut inițial și să supuneți la vot paragrafele în mod separat.

Știu că nu aveam dreptul să fac amendamente suplimentare în cadrul procedurii de urgență, dar în măsura în care există observații în legătură cu anumite paragrafe, eu cred că se poate face un vot separat, pe paragrafe, și după aceea, votul în ansamblu, pe articol.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptate.

Chestiunea asta poate să arate că pe anumite porțiuni ale textului sunteți de acord. Este o formulă de a câștiga timp, pentru că, de fapt, încercăm să trecem aceste legi, în această mini-sesiune parlamentară de o săptămână.

Dacă doriți, voi supune spre aprobare, și la art. 19, cum doriți dumneavoastră, ca să fie mai simplu.

Deci, art. 19, primul alineat.

Voturi pentru? Deci, pct. 9, art. 19. Vă rog să numărați. Vă rog foarte mult să nu deranjați secretarii în timpul lucrului. Sunt 107 voturi.

Voturi împotrivă? Sunt 45 voturi împotrivă.

Abțineri? Una.

Adoptat.

Alineatul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Sunt 151 voturi pentru, două împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alineatul 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 153 voturi pentru, s-a adoptat în unanimitate.

Alineatul 4.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Sunt 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 28 abțineri.

A fost adoptat.

La pct. 9, în ansamblul său, voturi pentru? Vă rog să numărați. Deci, sunt 121 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 28 de abțineri.

A fost adoptat textul, în versiunea inițiatorului.

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice. Vă rog...

Punctul l9. Era vorba de pct. 9, da?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

În legătură cu ultimele voturi exprimate, la cererea domnului președinte Năstase, vă comunic respectuos, domnule președinte, că i-ați făcut un favor domnului președinte, și noi nu ne-am opus la asta, ca să nu se zică că nu dăm posibilitatea tuturor să se exprime. Dar, este în afara Regulamentului, mai ales când este vorba de "procedură de urgență".

Am luat cuvântul, pentru ca să nu se creeze din asta un precedent. Niciodată nu s-a auzit să vină cineva și să spună: "...Părerile mele sunt cutare..." și asta să angajeze în cadrul "procedurii de urgență" 4 voturi. Prin urmare, nu-i vorba despre asta.

Discutăm în cadrul Regulamentului și trebuie să rămânem în el.

V-aș ruga respectuos, domnule președinte, ca pentru viitor să nu mai acordați astfel de favoruri. Am spus-o și pentru stenogramă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mi-aduc aminte cât de mult ne vorbea domnul Năstase, în legislatura anterioară, despre Regulament.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trecem la pct. 10 de la art. I...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Spuneți-ne că doriți un favor, și vă mai acordăm un favor...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vreți să vă acord eu două versuri? Apropo de anunțurile făcute de domnul președinte...

"Și se duc pe rând, pe rând,

Zarea lumii-ntunecând,

Și se duc ca clipele,

Scuturând aripele..." (Aplauze și hohote de râs în partea dreaptă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. Mulțumim pentru versuri.

Continuăm.

Deci, la pct. 10 de la art. I, dacă sunt amendamente?

Domnul deputat Adrian Năstase, vicepreședinte.

 
 

Domnul Adrian Năstase:

Îi mulțumesc foarte mult domnului președinte Emil Popescu pentru versurile pe care ni le-a prezentat.

Vreau să spun că îl prefer în această ipostază, decât în cea despre care mi-au vorbit colegii mei de la comisie, care ne-au relatat faptul că în permanență a vorbit cu glasul ridicat, împiedicând o dezbatere serioasă despre ceea ce trebuia să fie, într- adevăr, o dezbatere extrem de inmportantă în ceea ce privește Legea de organizare judecătorească.

Părerea mea este că dânsul s-ar putea să aibă dreptate în ceea ce privește lecturile sale din poezia românească, dar mi-e teamă că nu are dreptate în felul în care a condus dezbaterea și raportul în legătură cu o lege extrem de importantă.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la pct. 10 de la art. I. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

Am impresia că sunt colegi de-ai noștri care nu votează nici pentru, nici contra, și nici la abțineri...

Deci, vă rog frumos, refac votul.

Cine este pentru? Și vă rog să ridicați mâinile, ca să putem să numărăm corect. Dacă nu putem să fim serioși, ajungem și la catalog, din nou... Nu se poate... Sunt 138 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

A fost adoptat articolul cu 138 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul 11. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 139 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

A fost adoptat și acest articol, cu 139 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul 12. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 140 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Punctul 13. Amendamente respinse?

O să vă rog să vă prezentați...

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Mă numesc Victor Ștefan Achimescu. Sunt deputat de Olt. Actualmente independent.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, mai tare.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Deci, mă numesc Victor Ștefan Achimescu, deputat de Olt. Actualmente independent.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Aveți un amendament care a fost respins aici...

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Nu. La pct. 13, respectiv art. 37.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la pct. 37. Da?

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Da.

Deci, art. I pct. 13, care se referâ la art. 37.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu vă propun următorul lucru: când ajungem acolo..., că voi supune pe rând lucrurile, ne oprim acolo. Da?

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Da.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, atenție. Când ajung la art. 37, unde aveți dumneavoastră amendament, veniți și discutăm.

Preambulul pct. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu este nici una.

140 au fost voturi pentru.

Titul III: "Ministerul Public".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Capitolul I: "Dispoziții comune". Titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 147 de voturi pentru.

Unanimitate.

Articolul 30, la care nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, 145 voturi pentru, două împotrivă, nici o abținere...

Adoptat.

Articolul 31, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Deci, 144 la 3.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 32, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Sunt 145 la 4.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 33, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Sunt 147 voturi pentru la două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Sunt 146 voturi pentru la 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Deci, sunt 145 voturi pentru, 4 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul 36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Sunt 145 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La art. 37, domnule deputat Achimescu, vă rog... Aveți amendament respins.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vreau să-mi exprim mâhnirea pentru faptul că o parte din amendamentele pe care le-am propus la comisie, fie n-au fost trecute în raportul întocmit, fie au fost trecute deformat.

Am înțeles, însă, că această lege trebuie să treacă, într-un fel sau altul, și de Camera Deputaților, și, din acest motiv, n-am mai insistat la fiecare amendament pe care-l făcusem inițial și la comisie.

La o simplă lecturare a acestei modificări legislative, se poate constata cu ușurință, chiar și de către neprofesioniști, faptul că, în realitate, se încearcă să se subordoneze autorității ministrului justiției, care face parte din puterea executivă, atât instanțele judecătorești, care compun puterea judecătorească, cât și Parchetele, care, într-un fel sau altul, au fost incluse și până acum în această putere.

Am acceptat, vrând, nevrând, această opinie a domnului minsitru, care a fost împărtășită și de către majoritatea membrilor comisiei, dar tocmai în această idee am făcut și amendamentul din art. 37, constând în aceea că dispozițiile pe care dânsul vrea să le poată transmite procurorilor, fie prin intermediul procurorului general, fie direct, să fie scrise și aceasta este propunerea pe care am făcut-o, amendamentul pe care l-am ridicat în comisie.

N-am înțeles de ce domnul ministru al justiției, care în prezent este domnul Valeriu Stoica, în viitor poate fi X, și care, spun și de la aceste microfoane, nu este obligatoriu și prin nici o lege nu se prevede că trebuie să aibă studii juridice, de ce deci, un membru al Executivului să nu își asume responsabilitatea până la capăt a ceea ce, de fapt, dorește prin această lege?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți și dumneavoastră?

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Vă rog să constatați în procesul-verbal că acest amendament este comun, al domnului Achimescu și al meu. În Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost discuții foarte aprinse în legătură cu aceste dispoziții ale ministrului justiției și toți participanții din afara comisiei, dar care cunosc procedurile, mă refer la reprezentanții și ai Parchetului General, chiar procurorul general al României, și de la Consiliul Superior al Magistraturii, toți au cerut ca aceste dispoziții să fie scrise, pentru că, realmente, se fac presiuni verbale, care nu se mai recunosc după aceea de către cei care le fac. Și, în cazul acesta, răspunderea într-adevăr a puterii politice, atunci când intervine în problemele judecătorești, să fie scrise. Ele să poată să fie controlate și să fie cu maximă răspundere date.

De aceea, susțin și eu acest amendament și cer ca dispozițiile ministrului justiției să fie date în scris, în mod direct, sau prin procurorul general. Deci, aceasta este cererea și a mea și vă rog foarte mult să o supuneți votului.

Vreau să mai atrag atenția că și în comisie, și aici, se practică următoarea chestiune, și anume procedeul din Caragiale, din Farfuridi: "... să discutăm, pe ici, pe colo, prin punctele esențiale, dar să nu se schimbe nimic".

Mi se pare că observațiile juste, venind din orice parte, trebuie primite și nu supuse ghilotinei mecanice a votului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveți amendament respins?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

În numele grupului parlamentar...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În numele grupului. Vă rog...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Textul pus în discuție ridică o serie de probleme...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiți în microfoane, ca să se audă.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, textul pus în discuție ridică o serie de probleme.

În redactarea actuală din lege, art. 37 sună în felul următor: "Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii".

Textul din proiect, care ni se propune: "Dispozițiile ministrului Justiției, date în mod direct...", deci, accentuez: "... date în mod direct", această sintagmă, "... sau prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii".

Este de observat că atât textul actual, cât și cel propus sunt criticabile, deoarece, pentru a da dispoziții, ar trebui ca ministrul justiției să facă parte din ierarhia Ministerului Public, sau ca, Ministerul Public să facă parte din Executiv. Or, în litera și spiritul Constituției României, procurorii sunt magistrați și fac parte din puterea judecătorească. Ei nu pot primi dispoziții cu privire la exercitarea atribuțiilor lor decât din partea superiorilor lor ierarhici, care au, de asemenea, calitatea de magistrat.

Dispozițiile date magistraților-procurori de un demnitar al statului, din rândul altei puteri, este în contradicție cu principiul imparțialității procurorilor, consacrat în art. 131 alin. 1 din Constituție.

Cum poate fi imparțial un procuror care trebuie să se supună nu numai legii, ci și dispozițiilor obligatorii, date de ministrul Justiției?

Dreptul ministrului justiției de a da dispoziții direct procurorilor implică efectuarea de acte de urmărire penală, de interceptări ale unor convorbiri telefonice, de luarea unor măsuri restrictive de drepturi sau de libertate, din ordinul unui membru al Executivului.

Intervenția directă a ministrului justiției în exercitarea de către procurori a atribuțiilor privind arestarea preventivă a unor persoane și, în general, desfășurarea urmăririi penale, nu este dezirabilă pentru nici un Executiv.

În cazul în care s-ar admite ca procurorul să primească ordine de la ministrul justiției, adică de la un membru al Executivului, ar urma ca Executivul să preia răspunderea pentru erorile comise de procurori în exercitarea atribuțiilor.

Ne îndoim, însă, că există un Executiv dispus să răspundă pentru o arestare greșită, sau pentru o trimitere în judecată abuzivă. Or, implicându-se în activitatea procurorului, Executivul nu se poate sustrage răspunderii pentru greșelile acestuia.

Iată care sunt considerentele pentru care apreciem că textul art. 37, în redactarea actuală și în redactarea propusă, ar trebui să lipsească din lege.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul!

Domnul ministru Valeriu Stoica.

Deci, avem două amendamente, unul susținut de domnul deputat Achimescu Victor Ștefan și Mitică Bălăeț, cred că Dumitru Bălăeț trebuia...

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă solicit să respingeți amendamentele, pentru următoarele considerente: s-a vorbit aici de "ghilotina votului". Dar, eu vreau să vă spun că astăzi se face critica unor texte care au fost adoptate de o altă "ghilotină a votului".

Aceste texte au fost adoptate în Legea de organizare judecătorească, în legislatura precedentă. Atunci funcționa o altă "ghilotină a votului". Eu nu înțeleg de ce astăzi se critică ce s-a adoptat înainte.

S-a spus aici că este anormal ca ministrul justiției să dea o asemenea dispoziție procurorilor. Dar, acest text, există în art. 37, în forma actuală, se spune că: "... Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general, în vederea aplicării și respectării legii, sunt obligatorii". Textul acesta nu l-am propus noi. Textul acesta a existat. A fost aprobat în legislatura precedentă.

Ce se poate critica astăzi? Nu faptul că ministrul justiției dă asemenea dispoziții, pentru că asemenea dispoziții sunt date în virtutea Constituției și textul din Constituție este foarte clar, este același text al art. 131 alin. 1, în care se precizează că "... toți procurorii, fără nici o deosebire, se află sub autoritatea ministrului justiției".

Ca urmare, ceea ce am făcut noi prin modificarea pe care am propus-o a fost să dăm consecința ultimă textului constituțional. Textul constituțional nu distinge între procurorul general și ceilalți procurori. Textul constituțional nu spune că "... numai procurorul general se află sub autoritatea ministrului justiției". Dimpotrivă, textul spune că "... toți procurorii", fără nici o diferență, "... se află sub autoritatea ministrului justiției".

Iată de ce, această cenzură interpusă între ministrul justiției și ansamblul procurorilor, nu se justifică din punct de vedere constituțional.

Noi, prin textul pe care l-am propus, nu am făcut altceva decât să eliminăm această cenzură, care este și anormală. Câtă vreme Constituția spune că "procurorii se află sub autoritatea ministrului justiției" este posibil ca, împotriva Constituției, să vină procurorul general și să cenzureze această autoritate a ministrului justiției?

Eu nu spun că este bună sau rea Constituția. În fond nu noi am făcut această Constituție. Ceea ce vă rugăm noi astăzi, este să respectăm Constituția în vigoare.

Deocamdată, dacă vă gândiți la modificarea Constituției, puteți să faceți propuneri de modificare a ei. Câtă vreme însă există această Constituție, care a fost votată, în primul rând de o anumită "ghilotină a votului", și nu de ghilotina de astăzi, atunci vă rog să fiți consecvenți și să dăm Constituției sensul care rezultă din text.

Nu există nici o diferență între procurori. Toți se află sub autoritatea ministrului justiției.

În ceea ce privește "dispoziția scrisă", singura dispoziție care poate, într-adevăr, să aibă efect în sfera urmăririi penale, este dispoziția de începere a urmăririi penale. Această dispoziție, potrivit ultimului alineat al art.38, chiar și din actuala lege, chiar și din forma propusă de noi, trebuie să fie făcută în formă scrisă.

Ca urmare, necesitatea formei scrise pentru singura dispoziție care are efect în ceea ce privește urmărirea penală este asigurată atât prin textul actual cât și prin textul pe care-l propunem noi. Celelalte dispoziții pot să fie scrise sau, dimpotrivă, să nu fie scrise, în funcție de necesități, nu se poate accepta ca absolut toate dispozițiile pe care le dă ministrul justiției să fie în formă scrisă. O asemenea cerință ar paraliza, pur și simplu, activitatea ministrului justiției.

Iată de ce, repet, vă solicit respingerea ambelor amendamente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei. Vă rog!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Legea nu face decât să tragă toate consecințele din acest text constituțional. La comisie s-a discutat foarte mult dacă acest text reprezintă o simplă fundiță, așa, o mică zgardă pusă la cățeluș, "sub autoritatea ministrului justiției", sau este un text de consistență.

Eu am verificat dezbaterile la Constituantă și cred că sunt aici oameni care cunosc despre ce este vorba și să știți că într-o primă variantă se vorbea despre un fel de autoritate administrativă a ministrului justiției. După aceea, s-a eliminat acea sintagmă și s-a introdus "sub autoritatea ministrului", fără a se distinge dacă e vorba de primul procuror al țării sau de ultimul procuror al țării. Discuțiunea despre direct sau mediat, sau mijlocit a fost foarte mult făcută la comisie și l-am întrebat pe domnul procuror general și v-aș ruga să rețineți întrebarea: dar dacă procurorul general dă niște dispoziții greșite el însuși, că doar n-o fi sfânt? Și al doilea: dacă procurorul general trebuie să dea 20 și nu le dă? Adică, dacă greșește... Vă rog să fiți disciplinat, știți cât vă iubesc, domnule profesor?! (Domnului Anghel Stanciu, care discută în bancă.) Signore professore, vă rog frumos! Estem la cuvânt noi, acum, după aceea luați cuvâtul!

Prin urmare, dacă se întâmplă că domnul "procoror" general greșește in faciendo sau greșește in omitendo, cine controlează? Prin urmare, sunt situațiuni când procurorul general poate să dea într-o zi, dau un exemplu, 20 de dispoziții, a 17-a fiind nelegală. Pe el, pe procurorul general, cine-l controlează?

Iată că de aceea e nevoie de "sub autoritatea ministrului", care nu este o simplă fundiță, o cârpiță la gât, este o autoritate concretă.

Doi. În nici un minister din lume, și nici în ministerele României... să știți că atuncți când i-am pus întrebarea a cam înghețat puțin domnul procurorul general și n-a avut răspuns și nu există răspuns și ajungem la ceea ce se numea în timpul feudal "sic volo"- "fiindcă așa vreau eu". Ei, într-o democrație nu se poate să fie "sic volo".

Prin urmare, discuțiunea despre de ce direct sau mediat, sau prin intermediul, sau direct face ministrul prin "procoror" sau în afara lui, e bine tranșată de o Constituție care are multe lacune... dar noi o respectăm.

Cât privește scrisul, toată lumea e îndrăgostită acum de cuvântul scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris.. ei, nu-i așa! Pentru că în nici un minister nu există numai procedură scrisă. E adevărat că principalele dispoziții pe care le dă un conducător, orice șef de compartiment, adjuncții, secretarii de stat sunt multe din ele importante și atunci sunt scrise, fie că legea prevede, fie că se simte nevoie, fiindcă izvorăște și din uzanțe. Dar, uite, aici sunt oameni care au fost în vechea guvernare miniștri, au dat întotdeauna, în fiecare zi numai ordine scrise, chiar și când e vorba de treburi de amănunt sau de treburi cotidiene?

Și de aceea s-a ajuns la concluzia că trebuie să distingem între două categorii de măsuri. Cele care sunt banale, obișnuite, cotidiene, mărunte, neimportante și cele care sunt grave și care pot angaja răspunderea ministerului, atât față de piramida interioară cât și-n afară. Și, prin urmare, atunci da, se prevede în mod scris. Și cu asta s-a terminat.

Vă rog, deci, să respingeți aceste amendamente și să mențineți textul. (Aplauze, dreapta sălii.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Pilele se fac scris sau oral?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot asupra...

Domnule deputat Bălăeț, vă rog foarte mult să vă ocupați locul!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (de lângă banca comisiei):

Vă rog eu să-i dați cuvântul! A vorbit doar de două ori.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit oricum timpul de 3 minute. Vă rog!

Vă rog, păstrați liniștea!

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Apropo de ideea de cățeluș, pe care a spus-o domnul Popescu, și de fundiță, eu vreau să spun că prin acest articol, într-adevăr, relativizându-se dispoziția ministrului justiției, fie direct, fie prin procurorul general, el transformă într-adevăr instituția Parchetului sau a Ministerului Public într-un cățeluș. Domnul Popescu i-a pus și fundița.

Vă rugăm foarte mult să apreciați ca atare cățelușul, fundița și pe cel care-l poartă după capriciu și, după cum spune un foarte marcant membru al Comisiei juridice, "după voința mușchiului" domniei-sale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare, în primul rând la acest art.37 de la pct.13, dacă nu mă înșel, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnii deputați Achimescu Victor Ștefan și Dumitru Bălăeț, respins de comisie.

Voturi pentru? Vă rog numărați! 19 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, am avut 144 de deputați în sală.

Din sală:

Acum o oră!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, foarte bine, acum o oră!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Domnule președinte,

Poate ar fi bine să numărați și voturile pentru.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult! Am verificat adineaori.

Deci, a fost adoptat; din 144 de prezenți s-au scăzut 19, da?

Deci, a fost adoptat.

Art.38. Dacă sunt cumva amendamente respinse? Nu sunt.

Ba nu, art.37, supus la vot.

Voturi pentru forma inițiatorului? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați, vă rog!

Deci, 126 de voturi pentru, 26 împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 6 abțineri.

Adoptat.

Art.38. Sunt? Domnul deputat Achimescu. Vă rog!

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane!

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Vroiam să spun că atât acum cât și la comisie, și domnul ministru știe bine, am încercat să-l fac să privească această lege, a cărei paternitate și-o revendică, cu ochii fostului magistrat, pentru că și eu am încercat, de pe aceleași poziții, să privesc această lege, domnia-sa știe foarte bine că până la 1 decembrie 1995 am fost magistrat, deci aproape 15 ani. Nu are nici un fel de conotație politică amendamentul propus de mine și nici amendamentele pe care le-am propus și netrecute în raport și nici cele pe care le voi propune, cu toate că sunt convins de soarta lor.

Apropo de valoarea dispozițiilor date de dânsul, domnia-sa știe, pentru că eu îl consider "un meseriaș", îmi cer scuze pentru limbajul de lemn, dar știe foarte bine că dacă n-ar fi importante, dispozițiile ministrului nu s-ar impune să fie date, pentru că un ministru nu dă dispoziții să se spele geamurile ministerului.

Revin la amendamentul de la 38, alin.2. Este vorba de o propunere de eliminare și aceasta am făcut-o datorită împrejurării că nu consider legal și nici constituțional ca magistrații să fie controlați de către funcționarii din Ministerul Justiției. Întotdeauna am susținut, și domnul ministru știe, și am fost împotriva ideii de asimilare a personalului din Ministerul Justiției cu magistrații, pentru că domnul inspector, sau știu eu ce funcție îndeplinește domnia-sa la ministerul respectiv, nu stă în ședințe de dimineața și până seara, nu redactează, nu scrie minute și nu transpiră pentru fiecare an pe care-l dă sau nu-l dă celui care îi stă-n față și este trimis în judecată.

Încă o dată spun, am încercat să îl fac pe domnul ministru să privească cu ochii fostului magistrat această lege, se pare însă că n-am reușit și, în sfârșit, asta-i situația.

Deci, din acest motiv am propus eliminare acestui text, pentru că mi se pare nejust, cel puțin, neetic, punerea pe un picior de egalitate a unui judecător care are niște atribuțiuni cu un funcționar din Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog! Din partea grupului, da?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

3 minute!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Un minut.

Domnule președinte,

Eu am să fiu mai conciliant decât domnul deputat Achimescu, în sensul că aș propune inițiatorilor să elimine din alin.2 al art.38 partea finală "sau prim procurori detașați în Direcția relații cu Ministerul Public și coordonarea strategiei antiinfracționale din cadrul Ministerului Justiției", pentru că, principial, nu este posibil, că ar însemna ca procurorii, care sunt magistrați, să între într-un sistem de relații în care conducerea și controlul activității lor să revină unor funcționari ai Executivului. Or, în această situație, cred că separația puterilor ar fi pe undeva destul de afectată.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai este un amendament sau vorbiți din partea grupului? Din partea grupului, domnul deputat Putin.

 
 

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Vreau, în primul rând, să fac o precizare. Noi nu trebuie să uităm că ministrul justiției este un om politic. Eu și grupul meu, probabil, că ne vom abține, pentru un singur motiv. Este indiscutabil că în justiție sunt multe disfuncționalități, este indiscutabil că justiția are imaginea pe care o are acum și sunt de acord cu marea majoritate a schimbărilor propuse în proiectul depus de Ministerul Justiției. Dar noi nu trebuie să uităm, repet, acel principiu, și anume că ministrul justiției este un om politic. Or, a-i da această putere, ca ministru, ca om politic să poată să intervină direct la un procuror și să-i dea dispoziții ca acesta să înceapă un act de urmărire penală, ca acesta să finalizeze urmărirea penală, ceea ce înseamnă că să poată lua și niște acte, cum ar fi acelea de percheziție, de arestare, mie mi se pare că este un instrument prea puternic, un instrument care n-ar trebui să fie acordat unui om politic.

Și pentru aceasta, eu consider că ar fi mai bine ca... sunt de acord cu amendamentul propus de domnul Achimescu, în sensul de a fi eliminat. Este, dacă vreți, vorba de a ne păzi, pentru că puterea nu este eternă. S-ar putea să vină alte forțe politice la conducerea țării, s-ar putea să vină niște extremiști și atunci această putere, într-adevăr, va fi folosită împotriva democrației.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Vilău.

 
 

Domnul Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Am intervenit în numele grupului la acest punct, pentru că, în primul rând, așa cum se prezintă lucrurile de către unii colegi, nu reușim decât să ne facem în continuare o imagine foarte proastă.

Eu cred că este în interesul oricărui om politic, și în primul rând al Parlamentului, ca atunci când vorbim de omul politic să nu mai vorbim la modul peiorativ. Eu cred că România poate să ajungă acolo încât un ministru al justiției, chiar dacă este un om politic, să poată să facă, prin dispozițiile sale, un act de dreptate.(Aplauze, deputați majoritate.) Nu înseamnă că dacă avem un om politic în fruntea unui minister, avem o persoană care luptă împotriva intereselor naționale sau, dacă doriți, a intereselor de justiție.

În al doilea rând, cred că nu este bine să discutăm foarte mult asupra acestui punct fără a avea în vedere și următorul lucru. Chiar dacă este o dispoziție venită de la ministrul justiției, și magistrații se supun legii. Deci, să terminăm cu ideile că ordinele ilegale sau abuzive trebuie respectate. Trebuie să creăm acea demnitate printre magistrați, care să le permită să refuze îndeplinirea acelor ordine care sunt în afara legii și a Constituției.

Mulțumesc! (Aplauze.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului. Vă rog!

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Îi mulțumesc domnului deputat Vilău pentru că a reușit să-mi creeze o imagine mai agreabilă, înțeleg că până în momentul de față, ca ministru al justiției, fiind om politic, eram perceput ca un fel de monstru. Eu vă mulțumesc, domnule deputat Vilău, că ați reușit să-mi umanizați un pic imaginea! Și vreau să vă spun un lucru. Indiferent de cine va fi ministrul justiției, există mecanismele constituționale și legale pentru a cenzura orice fel de abuz din partea oricărui om politic.

Vreau să vă reamintesc, doamnelor și domnilor deputați, că ministrul justiției, ca om politic, este responsabil în fața Guvernului, este responsabil în fața Parlamentului, există un control pe care dumneavoastră îl exercitați asupra Executivului. La rândul său, Parlamentul este cenzurat de alegători. Există un control care este normal și este firesc să existe. În afara oricărui control se nasc abuzurile. Nu ministrul justiției este cel care nu-i supus controlului, ministrul justiției, dimpotrivă, este controlat și politic și juridic.

Dimpotrivă, în momentul de față, există o sferă a puterii care scapă oricărui control. Și această sferă este sfera parchetelor. S-a creat în România o zonă în care, în interiorul puterii, este posibil să se ia orice fel de dispoziție, orice fel de măsură, neexistând nici o posibilitate de control. Ceea ce propunem noi prin această lege este ca și asupra parchetelor să se exercite un dublu control. Mai întâi este vorba de controlul judiciar, care se exercită asupra actelor prin care parchetul trimite în judecată sau prin care parchetul reușește să declanșeze un proces și, deci, face posibil controlul judiciar. Există, însă, o sferă foarte largă a activității parchetelor care nu este supusă cenzurii juridicare. Această sferă foarte largă de activitate a parchetelor, dacă nu este supusă nici unui fel de control, riscă să permită manifestarea abuzurilor. Eu nu spun că ministrul justiției, indiferent care ar fi el, n-ar putea să săvârșească un abuz. Abuzurilor ministrului justiției, însă, pot fi cenzurate. De exemplu, un abuz al ministrului justiției poate să dea naștere unor întrebări, unor interpelări în Parlament. Dacă face o greșeală mare, este posibil să se inițieze o moțiune sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte ministrul de justiție.

În momentul de față, pentru gafele pe care le fac, eventual, magistrații din parchet nu există nici o cale de control. Iată de ce, vă rog să înțelegeți că această atribuție de control, exercitată pentru respectarea legii și nu împotriva legii, este absolut necesară. Dacă țineți la principiul legalității, doamnelor și domnilor, atunci să votăm acest text de lege și să respingem amendamentul propus.

Vă mulțumesc. (Aplauze, deputații majorității.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trecem la vot... Doriți să luați cuvântul? Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

N-am nici un interes să iau cuvântul să mă aflu în treabă.

Ne vom întâlni mereu cu această problemă de principiu, când procurorul declanșează și trage săgeata din arc, toate activitățile lui le verifică instanțele. Când procurorul nu trage săgețile din tolbă și nu trage săgeata din arc, el nu este controlat deloc, acum. Când Constituția prevede "sub autoritatea ministrului", cum am zis, nu este vorba aici numai de un joc de cuvinte sau o frază agățată, acolo. Aduceți-vă aminte că domniile-voastre vă prevalați întotdeauna, când erați în cealaltă poziție, "vai, Constituția, vai, uite ce prevede". Și noi spunem: "exact asta prevede Constituția". Dar nu s-a dezvoltat în lege acest rol când este vorba de "omitendo". Sunt sute și mii de procurori care nu declanșează urmăriri penale. El are inculpatul în față și nu dă rechizitor. Acest fapt că nu dă rechizitor, deci refuzul de-a executa ceva, trebuie să-i fie comandat de cineva.

Acum, mă adresez cu multă dragoste colegului nostru, domnul Emil Putin, care a luat cuvântul, care cuvânt în Parlament este important. Prin urmare, ceea ce prevede acum legea este dreptul pe care trebuie să-l aibă ministrul de Justiție de a da ordin să înceapă urmărirea penală, nicidecum de-a aresta pe cineva. Și în momentul de față procurorul general, sau procurorul subordonat, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege, poate să aresteze pe cineva sau să-l trimită în judecată în stare de libertate. Aceasta este o opțiune pe care o are procurorul, indiferent de ministrul de justiție.

Discuțiunea este, însă, că urmărirea penală propriu-zisă, nu este însoțită automat și de măsura arestării, urmărirea penală nu începe. Și sunt mii de cauze pe rol care zac la Poliție sau zac la Procuratură și nu să dă, nu se dă rechizitor. Și dacă nu dă rechizitor înseamnă că nu sunt trași în țeapă cei care trebuie trași în țeapă. Despre asta e vorba! Și-acuma, dintr-odată, protestăm. Și eu spun că e normal ca și pe procurorul general să-l controleze cineva, fiindcă ați văzut că domnul procuror general este foarte îndrăgostit când e vorba de recursurile în anulare împotriva proprietarilor, dar nu e îndrăgostit când e vorba de apărarea legii și de recursuri în legătură cu dosarele în legătură cu alte pricini penale, foarte multe și nu le mai discut.

Prin urmare, paznicul legii trebuie să fie același. El trebuie să vegheze ca toți să fie trimiși în judecată dacă trebuie și nimeni să nu fie trimis în judecată dacă nu trebuie. Acesta este scopul procesului penal, declarat "expresis verbis" în lege. Acum, de ce să protestăm dacă în loc să fie un controlor or să fie doi controlori, așa fel încât să-l controleze și pe primul controlor cineva. Aici este toată discuțiunea. Și vor mai urma texte, de aceea fac acum această discuție, pentru ca să fim în clar de ce vor fi texte, în continuare, care-i conferă prerogative ministrului de justiție, la recomandarea ministrului, la recomandarea ministrului și vor fi de nu știu câte ori. Pentru că, până acum, puterea judecătorească vrea să se nască singură "par soie meme", ca pasărea Phoenix, din cenușă. Nu se poate! O să discutăm la timpul cuvenit, când vor veni textele.

Vreau însă să spun colegilor mei și doamnei Afrăsinei îndeosebi, vreau să-i spun cu toată dragostea și respectul. Să știți că la comisie... Mă auziți, doamnă? Cred că se aude foarte bine!... La comisie, am o stenogramă a mea proprie, pe care puteți s-o verificați, coroborată cu stenograma oficială, au fost persoane care au vorbit și de 11 ori, și de 15 ori, și de 17 ori și i-am dat voie domnului Bălăeț și tuturor invitaților, și s-a vorbit mult, și la mine pumnul nu e rănit. Dar să știți că la domnul Știrbu, când conducea comisia, avea răni la pumn de cât ne băga pumnu-n gură și zicea "ajunge cu discuțiile. Votul!".

Prin urmare, să știți că am fost profund democratici la comisie.

Vă rog să nu mă credeți dar să verificați!

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

De multe ori contează tonul, nu votul.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Știu eu că "C'est le ton qui fait la musique", dar...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să nu purtați discuții!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu, nu, eu nu am nimic împotrivă să discut, însă de multe ori contează foarte mult și modul cum spui sau nu spui. Văd că dumneavoastră tot timpul mă contraziceți, tot timpul sunteți supărată pe ceva. Nu văd de ce!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos! Timpul ! Trecem la vot.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Vă rog să votați textul așa cum este. Abia acum intrăm în legalitate prin raport cu Constituția.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu Victor Ștefan și respins de comisie și inițiator.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! 34 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 108.

Abțineri? Vă rog să numărați! 5 abțineri.

A fost respins acest amendament.

Trecem la votul articolului...

...Nu am fost atent la ce-ați spus. Vă rog de la microfon!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu am propus ca din partea finală a alin.2 să se elimine fraza referitoare la procurorii care sunt detașați în Ministerul Justiției, iar restul textului să rămână.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar nu am găsit textul în amendamentele comisiei. Este? Se află?

Deci, a fost respins primul amendament al domnului deputat Achimescu.

Amendamentul de eliminare propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! Vă rog să țineți mâinile sus, pentru că sunt colegi care nu votează nici pentru, nici contra, ori, nu-i normal. 22 voturi pentru. Ați numărat și acolo? 24.

Voturi împotrivă? 118.

Abțineri, vă rog? 2 abțineri.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare art.38, în ansamblul său, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? 120.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 22.

Abțineri, vă rog! 3 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

 
Adoptarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactării definite de către cele două camere la:

Vă supun spre aprobare, nominal, Comisia de mediere pentru textele în divergență la Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar și a pierderilor din economie, colegii noștri deputați: Ion Botescu, Laurențiu Dumitrașcu, Florin Georgescu, Gheorghe Ana, Petre Partal, Eugen Matis și Miron Chichișan.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abționeri? Nu este nici una.

Deci, cu 2 voturi împotrivă a fost adoptată comisia de mediere la această lege.

Luăm o pauză până la ora 13,45. La ora 13,45, în cazul în care nu avem cvorum, fac din nou un apel nominal, fără să aștept să se facă 13,50, direct la 13,45. Nu avem cvorum, apel nominal!

- după pauză -

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cum vine catalogul, începem și citim catalogul, ca la clasa I. Vedem ce se întâmplă pe urmă.

O să vă rog, persoanele care nu sunt deputați, să ocupe locuri în lojile acestei săli, și nu în sală. În sală, conform regulamentului, nu vor sta și nu stau decât deputații. Toate celelalte persoane care nu sunt deputați, rog să părăsească sala și să-și ocupe locurile în loji.

Deci, suntem 90. (Se adresează domnului secretar Kónya-Hamar Alexandru.) Vă rog frumos să dați citire apelului nominal, ca să reglementăm și această chestiune.

 
 

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Județul ALBA

Berciu Ion

absent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

prezent

Popa Neculai

absent

Simedru Dan Coriolan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

absent

Ghidău Radu

absent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

absent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru Octavian

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

absent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

absent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Oană Gheorghe

absent

Spătaru Liviu

absent

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

prezent

Munteanu Ion

absent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

absent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

absent

Păcurariu Iuliu

absent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

absent

Vida-Simiti Ioan

absent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

prezent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

absent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

absent

Nicolescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Iacob Elena

prezentă

Odisei Manole

prezent

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

prezentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

prezent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

absent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

absent

Neacșu Ilie

prezent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

absent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

prezent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

absent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

prezentă

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Raicu Romulus

absent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

prezent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

absent

Popa Ioan Mihai

prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Georgescu Florin

absent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

absent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

absent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

prezentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

absent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Brück Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

absent

Tabără Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Lazia Ion

absent

Meșca Sever

prezent

Vaida Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Dumitriu Hunea Carmen

absentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

absent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

prezent

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

prezent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

absent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

prezent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Reluăm.

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Popa Neculai

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

absent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

absent

Nanu Romeo

absent

Stan Vasile

absent

Stănescu Alexandru Octavian

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Duțu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Nistor Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Serac Florian

prezent

Țepelea Gabriel

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Oltean Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Județul BRĂILA

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

absent

Județul BUZĂU

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Oană Gheorghe

absent

Popovici Cornel Sturza

absent

Spătaru Liviu

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Munteanu Ion

absent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Mátis Eugen

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

prezent

Roman Ioan

prezent

Vida Simiti

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

absent

Boștinaru Victor

prezent

Neagu Romulus

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Ionescu Gheorghe

prezent

Matei Ion Lucian

prezent

Roșca Ioan

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Sandu Ion Florentin

absent

Județul GIURGIU

Radu Alexandru-Dumitru

absent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

absent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

absent

Județul HUNEDOARA

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

absent

Ifrim Dumitru

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

absent

Județul IAȘI

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Godja Petru

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Județul MEHEDINȚI

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Filipescu Ileana

absentă

Mureșan Ioan

absent

Pop Leon Petru

prezent

Județul NEAMȚ

Bujor Liviu

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Georgescu Florin

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Moldoveanu Eugenia

absentă

Opriș Constantin Remus

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Județul SATU-MARE

Budeanu Radu

absent

Pop Viorel

absent

Județul SĂLAJ

Vetișanu Vasile

absent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Ionescu Marina

absentă

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

absent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Șerban Gheorghe

prezent

Județul TULCEA

Lazia Ion

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Dan Marțian

absent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Județul VRANCEA

Mitrea Miron Tudor

absent

Dumitriu Hunea Carmen

absentă

Udrea Florian

prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

prezentă

Boda Iosif

absent

Diaconescu Ion

absent

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

prezent

Iorgulescu Adrian

absent

Năstase Adrian

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Popescu Dan Ioan

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Weber Ernest Otto

absent

Teculescu Constantin

absent

Județul ILFOV

Neagu Victor

absent

Am terminat apelul. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cvorumul de lucru este îndeplinit. Vom face și numărătoarea corectă ca să vedem, exact, cât este.

Vă voi supune spre aprobare Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind grațierea unor pedepse, și anume: Emil Popescu, Liviu Petreu, Carmen Hunea, Victor Achimescu, George Stancov, Adrian Mogoș, Iosif Paneș.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată, în unanimitate, în forma aceasta.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

Vă informez cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei pentru sesizarea Curții Constituționale, și anume:

    • Legea pentru ratificarea Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare între România și Ucraina;
    • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/1997 privind transferul - cu titlu gratuit - a unui imobil în proprietatea Republicii Federale Germania;
    • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților evreiești din România.
Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească. (Încheierea dezbaterilor).

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea și comlpetarea Legii nr. 92/1992 privind organizarea judecătorească, și anume, la pct. 13 de la art. I., Cap. I., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 9 abțineri.

A fost adoptat Cap. I.

Titlul Cap. II. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art. 39. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Art. 40. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Nici un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 41. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Cap. II., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, 3 abțineri și 3 voturi împotrivă.

Adoptat.

Cap. III. Titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art. 42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Art. 43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Art. 44.

Voturi pentru?

Da, mă scuzați. Deci, la articolele anterioare nu au fost amendamente respinse. La art. 44, vă rog să-mi spuneți, exact ..

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Ca o chestiune prealabilă, pentru buna desfășurare în continuare a lucrărilor Camerei, în legătură cu acest proiect de lege, pentru o bună cooperare în dezbaterea textelor, v-aș propune să recomandați președintelui Comisiei juridice, de disciplină și imunități, ca, în intervențiile pe care le face, să se refere la amendamente, la motivarea de admitere sau de respingere. Toate chestiunile dânsului colaterale, jigniri și alte chestiuni, nu fac decât să irite, să știți, plenul Camerei Deputaților.

O a doua chestiune. La art. 44, la alin. 2, se spune așa: că "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție este promovat". Cuvântul "promovat", vreau să-i spun, domnului ministru, că vine în contradicție cu art. 94 lit. c) din Constituție, care prevede atribuțiile președintelui, și spune că: "Președintele României îndeplinește următoarele atribuții: lit. c) - numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege".

Cred că sintagma "promovat" este improprie în text. Aceasta este o problemă.

O a doua chestiune. L-aș ruga pe domnul ministru să-mi spună - procurorul general, deci, este ajutat de doi adjuncți - adjuncții cine îi numește sau cum sunt desemnați?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, este amendament respins. Eu nu l-am găsit în amendamentele comisiei.

Domnul deputat Bălăeț, vă rog. Aveți amendament respins aici, în nota pe care mi-ați dat-o?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da, da, există prins în nota aceea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

La alin. 2 au fost discuții foarte aprinse în Comisia juridică, de disciplină și imunități și s-a căutat să se evite, de fapt, conținutul real al acestui paragraf.

Situația este următoarea:

În art. 133 din Constituție se precizează următorul fapt: "Consiliul Superior al Magistraturii propune președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor". Nu se prevede nici o excepție de la această regulă, decât când este vorba de procurorii sau judecătorii stagiari.

Ca atare, conform principiului adoptat încă de justiția latină și consacrat, "pars pro toto", înseamnă că, ceea ce este valabil pentru procurori, în general, trebuie să fie valabil și pentru primul-procuror sau pentru ministrul, cum l-am numit noi, ministrul public.

Deci, atribuția de a propune președintelui României numirea primului procuror, procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție revine nu ministrului justiției, ci Consiliului Superior al Magistraturii.

Ori se elimină complet acest paragraf, ori se admite forma conformă Constituției.

Mai avem, la art. 73, unde se prevăd funcțiile Consiliului Superior al Magistraturii, să indicăm această funcție. Dacă vreți s-o indicăm aici, sau acolo?

Cele două articole sunt în aceeași problemă, iar eu vă propun să optați: ori îl eliminăm, ori adăugăm funcția reală a Consiliului Superior al Magistraturii.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Alte intervenții nu sunt.

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă eu am reținut bine, nu există un amendament făcut la comisie, în legătură cu acest text. Un text ulterior s-a propus să fie amendat. Când vom ajunge acolo se poate discuta amendamentul. Dar, oricum, pentru a clarifica situația, ca să nu mai fie nici un dubiu, trebuie precizat că și în legea actuală, potrivit art. 70 alin. 2, text rămas nemodificat, "Avansarea și transferarea procurorilor în funcțiile din Ministerul Public se face de către ministrul justiției".

De asemenea, în ceea ce privește această atribuție, pe care o are președintele, trebuie să facem distincție între "numirea în funcția de procuror" și aceasta se face potrivit Constituției, și "numirea în funcția de procuror general", care presupune că mai întâi trebuie să fii procuror și dintre cei care ocupă funcția de procuror, poate să fie cineva numit procuror general. Această numire este, de fapt, o promovare de la funcția de procuror pe care o are în sistem, la funcția de procuror general. Iată de ce nu este nici o contradicție între textul propus de noi și Constituție. De asemenea, nu este nici o contradicție între textul care există în momentul de față, în vigoare, în Legea de organizare judecătorească și textul pe care îl discutăm în momentul de față.

Vă mulțumesc. Deci, nefiind nici un amendament, nu cred că trebuie să facem altceva decât să propunem să se voteze inițiatorului.

(Domnul Acsinte Gaspar se îndreaptă către microfon.)

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

S-a stabilit că nu se dă dreptul la replică. Mă opun categoric. Domnule deputat Gaspar, ați avut dreptul la cuvânt 3 minute.

Din partea stângă:

Așa veți face și la numirea procurorului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu v-aș ruga ca dumneavoastră să aveți o conduită corectă față de colegii din această sală. Nu mai interveniți fără ... (Aplauze din partea stângă. Discuții suprapuse.)

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă place ...?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Imi place să fiți ordonat și manierat în ceea ce faceți dumneavoastră. (Discuții suprapuse.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, păstrați liniștea în sală.

Vă rog vorbiți în microfoane. (Rumoare.)

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Argumentul pe care l-ați adus dumneavoastră este că, într-adevăr, numirea procurorului general poate fi făcută dintr-o funcție de procuror, dar aceasta nu înseamnă o promovare. Aici este vorba de un act al președintelui, prin care îl numește și îl eliberează din funcție. Promovarea se face din procuror I. în procuror II. din procuror II. în procuror III. dar când numești pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, acesta este un act de numire și, în Decretul prezidențial nu se va scrie decât că se numește, nu că se promovează Ionescu Gheorghe, procuror la Dolhasca, în funcția de procuror general.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, vreau să pun la vot.

Bine, poftiți la microfon, domnule deputat Stancov.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Eu cred că cel mai bun argument și cea mai bună dictatură este dictatura argumentelor, nu? Dictatura argumentelor, nu dictatura nu știu cui. Deci, dacă Constituția spune că în condițiile prevăzute de lege, președintele numește în funcții publice, potrivit acestei legi pe care o dezbatem astăzi, deci, în condițiile acestei legi dispune prin decret numirea în funcția de ... care este promovarea pe funcție. Iar dorința legiuitorului astăzi, fie el, sau mâine, este aceea de a nu aduce, de exemplu, de la Curtea de Conturi pe cineva, jurist de profesie, fie el și fost procuror, sau de la Curtea Supremă pe cineva, fie el judecător, și a-l pune de-a dreptul în funcția supremă, în sistemul procuraturii, pe cineva care este adus din afara sistemului. Or, ideea este a noastră, cel puțin, să promovăm dintre procurori. Deci, ce înseamnă să fii procuror general, pe lângă Curtea Supremă, să fii promovat de pe o funcție, oricum, inferioară, devreme ce lucrează sub autoritatea ..., parchetele lucrează sub autoritatea procurorilor de pe lângă Curtea Supremă, totuși, știm asta. Ideea de ierarhie există și, ca atare, promovarea vine tocmai pentru că există o ierarhie, cu valoarea și competența funcției.

De ce vă temeți de noțiunea de "promovare"? Abia asta permite o mai bună politică de cadre, cu profesionalismul funcției, nu pe ideea că l-o pus împăratul șef, ci pe ideea că este cel mai bun dintre cei care fac parte din sistem. Nu văd de ce vă deranjează promovarea pe funcție și numirea prin decret? Asta e tot! Vă speriați pentru asta? Atunci îl spunem de la Casa de oaspeți nu știu care, îl punem procuror general, că așa vrea șeful. Noi voiam să punem dintre profesioniști. Care este diferența?

Din partea stângă:

Competența.

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Dacă nu vrem asta, îi numim din grădinari la Cultură, din agricultori la incultură și tot așa. (Rumoare.)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Vă rog frumos, păstrați liniștea și fiți atenți.

Supun aprobării dumneavoastră amendamentul propus de domnul deputat Gaspar, care a fost respins de comisie și de inițiator.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 36 de voturi pentru. Insuficient.

Voturi împotrivă?

Din partea stângă:

Tot insuficiente sunt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Abțineri? 2 abțineri.

A fost respins acest amendament.

Amendamentul domnului deputat Bălăeț, respins de comisie și de inițiator.

Voturi pentru amendamentul domnului deputat Bălăeț? Vă rog să numărați. Eu nu am secretar pe partea aceasta și trebuie să număr eu atunci, aceasta este problema.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Numărați-l și pe domnul Popescu, că a ridicat mâna.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Insuficient.

Art. 44, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Sunt 120 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 40 de voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Vă rog frumos, păstrați liniștea.

Art. 45. Nu au fost amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

A fost adoptat.

Cap. III., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat.

Titlul III., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat.

Deci, pct. 13 de la art. I., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat.

Pct. 14, referitor la art. 47. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Pct. 15. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru?

Din partea stângă:

Sunt acolo, la domnul Achimescu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, unde apare? Deci, eu mă iau după documentele acestea.

Deci, ați făcut la comisie?

Vă rog, domnul deputat Achimescu.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule Popescu, ați pierdut amendamentul?

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Nu este singurul pierdut.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Așa cum am spus, am făcut mai multe amendamente la comisie, iar parte din ele nu au fost prinse în raport, mă rog, dintr-o vină sau alta, pe care nu are rost să o menționez aici.

La art. 48 alin. 1, am susținut la comisie eliminarea din textul propus a cuvintelor; "personal de specialitate juridică în Ministerul Justiției" și, de asemenea, dacă veți lectura mai spre sfârșitul articolului, "funcția de ministru al justiției, de secretar de stat sau de secretar general în Ministerul Justiției, funcții de specialitate juridică". Deci, până la "funcții de specialitate juridică în fostele arbitraje".

Motivația este, așa cum am spus și până acum, că nu poate fi asimilată munca unui magistrat, unui judecător de scaun, și domnul ministru știe ce înseamnă lucrul acesta, cu a unui un funcționar din Ministerul Justiției. Nu se pot compara condițiile în care își desfășoară activitatea unul și celălalt, nu se pot compara responsabilitățile pe care cei doi le au față de societate și față de hârtiile pe care le semnează. Domnia sa știe foarte bine că mulți dintre funcționarii Ministerului de Justiție nu își justifică prezența în Ministerul Justiției și, cu toate acestea, iau niște salarii și beneficiază și vor beneficia de niște sporuri absolut îndreptățite pentru magistrați, dar, total, total necuvenite personalului din Ministerul Justiției. Vă rog să mă credeți, am spus-o și o repet: fac aceste afirmații și le știu din experiența pe care v-am spus că am avut-o în magistratură.

Nu poate fi, de asemenea, în privința eliminării, funcția de ministru al justiției, de secretar de stat sau de secretar general în Ministerul Justiției. Păi cum să funcționeze, cum să conteze ca vechime în magistratură, stimați colegi, funcția de ministru al justiției? Păi, domnia sa este magistrat? Nu este! Este un funcționar. A fost magistrat, este cu totul altceva.

Deci, nu poate fi amestecată una cu cealaltă. În afară de aceasta, de ce personalul din Ministerul Justiției să se bucure de toate prerogativele și drepturile conferite magistraților, iar personalul din Ministerul, știu eu, Industriilor sau de care oaparține, să nu se bucure de prerogativele minerilor și de toate sporurile care sunt?... Este o discriminare, dacă vreți, de tratament între ministere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Amendamentul este, prin el însuși, atât de evident neîntemeiat, încât este suficient să vă rog să-l respingeți și să mențineți textul așa cum a fost propus.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Supun votului dumneavoastră ...

Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dragilor domni, fiindcă doriți argumentare, iată, vă ofer. Legea veche, ...

Domnule profesor, aveți răbdare. (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu, care comentează din bancă)

...art.47 alin.2: "Ministrul justiției, locțiitorii săi și personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției sunt asimilați magistraților pe durata îndeplinirii funcției".

Legea veche nu face decât să afirme exact acest principiu. (Comentarii în partea stângă a sălii)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Dacă tot se dorește o explicație, vreau să vă spun că formula pe care o propunem este în raport cu formula veche mult mai săracă pentru ministrul justiției. De ce? Pentru că în formula veche se spunea că "ministrul justiției este asimilat cu magistratul", pe când în formula nouă se spune doar că "vechimea în muncă este considerată ca vechime în magistratură". Sunt două chestiuni diferite. Deci asimilarea care se făcea în formula actuală a legii era o asimilare largă, cu privire la toate elementele care compun Statutul magistratului, pe când acum este vorba doar de vechimea în muncă.

Mi se pare că lucrul este atât de evident, încât nu văd de ce mai insistăm asupra acestei chestiuni.

Vă rog să respingeți amendamentul și să adoptați textul așa cum a fost aprobat. (Comentarii în Grupul PRM)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Achimescu, după care supun la vot amendamentul dânsului.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

O secundă vă rețin atenția. Nu puteți primi argumentul domnului ministru, indiferent cât ar părea de fundamentat.

Păi este sigur și știut că într-un fel se calculează pensia având în vedere prerogativele și salariul pe care îl primește ministrul justiției ca magistrat și în alt fel, cu totul altfel, și, domnule ministru, îmi pare rău, dar nu aveți cum să nu fiți de acord cu mine, se primește și se calculează dreptul la pensie atunci acând este vorba de un simplu funcționar.

Nu se poate ca un ministru să fie asimilat unui magistrat, domnilor.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Păi, atunci, de ce ceilalți miniștri nu ar fi asimilați magistraților? De ce această discriminare între ministrul justiției, care este... Este suficientă argumentarea.

Vă mulțumesc, nu vă mai rețin.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Hai să trecem la vot. Efectiv, o mulțime de intervenții, ca să...

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Numai o mică amintire. Doamna Gaspar a fost ministru adjunct al justiției, acum este notar.

 
 

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Și doamna Stancov?!

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Nu vreau să spun mai mult. Este dreptul dumneaei să-și aleagă profesiunea.

Problemă: avem o școală de magistratură, Institutul Național de Magistratură. Deci este paradoxal ca oamenii care predau la școala de magistratură, sunt de specialitate juriști, de regulă profesori, oameni cu știința dreptului, cu exercițiul profesiunii, să nu aibă nici măcar asimilarea cu magistrații, cu cei pe care îi școlesc și îi fac demnitari în statul de drept.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Îi asimilăm cu avioanele, că acelea mai pică!

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Una din chestiuni. A doua: deprofesionalizăm ministerul, prin simplul fapt că îi punem în calitatea de simpli funcționari în aparat pe oameni care ar putea, pe alte căi..., uitați-vă, asimilăm avocatul, deci eu sunt avocat, îl asimilăm cu magistratul, corect sau incorect este voința noastră. Avem nevoie de cadre, se va spune.

Deci avocatul care nu lucrează în minister, nu răspunde de Direcția statistică, de studii și cercetări juridice, oameni care au făcut carte în țara aceasta nu au dreptul să fie asimilați cu cei pe care i-au învățat carte.

Nu vi se pare paradoxal să nu li se recunoască meritele profesionale, prin asimilare cu cei pe care i-au crescut? Este o chestie de bun simț, mă scuzați.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Dacă ministrul justiției nu are studii juridice?!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun...

 
 

Domnul George-Iulian Stancov:

Vă răspund, pentru că este altă temă. Ziceți că dacă nu are ministrul justiției studii juridice.

Mă scuzați, eu nu vreau să polemizez cu cei care nu știu răspunsul.

Dacă nu are studii juridice, evident că nu poți să-l asimilezi cu cel care nu are studii. Numai cei care au studii juridice intră în discuție.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult păstrați liniștea. V-am dat cuvântul, ați vorbit de la microfon, replicile puteți să le dați în alt mod.

Domnul deputat Gaspar, din partea Grupului PDSR.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu sunt de acord cu textul, așa cum este redactat, pentru că am impresia că unii dintre colegii noștri fac o confuzie între alin.2 al art.47, unde se vorbește despre asimilarea în funcție a celor din Ministerul Justiției și cu vechimea în magistratură. Însă mă întreb dacă printre cei care beneficiază de vechimea în magistratură au fost incluși avocații, mă întreb de ce nu au fost incluși și notarii.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Și portarii trebuiau să fie incluși!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, amendament respins de inițiator și de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. 41.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Sunt puține, dar mari!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Insuficient pentru a trece.

Totuși, voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Să vedem dacă sunt abțineri. Obiecțiuni? Nu sunt. abținere.

Deci s-a respins.

Pct.15, în forma inițiatorului.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar: (din bancă):

Am făcut un amendament, domnule președinte!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi pentru?

Da, scuzați. Amendamentul dumneavoastră nu a intrat în cele de la comisie.

Voturi pentru, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Stați puțin!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voturi pentru articol în forma inițiatorului. Vă mulțumesc. Sunt 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 6 împotrivă.

Abțineri?

Sunt colegi care nu votează.

 
 

Domnul Ilie Neacșu (din bancă):

Protestează!

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Cei care nu votează sunt de ieri aici!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Repun la vot, cine este împotrivă și vă rog să ridicați mâinile!

Deci am supus la vot și am cerut voturile împotrivă. Vă rog să ridicați mâinile cei care vă împotriviți acestui articol. 13.

Abțineri? 10 abțineri.

Înseamnă că mai sunt colegi care nu au votat.

Deci, în sală, la ora actuală sunt 148 de deputați, cu noi suntem 151 și, ca atare, au votat 13 împotrivă și 10 s-au abținut. Deci înseamnă că sunt colegi care nu au votat pentru, nu au ridicat mâna la vot.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Le este frică de domnul ministru!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a adoptat pct.15.

Pct.16. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Una.

S-a adoptat.

Pct.17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4.

Abțineri? 4.

A fost adoptat.

Pct.18.

Domnule deputat Bălăeț, vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

La Comsia juridică, am protestat împotriva faptului că din jurământul depus de magistrați a fost scoasă referința la "interesele României".

Nu înțeleg, absolut, de ce s-a procedat în acest fel.

În textul anterior, deci, din Legea nr.92/1992, era prevăzut textul în felul acesta: "Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr interesele României, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor" și toate celelalte. Aici cred că este o eroare și o eroare foarte gravă.

În cadrul proceselor, în cadrul activității judiciare, există situații în care trebuie să se aibă în vedere interesele României, interese care corespund și dreptății și drepturilor pe care le are această țară, în raport cu anumite situații pe care le poate implica un proces sau altul. Sunt atâtea astfel de situații, încât cer explicații clare domnului ministru și celor care vor să scoată din acest jurământ textul referitor la interesele României. Cer, deci, reintroducerea în text a acestei sintagme.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Mihail Nică (din bancă):

Citiți-l pe Stalin!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Spuneți-mi, acest amendament l-ați depus la comisie, că nu apare în nota dumneavoastră?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

A fost discutat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

A fost discutat, da?

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Dacă îmi îngăduiți, domnule vicepreședinte, explicațiile le-am dat și în Comisia juridică, le mai dau o dată în fața dumneavoastră, în plenul Camerei, le dăm și în scris, dacă este cazul. (Comentarii în Grupul PRM)

Textul, în vechea redactare, a fost criticat și de Consiliul Europei, și de alte instituții internaționale, pentru că, în momentul în care judecătorul apără, într-un proces în care este chiar statul român parte, apără interesele statului român, înseamnă că cealaltă parte, care poate să fie un cetățean străin sau un cetățean român, nu mai are nici o garanție că judecătorul este obiectiv. (Aplauze puternice în partea dreaptă)

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Domnule președinte, nu aud ce spune domnul ministru!

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

În ceea ce privește, însă, interesele țării, ca atare, cele care sunt recunoscute și trebuie să fie recunoscute, ele își găsesc reflexul în Constituția țării și în legile țării.

Din moment ce judecătorul jură să apere Constituția și legile țării, cred că aceasta este dovada supremă de fidelitate față de țară. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Bălăeț, respins de comisie și inițiator.

Voturi pentru? (Comentarii în partea dreaptă a sălii)

19 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Împotriva României votați!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este evident că 19 voturi sunt insuficiente pentru a trece.

Supun spre aprobare pct.18, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 6.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Vroiați unanimitate, ca la comuniști!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu am făcut cvorumul anterior, suntem 147 în sală.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Dar acum nu mai sunt!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, prin scădere, s-a adoptat articolul.

Pct.19. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Una.

S-a adoptat.

Pct.20. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.21. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Pct.22. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Pct.23. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Pct.24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Pct.25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Pct.26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Pct.27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Pct.28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Pct.29, "Preambul".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? Nici una.

Adoptat preambulul.

Secțiunea a III-a, titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Art.70 pct.1.

Domnul deputat Bălăeț.

Aveți amendament respins?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu, domnule președinte, aici este o chestiune de procedură, care cred eu că nu s-a respectat, nici de către Comisia juridică și nici de către conducerea Camerei Deputaților. Și anume, la art.110 din Constituție, se prevede următorul fapt: "În cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.", din partea celui care inițiază.

Înțelegem că această lege a fost inițiată de către Guvern, dar consider că, conducerea Camerei Deputaților și chiar a Comisiei, cum se specifică în art.110, au trebui să solicite celor care au inițiat această lege ce modificări se aduc în cadrul bugetului de stat, prin propunerile acestei legi. Și este clar că înființarea Institului Național de Magistratură, cât și prevederile de la art.81, sunt vreo 11, care cer modificări de salarizare și de așezare, în structura veniturilor, a magistraților și procurorilor, implică, într-adevăr, modificări de buget.

Să ni se spună precis care sunt cheltuielile de la buget pe care le implică prevederile de la Secțiunea a III-a și de la art.81 privind schimbările de salarizare a personalului în justiție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Stoica, din partea inițiatorului.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Institutul Național al Magistraturii există deja, în bugetul Ministerului Justiției există capitol bugetar pentru acest institut. Nu este vorba de nici o modificare bugetară, sub acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă supun la vot art.70, pct.1, formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-au adoptat.

Art.70 pct.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.70 pct.3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.70 pct.4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 2.

Adoptat.

Art.70 pct.5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.70 pct.6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Art.70 pct.16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 1.

Adoptat.

Vă supun spre aprobare Secțiunea a III-a, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2.

Abțineri? 2.

A fost adoptată.

Vă supun spre aprobare pct.29, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Pct.30. Nu sunt...

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Lăsați-l să ia cuvântul pe domnul deputat Achimescu și pe urmă eu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cine? Domnul deputat Achimescu.

Poftiți, domnule deputat Achimescu!

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

La acest articol, am avut propunerea de excludere, în privința mai multor litere, deci de la pct.a) până la g), a sintagmei "la propunerea ministrului justiției".

Observați dumneavoastră că sunt...

Din sală:

La recomandarea

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

...la recomandarea, pardon. "La recomandarea ministrului justiției".

Deci la a) "propune președintelui României, la recomandarea ministrului justiției" și de aici exact la toate, la b), c), d), e), la toate am solicitat eliminarea acestui text.

Mai întâi, ca observație generală, aș afirma că, în loc să se asigure, în realitate, o lărgire a competențelor Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales democratic de către magistrați, se propune o restrângere a atribuțiunilor acestuia.

Textele din proiect, referitoare la recomandările ce ar urma să se facă Consiliului Superior al Magistraturii, aș vrea să vă învederez că sunt neconstituționale. Rolul ministrului justiției este precizat astfel în art.133 alin.1 din partea finală din Constituție. Citez: "Prezidează", este vorba de ministrul justiției, "lucrările Consiliului, când se fac propuneri de numire" și atenție: "fără drept de vot". Nu se prevede nici un alt rol, în afara aceluia de a prezida. Este clară, după părerea mea, intenția legiuitorului, când a limitat aceste atribuțiuni ale ministrului justiției.

În cazul adoptării textului din proiect, s-ar crea o incompatibilitate între norme. Exact ceea ce vă spuneam mai înainte: ministrul prezidează fără drept de vot, dar posibilitatea Consiliului de a propune numiri este condiționată de recomandarea ministrului.

Dacă domnia sa prezidează fără drept de vot, atunci cum se poate explica introducerea acestei recomandări, și dacă nu vrea să recomande ce se întâmplă, intervine un blocaj efectiv al activității Consiliului Superior al Magistraturii.

Prevederile acestui text referitoare la recomandări sunt neconstituționale și modifică în esență natura Consiliului Superior al Magistraturii, acesta devenind dependent, în principala sa atribuție, de dorința Executivului. Iar este o imixtiune între cele trei puteri ale statului.

Am auzit, mai înainte, în sală, afirmația făcută, că: "V-am învins! V-am învins!" Nu este vorba de așa ceva, stimați colegi. Gândiți-vă că, practic, învingeți democrația, prin introducerea acestui text. Și...

 
 

Domnul Tănase-Pavel Tăvală (din bancă):

Aceasta a fost până acum!

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Lăsați ce a fost până acuma, eu până acum, v-am spus, am fost judecător, de exemplu. Nu pretind că am veleități de om politic și nici nu am asemenea pretenții, dar vă invit să gândiți, pur și simplu, cu mintea dumneavoastră, și nu cu o infuzie de minte, dacă mi se permite.

Considerăm, deci, că pentru numirile în funcțiile de conducere ale Curții Supreme, de Justiție, acelea de procuror general, nu este cazul a se face câte trei propuneri, întrucât, potrivit Constituției, președintele României numește, și nu alege, deci, dacă numește, este clară dispoziția constituțională și, după părerea mea, nu are sens s-o încălcăm.

De altfel, situația personalului din unele parchete ale Curților de Apel ar face chiar imposibilă prezentarea a trei propuneri pentru funcția de procuror general, pentru că, efectiv, nu există atâta personal, atâta disponibilitate de personal.

Textul analizat este în contradicție cu recomandarea R/94/12 a Comitetului de Miniștri ai statelor componente ale Consiliului Europei din 13 octombrie 1994.

Legea fundamentală prevede un singur caz în care ministrul justiției participă - fără drept de vot, încă o dată - la ședințele Consiliului Superior al Magistraturii, și anume numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor, cu excepția celor stagiari.

Avizele pe care le solicită ministrul justiției trebuie să se refere nu numai la administrarea instanțelor judecătorești, ci și la cea a Parchetelor de pe lîngă astea și aici mi se pare absolut firească această problemă.

Încă o dată supun atenție dumneavoastră și, v-am spus, faceți, cumva, excepție de la culoarea politică, indiferent pe care o aveți dumneavoastră. Gândiți-vă că introducerea acestor texte limitează posibilitatea Consiliului Superior al Magistraturii de a-și exercita atribuțiunile prevăzute în Constituție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului.

Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Nu este vorba de nici o imixtiune a puterii executive în sfera puterii judecătorești, este vorba de colaborarea normală care trebuie să existe între cele trei puteri.

În această situație, nu se poate nega ministrului justiției dreptul de a face aceste recomandări. Nu el dispune. În final, Consiliul Superior al Magistraturii poate să refuze sau poate să accepte o asemenea recomandare.

Ca urmare, atribuția prevăzută în Constituție pentru Consiliul Superior al Magistraturii rămâne intactă. Nu s-a răpit nimic din sfera de atribuții care revine Consiliului Superior al Magistraturii. Numai că practica existentă până în momentul de față demonstrează că0000 în acest proces de selectare a magistraților pentru promovare, Ministerul Justiției are, în momentul de față, un aparat mult mai larg, care poate să ofere o imagine mai clară asupra competenței și valorii profesionale a magistraților.

Evident, în final, nu ministrul dispune. El doar face această recomandare. Este Consiliul care, fie dispune, fie trimite propunerea mai departe președintelui.

Iată de ce, vă rog să respingeți amendamentul și să votați textul în forma propusă de inițiator.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeț, ați avut amendament aici?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte, am cerut aici corelarea cu art.44, unde am făcut amendament, s-a respins, dar el revine aici, pentru că este vorba, la pct.b) de ....

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

L-am găsit. Puteți să intrați în text.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Vă mulțumesc.

Mai întâi aș vrea să spun că domnul ministru al justiției nu are dreptate să spună că este vorba de o recomandare, atâta vreme cât este unicul care recomandă. Recomandarea nu o mai poate face și altcineva decât dânsul. Deci să-și asume răspunderea directă asupra cuvintelor.

Iar în ceea ce privește amendamentul meu de la pct.b), este clar că propune Președintelui României, fără recomandarea ministrului justiției, dar este atributul Consiliului Superior al Magistraturii de a propune Președintelui României numirea in funcție a judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a procurorului general și adjuncților acestuia din Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

Acesta este amendamentul și vă rog să-l supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stancov.

 
 

Domnul George Iulian Stancov:

Face parte din firescul acestui proiect de lege. Are o anumită rațiune, un anumit fir al logicii, cum ar spune cei care se mai folosesc de logică. Și aunme, dacă, potrivit Constituției nu știu care ... dintre tata, mama, fiul Constituției din '91 ar putea să pretindă astăzi că a prezida înseamnă a fi o marionetă, fie ea și politică. Adică, stăm acolo, frumos, pe post de statuie vorbitoare, conducem ședințele minunate și nu avem nici un cuvânt de spus. Tocmai în asta constă recomandarea, pur și simplu propunerea. Am și eu o părere. E dreptul în democrație de a avea o părere sub forma recomandării. Ea este sancționată de propunerea stabilită prin votul Consiliului, care Consiliu, nimeni nu vrea să vadă dintre cei care se tem de politizare, că-i făcut de Camerele Parlamentului - Senat și Cameră -, potrivit Constituției. De votul votul politic al nostru nu ne temem, dar de votul unui coleg al nostru, care-și spune părerea pentru a-și instrumenta puterea judecătorească în statul de drept, ne temem. Nu știu de ce ne temem. Ori ne temem de aplicarea legii, ori ne temem că trece sesiunea fără rost.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trecem la vot amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, respins de comisie și respins de inițiator. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 19.

Insuficient pentru a trece.

Amendamentul domnului deputat Bălăeț, respins de comisie și de inițiator.

Voturi pentru? 20.

Insuficient pentru a trece.

Pct.30, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 12.

Abțineri? 6.

Deci, ne aflăm 245 în momentul de față. Deci, scădem 12 plus 6. A trecut acest articol.

Pct.31. Amendamente respinse.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu (din sală):

Domnule președinte, nu este amendamentul meu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Nu este amendamentul dumneavoastră. Ca atare, nu știți cum a apărut acolo.

Bun. Nu există amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Pct.32. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 3 abțineri și nici un vot împotrivă, a fost adoptat.

Pct.33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Pct.34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Pct.35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4.

Adoptat.

Pct.36.

Vă rog să poftiți la microfon.

Domnul deputat Achimescu. E un amendament care nu a fost cuprins în materialul comisiei.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi fac datoria de onoare, dacă vreți, să vă supun atenției. Nu mai argumentez, pentru că am făcut argumentația anterior. Propusesem aici "sau la alte autorități". Deci: "Ministrul justiției poate dispune detașarea judecătorilor inamovibili numai cu acordul scris al acestora, în cadrul Ministerului Justiției, la Institutul Național al Magistraturii, la alte instanțe judecătorești, sau la alte autorități publice". Exact aceste "autorități publice" spuneam că nu-și găsesc locul în lege și argumentația am făcut-o mai înainte. Iarăși se amestecă lucrurile și, după părerea mea, nu este constituțional.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Textul acesta este un text de favoare pentru magistrați. În ipoteza în care un magistrat, de exemplu, este numit în diplomație, i se recunoaște statutul de magistrat și pe perioada cât este în diplomație, în așa fel încât să nu piardă acest statut, să nu fie după aceea renumit din nou în magistratură, să se facă o nouă procedură de numire în magistratură. Iată de ce cred că nu trebuie să eliminăm această favoare pentru magistrați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Achimescu, mențineți amendamentul?

Vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Achimescu, respins de comisie și inițiator.

Voturi pentru? 10 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare pct.36, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi impotriv.

Abțineri? 4 abțineri.

Adoptat.

Pct.37, însă, lipsește. Am impresia că este scris 38, în loc de 37. Apare de două ori 38. Deci, primul 38 este de fapt 37, da? E o greșeală probabil de redactare.

Deci, pct.37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 5 abțineri.

Adoptat.

Pct.38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 5.

Adoptat.

Pct.39.

Domnul deputat Bălăeț. Aveți tot un amendament respins?

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu, nu, este o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci o chestiune de procedură. Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Domnul ministru a evitat să răspundă în întregime la întrebarea mea cu privire la Institutul Național al Magistraturii, pentru că, de fapt, întrebarea viza mai mult art.81, cu cele 11 sau 12 modificări ale sale.

Dar, de fapt, nu dânsul trebuie să răspundă la întrebarea pusă de art.110 din Constituție, ci respectiv domnul Popescu, sau dumneavoastră, domnule președinte. Dacă există atestate, la conducerea Camerei Deputaților, cheltuielile realmente de la buget pentru aplicarea acestor prevederi de la aceste articole.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a răspuns la această chestiune.

Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

S-a răspuns la această chestiune, dar, pentru ca să nu mai fie însă nici un dubiu, repet, pentru Institutul Național al Magistraturii există capitol bugetar în bugetul Ministerului Justiției. Pentru articolul care se discută în momentul de față nu este cazul să se facă aici această evaluare, pentru că aici sunt enumerate doar drepturile, dar acordarea lor se face prin Legea salarizării și, deci, în acea Lege a salarizării va trebui să existe această discuție, iar drepturile care urmează la articolul următor, acelea au rezerva bugetară. Dumneavoastră ați votat între altele Ordonanța de urgență privind timbrul judiciar. De asemenea, există Legea privind taxele de timbru și aceasta este rezerva bugetară care se creează pentru a satisface aceste drepturi pe care le prevedem la pct.40, care urmează a fi votat în continuare.

Iată de ce această chestiune este în afară de orice discuție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Bălăeț, la chestiunea de procedură s-a răspuns.

Deci, supun votului pct.39, în versiunea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? 5.

Adoptat.

Pct.40. Preambul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.811

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.812

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.813

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.814

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.815

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Două abțineri.

Adoptat.

Art.816

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Două abțineri.

Adoptat.

Art.817

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.818

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Art.819

Înainte de vot, domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, aceste amendamente, toate amendamentele care au fost făcute în legătură cu art.81, începând de la indice 1, până la indice 11, sunt făcute de Comisia pentru muncă și protecție socială. Vicepreședintele comisiei, care este din grupul nostru parlamentar, a trebuit să plece pentru o acțiune și m-a împuternicit să susțin amendamentul de la 819 pe care eu îl pun într-o discuție generală, în sensul că pe rolul Camerei Deputaților se află un proiect de lege cu privire la sistemul național de decorații. Și urmează să aprecieze inițiatorul dacă consideră ca aceste prevederi să rămână în continuare în acest proiect de lege, ținând seama că proiectul de lege la care m-am referit va fi proiectul-cadru și va stabili sistemul de decorații în toate domeniile, adică inclusiv în domeniul judiciar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul. Domnul ministru Valeriu Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

La art.8110 ultimul alineat, se prevede "Descrierea ordinului și a medaliei sunt prevăzute în legea specială". Deci, poate să între foarte bine în sistemul național aceste propuneri care sunt făcute aici. Nu este nici o contradicție, numai că aici este locul pentru a se aminti aceste ordine și medalii, care sunt specifice justiției. Ideea că există un cadru general, după cum bine știți, nu împiedică existența unor dispoziții speciale.

Dar, oricum, această prevedere din art.8110 partea finală, acoperă și această chestiune.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, nu trebuie să facem confuzie între instituirea ordinului și descrierea ordinului. Una este instituirea, și această instituire se face prin legea generală, iar, cât privește descrierea ordinului, modul de purtare, modul de conferire, sigur că acelea vor intra într-o lege specială.

Deci, după mine, și instituirea trebuie făcută tot prin Legea privind sistemul național de decorații. Acum, noi putem accepta acest text, dar vreau să vă spun că singura dificultate este următoarea: că în momentul în are se va adopta Legea privind sistemul național de decorații, noi nu vom putea abroga acest articol din 819 acesta, din legea dumneavoastră, pentru că Legea privind sistemul național de decorații este o lege ordinară, iar legea dumneavoastră de organizare este o lege organică. Or, nu se va putea ca printr-o lege ordinară să se abroge texte dintr-o lege organică. Dar, lăsați-o așa, că ....

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Se poate abroga și printr-o lege care să abroge strict acest articol.

Se poate face o lege prin care se abrogă diverse articole din diverse legi organice.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

A fost o chestiune doar de sesizare. Nu-i amendament.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu-i amendament. Am înțeles. Este o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor, dacă nu-i amendament, de ce să discutăm?! Să mai pierdem niște minute? Dar am spus și spunem și acum, am spus la comisie. Ăla e numai un proiect. Aici suntem deja în fața unei legi care se votează. Asta-i unu.

Doi: chiar domnul Gaspar a spus că asta-i o lege organică și cealaltă nu. Prin urmare, de ce nu se poate trece soluția dincolo?

Vă rog s-o respingeți ca neîntemeiată. Nici nu-i amendament.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este un amendament, care însă nu are un susținător de față. Domnule deputat Gaspar, susțineți să-l supun la vot?

Deci, supun la vot textul proiectului, da?

Bun. Deci art.819, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Art.8110.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3.

Adoptat.

Art.8111

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1.

Abțineri? Una.

Adoptat.

Numărul curent 40, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Adoptat.

Pct.41.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, a fost adoptat.

Pct.42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.46.

Domnul deputat Achimescu. Domnul deputat Achimescu. Poftiți.

 
 

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și aici am avut un amendament, care, din păcate, nu a fost prins în raportul comisiei și se referă la: "Cercetarea prealabilă se efectuează de judecători, având cel puțin același grad ierarhic cu judecătorul cercetat, sau de inspectori generali" - și aici vine propunerea mea de eliminare "ori alte persoane asimilate magistraților din Ministerul Justiției".

Care sunt aceste persoane asimilate magistraților? Cine poate să cerceteze și să verifice și să judece un magistrat, decât cel puțin un alt magistrat? Ce înseamnă această imixtiune "alte persoane asimilate"?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Am explicat în repetate rânduri. Este vorba de consilieri din Ministerul Justiției, oameni cu experiență juridică, oameni care au fost magistrați, oameni care, prin competența profesională pe care o au, sunt în măsură să facă o asemenea verificare.

Iată de ce, orice susceptibilitate în legătură cu această problemă, orice suspiciune este neîntemeiată.

Vă rog să aprobați textul așa cum a fost propus de inițiator și să respingeți amendamentul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu, amendament respins și de comisie, și de inițiator.

Voturi pentru amendament? 3 voturi.

Insuficient pentru a trece.

Vă supun pct.46, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Adoptat, în formularea inițiatorului.

Pct.47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nici unul.

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Pct.50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Pct.60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Art.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Art.II. Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, textul acesta urmează să fie aplicat ca o măsură de reorganizare a sistemului justițiar, în urma adoptării acestei legi.

Deci, prin text se propune ca "În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, ministrul justiției va face propuneri Consiliului Superior al Magistraturii pentru promovarea în toate funcțiile de conducere, de la judecătorii, tribunale și curți de apel".

Am propus ca amendament, pentru că vă dați seama că este o acțiune masivă și imposibil ca ea să nu stârnească o serie de reacții din partea magistraților.

Deci, aceste numiri urmează să se facă pe toate treptele, la toate unitățile judecătorești și, ca atare, pentru a evita o stare de nemulțumire, de suspiciune, am propus ca să fie amendat acest alineat, în sensul că ministrul justiției va face aceste propuneri cu consultarea Asociației Magistraților.

În felul acesta, cred că este și o chestiune democratică, că magistrații vor fi cei care vor putea să fie consulați în legătură cu numirile asupra acelora care ar urma să preia conducerile judecătoriilor, tribunalelor și curților de apel.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului. Vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Textul acesta este consecința firească a unui text pe care l-am votat deja și în care se precizează că mandatul pentru funcțiile de conducere este de 4 ani.

Este firesc, în măsura în care am adoptat deja acest text, ca și partea aceasta din final, art.II, să fie adoptată în forma propusă de inițiator.

Dealtfel, ideea unui mandat pentru funcțiile de conducere judiciară a fost propusă chiar de Asociația Magistraților și pe bună dreptate, pentru că s-a constat că, spre deosebire de funcția de magistrat, care presupune continuitate, funcția de conducere judiciară nu presupune o eternizare în funcție, ci este nevoie ca din când în când să existe această confirmare, care se face în funcție de calitățile privind conducerea judiciară, iar nu calitatea de magistrat.

Este posibil să fii foarte bun magistrat, dar nu este obligatoriu să fii un foarte bun conducător de instanță. Iar realitatea dovedește că de multe ori, foarte mulți magistrați nu sunt și foarte buni conducători de instanță. Textul acesta nu este decât consecința firească a unui text pe care l-am votat anterior. Vă rog să respingeți amendamentul și să adoptați textul în forma propusă de inițaitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gaspar, mențineți amendamentul? Poftim? Îl mențineți.

Vă supun la vot amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR, respins de inițiator și de Comisia juridică.

Voturi pentru? 10 voturi pentru, insuficiente pentru a trece.

Vă supun spre aprobare art.II în formula inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptat.

Art.III, amendamente respinse.

Domnule deputat Gaspar, aveți ceva de spus la art.III? (Vociferări în sală) Este amendament respins, vă rog foarte mult să respectăm regulamentul nostru, în așa fel încât să nu ...

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Mie mi se pare impropriu ca într-o lege să se spună: "Expresiile: "Parchet general", și "procuror general", folosite în lege se înlocuiesc..." Acestea nu sunt expresii, ci sunt denumiri ale unor instituții sau ale unor funcții. Și atunci, corect ar fi fost "Denumirile de "Parchet general" și de "procuror general" folosite se înclocuiesc..." Dar... după cum ați constatat, bătălia a fost ca legea să ajungă în finalul ei fără nici un fel de amendament admis, ca legea să nu intre în procedură de mediere, ca Senatul să poată să spună acum, așa , fără nici un fundament consituțional, dat fiind faptul că cele două Camere sunt pe același plan, că într-adevăr este Camera superioară, întrucât 343 de deputați n-au fost în stare măcar să mute o virgulă într-un proiect de lege care numără vreo 100 de articole.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, deci vă retrageți amendamentul sau îl supun la vot. Îl las, da?

Domnul ministru Valeriu Stoica.

 
 

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnelor și domnilor deputați,

Faptul că dumneavoastră, până în prezent, nu ați adus nici o modificare textului adoptat deja de Senat, nu înseamnă că dumneavoastră sunteți Camera Inferioară, dimpotrivă, faptul că dumneavoastră acum analizați încă o dată ce a făcut Senatul, înseamnă că sunteți Camera Superioară și ați constatat că acum Camera Inferioară, care este Senatul, a făcut un lucru bun. Dumneavoastră, cu generozitatea care caracterizează o Cameră Superioară, nu are rost să stricați ceea ce s-a făcut bun la Senat.

Fiți generoși, doamnelor și domnilor deputați.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Vă rog frumos. Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de Grupul parlamentar PDSR și care a fost respins de comisie și de inițiator.

Voturi pentru? 13 voturi pentru, insuficiente pentru a trece.

Vă supun spre aprobare art.III, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptat art.III.

Art.IV. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Art.V. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Art.VI. Nu sunt amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Votul final asupra acestei legi îl vom da mâine la ora 11,30.

Este o lege organică și mâine la ora 11,30 vom da votul final.

Cu aceasta, închei ședința de astăzi și ne vedem mâine la ora 9,00 pentru dezbaterea proiectului de Lege privind taxele judiciare de timbru, care este tot în procedură de urgență, este o lege ordinară și trebuie să o aprobăm. Amândouă legile, sper să putem să le adoptăm la ora 11,30 prin votul nostru.

*

Ședința s-a încheiat la ora 16,06.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 6:15
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro