Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 08-07-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of July 8, 1997

4. Reluarea dezbaterilor asupra proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

................................................

Continuăm cu pct.9 de la art.I din Legea de organizare judecătorească.

La pct.9 de la art.I, domnul deputat Adrian Năstase.

Vă rog frumos să păstrați liniștea în sală, să vă ocupați locurile, va fi vot pentru fiecare articol, se vor număra voturile.

Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile în sală.

Domnul deputat Năstase, vicepreședinte al Camerei.

Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

În legătură cu art.19 și modificarea propusă, aș vrea să observ câteva elemente de ordin general, din partea grupului nostru parlamentar.

În primul rând, aș vrea să reamintesc faptul că acest articol a fost în permanență criticat de către Consiliul Europei și pe bună dreptate, dar aș vrea să subliniez că în această formulare, cea propusă, se instituie un drept special pentru Consiliul Superior al Magistraturii de a veghea la respectarea independenței justiției. Cred că acest lucru este inexact, pentru că, după părerea noastră, Consiliul Superior al Magistraturii are o funcție mult mai importantă și anume, aceea de a garanta independența judecătorilor și a procurorilor prin îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de art.73 din lege. De altfel, ministrul justiției, conform regulilor principiilor generale de organizare a sistemului judiciar, nu trebuie să vegheze la respectarea independenței justiției.

De altfel, este greu de înțeles cum un membru al executivului poate să vegheze la independența unei alte puteri, care este puterea judecătorească. El trebuie să organizeze buna funcționare a instanțelor prin dimensionarea optimă a instanțelor și a parchetelor.

Într-adevăr, Constituția vorbește de un drept de a veghea, dar acest drept aparține președintelui României, care, conform art.82 din Constituție, veghează la buna funcționare a autorităților publice. Deci este un drept general care vizează și autoritățile judecătorești.

Pe de altă parte, textul propus elimină controlul ministrului justiției asupra activității instanțelor, ceea ce este un lucru benefic, în schimb este criticabilă instituirea, prin alin.3 din art.19 din proiect, a dreptului președinților și vicepreședinților instanțelor de a controla calitatea serviciului, ceea ce presupune, chiar ținând seama de restricția instituită prin alin.4 din același articol în proiect, "ingerințe în activitatea judecătorilor".

De aceea, ar fi, poate, mult mai util ca numai alin.2 și 3 din art.19 să fie păstrate și sigur, eventual, într-o formă modificată, conform și amendamentelor pe care grupul nostru parlamentar le-a prezentat.

În orice caz, eu cred că trebuie să fim foarte atenți. În ansamblu, aș vrea să repet un lucru pe care l-am spus la începutul acestor discuții: Consiliul Europei dorește, într-adevăr, așa cum arăta domnul ministru, ca activitatea Parchetului să fie într-adevăr controlată într-un mod democratic, dar Consiliul Europei nu consideră că acest deziderat se poate realiza prin exercitarea controlului de către executiv, ci printr-o exercitare a controlului de către intanțele judecătorești. Și noi credem că aceasta ar fi trebuit să fie linia de urmat în modificarea Legii nr.92.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeț. Dânsul a avut tot așa un amendament care nu a apărut în raport, dar care a fost făcut.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La art.19 am avut și eu obiecții, pe care le-am formulat în cadrul Comisiei juridice și care, sigur, au fost respinse, dar cer să fie revăzute de către plen și să se voteze în spiritul lor.

Prima observație constă în faptul că în Constituție nu se prevăd nicăieri atribuții paralele ale Consiliului Superior al Magistraturii și ale ministrului justiției.

Dimpotrivă, articolele 132 și 133, care prevăd problemele sau stipulează problemele Consiliului Superior al Magistraturii, exclud competențele ministrului justiției, în ceea ce privește veghea asupra independenței actului de justiție.

Ca atare, cer ca referințele la ministrul justiției din cuprinsul acestui articol să fie eliminate, articolul urmând să fie prezentat plenului, spre a fi votat și în următoarea variantă, care aduce garanții în plus privind independența actului de justiție.

Îl citez în formula în care îl propun plenului.

Art.19 : "Consiliul Superior al Magistraturii," deci fără ministrul justiției, "veghează la respectarea independenței justiției. Imixtiunea din partea oricărei persoane și sub orice formă în înfăptuirea justiției este interzisă. Exercitarea de presiuni asupra magistratului, în scopul de a împiedeca rezolvarea independentă și imparțială a cauzei atrage răspunderea administrativă, disciplinară sau penală, după caz, potrivit legii. Demonstrațiile sau adunările publice ori alte acțiuni de acest fel, efectuate cu scopul de a exercita presiuni asupra magistratului, în cursul desfășurării proceselor, sunt interzise. Filmarea, fotografierea, înregistrarea audio sau video a ședințelor de judecată și folosirea mijloacelor tehnice de alte persoane sunt permise numai cu aprobarea președintelui completului de judecată. Prin judecători, inspectori de la curțile de apel, Consiliul Superior al Magistraturii este informat cu privire la funcționarea instanțelor și la abaterile care să compromită calitatea activității, aplicarea legilor și a regulamentelor în circumscripțiile curților de apel".

După acestea, continuă neschimbate alin.4 și 5 ale art.19, cu excepția ultimei propoziții care se propune spre eliminare.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. din partea inițiatorului, domnul ministru Valeriu Stoica.

Sunt două amendamente, vă rog.

Domnul Valeriu Stoica:

Da, tocmai asta voiam să sublinez, domnule vicepreședinte, că sunt doar două amendamente. Aici s-au citit mai multe. Facem referire strictă la cele două amendamente. Mai e necesară o precizare, acest art.19, în forma pe care o propune inițiatorul, nu este numai rezultatul unor observații proprii, este rezultatul observațiilor făcute de Consiliul Europei, așa cum amintea foarte bine aici domnul vicepreședinte Adrian Năstase. Ca urmare, forma pe care noi o dăm textului este exact forma pe care Consiliul Europei a propus-o pentru acest text. Este deci exclus ca, după ce a prezentat această formă, Consiliul Europei să mai poată să aibă vreo obiecție împotriva formei pe care o propunem acestui text, la art.19. Este deci o concordanță deplină între ceea ce a dorit Consiliul Europei, în momentul în care a recomandat României, cu ocazia intrării în Consiliul Europei să modifice art.19 și forma pe care inițaitorul o propune. Cele două amendamente făcute nu au deci, din acest punct de vedere, nici o relevanță.

Primul amendament se referă la înlăturarea sintagmei: "serviciul public". Consiliul Europei, prin experții săi, a explicat în momentul în care a redactat această formă a textului, de ce trebuie să fie avută în vedere sintagma "serviciul public", tocmai pentru ca activitatea de control, care se exercită, chiar prin intermediul judecătorilor, deci judecător de scaun, nu trebuie să privească activitatea de judecată propriu-zisă. Este vorba numai de acea activitate care se încadrează în noțiunea de serviciu public și deci care privește de fapt aspectul administrării instanțelor judectorești. Nu este vorba de nici un fel de control, cum e la activitatea de judecată, iar noțiunea de serviciu public vine să marcheze tocmai această idee: controlul administrativ nu poate să privească decât activitatea de administrare a instanțelor și nu activitatea de judecată.

În ceea ce privește ultimul alineat, precizarea care s-a făcut în ultima propoziție este necesară, nu este vorba de exercitarea căilor de atac de către ministrul justiției, cum se sugerează prin amendament, în realitate, este vorba de atribuțiile pe care le are ministrul Justiției, potrivit legii, cu privire la exercitarea unor căi de atac.

De exemplu, când este vorba de "recurs în anulare" se spune că ministrul justiției poate să ceară procurorului general să declanșeze un recurs în anulare. Nu este vorba deci de o cale de atac exercitată de ministrul justiției. Este vorba de o atribuție pe care o are ministrul justiției cu privire la exercitarea unei căi de atac. Iată de ce, dispoziția finală se justifică în forma propusă de inițiator.

În concluzie, vă solicit să respingeți ambele amendamente și să aprobați textul în forma propusă de inițiator.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot.

Primul amendament, făcut de Grupul parlamentar P.D.S.R., și care se referă la prima frază din al doilea alineat al art. 19, la pct. 9, amendament care a fost respins de comisie și de inițiator, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Voturi pentru? Vă rog să fiți atenți.

Voturi împotrivă? Sunt 109 voturi.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 6 abțineri.

A fost respins.

Amendamentul propus de domnul deputat Dumitru Bălăeț, de asemenea, respins de inițiator, și care nu a fost inclus în raportul comisiei, dar comisia, tot așa, l-a respins.

Pentru acest amendament, voturi pentru? Vă rog să numărați. Sunt 42 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 11 voturi.

Abțineri? Nu sunt.

A fost respins și acest amendament.

Vă supun spre aprobare pct. 9 de la art.I, în formularea inițiatorului.

Voturi pentru?

Da. Vă rog.

Domnul deputat Năstase. Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Vă rog să țineți seama de observațiile pe care le-am făcut inițial și să supuneți la vot paragrafele în mod separat.

Știu că nu aveam dreptul să fac amendamente suplimentare în cadrul procedurii de urgență, dar în măsura în care există observații în legătură cu anumite paragrafe, eu cred că se poate face un vot separat, pe paragrafe, și după aceea, votul în ansamblu, pe articol.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți dreptate.

Chestiunea asta poate să arate că pe anumite porțiuni ale textului sunteți de acord. Este o formulă de a câștiga timp, pentru că, de fapt, încercăm să trecem aceste legi, în această mini-sesiune parlamentară de o săptămână.

Dacă doriți, voi supune spre aprobare, și la art. 19, cum doriți dumneavoastră, ca să fie mai simplu.

Deci, art. 19, primul alineat.

Voturi pentru? Deci, pct. 9, art. 19. Vă rog să numărați. Vă rog foarte mult să nu deranjați secretarii în timpul lucrului. Sunt 107 voturi.

Voturi împotrivă? Sunt 45 voturi împotrivă.

Abțineri? Una.

Adoptat.

Alineatul 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Sunt 151 voturi pentru, două împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alineatul 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 153 voturi pentru, s-a adoptat în unanimitate.

Alineatul 4.

Voturi pentru? Vă rog să numărați. Sunt 108 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 28 abțineri.

A fost adoptat.

La pct. 9, în ansamblul său, voturi pentru? Vă rog să numărați. Deci, sunt 121 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Trei voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. Sunt 28 de abțineri.

A fost adoptat textul, în versiunea inițiatorului.

Domnul deputat Emil Popescu, președintele Comisiei juridice. Vă rog...

Punctul l9. Era vorba de pct. 9, da?

Domnul Emil Teodor Popescu:

În legătură cu ultimele voturi exprimate, la cererea domnului președinte Năstase, vă comunic respectuos, domnule președinte, că i-ați făcut un favor domnului președinte, și noi nu ne-am opus la asta, ca să nu se zică că nu dăm posibilitatea tuturor să se exprime. Dar, este în afara Regulamentului, mai ales când este vorba de "procedură de urgență".

Am luat cuvântul, pentru ca să nu se creeze din asta un precedent. Niciodată nu s-a auzit să vină cineva și să spună: "...Părerile mele sunt cutare..." și asta să angajeze în cadrul "procedurii de urgență" 4 voturi. Prin urmare, nu-i vorba despre asta.

Discutăm în cadrul Regulamentului și trebuie să rămânem în el.

V-aș ruga respectuos, domnule președinte, ca pentru viitor să nu mai acordați astfel de favoruri. Am spus-o și pentru stenogramă.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mi-aduc aminte cât de mult ne vorbea domnul Năstase, în legislatura anterioară, despre Regulament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trecem la pct. 10 de la art. I...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Spuneți-ne că doriți un favor, și vă mai acordăm un favor...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vreți să vă acord eu două versuri? Apropo de anunțurile făcute de domnul președinte...

"Și se duc pe rând, pe rând,

Zarea lumii-ntunecând,

Și se duc ca clipele,

Scuturând aripele..." (Aplauze și hohote de râs în partea dreaptă a sălii de ședință).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult. Mulțumim pentru versuri.

Continuăm.

Deci, la pct. 10 de la art. I, dacă sunt amendamente?

Domnul deputat Adrian Năstase, vicepreședinte.

Domnul Adrian Năstase:

Îi mulțumesc foarte mult domnului președinte Emil Popescu pentru versurile pe care ni le-a prezentat.

Vreau să spun că îl prefer în această ipostază, decât în cea despre care mi-au vorbit colegii mei de la comisie, care ne-au relatat faptul că în permanență a vorbit cu glasul ridicat, împiedicând o dezbatere serioasă despre ceea ce trebuia să fie, într- adevăr, o dezbatere extrem de inmportantă în ceea ce privește Legea de organizare judecătorească.

Părerea mea este că dânsul s-ar putea să aibă dreptate în ceea ce privește lecturile sale din poezia românească, dar mi-e teamă că nu are dreptate în felul în care a condus dezbaterea și raportul în legătură cu o lege extrem de importantă.

Mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la pct. 10 de la art. I. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri?

Am impresia că sunt colegi de-ai noștri care nu votează nici pentru, nici contra, și nici la abțineri...

Deci, vă rog frumos, refac votul.

Cine este pentru? Și vă rog să ridicați mâinile, ca să putem să numărăm corect. Dacă nu putem să fim serioși, ajungem și la catalog, din nou... Nu se poate... Sunt 138 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

A fost adoptat articolul cu 138 voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul 11. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 139 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 3 abțineri.

A fost adoptat și acest articol, cu 139 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Punctul 12. Amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Sunt 140 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Punctul 13. Amendamente respinse?

O să vă rog să vă prezentați...

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Mă numesc Victor Ștefan Achimescu. Sunt deputat de Olt. Actualmente independent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane, mai tare.

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Deci, mă numesc Victor Ștefan Achimescu, deputat de Olt. Actualmente independent.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Aveți un amendament care a fost respins aici...

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Nu. La pct. 13, respectiv art. 37.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, la pct. 37. Da?

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Da.

Deci, art. I pct. 13, care se referâ la art. 37.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu vă propun următorul lucru: când ajungem acolo..., că voi supune pe rând lucrurile, ne oprim acolo. Da?

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, atenție. Când ajung la art. 37, unde aveți dumneavoastră amendament, veniți și discutăm.

Preambulul pct. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu este nici una.

140 au fost voturi pentru.

Titul III: "Ministerul Public".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Capitolul I: "Dispoziții comune". Titlul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Sunt 147 de voturi pentru.

Unanimitate.

Articolul 30, la care nu sunt amendamente.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, 145 voturi pentru, două împotrivă, nici o abținere...

Adoptat.

Articolul 31, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Deci, 144 la 3.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 32, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Sunt 145 la 4.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 33, fără amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt două voturi împotrivă.

Sunt 147 voturi pentru la două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 3 voturi împotrivă.

Sunt 146 voturi pentru la 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Adoptat.

Articolul 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 4 voturi împotrivă.

Deci, sunt 145 voturi pentru, 4 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Articolul 36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Sunt 5 voturi împotrivă.

Sunt 145 voturi pentru și 5 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

La art. 37, domnule deputat Achimescu, vă rog... Aveți amendament respins.

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mai întâi vreau să-mi exprim mâhnirea pentru faptul că o parte din amendamentele pe care le-am propus la comisie, fie n-au fost trecute în raportul întocmit, fie au fost trecute deformat.

Am înțeles, însă, că această lege trebuie să treacă, într-un fel sau altul, și de Camera Deputaților, și, din acest motiv, n-am mai insistat la fiecare amendament pe care-l făcusem inițial și la comisie.

La o simplă lecturare a acestei modificări legislative, se poate constata cu ușurință, chiar și de către neprofesioniști, faptul că, în realitate, se încearcă să se subordoneze autorității ministrului justiției, care face parte din puterea executivă, atât instanțele judecătorești, care compun puterea judecătorească, cât și Parchetele, care, într-un fel sau altul, au fost incluse și până acum în această putere.

Am acceptat, vrând, nevrând, această opinie a domnului minsitru, care a fost împărtășită și de către majoritatea membrilor comisiei, dar tocmai în această idee am făcut și amendamentul din art. 37, constând în aceea că dispozițiile pe care dânsul vrea să le poată transmite procurorilor, fie prin intermediul procurorului general, fie direct, să fie scrise și aceasta este propunerea pe care am făcut-o, amendamentul pe care l-am ridicat în comisie.

N-am înțeles de ce domnul ministru al justiției, care în prezent este domnul Valeriu Stoica, în viitor poate fi X, și care, spun și de la aceste microfoane, nu este obligatoriu și prin nici o lege nu se prevede că trebuie să aibă studii juridice, de ce deci, un membru al Executivului să nu își asume responsabilitatea până la capăt a ceea ce, de fapt, dorește prin această lege?

Mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aveți și dumneavoastră?

Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Vă rog să constatați în procesul-verbal că acest amendament este comun, al domnului Achimescu și al meu. În Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost discuții foarte aprinse în legătură cu aceste dispoziții ale ministrului justiției și toți participanții din afara comisiei, dar care cunosc procedurile, mă refer la reprezentanții și ai Parchetului General, chiar procurorul general al României, și de la Consiliul Superior al Magistraturii, toți au cerut ca aceste dispoziții să fie scrise, pentru că, realmente, se fac presiuni verbale, care nu se mai recunosc după aceea de către cei care le fac. Și, în cazul acesta, răspunderea într-adevăr a puterii politice, atunci când intervine în problemele judecătorești, să fie scrise. Ele să poată să fie controlate și să fie cu maximă răspundere date.

De aceea, susțin și eu acest amendament și cer ca dispozițiile ministrului justiției să fie date în scris, în mod direct, sau prin procurorul general. Deci, aceasta este cererea și a mea și vă rog foarte mult să o supuneți votului.

Vreau să mai atrag atenția că și în comisie, și aici, se practică următoarea chestiune, și anume procedeul din Caragiale, din Farfuridi: "... să discutăm, pe ici, pe colo, prin punctele esențiale, dar să nu se schimbe nimic".

Mi se pare că observațiile juste, venind din orice parte, trebuie primite și nu supuse ghilotinei mecanice a votului.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveți amendament respins?

Domnul Acsinte Gaspar:

În numele grupului parlamentar...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În numele grupului. Vă rog...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Textul pus în discuție ridică o serie de probleme...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiți în microfoane, ca să se audă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, textul pus în discuție ridică o serie de probleme.

În redactarea actuală din lege, art. 37 sună în felul următor: "Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii".

Textul din proiect, care ni se propune: "Dispozițiile ministrului Justiției, date în mod direct...", deci, accentuez: "... date în mod direct", această sintagmă, "... sau prin procurorul general, în vederea respectării și aplicării legii, sunt obligatorii".

Este de observat că atât textul actual, cât și cel propus sunt criticabile, deoarece, pentru a da dispoziții, ar trebui ca ministrul justiției să facă parte din ierarhia Ministerului Public, sau ca, Ministerul Public să facă parte din Executiv. Or, în litera și spiritul Constituției României, procurorii sunt magistrați și fac parte din puterea judecătorească. Ei nu pot primi dispoziții cu privire la exercitarea atribuțiilor lor decât din partea superiorilor lor ierarhici, care au, de asemenea, calitatea de magistrat.

Dispozițiile date magistraților-procurori de un demnitar al statului, din rândul altei puteri, este în contradicție cu principiul imparțialității procurorilor, consacrat în art. 131 alin. 1 din Constituție.

Cum poate fi imparțial un procuror care trebuie să se supună nu numai legii, ci și dispozițiilor obligatorii, date de ministrul Justiției?

Dreptul ministrului justiției de a da dispoziții direct procurorilor implică efectuarea de acte de urmărire penală, de interceptări ale unor convorbiri telefonice, de luarea unor măsuri restrictive de drepturi sau de libertate, din ordinul unui membru al Executivului.

Intervenția directă a ministrului justiției în exercitarea de către procurori a atribuțiilor privind arestarea preventivă a unor persoane și, în general, desfășurarea urmăririi penale, nu este dezirabilă pentru nici un Executiv.

În cazul în care s-ar admite ca procurorul să primească ordine de la ministrul justiției, adică de la un membru al Executivului, ar urma ca Executivul să preia răspunderea pentru erorile comise de procurori în exercitarea atribuțiilor.

Ne îndoim, însă, că există un Executiv dispus să răspundă pentru o arestare greșită, sau pentru o trimitere în judecată abuzivă. Or, implicându-se în activitatea procurorului, Executivul nu se poate sustrage răspunderii pentru greșelile acestuia.

Iată care sunt considerentele pentru care apreciem că textul art. 37, în redactarea actuală și în redactarea propusă, ar trebui să lipsească din lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul!

Domnul ministru Valeriu Stoica.

Deci, avem două amendamente, unul susținut de domnul deputat Achimescu Victor Ștefan și Mitică Bălăeț, cred că Dumitru Bălăeț trebuia...

Domnul Valeriu Stoica:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă solicit să respingeți amendamentele, pentru următoarele considerente: s-a vorbit aici de "ghilotina votului". Dar, eu vreau să vă spun că astăzi se face critica unor texte care au fost adoptate de o altă "ghilotină a votului".

Aceste texte au fost adoptate în Legea de organizare judecătorească, în legislatura precedentă. Atunci funcționa o altă "ghilotină a votului". Eu nu înțeleg de ce astăzi se critică ce s-a adoptat înainte.

S-a spus aici că este anormal ca ministrul justiției să dea o asemenea dispoziție procurorilor. Dar, acest text, există în art. 37, în forma actuală, se spune că: "... Dispozițiile ministrului justiției, date prin procurorul general, în vederea aplicării și respectării legii, sunt obligatorii". Textul acesta nu l-am propus noi. Textul acesta a existat. A fost aprobat în legislatura precedentă.

Ce se poate critica astăzi? Nu faptul că ministrul justiției dă asemenea dispoziții, pentru că asemenea dispoziții sunt date în virtutea Constituției și textul din Constituție este foarte clar, este același text al art. 131 alin. 1, în care se precizează că "... toți procurorii, fără nici o deosebire, se află sub autoritatea ministrului justiției".

Ca urmare, ceea ce am făcut noi prin modificarea pe care am propus-o a fost să dăm consecința ultimă textului constituțional. Textul constituțional nu distinge între procurorul general și ceilalți procurori. Textul constituțional nu spune că "... numai procurorul general se află sub autoritatea ministrului justiției". Dimpotrivă, textul spune că "... toți procurorii", fără nici o diferență, "... se află sub autoritatea ministrului justiției".

Iată de ce, această cenzură interpusă între ministrul justiției și ansamblul procurorilor, nu se justifică din punct de vedere constituțional.

Noi, prin textul pe care l-am propus, nu am făcut altceva decât să eliminăm această cenzură, care este și anormală. Câtă vreme Constituția spune că "procurorii se află sub autoritatea ministrului justiției" este posibil ca, împotriva Constituției, să vină procurorul general și să cenzureze această autoritate a ministrului justiției?

Eu nu spun că este bună sau rea Constituția. În fond nu noi am făcut această Constituție. Ceea ce vă rugăm noi astăzi, este să respectăm Constituția în vigoare.

Deocamdată, dacă vă gândiți la modificarea Constituției, puteți să faceți propuneri de modificare a ei. Câtă vreme însă există această Constituție, care a fost votată, în primul rând de o anumită "ghilotină a votului", și nu de ghilotina de astăzi, atunci vă rog să fiți consecvenți și să dăm Constituției sensul care rezultă din text.

Nu există nici o diferență între procurori. Toți se află sub autoritatea ministrului justiției.

În ceea ce privește "dispoziția scrisă", singura dispoziție care poate, într-adevăr, să aibă efect în sfera urmăririi penale, este dispoziția de începere a urmăririi penale. Această dispoziție, potrivit ultimului alineat al art.38, chiar și din actuala lege, chiar și din forma propusă de noi, trebuie să fie făcută în formă scrisă.

Ca urmare, necesitatea formei scrise pentru singura dispoziție care are efect în ceea ce privește urmărirea penală este asigurată atât prin textul actual cât și prin textul pe care-l propunem noi. Celelalte dispoziții pot să fie scrise sau, dimpotrivă, să nu fie scrise, în funcție de necesități, nu se poate accepta ca absolut toate dispozițiile pe care le dă ministrul justiției să fie în formă scrisă. O asemenea cerință ar paraliza, pur și simplu, activitatea ministrului justiției.

Iată de ce, repet, vă solicit respingerea ambelor amendamente.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Legea nu face decât să tragă toate consecințele din acest text constituțional. La comisie s-a discutat foarte mult dacă acest text reprezintă o simplă fundiță, așa, o mică zgardă pusă la cățeluș, "sub autoritatea ministrului justiției", sau este un text de consistență.

Eu am verificat dezbaterile la Constituantă și cred că sunt aici oameni care cunosc despre ce este vorba și să știți că într-o primă variantă se vorbea despre un fel de autoritate administrativă a ministrului justiției. După aceea, s-a eliminat acea sintagmă și s-a introdus "sub autoritatea ministrului", fără a se distinge dacă e vorba de primul procuror al țării sau de ultimul procuror al țării. Discuțiunea despre direct sau mediat, sau mijlocit a fost foarte mult făcută la comisie și l-am întrebat pe domnul procuror general și v-aș ruga să rețineți întrebarea: dar dacă procurorul general dă niște dispoziții greșite el însuși, că doar n-o fi sfânt? Și al doilea: dacă procurorul general trebuie să dea 20 și nu le dă? Adică, dacă greșește... Vă rog să fiți disciplinat, știți cât vă iubesc, domnule profesor?! (Domnului Anghel Stanciu, care discută în bancă.) Signore professore, vă rog frumos! Estem la cuvânt noi, acum, după aceea luați cuvâtul!

Prin urmare, dacă se întâmplă că domnul "procoror" general greșește in faciendo sau greșește in omitendo, cine controlează? Prin urmare, sunt situațiuni când procurorul general poate să dea într-o zi, dau un exemplu, 20 de dispoziții, a 17-a fiind nelegală. Pe el, pe procurorul general, cine-l controlează?

Iată că de aceea e nevoie de "sub autoritatea ministrului", care nu este o simplă fundiță, o cârpiță la gât, este o autoritate concretă.

Doi. În nici un minister din lume, și nici în ministerele României... să știți că atuncți când i-am pus întrebarea a cam înghețat puțin domnul procurorul general și n-a avut răspuns și nu există răspuns și ajungem la ceea ce se numea în timpul feudal "sic volo"- "fiindcă așa vreau eu". Ei, într-o democrație nu se poate să fie "sic volo".

Prin urmare, discuțiunea despre de ce direct sau mediat, sau prin intermediul, sau direct face ministrul prin "procoror" sau în afara lui, e bine tranșată de o Constituție care are multe lacune... dar noi o respectăm.

Cât privește scrisul, toată lumea e îndrăgostită acum de cuvântul scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris, vreau scris.. ei, nu-i așa! Pentru că în nici un minister nu există numai procedură scrisă. E adevărat că principalele dispoziții pe care le dă un conducător, orice șef de compartiment, adjuncții, secretarii de stat sunt multe din ele importante și atunci sunt scrise, fie că legea prevede, fie că se simte nevoie, fiindcă izvorăște și din uzanțe. Dar, uite, aici sunt oameni care au fost în vechea guvernare miniștri, au dat întotdeauna, în fiecare zi numai ordine scrise, chiar și când e vorba de treburi de amănunt sau de treburi cotidiene?

Și de aceea s-a ajuns la concluzia că trebuie să distingem între două categorii de măsuri. Cele care sunt banale, obișnuite, cotidiene, mărunte, neimportante și cele care sunt grave și care pot angaja răspunderea ministerului, atât față de piramida interioară cât și-n afară. Și, prin urmare, atunci da, se prevede în mod scris. Și cu asta s-a terminat.

Vă rog, deci, să respingeți aceste amendamente și să mențineți textul. (Aplauze, dreapta sălii.)

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Pilele se fac scris sau oral?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la vot asupra...

Domnule deputat Bălăeț, vă rog foarte mult să vă ocupați locul!

Domnul Emil Teodor Popescu (de lângă banca comisiei):

Vă rog eu să-i dați cuvântul! A vorbit doar de două ori.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ați depășit oricum timpul de 3 minute. Vă rog!

Vă rog, păstrați liniștea!

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Apropo de ideea de cățeluș, pe care a spus-o domnul Popescu, și de fundiță, eu vreau să spun că prin acest articol, într-adevăr, relativizându-se dispoziția ministrului justiției, fie direct, fie prin procurorul general, el transformă într-adevăr instituția Parchetului sau a Ministerului Public într-un cățeluș. Domnul Popescu i-a pus și fundița.

Vă rugăm foarte mult să apreciați ca atare cățelușul, fundița și pe cel care-l poartă după capriciu și, după cum spune un foarte marcant membru al Comisiei juridice, "după voința mușchiului" domniei-sale.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare, în primul rând la acest art.37 de la pct.13, dacă nu mă înșel, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnii deputați Achimescu Victor Ștefan și Dumitru Bălăeț, respins de comisie.

Voturi pentru? Vă rog numărați! 19 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, am avut 144 de deputați în sală.

Din sală:

Acum o oră!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, foarte bine, acum o oră!

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Domnule președinte,

Poate ar fi bine să numărați și voturile pentru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat,

Vă rog foarte mult! Am verificat adineaori.

Deci, a fost adoptat; din 144 de prezenți s-au scăzut 19, da?

Deci, a fost adoptat.

Art.38. Dacă sunt cumva amendamente respinse? Nu sunt.

Ba nu, art.37, supus la vot.

Voturi pentru forma inițiatorului? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Numărați, vă rog!

Deci, 126 de voturi pentru, 26 împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați! 6 abțineri.

Adoptat.

Art.38. Sunt? Domnul deputat Achimescu. Vă rog!

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vorbiți în microfoane!

Domnul Victor Ștefan Achimescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Vroiam să spun că atât acum cât și la comisie, și domnul ministru știe bine, am încercat să-l fac să privească această lege, a cărei paternitate și-o revendică, cu ochii fostului magistrat, pentru că și eu am încercat, de pe aceleași poziții, să privesc această lege, domnia-sa știe foarte bine că până la 1 decembrie 1995 am fost magistrat, deci aproape 15 ani. Nu are nici un fel de conotație politică amendamentul propus de mine și nici amendamentele pe care le-am propus și netrecute în raport și nici cele pe care le voi propune, cu toate că sunt convins de soarta lor.

Apropo de valoarea dispozițiilor date de dânsul, domnia-sa știe, pentru că eu îl consider "un meseriaș", îmi cer scuze pentru limbajul de lemn, dar știe foarte bine că dacă n-ar fi importante, dispozițiile ministrului nu s-ar impune să fie date, pentru că un ministru nu dă dispoziții să se spele geamurile ministerului.

Revin la amendamentul de la 38, alin.2. Este vorba de o propunere de eliminare și aceasta am făcut-o datorită împrejurării că nu consider legal și nici constituțional ca magistrații să fie controlați de către funcționarii din Ministerul Justiției. Întotdeauna am susținut, și domnul ministru știe, și am fost împotriva ideii de asimilare a personalului din Ministerul Justiției cu magistrații, pentru că domnul inspector, sau știu eu ce funcție îndeplinește domnia-sa la ministerul respectiv, nu stă în ședințe de dimineața și până seara, nu redactează, nu scrie minute și nu transpiră pentru fiecare an pe care-l dă sau nu-l dă celui care îi stă-n față și este trimis în judecată.

Încă o dată spun, am încercat să îl fac pe domnul ministru să privească cu ochii fostului magistrat această lege, se pare însă că n-am reușit și, în sfârșit, asta-i situația.

Deci, din acest motiv am propus eliminare acestui text, pentru că mi se pare nejust, cel puțin, neetic, punerea pe un picior de egalitate a unui judecător care are niște atribuțiuni cu un funcționar din Ministerul Justiției.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog! Din partea grupului, da?

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

3 minute!

Domnul Acsinte Gaspar:

Un minut.

Domnule președinte,

Eu am să fiu mai conciliant decât domnul deputat Achimescu, în sensul că aș propune inițiatorilor să elimine din alin.2 al art.38 partea finală "sau prim procurori detașați în Direcția relații cu Ministerul Public și coordonarea strategiei antiinfracționale din cadrul Ministerului Justiției", pentru că, principial, nu este posibil, că ar însemna ca procurorii, care sunt magistrați, să între într-un sistem de relații în care conducerea și controlul activității lor să revină unor funcționari ai Executivului. Or, în această situație, cred că separația puterilor ar fi pe undeva destul de afectată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai este un amendament sau vorbiți din partea grupului? Din partea grupului, domnul deputat Putin.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Vreau, în primul rând, să fac o precizare. Noi nu trebuie să uităm că ministrul justiției este un om politic. Eu și grupul meu, probabil, că ne vom abține, pentru un singur motiv. Este indiscutabil că în justiție sunt multe disfuncționalități, este indiscutabil că justiția are imaginea pe care o are acum și sunt de acord cu marea majoritate a schimbărilor propuse în proiectul depus de Ministerul Justiției. Dar noi nu trebuie să uităm, repet, acel principiu, și anume că ministrul justiției este un om politic. Or, a-i da această putere, ca ministru, ca om politic să poată să intervină direct la un procuror și să-i dea dispoziții ca acesta să înceapă un act de urmărire penală, ca acesta să finalizeze urmărirea penală, ceea ce înseamnă că să poată lua și niște acte, cum ar fi acelea de percheziție, de arestare, mie mi se pare că este un instrument prea puternic, un instrument care n-ar trebui să fie acordat unui om politic.

Și pentru aceasta, eu consider că ar fi mai bine ca... sunt de acord cu amendamentul propus de domnul Achimescu, în sensul de a fi eliminat. Este, dacă vreți, vorba de a ne păzi, pentru că puterea nu este eternă. S-ar putea să vină alte forțe politice la conducerea țării, s-ar putea să vină niște extremiști și atunci această putere, într-adevăr, va fi folosită împotriva democrației.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Adrian Vilău.

Domnul Adrian Vilău:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor colegi,

Am intervenit în numele grupului la acest punct, pentru că, în primul rând, așa cum se prezintă lucrurile de către unii colegi, nu reușim decât să ne facem în continuare o imagine foarte proastă.

Eu cred că este în interesul oricărui om politic, și în primul rând al Parlamentului, ca atunci când vorbim de omul politic să nu mai vorbim la modul peiorativ. Eu cred că România poate să ajungă acolo încât un ministru al justiției, chiar dacă este un om politic, să poată să facă, prin dispozițiile sale, un act de dreptate.(Aplauze, deputați majoritate.) Nu înseamnă că dacă avem un om politic în fruntea unui minister, avem o persoană care luptă împotriva intereselor naționale sau, dacă doriți, a intereselor de justiție.

În al doilea rând, cred că nu este bine să discutăm foarte mult asupra acestui punct fără a avea în vedere și următorul lucru. Chiar dacă este o dispoziție venită de la ministrul justiției, și magistrații se supun legii. Deci, să terminăm cu ideile că ordinele ilegale sau abuzive trebuie respectate. Trebuie să creăm acea demnitate printre magistrați, care să le permită să refuze îndeplinirea acelor ordine care sunt în afara legii și a Constituției.

Mulțumesc! (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Valeriu Stoica, din partea inițiatorului. Vă rog!

Domnul Valeriu Stoica:

Îi mulțumesc domnului deputat Vilău pentru că a reușit să-mi creeze o imagine mai agreabilă, înțeleg că până în momentul de față, ca ministru al justiției, fiind om politic, eram perceput ca un fel de monstru. Eu vă mulțumesc, domnule deputat Vilău, că ați reușit să-mi umanizați un pic imaginea! Și vreau să vă spun un lucru. Indiferent de cine va fi ministrul justiției, există mecanismele constituționale și legale pentru a cenzura orice fel de abuz din partea oricărui om politic.

Vreau să vă reamintesc, doamnelor și domnilor deputați, că ministrul justiției, ca om politic, este responsabil în fața Guvernului, este responsabil în fața Parlamentului, există un control pe care dumneavoastră îl exercitați asupra Executivului. La rândul său, Parlamentul este cenzurat de alegători. Există un control care este normal și este firesc să existe. În afara oricărui control se nasc abuzurile. Nu ministrul justiției este cel care nu-i supus controlului, ministrul justiției, dimpotrivă, este controlat și politic și juridic.

Dimpotrivă, în momentul de față, există o sferă a puterii care scapă oricărui control. Și această sferă este sfera parchetelor. S-a creat în România o zonă în care, în interiorul puterii, este posibil să se ia orice fel de dispoziție, orice fel de măsură, neexistând nici o posibilitate de control. Ceea ce propunem noi prin această lege este ca și asupra parchetelor să se exercite un dublu control. Mai întâi este vorba de controlul judiciar, care se exercită asupra actelor prin care parchetul trimite în judecată sau prin care parchetul reușește să declanșeze un proces și, deci, face posibil controlul judiciar. Există, însă, o sferă foarte largă a activității parchetelor care nu este supusă cenzurii juridicare. Această sferă foarte largă de activitate a parchetelor, dacă nu este supusă nici unui fel de control, riscă să permită manifestarea abuzurilor. Eu nu spun că ministrul justiției, indiferent care ar fi el, n-ar putea să săvârșească un abuz. Abuzurilor ministrului justiției, însă, pot fi cenzurate. De exemplu, un abuz al ministrului justiției poate să dea naștere unor întrebări, unor interpelări în Parlament. Dacă face o greșeală mare, este posibil să se inițieze o moțiune sau o moțiune de cenzură împotriva Guvernului din care face parte ministrul de justiție.

În momentul de față, pentru gafele pe care le fac, eventual, magistrații din parchet nu există nici o cale de control. Iată de ce, vă rog să înțelegeți că această atribuție de control, exercitată pentru respectarea legii și nu împotriva legii, este absolut necesară. Dacă țineți la principiul legalității, doamnelor și domnilor, atunci să votăm acest text de lege și să respingem amendamentul propus.

Vă mulțumesc. (Aplauze, deputații majorității.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trecem la vot... Doriți să luați cuvântul? Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

N-am nici un interes să iau cuvântul să mă aflu în treabă.

Ne vom întâlni mereu cu această problemă de principiu, când procurorul declanșează și trage săgeata din arc, toate activitățile lui le verifică instanțele. Când procurorul nu trage săgețile din tolbă și nu trage săgeata din arc, el nu este controlat deloc, acum. Când Constituția prevede "sub autoritatea ministrului", cum am zis, nu este vorba aici numai de un joc de cuvinte sau o frază agățată, acolo. Aduceți-vă aminte că domniile-voastre vă prevalați întotdeauna, când erați în cealaltă poziție, "vai, Constituția, vai, uite ce prevede". Și noi spunem: "exact asta prevede Constituția". Dar nu s-a dezvoltat în lege acest rol când este vorba de "omitendo". Sunt sute și mii de procurori care nu declanșează urmăriri penale. El are inculpatul în față și nu dă rechizitor. Acest fapt că nu dă rechizitor, deci refuzul de-a executa ceva, trebuie să-i fie comandat de cineva.

Acum, mă adresez cu multă dragoste colegului nostru, domnul Emil Putin, care a luat cuvântul, care cuvânt în Parlament este important. Prin urmare, ceea ce prevede acum legea este dreptul pe care trebuie să-l aibă ministrul de Justiție de a da ordin să înceapă urmărirea penală, nicidecum de-a aresta pe cineva. Și în momentul de față procurorul general, sau procurorul subordonat, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de lege, poate să aresteze pe cineva sau să-l trimită în judecată în stare de libertate. Aceasta este o opțiune pe care o are procurorul, indiferent de ministrul de justiție.

Discuțiunea este, însă, că urmărirea penală propriu-zisă, nu este însoțită automat și de măsura arestării, urmărirea penală nu începe. Și sunt mii de cauze pe rol care zac la Poliție sau zac la Procuratură și nu să dă, nu se dă rechizitor. Și dacă nu dă rechizitor înseamnă că nu sunt trași în țeapă cei care trebuie trași în țeapă. Despre asta e vorba! Și-acuma, dintr-odată, protestăm. Și eu spun că e normal ca și pe procurorul general să-l controleze cineva, fiindcă ați văzut că domnul procuror general este foarte îndrăgostit când e vorba de recursurile în anulare împotriva proprietarilor, dar nu e îndrăgostit când e vorba de apărarea legii și de recursuri în legătură cu dosarele în legătură cu alte pricini penale, foarte multe și nu le mai discut.

Prin urmare, paznicul legii trebuie să fie același. El trebuie să vegheze ca toți să fie trimiși în judecată dacă trebuie și nimeni să nu fie trimis în judecată dacă nu trebuie. Acesta este scopul procesului penal, declarat "expresis verbis" în lege. Acum, de ce să protestăm dacă în loc să fie un controlor or să fie doi controlori, așa fel încât să-l controleze și pe primul controlor cineva. Aici este toată discuțiunea. Și vor mai urma texte, de aceea fac acum această discuție, pentru ca să fim în clar de ce vor fi texte, în continuare, care-i conferă prerogative ministrului de justiție, la recomandarea ministrului, la recomandarea ministrului și vor fi de nu știu câte ori. Pentru că, până acum, puterea judecătorească vrea să se nască singură "par soie meme", ca pasărea Phoenix, din cenușă. Nu se poate! O să discutăm la timpul cuvenit, când vor veni textele.

Vreau însă să spun colegilor mei și doamnei Afrăsinei îndeosebi, vreau să-i spun cu toată dragostea și respectul. Să știți că la comisie... Mă auziți, doamnă? Cred că se aude foarte bine!... La comisie, am o stenogramă a mea proprie, pe care puteți s-o verificați, coroborată cu stenograma oficială, au fost persoane care au vorbit și de 11 ori, și de 15 ori, și de 17 ori și i-am dat voie domnului Bălăeț și tuturor invitaților, și s-a vorbit mult, și la mine pumnul nu e rănit. Dar să știți că la domnul Știrbu, când conducea comisia, avea răni la pumn de cât ne băga pumnu-n gură și zicea "ajunge cu discuțiile. Votul!".

Prin urmare, să știți că am fost profund democratici la comisie.

Vă rog să nu mă credeți dar să verificați!

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

De multe ori contează tonul, nu votul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Știu eu că "C'est le ton qui fait la musique", dar...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să nu purtați discuții!

Domnul Emil Teodor Popescu:

Nu, nu, eu nu am nimic împotrivă să discut, însă de multe ori contează foarte mult și modul cum spui sau nu spui. Văd că dumneavoastră tot timpul mă contraziceți, tot timpul sunteți supărată pe ceva. Nu văd de ce!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos! Timpul ! Trecem la vot.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Vă rog să votați textul așa cum este. Abia acum intrăm în legalitate prin raport cu Constituția.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Achimescu Victor Ștefan și respins de comisie și inițiator.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! 34 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 108.

Abțineri? Vă rog să numărați! 5 abțineri.

A fost respins acest amendament.

Trecem la votul articolului...

...Nu am fost atent la ce-ați spus. Vă rog de la microfon!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu am propus ca din partea finală a alin.2 să se elimine fraza referitoare la procurorii care sunt detașați în Ministerul Justiției, iar restul textului să rămână.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar nu am găsit textul în amendamentele comisiei. Este? Se află?

Deci, a fost respins primul amendament al domnului deputat Achimescu.

Amendamentul de eliminare propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați! Vă rog să țineți mâinile sus, pentru că sunt colegi care nu votează nici pentru, nici contra, ori, nu-i normal. 22 voturi pentru. Ați numărat și acolo? 24.

Voturi împotrivă? 118.

Abțineri, vă rog? 2 abțineri.

A fost respins.

Vă supun spre aprobare art.38, în ansamblul său, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? 120.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați! 22.

Abțineri, vă rog! 3 abțineri.

A fost adoptat în forma inițiatorului.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 19:18
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro