Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 08-07-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997

  1. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (procedură de urgență).

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Gavra și Kónya Hamar Alexandru, secretari.

*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să verificați cvorumul, ca să putem începe, dacă nu ...

Partea stângă:

Domnule președinte,

Puterea a obosit.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Fie începem ședința, fie nu. Și dacă nu, mergem să ne vedem de alte treburi și ne chemați la ora la care considerați că ședința poate să înceapă. Nu se poate așa! Stăm aici de 45 de minute, să ascultăm cum sunați la sonerie. Nu se poate!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți perfectă dreptate. Am cerut documentele pentru un apel nominal, ca să rezolvăm această chestiune din start. Cum vin documentele, cum dăm drumul la un apel nominal, ca să se elimine aceste chestiuni.

Domnule secretar Gavra, vă rog să preluați documentele și să începeți apelul nominal. Cu ocazia aceasta vom verifica și cvorumul, nu numai prezența.

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Vă rog să fiți atenți pentru că facem apelul nominal în ordinea alfabetică a circumscripțiilor. Pentru cine nu aude, există cabinet medical. Domnul Barbaresso este de serviciu astăzi acolo. (Râsete și aplauze din partea stângă.)

Vă mulțumesc, domnilor colegi.

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dumitrean Bazil

absent

Pereș Alexandru

absent

Popa Neculai

prezent

Simedru Dan

absent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Gheorghiof Titus Nicolae

prezent

Ghidău Radu

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

absent

Ghibernea Dan

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Marin Gheorghe

prezent

Nanu Romeo

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu George

prezent

Stan Vasile

prezent

Stănescu Alexandru

absent

Județul BACĂU

Corniță Ion

absent

Dan Matei-Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Duțu Ion

absent

Gheorghe Valeriu

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Nistor Vasile

absent

Pavel Vasile

prezent

Popa Ioan-Aron

absent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Negrău Mircea

prezent

Paneș Iosif

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

absent

Mihăilescu Petru Șerban

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

absent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Sonea Ioan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

prezentă

Hilote Eugen

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Năstase Toma

absent

Popescu Emil Teodor

absent

Sandu Dumitru

absent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

absent

Lepșa Sorin Victor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Tudose Nicolae Florin

absent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

absent

Bartoș Daniela

prezentă

Corâci Ioan Cezar

absent

Dragu George

absent

Șerban George

prezent

Văsioiu Horia

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

absentă

Oană Gheorghe

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

absent

Munteanu Ion

prezent

Naidin Petre

prezent

Pavelescu Claudiu-Costel

prezent

Sârbu Marian

prezent

Județul CLUJ

Gavra Ioan

prezent

Ionescu Anton

prezent

Kónya-Hamar Alexandru

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Pop Iftene

absent

Roman Ioan

prezent

Vida-Simiti Ioan

prezent

Județul CONSTANȚA

Andrei Gheorghe

prezent

Ariton Gheorghe

absent

Barde Tănase

prezent

Botescu Ion

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Hașotti Puiu

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

absent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Nicolae Jianu

prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Osman Fedbi

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Márton Árpád-Francisc

prezent

Tamás Sándor

absent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Ana Gheorghe

prezent

Boștinaru Victor

absent

Dîrstaru Dorin

prezent

Enescu Ion

absent

Neagu Romulus

absent

Popa Daniela

prezentă

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Simion Florea

prezent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Grigoraș Neculai

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

absent

Manolescu Oana

prezentă

Matei Ion Lucian

prezent

Niculescu Mihai

prezent

Roșca Ioan

absent

Vasilescu Nicolae

prezent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

absent

Iacob Elena

prezentă

Mihu Victor Traian

prezent

Nica Dan

prezent

Odisei Manole

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Cristea Marin

absent

Croitoru Mircea Adrian

prezent

Grigoriu Mihai

absent

Radu Alexandru-Dumitru

prezent

Județul GORJ

Băbălău Constantin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Nică Mihail

prezent

Pârgaru Ion

absent

Popescu Bejat Ștefan Marian

absent

Popescu Dumitru

prezent

Județul HARGHITA

Antal Istvan

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Nagy Ștefan

prezent

Ráduly Róbert-Kálmán

prezent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorgheprezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Giurescu Ion

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Neacșu Ilie

absent

Petreu Liviu

prezent

Priceputu Laurențiu

prezent

Șteolea Petru

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

absent

Cristea Gheorghe

absent

Popa Virgil

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

absent

Baciu Mihai

absent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Dorin Mihai

prezent

Enache Marian

absent

Gazi Gherasim

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

absent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Județul MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike

absent

Bud Nicolae

prezent

Dunca Tudor Gavril

prezent

Godja Petru

absent

Moldovan Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Remeș Decebal Traian

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Județul MEHEDINȚI

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Honcescu Ion

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Raicu Romulus

prezent

Județul MUREȘ

Elek Matei Barna

prezent

Filipescu Ileana

absentă

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Attila Bela Ladislau

prezent

Kerekeș Károly

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Mureșan Ioan

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Popa Ioan Mihai

absent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

prezent

Hlinschi Mihai

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absentă

Rădulescu Cristian

absent

Țocu Iulian-Costel

absent

Județul OLT

Achimescu Victor Ștefan

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Georgescu Florin

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Groza Nicolae

absent

Kovacs Carol Emil

prezent

Județul PRAHOVA

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Moldoveanu Eugenia

absentă

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

prezent

Munteanu Mircea Mihai

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Tudor Marcu

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Județul SATU-MARE

Biriș Anamaria Mihaela

absentă

Budeanu Radu

absent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Pécsi Francisc

prezent

Pop Viorel

prezent

Varga Attila

prezent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

absent

Chichișan Miron

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

absent

Galic Lia Andreia

prezentă

Pantiș Sorin

absent

Șincai Ovidiu

absent

Trifu Romeo

absent

Vâlcu Mircea

prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter

absent

Bejinariu Petru

absent

Chiriac Mihai

prezent

Ionescu Marina

absentă

Iorga Leonida Lari

prezentă

Mândroviceanu Vasile

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

absent

Palade Dan

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Sandu Alecu

prezent

Vataman Dorin

prezent

Vitcu Mihai

prezent

Județul TELEORMAN

Buga Florea

prezent

Cândea Vasile

absent

Ianculescu Marian

prezent

Marineci Ionel

absent

Noica Nicolae

absent

Spiridon Didi

prezent

Videanu Adriean

absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

prezent

Brück Werner Horst

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Miloș Aurel

prezent

Puwak Hildegard-Carola

prezentă

Stanca Teodor

prezent

Șerban Gheorghe

prezent

Tabără Valeriu

prezent

Tăvală Tănase-Pavel

prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

prezent

Fenoghen Sevastian

absent

Lazia Ion

prezent

Meșca Sever

prezent

Vaida Francisc-Atila

prezent

Județul VASLUI

Băsescu Traian

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Dan Marțian

absent

Ghiga Vasile

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Petrescu Virgil

absent

Județul VÂLCEA

Decuseară Jean

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Sabău Traian

prezent

Stancov George-Iulian

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Județul VRANCEA

Albu Gheorghe

prezent

Dumitriu Hunea Carmen

prezentă

Mânea Radu

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Udrea Florian

absent

Municipiul BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina

absentă

Badea Alexandru Ioan

prezent

Boda Iosif

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

absent

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

absent

Iorgulescu Adrian

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Năstase Adrian

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Popescu Dan Ioan

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton

absent

Raica Florica Rădița

prezentă

Sassu Alexandru

prezent

Severin Adrian

absent

Stănescu Mihai-Sorin

absent

Stoica Valeriu

prezent

Teculescu Constantin

absent

Voicu Mădălin

prezent

Weber Ernest-Otto

prezent

Județul ILFOV

Lixăndroiu Viorel

absent

Neagu Victor

absent

Păunescu Costel

prezent

Petrovici Silvia

prezentă

Reluăm, da?

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Județul ARAD

Bercea Florian

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Rațiu Ion

absent

Tokay Gheorghe

absent

Județul ARGEȘ

Cîrstoiu Ion

prezent

Ghibernea Dan

prezent

Stănescu Alexandru

prezent

Județul BACĂU

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

prezent

Duțu Ion

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Nistor Vasile

absent

Popa Ioan-Aron

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Drecin Mihai

absent

Szilágyi Zsolt

absent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Constantinescu Dan

prezent

Oltean Ioan

absent

Pintea Ioan

prezent

Săndulescu Aureliu-Emil

absent

Județul BOTOȘANI

Năstase Toma

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Județul BRAȘOV

Babiuc Victor

absent

Bran Vasile

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Județul BRĂILA

Alecu Aurelian Paul

prezent

Corâci Ioan Cezar

prezent

Dragu George

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Județul BUZĂU

Partal Petre

prezent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Muscă Monica-Octavia

prezentă

Popovici Cornel Sturza

absent

Vilău Adrian-Ioan

prezent

Județul CĂLĂRAȘI

Bălăeț Dumitru

prezent

Județul CLUJ

Lăpușan Alexandru

prezent

Mátis Eugen

prezent

Pop Iftene

prezent

Județul CONSTANȚA

Ariton Gheorghe

prezent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

prezent

Marinescu Ioan-Sorin

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

absent

Onaca Dorel-Constantin

absent

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

absent

Tamás Sándor

prezent

Țurlea Petre

absent

Județul DÂMBOVIȚA

Boștinaru Victor

prezent

Enescu Ion

prezent

Neagu Romulus

absent

Popescu Irineu

absent

Rădulescu-Zoner Șerban Constantin

absent

Județul DOLJ

Berceanu Radu Mircea

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Roșca Ioan

absent

Județul GALAȚI

Buruiană-Aprodu Daniela

absentă

Ciumara Mircea

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Sandu Ion Florentin

absent

Tomov Marilena

absentă

Județul GIURGIU

Grigoriu Mihai

prezent

Cristea Marin

absent

Județul GORJ

Pârgaru Ion

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Județul HARGHITA

Prezenți toți.

Județul HUNEDOARA

Neacșu Ilie

prezent

Județul IALOMIȚA

Bivolaru Gabriel

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Județul IAȘI

Aferăriței Constantin

prezent

Baciu Mihai

prezent

Cotrutz Constantin Eremia

absent

Dobre Traian

absent

Enache Marian

prezent

Lupu Vasile

absent

Mogoș Ion

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

JUDEȚUL MARAMUREȘ

Böndi Gyöngyike prezent

Godja Petru absent

Pașcu Ioan Mircea absent

JUDEȚUL MEHEDINȚI

Nicolicea Eugen prezent

JUDEȚUL MUREȘ

Filipescu Ileana prezentă

Kerekes Károly prezent

Popa Ioan Mihai absent

LUDEȚUL NEAMȚ

Bujor Liviu absent

Hlinschi Mihai prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă

Rădulescu Cristian absent

Țocu Iulian-Costel prezent

JUDEȚUL OLT

Arghezi Mitzura Domnica absentă

Groza Nicolae prezent

JUDEȚUL PRAHOVA

Avramescu Constantin Gheorghe absent

Moldoveanu Eugenia absentă

Opriș Constantin Remus absent

Ruse Corneliu Constantin prezent

Sirețeanu Mihail absent

Tudor Marcu prezent

JUDEȚUL SATU MARE

Biriș Anamaria Mihaela prezentă

Budeanu Radu absent

JUDEȚUL SĂLAJ

Bara Radu-Liviu absent

JUDEȚUL SIBIU

Dejeu Gavril absent

Pantiș Sorin absent

Șincai Ovidiu absent

Trifu Romeo absent

JUDEȚUL SUCEAVA

Babiaș Iohan Peter absent

Bejinariu Petru prezent

Ionescu Marina absent

Nicolaiciuc Vichentie absent

JUDEȚUL TELEORMAN

Cândea Vasile absent

Marineci Ionel prezent

Noica Nicolae absent

Videanu Adriean absent

JUDEȚUL TIMIȘ

Gvozdenovici Slavomir prezent

JUDEȚUL TULCEA

Fenoghen Sevastian absent

JUDEȚUL VASLUI

Băsescu Traian absent

Marțian Dan absent

Petrescu Virgil absent

JUDEȚUL VÂLCEA

Decuseară Jean prezent

Dumitrașcu Laurențiu prezent

JUDEȚUL VRANCEA

Udrea Florian prezent

MUNICIPIUL BUCUREȘTI

Andronescu Ecaterina prezentă

Diaconescu Ion absent

Gheorghiu Mihai absent

Ionescu Constantin absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile Constantin prezent

Popescu Tăriceanu Călin absent

Severin Adrian absent

Teculescu Constantin prezent

JUDEȚUL ILFOV

Lixăndroiu Viorel absent.

În regulă. Deci am încheiat.

Mai sunt colegi care au venit, acum, în sală?

Am încheiat apelul nominal.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sper ca acest intermezzo nedorit să fi rezolvat chestiunea cvorumului și a prezenței la lucrări.

(Domnul secretar Ioan Gavra numără prezența)

Deci am depășit cvorumul de lucru, din numărătoarea domnului secretar Gavra.

Cvorumul de lucru pentru astăzi este de 141, având în vedere că la alte acțiuni parlamentare, sunt 31 de colegi de ai noștri, care sunt scutiți oficial.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, marți, 8 iulie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 242, participă la alte acțiuni parlamentare 31 și 101 sunt absenți.

Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Vom intra în ordinea de zi, nu înainte de a vă anunța că între ora 11 și 11,30 vom supune votului final 4 proiecte de lege care au rămas - trei din sesiunea extraordinară anterioară și una de ieri, precum și faptul că nu este foarte în regulă ca mereu aceiași oameni să fie în sală și aceiași oameni să lipsească și din cauza lor să trebuiască să facem apeluri nominale.

Sunt 262 deputați prezenți. Cvorumul de lucru l-am anunțat adineauri, este de 141, având în vedere că 31 de colegi sunt în acțiuni parlamentare în mod oficial.

Vom începe cu proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, proiect de lege pentru care, la solicitarea inițiatorului, plenul Camerei a aprobat dezbaterea în procedură de urgență.

Conform art.105 și 106 din Regulamentul nostru, rog președintele Comisiei juridice, domnul deputat Emil Popescu, să propună timpii pentru luările de cuvânt și timpul total pentru dezbaterea acestui proiect.

Domnule deputat Popescu, vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Ținând seama de toate elementele și împrejurările în care se desfășoară dialogul la această lege, vă propun un număr de maximum 6 ore pentru dezbaterea acestor legi și un timp de 3 minute pentru fiecare vorbitor, cu rugămintea ca, pe cât este posibil, să nu se monopolizeze dialogurile de către 2, 3 colegi, care să vină de 5, 6, 7 ori, 10 ori, pentru că aceasta ar însemna că tocmai se ajunge la eludarea normei de 3 minute. De aceea rog respectuos pe toți colegii care iau cuvântul, pe cât posibil să respectăm această normă și, sigur, dacă este nevoie, să ia cuvântul în replică, dar cu mult mai multă parcimoniozitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci cele două propuneri sunt 3 minute pentru intervenție și 6 ore pentru total.

Domnule deputat Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Având în vedere timpul care a fost afectat pentru dezbaterea legii în ansamblul ei, de 6 ore, v-aș propune să supuneți plenului ca intervențiile pe texte să aibă o durată de 5 minute.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sugestiile s-au făcut de către Biroul Comisiei juridice și este singura propunere pe care, regulamentar, pot s-o supun votului.

Deci eu vă supun votului cei doi timpi, 6 ore și 3 minute de intervenție, propuși de Birou.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Domnule Gaspar, dacă o să treacă 30 de secunde, nu o să se întâmple o nenorocire!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă informez că timpul total de 6 ore a fost convenit ieri, la ședința Biroului permanent al Camerei, la care au participat și liderii grupurilor.

Deci vă supun spre aprobare cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 31.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, cu 31 de voturi împotrivă, s-au adoptat timpii.

Conform art.105 din Regulament, trecem la dezbatere direct pe articole.

La titlul legii, dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Art.I "Preambul", dacă au fost amendamente respinse? Nu au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.1 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase.

Ați avut amendament respins?

Domnul Adrian Năstase:

Nu, vorbesc din partea Grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Grupului, vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest articol, într-un fel, vizează modificarea de esență a legii și aș vrea să subliniez faptul că, până la urmă, cheia pentru înțelegerea întregii legi se găsește în modificarea propusă, care introduce o distincție între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească.

După părerea noastră, această formulare vine în contradicție cu textele constituționale și aș ruga să revedem împreună, în cursul acestei dezbateri, textele care au fost propuse și care, după părerea mea, după părerea noastră, vor duce la o concentrare a puterii într-o singură zonă a statului, în zona Executivului.

Prin faptul că se face o distincție artificială între autoritatea judecătorească, în componența căreia ar intra instanțele, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, iar, pe de altă parte, puterea judecătorească care, într-un fel, nu ar viza decât activitatea instanțelor judecătorești, se face o separare, cum spuneam, care are ca scop, până la urmă, la limită, subordonarea completă a activității Ministerului Public către Guvern, prin intermediul Ministerului Justiției, prin intermediul ministrului justiției.

În consecință, foarte multe dintre texte, pornind de la această abordare, de la această abordare de esență, încearcă să aducă nenumărate prerogative suplimentare către Ministerul Justiției, către ministrul justiției.

După părerea noastră, această linie este extrem de periculoasă și, pe termen lung, ea se va dovedi extrem de dăunătoare pentru evoluția democrației în România. De aceea aș ruga toți colegii, aș ruga inclusiv pe domnul ministru al justiției să accepte amendamentele pe care le vor prezenta colegii noștri și care au ca scop să refacă echilibrul constituțional și să accepte, în final, statutul dual al Ministerului Public, așa cum a fost el definit de către toți specialiștii în Drept constituțional din România, în sensul de a permite, în continuare, controlul tuturor activităților Ministerului Public de către instanțele judecătorești. De altfel, Consiliul Europei, atunci când a atacat foarte dur art.19 din această lege, s-a referit tocmai la tendința ce se evidenția atunci, ca Ministerul Justiției, deci Executivul, să controleze activitatea Ministerului Public. Or, acum, noi nu numai că nu acceptăm eliminarea acestei prevederi, de fapt ea, aici, într-un fel, este mult nuanțată, dar, în esență, în celelalte capitole, în celelalte aspecte ale legii, practic, se realizează un control deplin asupra Ministerului Public de către ministrul justiției.

Rog, încă o dată, să încercăm să vedem împreună care este interesul construcției democratice în România și să ținem seama de regulile care au fost, de-a lungul anilor, consacrate în numeroase Constituții europene și chiar de modificările ce sunt propuse în unele dintre țările care merg pe un model asemănător cu cel propus de către actualul Guvern la noi în țară și care, dându-și seama de pericolul unui control și al unei activități ce nu va fi, în nici un fel, în spiritul separației puterilor, în țări inclusiv cum este Franța, se încearcă, deci, și acolo, modificarea, pentru a se permite controlul asupra Ministerului Public de către instanțele judecătorești.

Vreau să închei rugând toți colegii să încercăm să gândim această lege, nu pentru un singur ciclu electoral, ci pentru o lungă perioadă de timp și să înțelegem foarte bine că, în condițiile în care cel care va avea cuvântul determinant de spus în numeroase chestiuni, mergând până la desemnarea membrilor Curții Supreme de Justiție, a președintelui Curții Supreme de Justiție, dacă se va accepta formula finală, cu schimbarea, în următoarele 6 luni, a conducerii tuturor instanțelor, pe același model, va exista un pericol deosebit de clar de politizare a activităților de justiție în final, și acest lucru se va repercuta, cum spuneam, asupra echlibrului vieții democratice din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveți amendament respins?

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Domnul președinte a vorbit ca repezentant al Grupului, iar eu ca susținător al amendamentului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră vorbiți ca susținător al unui amendament care a fost respins de comisie.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Sunt două amendamente la art.I, care au fost respinse de comisie, într-o motivare foarte discutabilă.

Domnule președinte,

Așa cum a subliniat și domnul vicepreședinte al Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, textul cel mai controversat al acestui proiect de lege este alin.2 al art.I, potrivit căruia: "Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuții proprii ce sunt exercitate prin instanțele judecătorești, în conformitate cu principiile și dispozițiile prevăzute de Constituție și de celelalte legi ale țării."

Vreau să vă spun că, față de textul actual, din textul propus prin proiect este eliminată instituția Ministerului Public.

În legătură cu această problemă, iată ce spune, în avizul său, Consiliul Legislativ, organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Și dați-mi voie să citez: "În ceea ce privește art.1 din lege, se propune eliminarea Ministerului Public din conceptul de "putere judecătorească", atribuțiile acestuia urmând să revină exclusiv, dacă modificarea ar fi legiferată, instanțelor judecătorești. (...)Trebuie arătat că dispozițiile constituționale reglementând autoritatea judecătorească nu se referă exclusiv la instanțele judecătorești, ci în aceeași măsură, la alte două componente ale acestei autorități: Ministerul Public și Consiliul Suprem al Magistraturii.

Așadar, se poate susține dimpotrivă, că modificarea propusă nu este în consonanță cu prevederile Cap.VI din Constituție".

Dezvoltând aceste idei din avizul Consiliului Legislativ, țin să arăt că textul proiectului de modificare al art.1 limitează puterea judecătorească numai la una din cele trei instituții, și anume la instanțele judecătorești.

Această limitare lasă fără răspuns mai multe întrebări. Dacă Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii nu fac parte din puterea judecătorească, atunci din care putere fac parte? Dacă aceste două instituții fac parte din celelalte două puteri ce le reglementează legea fundamentală în Cap. "Autoritatea judecătorească", în condițiile în care toate celelalte autorități publice cărora li se consacră întregul Titlul III sunt orânduite într-o succesiune care evocă extrem de explicit concepția separației puterilor, și anume: Cap.I "Parlamentul, puterea legiuitoare", Cap.II-V, "Președintele României", "Guvernul", "Administrația publică", "Puterea executivă", trebuie să admitem că următorul capitol al Constituției, Cap.VI, deși se intitulează "Autoritatea judecătoarească", nu se referă la puterea judecătoarească?

Constituția din 1991 a așezat, în mod firesc, Ministerul Public în sfera puterii judecătorești. Astfel, Ministerului Public i s-au consacrat în legea fundamentală două articole, 130 și 131, din Cap.VI, intitulat "Autoritatea judecătorească", fiind definit ca una dintre cele trei autorități ale puterii judecătorești, alături de instanțele judecătorești și de Consiliul Superior al Magistraturii.

Voința Constituantei românești din anul 1991 de a rupe Ministerul Public din puterea executivă și de a-l trece în puterea judecătorească rezultă, însă, nu numai din plasarea instituției în capitolul intitulat "Autoritatea judecătorească", ci și din conținutul celor două texte, art.130 și 131, ale Constituției. Astfel, art.130 alineatul 1 din Constituție circumscrie competența Ministerului Public în activitatea judiciară, cu alte cuvinte, în sfera de competență a puterii judecătorești.

Același text stabilește următoarele funcții ale Ministerului Public: reprezentarea intereselor generale ale societății, apărarea ordinii de drept, apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Domnule președinte,

Acestea sunt considerentele pentru care propun să se mențină textul actual și să fie completat, "alături de Ministerul Public, și cu Consiliul Superior al Magistraturii".

Aceste considerente au fost făcute în legătură cu alin.2.

În ceea ce privește amendamentul de la alin.1, acesta este un amendament de redactare. S-ar putea, la prima vedere, să se spună de către unii că amendamentul este formal și că, în fond, nu se deosebește de textul care este propus prin proiect, motiv pentru care noi propunem ca sintagma "cu atribuții proprii prevăzute de Constituție și de lege" să fie înlocuită cu sintagma "fiecare exercitând atribuțiile ce îi sunt conferite de Constituție și de lege". Cu acest amendament, textul ar urma să aibă următoarea redactare: "Autoritatea judecătorească se compune din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, fiecare exercitând atribuțiile ce îi sunt conferite de Constituție și de lege.

Țin să precizez, domnule președinte, că trebuie să fim foarte riguroși atunci când ne găsim în fața redactării unor texte de lege, textele de lege nefiind anunțuri de presă, nefiind texte ținând de literatură și de aceea cred că trebuie să manifestăm o grijă deosebită în redactarea lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

Aveți amendament respins?

Domnul Dumitru Bălăeț:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În Comisia juridică, la care am participat...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Spuneți-mi unde este amendamentul dumneavoastră, pentru că nu-l găsesc în...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Este dat domnului președinte și, în raportul de bază, nu este prezentat, dar există în raport și vi-l...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În raport unde, la...? Deci eu vreau să-l găsesc în raport, ca să pot să mă refer la...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Deci observația mea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci sunt două rapoarte, dar eu nu-l găsesc în raportul al doilea, în raportul al doilea am găsit amendamentele dumneavoastră, dar nu găsesc... În primul raport nu apare, la pct.13.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Imediat vă... (Se duce la loja comisiei)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt două amendamente făcute la pct.1. La primul alineat și la al doilea alineat sunt două amendamente făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar. Amândouă au fost respinse de comisie. Eu vă... (Discută cu domnul deputat Dumitru Bălăeț, care a venit la masa prezidiului)

Bun, deci este înregistrat și, atunci, dacă este înregistrat, vă rog să ni-l prezentați, ca să nu spuneți că v-am oprit să luați cuvântul și vom vedea, pe urmă... Deci este, într-adevăr, depus la comisie, dar nu a fost înregistrat în cele două rapoarte. Ca atare, procedural, trebuie să-l ascultăm pe domnul deputat Bălăeț.

Vă rog.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Vreau să atrag atenția că în Comisia juridică, asupra art.1 au fost dezbateri furtunoase și că eu am făcut opoziție la modul cum este formulat acest articol și am atras atenția asupra neajunsurilor lui, în spiritul în care au fost făcute și observațiile de către reprezentanții PDSR-ului.

Într-adevăr, deosebirea între autoritatea judecătorească și puterea judecătorească nu este în spiritul Constituției. Dimpotrivă, vreau să vă atrag atenția că la art.80, unde se discută despre rolul președintelui statului, între autorități publice și puterile statului, unde există, într-adevăr, folosită sintagma "puterile statului", există o identitate și se merge pe linia identității acestora, și nu pe distincția între ele, încât deosebirea între alin.1 și alin.2 din art.1 al legii este o distincție superfluă și cer ca să se lucreze, în continuare, cu noțiunea de "autorități publice".

Este clar că în cuprinsul acestui articol se urmărește conținutul, în continuare, al schimbărilor din lege.

De aceea, rămânând în spiritul Constituției, trebuie să recunoaștem că Ministerul Public face parte din autoritatea judecătorească și trebuie, ca atare, păstrat în textul alin.2.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Deci inițiatorul, domnul ministru Valeriu Stoica.

Sunt trei amendamente făcute: unul la primul alineat, unul la al doilea alineat - de domnul deputat Acsinte Gaspar, și încă un amendament făcut de domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, art.1 din Legea de organizare judecătorească este cel care exprimă în forma actuală concepția pe care a avut-o legiuitorul în momentul în care a fost adoptată Legea nr.92/1992, iar în forma propusă de către inițiator exprimă o concepție care este consecventă cu dispozițiile constituționale.

S-a vorbit aici despre un eventual dezacord între prevederile propuse de noi și Constituție și, așa cum a rezultat din dezbaterile care au avut loc în Senat, toate grupurile parlamentare, inclusiv cele din Opoziție, au ajuns la concluzia că proiectul de lege propus de noi nu se abate deloc de la Constituție. Și, din acest punct de vedere, pentru a înlătura orice discuții ulterioare în legătură cu acest aspect, îngăduiți-mi să vă exprim punctul de vedere ferm care rezultă chiar din Constituție și care permite diferențierea între noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Putere judecătorească. Această distincție are un temei constituțional.

Dumneavoastră cunoașteți foarte bine că în momentul în care a fost adoptată această Constituție a existat o anumită ezitare din partea redactorilor Constituției în a recunoaște principiul separațiilor puterilor în stat. În locul noțiunii de "Putere", care este folosită o singură dată în art.80 din Constituție, a fost preferată noțiunea de autoritate publică. Dar autoritățile publice care sunt reglementate în Constituție se repartizează în mecanismul de constituire a statului în funcție de cele trei Puteri, conform principiului separației puterilor în stat. Cei care au citit în ultimul timp Constituția, cei care au interpretat-o, cei care au aplicat-o au ajuns la concluzia care devine unanimă în ultimul timp, în sensul că în Constituție, chiar dacă nu este consacrat in terminis, principiul separației puterilor în stat este totuși recunoscut.

Este o concluzie comună, indiferent de culoarea politică pe care o avem, o concluzie care nu mai este contestată astăzi de nimeni. Și atunci, dacă recunoaștem cu toții că principiul separației puterilor în stat este consacrat de Constituție, atunci trebuie să vedem că nu există o suprapunere perfectă între diferitele autorități publice și cele trei Puteri ale statului. Pentru că autoritățile publice reglementate în Constituție sunt mult mai numeroase decât cele trei Puteri ale statului. Nu înseamnă că dacă s-a folosit în Constituție termenul de "autoritate judecătorească", acest termen se suprapune cu noțiunea de Putere judecătorească.

Este, dacă vreți, un paradox. Pentru că în momentul în care a fost adoptată Legea de organizare judecătorească în 1992, această lege a făcut un pas înainte în raport cu Constituția, dar și un pas înapoi în raport cu Constituția. Pasul înainte a fost acela de a recunoaște în primul text că Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului. Această idee este benefică și, sub raportul principiului separației puterilor în stat, primul text al art.1 din Legea de organizare judecătorească, primul alineat este foarte util. S-a făcut însă un pas înapoi în raport cu Constituția, pentru că s-a inclus în noțiunea de Puterea judecătorească nu numai instanțele judecătorești, ci și Ministerul Public.

De ce este un pas înapoi în raport cu Constituția, doamnelor și domnilor? Pentru că există un text foarte clar în Constituție - art.125 alin.1, în care se prevede: "Justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege". Observați că în acest text nu se spune nimic despre Parchet. Justiția nu se înfăptuiește prin parchete în sensul Constituției. Constituția spune clar că Justiția se înfăptuiește numai prin instanțele judecătorești.

Mai există însă două texte care conduc la aceeași concluzie, și anume că parchetele nu pot să facă parte din Puterea judecătorească. Există mai întâi art.123 din Constituție, în care, în alin.2, vorbindu-se de judecători, se spune că ei sunt independenți și se supun numai legii. Nu se adaugă în nici un fel că judecătorii s-ar afla sub autoritatea ministrului justiției. Asta înseamnă că judecătorii sunt cei care exercită Puterea judecătorească, pentru că ei sunt separați și independenți în raport cu Puterea executivă și cu Puterea legislativă.

Se spune, oare, același lucru despre procurori în Constituție? Art.131 înlătură orice echivoc în această privință. Pentru că în art.131, unde se vorbește despre procurori, nu se mai pune punct după ce se spune că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. Nu se pune punct și se adaugă această activitate, domnilor, și este vorba de activitatea integrală a procurorilor. Nu e vorba numai de o chestiune administrativă, este vorba de toată activitatea procurorilor. Constituția nu face nici o distincție. Spune "activitatea procurorilor" - în întregime - se află sub autoritatea ministrului justiției.

Doamnelor și domnilor,

O chestiune elementară de logică ne duce la următoarea concluzie: dacă acceptăm să facă parte Ministerul Public din Puterea judecătorească, asta înseamnă că acceptăm că Puterea judecătorească se află sub autoritatea ministrului justiției. Păi, dacă acceptăm o asemenea concluzie, asta înseamnă că negăm principiul separației puterilor în stat. O asemenea concluzie, o asemenea demonstrație, prin reducerea la absurd, arata încă o dată de ce Ministerul Public nu poate să facă parte, în concepția Constituției, din Puterea judecătorească.

Departe de a fi neconstituțional, textul pe care-l propunem noi este un text la care ne obligă însăși Constituția. Și că este așa, rezultă chiar din dezbaterile care au avut loc în Constituantă cu ocazia adoptării Constituției.

Doamnelor și domnilor deputați,

V-am vorbit mai devreme despre faptul că în Senat a existat o concordie între majoritate și minoritate în legătură cu această chestiune. Și vă explic imediat de ce această concordie a fost posibilă. Pentru că un fost ministru al justiției, distins reprezentant al Partidului Democrației Sociale din România, cu ocazia dezbaterilor în Constituantă, spunea următorul lucru despre procurori: "Nu se poate ca procurorii să facă parte din Puterea judecătorească. Procurorii, în mod firesc, nu fac parte din Puterea judecătorească propriu-zisă". Cine spunea lucrul acesta? Domnul Ion Predescu - un jurist eminent al Partidului Democrației Sociale. Aceasta este constituită de instanțe, din judecători, adică Puterea judecătorească este constituită din instanțe, din judecători, din cei care pronunță hotărâri. Este un lucru esențial, doamnelor și domnilor.

Puterea judecătorească nu poate să fie constituită decât din cei care pronunță hotărâri. Ei judecă litigiile. Cum să facă parte procurorii din Puterea judecătorească, din moment ce ei sunt practic în poziția părților într-un proces? Este posibil ca să fii și acuzator, și să pronunți și hotărârea în procesul respectiv?! Este posibil să ceri condamnarea unei persoane și tot tu să condamni?! Lucrul acesta este în contradicție flagrantă cu principiul separației puterilor în stat.

Iată de ce, doamnelor și domnilor, textul pe care-l propunem noi este perfect în acord cu Constituția. Mai mult decât atât, ne obligă, de fapt, Constituția să folosim acest text.

Dar textul pe care l-am propus noi, doamnelor și domnilor, este un compromis între ceea ce a dorit minoritatea în Senat și ceea ce dorește majoritatea. Este un compromis care împacă, din punct de vedere juridic și din punct de vedere logic, cele două noțiuni: noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Putere judecătorească. Pentru că primul alineat al textului din art.1, alineat propus chiar de către Partidul Democrației Sociale în Senat, arată, potrivit Constituției, din ce se compune autoritatea judecătorească - din instanțele judecătorești, din Ministerul Public și din Consiliul Suprem al Magistraturii. Este o perfectă concordanță între acest prim alineat al art.1 din lege și Constituție.

Art.2, însă, arată că "Puterea judecătorească este separată de celelalte Puteri ale statului și se exercită prin instanțele judecătorești." Acest compromis care a fost făcut în Senat, între majoritatea și minoritatea, între grupurile parlamentare ale majorității și grupurile minoritare, arată încă o dată că rațiunea, de această dată, doamnelor și domnilor, nu a mai ținut seama de granițele politice.

Rațiunea juridică, în această situație, a trecut dincolo de granițele politice dintre grupurile parlamentare și toate grupurile parlamentare din Senat au ajuns la o concluzie unică: diferența dintre noțiunea de autoritate judecătorească și noțiunea de Puterea judecătorească, în sensul că se pune semnul egalității între Puterea judecătorească și noțiunea de justiție.

Iată de ce, pentru a conchide, vă rog să votați textul așa cum a fost propus de inițiator.

Că lucrurile stau așa, rezultă și din legea veche de organizare judecătorească existentă în România în perioada interbelică, mai bine zis din legile de organizare judecătorească existente în perioada interbelică în România. Sistemul acesta pe care-l propunem noi funcționa înainte de război.

Dar nu este vorba numai de o situație particulară a României. Sistemul acesta pe care-l propunem noi este sprijinit de elemente de drept comparat. El funcționează în țări cu tradiție democratică: Franța, Belgia, Germania, Statele Unite și în țări care, ca și noi, au ieșit recent de sub regimul comunist - Cehia.

Iată de ce, lucrurile acestea, doamnelor și domnilor, nu sunt inovații, nu sunt lucruri pe care noi le-am inventat astăzi. Sunt lucruri cunoscute de multă vreme și noi nu facem altceva decât să încercăm să dăm eficiență principiului separației puterilor în stat.

S-a vorbit de Consiliul Europei și s-a spus că ne-ar îndemna Consiliul Europei să păstrăm puterea Ministerului Public. Și s-a spus că art.19 din Legea de organizare judecătorească ar fi fost criticat de către Consiliul Europei, pentru că se încerca controlul Ministerului Public în acest text. Este inexact. Pentru că art.19 nu se referă la parchete. Art.19 se referă la instanțele judecătorești. Nici o legătură cu parchetele.

Iar în ceea ce privește parchetele, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în Rezoluția prin care s-a ridicat monitorizarea României, a recomandat țării noastre, între altele, în legătură cu Parchetul, să limiteze puterea acumulată la nivelul parchetelor. Pentru că în această Recomandare se spune în mod clar că se recomandă României, este încurajată România să facă reforme în așa fel încât puterea acumulată în momentul de față la nivelul parchetelor să fie în conformitate cu Constituția.

În concluzie, doamnelor și domnilor, vă rog să respingeți amendamentele și să votați textul de lege exact în sensul în care a fost propus de inițiator.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă atrag atenția și dumneavoastră că ați depășit timpii, dar toți vorbitorii au depășit timpii, cu excepția domnului deputat Bălăeț, și eu cred că acum putem să trecem la vot.

Eu vă voi supune spre aprobare în primul rând amendamentele propuse de cei trei ....

O voce din sală:

Să-și spună părerea și comisia ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, v-ați spus punctul de vedere, respingând amendamentele. Doriți să mai luați cuvântul? Nu cred că e nevoie.

Deci, la primul alineat al art.1, amendament depus de domnul deputat Gaspar, amendament respins de comisie și pentru care și inițiatorul propune același lucru.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Pentru amendament. 48.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 118.

Abțineri? Vă rog să numărați. 2.

A fost respins.

Amendament propus tot de domnul deputat Acsinte Gaspar pentru al doilea alineat al pct.1, art.1.

Deci, vă supun spre aprobare amendamentul propus.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 52.

Voturi împotrivă? 120.

Abțineri? Vă rog să numărați. O abținere.

A fost respins.

Amendamentul domnului deputat Dumitru Bălăeț.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 56.

Voturi împotrivă? 121.

Abțineri? Nu sunt.

Deci a fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.1, referitor la art.1 din lege, așa cum a fost propus de inițiator.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 123.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 41.

Abțineri? Vă rog să numărați. 12.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Pct.2, referitor la art.2, amendamente respinse.

O să vă rog să nu părăsiți sala, pentru că este ora 11,00 și vom întrerupe pentru votul final, după care vom continua.

Vă informez că avem un cvorum de lucru pe care trebuie să-l respectăm. În cazul în care se întâmplă ca acest cvorum să nu fie atins, suspend ședința și fac din nou apel nominal. Este singura metodă pentru ca să putem să trecem această lege în care există, evident, o poziție față de textul inițiatorului și, dacă dorim să putem să lucrăm în mod normal, trebuie să avem permanent acest cvorum de lucru al nostru. E motivul pentru care o să vă rog să faceți acest efort, cu toată oboseala zilelor, săptămânilor, lunilor și zilelor trecute, efort care este absolut necesar.

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, țin să fac o precizare și v-aș ruga să dispuneți să se facă rectificarea cuvenită în stenogramă, că toate amendamentele pe care le prezint aparțin Grupului parlamentar al PDSR-ului. Deci eu le prezint.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci sunteți purtătorul de cuvânt al grupului în momentul de față, iar amendamentele depuse la comisie sunt ale grupului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să vă uitați la art.105, la dezbateri participă Guvernul, autorii amendamentelor și câte un reprezentant al grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este lucru absolut normal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, eu susțin amendamentele dar, în afară de mine, poate să mai ia cuvântul și un reprezentant al grupului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este absolut normal, lucru pe care l-ați și făcut la articolul anterior, când a vorbit domnul vicepreședinte Năstase în numele grupului și dumneavoastră ca susținător al amendamentului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, amendamentul de la art.2, alin.3, este un amendament redacțional și este făcut în ideea de a se evita ca o normă să fie redactată într-o formă negativă. Motiv pentru care am propus ca exprimarea din finalui acestui text, "pentru care legea nu stabilește o altă competență", să fie înlocuită cu "care, prin lege, le sunt date în competență".

Deci, textul ar fi: "Instanțele judecătorești judecă toate procesele privind raporturile juridice civile, comerciale, de muncă, de familie, administrative, penale, precum și orice alte cauze care, prin lege, le sunt date în competență".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Este singurul amendament la acest articol. E vorba de alin.3.

Domnul Valeriu Stoica:

Trei chestiuni, doamnelor și domnilor, în legătură cu acest amendament, care sunt de natură să ducă la respingerea lui.

Mai întâi, textul acesta exista și în forma actuală a legii. Deci, în această chestiune, nu am modificat nimic.

Doi: se lasă să se înțeleagă faptul că ar fi vorba de o simplă chestiune redacțională, în loc să se redacteze în formă negativă textul, se redactează în formă pozitivă. Dacă ar fi vorba de o simplă chestiune redacțională atunci, din moment ce nu se adaugă nimic ca sens, nu are rost să punem acest amendament.

Dar lucrurile stau însă exact invers. Dacă schimbăm această formă redacțională, în realitate se modifică sensul. Și se modifică într-un sens foarte grav. De ce? Pentru că în momentul de față, așa cum știți, în ceea ce privește competența instanțelor judecătorești, funcționează principiul plenitudinii de jurisdicție. Ideea este că în general, ca regulă, deci, litigiile se judecă de instanțele judecătorești. Numai ceea ce este dat în competența altor instanțe nu se judecă de instanțele judecătorești.

Or, în momentul de față, dacă schimbăm redactarea, ar rezulta că numai ceea ce este dat expres în competența instanțelor judecătorești se judecă de acestea.

Iată de ce, eu cred că textul trebuie respins și din acest punct de vedere s-ar ajunge la o modificare a sensului și la înlăturarea principiului plenitudinii de jurisdicție, principiu care operează în privința instanțelor judecătorești de drept comun.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

O să supun aprobării dumneavoastră amendamentul făcut de Grupul parlamentar PDSR și susținut de domnul deputat Acsinte Gaspar, amendament care a fost respins de comisie și este respins și de inițiator, pentru alin.3 al art.2 de la pct.2.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 74.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 128.

Abțineri? Vă rog să numărați. 3.

Cu 74 de voturi pentru, 128 de voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost respins amendamentul.

Vă supun spre aprobare pct.2, referitor la art.2 în versiunea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog. 126.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 49.

Abțineri? Vă rog să numărați. 7 abțineri.

Deci a fost adoptat textul în varianta inițiatorului.

Pct.3.

Amendamente respinse, dacă sunt?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, Grupul parlamentar PDSR. Există în raportul al doilea la numărul curent 3.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, prin proiectul de lege se propune ca art.12 să fie abrogat.

Art.12, în redactarea actuală, sună în felul acesta: "Dispozițiile prezentei legi se aplică și altor instanțe judecătorești, în măsura în care legile lor de organizare si funcționare nu dispun alt fel".

Socotesc că este necesar ca acest text să fie menținut, întrucât permitem înființarea unor instanțe specializate, cum ar fi de pildă instanțele pentru minori, instanțele comerciale, instanțele de contencios administrativ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, inițiator. Vă rog.

Domnul Valeriu Stoica:

Îl cred pe cuvânt pe domnul Gaspar și-mi dau seama că aceste amendamente nu-i aparțin în totalitate. Ele aparțin grupului parlamentar, pentru că acest amendament nu-i făcut de un jurist. Este făcut de un nejurist, probabil. De ce? Pentru că textul acesta este eliminat din considerente de tehnică legislativă.

Normal este ca într-o lege generală să nu se facă referire la o lege specială. Invers, când se adoptă o lege specială, se spune că ea se completează cu dispozițiile generale. Nu putem, într-o lege generală, să facem referire la dispoziții speciale care nu există. Dimpotrivă, când există o reglementare generală și ulterior apare o lege specială, se poate spune că acolo unde legea specială nu reglementează, ea se completează cu legea generală. Este un lucru care s-a și făcut în cazul Curții de Conturi. Este un principiu care funcționează și în cadrul instanțelor militare.

Ca urmare, legea aceasta este o lege generală. Ea formează cadrul reglementării activității instanțelor judecătorești. Când apar legi speciale, care reglementează alte instanțe specializate, acele legi speciale trebuie să facă referiri la legea generală.

Deci, este o chestiune de tehnică legislativă.

Ca urmare, vă rog să respingeți amendamentul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, suntem la pct.3 - amendament propus de Grupul parlamentar PDSR, respins de comisie, pe care-l respinge și inițiatorul.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 64.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 126.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.3, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 129.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 45.

Abțineri? Vă rog să numărați. 8 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Mai supun discuției pct.4, după care facem votul final pe cele 4 legi. Deci, la pct.4, amendamente respinse.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Din partea Grupului parlamentar PDSR a existat un amendament respins de comisie.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, la art.13 am propus să se introducă un alineat nou, un alineat 4, în următoarea redactare: "Ministrul Justiției stabilește prin regulament, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, atribuțiile președinților de instanță, vicepreședinților și președinților de secții, considerând că este necesar ca în lege să existe această competență dată ministrului justiției, pentru stabilirea acestor atribuții."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Din partea inițiatorului domnul ministru Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

De data aceasta, observ că Grupul parlamentar PDSR dorește să-mi dea mai multe puteri. Vreau să spun însă că nu e nevoie pentru că în art.73 din lege se precizează că ministrul justiției, în legătură cu toate chestiunile care privesc administrarea justiției, poate să ceară avizul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare și această chestiune privind regulamentul de funcționare a instanțelor judecătorești o să beneficieze de avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Este o reglementare generală care se aplică și în acest caz special. Nu mai e nevoie de încă un text pentru ca să opereze această competență a Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Gaspar, în numele Grupului PDSR, amendament la pct. 4, respins de comisie și de inițiator.

Vă supun spre aprobare amendamentul.

Voturi pentru? Vă rog, numărați. 70 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați. 145 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă supun spre aprobare pct.4, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. 147 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 61 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat pct.4, în formularea inițiatorului.

Pct.5, amendamente respinse.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Aveți la pct. 5 amendament respins? Poftim? Nu nr. crt. 5, ci pct.5 de aici, referitor la art.14. Nu vorbesc de raport acum, de raportul de respingere, vorbesc de pct. 5 de la art.I din lege, referitor la art.14. Nu există amendamente respinse.

Vi-l supun aprobării, în forma inițitorului.

Voturi pentru?Numărați, vă rog. 225 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 4 abțineri.

A fost adoptat cu 225 de voturi pentru și 4 abțineri.

Pct.6 de la art.I, amendamente respinse nu sunt.

Vi-l supun spre aprobare în forma inițiatorului.

Voturi pentru? 230 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

Pct.7, amendamente respinse. Nu sunt.

Voturi pentru? 232 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Pct.8 de la art.I.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Prin amendamentul propus s-a încercat să se facă o detaliere a competențelor pe instanțe și pe materii: în materie civilă, în materie penală, pe judecătorii, tribunale. Se pare că textul...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, nu se aude foarte bine.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, prin amendamentul propus, s-a încercat o detaliere a competențelor, pe instanțe, pe materii, adică în materie civilă, în materie penală, pentru judecătorii, tribunale, curți de apel.

În cele din urmă, constatăm că totuși forma comprimată pe care o propune inițiatorul răspunde mai bine acestei materii și, ca atare, retragem amendamentul pe care l-am propus. (Aplauze în sală)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Deci singurul amendament depus a fost retras. Ca atare, vă supun aprobării pct.8 de la art.I în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Bun sunt practic 235.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu 235 de voturi pentru și 5 abțineri, a fost adoptat pct.8 în forma inițiatorului.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 21 august 2019, 23:51
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro