Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
19-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 18-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 1997

7. Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.41 din 1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și a Societății Române de Televiziune.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vom trece la nr.crt. 60 din raportul comisiei, unde am rămas data trecută.

Am rugămintea ca inițiatorii, împreună cu membrii comisiei să vină la microfon să spună dacă au reușit să definitiveze textul respectiv.

Deci, este vorba de art. 45.

Domnul deputat Badea. Vă rog.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Inițiatorii, după consultări cu comisia și cu Ministerul Finanțelor, vă propun următorul text al art. 45: "Anual, prin Legea bugetului de stat, se alocă Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune fondurile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, inclusiv a celor pentru achiziționarea din import de echipamente și piese de schimb.

De asemenea, de la bugetul de stat, se alocă fondurile necesare Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune pentru utilizarea stațiilor de emisie, radioreleelor și a circuitelor video și fonice aferente, numărului de programe și ore de emisie prin care se asigură satisfacerea îndeplinirii sarcinilor de servicii publice. Se asigură îndeplinirea mandatului de serviciu public al celor două societăți.

Prețurile și tarifele maxime pentru utilizarea spațiilor de emisie, radioreleelor și a circuitelor video și fonice se stabilesc anual, în condițiile legii, înaintea definitivării proiectului Legii bugetului de stat."

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, acesta este textul propus de comisie.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. În prima frază s-a reluat textul propus de dumneavoastră, în a doua...

Domnul Acsinte Gaspar:

N-am înțeles de ce inițiatorii au renunțat la partea finală a acestui articol: "Orice alte cheltuieli se acoperă din venituri proprii".

Deci, n-am înțeles pentru ce considerente inițiatorii au renunțat la partea finală a acestui articol, și anume, la textul următor:"Orice alte cheltuieli se acoperă din venituri proprii".

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu. Acela se păstrează. A fost vorba de alineatele până la acest alineat.

Deci, cu păstrarea acestui alineat.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Noi am mai avut această discuție sau, mai precis, am început-o la un moment dat, și n-aș vrea să repet toate argumentele, dar ultimul paragraf, cel cu prețurile care se stabilesc anual, trebuie scos.

Este un paragraf care, pe de o parte, limitează posibilitatea acelora de negociere a unor tarife și, al doilea rând, vă spun încă o dată, atât Regia Autonomă de Radiocomunicații se va privatiza într-un termen foarte scurt, cât și faptul că există și alți deținători de rețele particulare, ne face acest text să fie nelucrativ.

Cui să-i pui preț? Cui să-i stabilești preț? Unor rețele particulare? Nu se poate. Deci, textul ăla nu are nici un sens.

Am stabilit faptul că le dăm o sumă maximală în alineatul precedent. Nu are rost să mai discutăm de prețuri stabilite la niște societăți comerciale private.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gavra. Urmează domnul deputat Márton.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Să dea răspuns....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Cele spuse de domnul Sassu sunt adevărate. Noi, însă, trebuie să luăm o decizie politică și vă rog să fiți atenți. Aici sunt două posibilități: ori anual fixăm prețul și obligăm ca nimeni să nu modifice prețul în decursul anului respectiv, ori obligăm Guvernul ca să intervină ori de căte ori este nevoie pentru rectificarea bugetului, pentru ca sumele necesare funcționării Televiziunii să se poată plăti. Că dacă una din cele două soluții nu le adoptăm noi, atunci oricând poate ajunge ori Radiodifuziunea, ori Televiziunea în situația în care i să mărește prețul de către orice furnizor la aceste servicii, Guvernul nu-i dă banii și, în noiembrie, își închide porțile - nu mai emite. Deci, cumva, pe cineva trebuie să obligăm prin lege: ori prețul să fie fix, ori Guvernul, în mod obligatoriu trebuie să-și rectifice bugetul.

Mie personal mi-e indiferent care dintre cele două variante le alegem, dar trebuie să alegem. Este o decizie politică.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Deci, în final, în redactarea prezentată de către domnul deputat Badea, textul acestui articol va avea patru alineate, ultimul se conservă din textul prezentat în raport, ceea ce a ridicat ca problemă domnul deputat Gaspar.

Domnul deputat Márton are dreptate și trebuie găsită o soluție în corpul legii pentru a rezolva într-o alternativă sau alta această solicitare de perspectivă.

Sigur că, în vechiul text sau în textul propus deocamdată de către comisie se spune că diferențele de prețuri pe care le evidențiază costurile din timpul unui an pentru plățile respective, se pun de acord de către Ministerul Finanțelor și, sigur, de către Ministerul Comunicațiilor. Practic, domnule deputat Márton, ar trebui ca la nivelul Guvernului, cele două segmente - finanțe și comunicații - să se pună de acord. Dar, ar fi bună, totuși, o prevedere, aveți dreptate în acest text, în care să se spună că "se aprobă un preț pe întregul an, sau diferențele de prețuri de la un trimestru sau de la un semestru la altul se acoperă din sume bugetare". Deci, trebuie una dintre variante să fie stipulată aici.

Intrebarea pe care o pun eu, însă, atât comisiei, cât și inițiatorului este următoarea: din textul rezultat în momentul de față, propus de inițiator, acceptat, am înțeles de către comisie, nu rezultă cine plătește datoriile de 60 de miliarde ale Televiziunii Române, acumulate până acum, sub conducerea acestui consiliu director interimar? Deci, sunt 60 de miliarde, prin buget s-au alocat sumele necesare pentru a plăti aceste instalații, spații, relee și așa mai departe, nu s-au plătit (de ce nu s-au plătit?), înseamnă că banii au fost deturnați în alte scopuri, nu știm în ce scopuri, și până acum era valabil ultimul alineat, că din fonduri proprii se acoperă celelalte cheltuieli interne, de salarizare și așa mai departe, de extindere a programelor sau de realizare a programelor de către Televiziune. Ce se întâmplă cu această datorie? Eu am următoarea propunere și o supun atenției atât inițiatorului, cât și comisiei.

În textul acestei noi legi, prin modificare, noi trebuie să stipulăm foarte clar ce se întâmplă cu datoria publică a Televiziunii Române, întrucât ea se află, conform ordonanței guvernamentale emise, în fază de lichidare economică și financiară. Este falimentară. Ori se declară falimentul ei și se reorganizează, ori, dacă nu, să ni se spună foarte clar - și noi trebuie să spunem în textul legii - suntem la acest moment în care datoria există și este neacoperită - de unde se va acoperi această datorie publică, pentru că plățile sunt restante la agenții economici care realizează servicii în cadrul Ministerului Comunicațiilor pentru Televiziune, relee și așa mai departe.

Propunerea mea este următoarea: eu nu sunt de acord - am vorbit și cu ministrul finanțelor - ca această datorie de 60 de miliarde să fie recuperată prin bugetul de stat. Ar fi pur și simplu o nerozie. Nu sunt bani pentru a acoperi greșelile săvârșite de actualul Consiliu director interimar ilegal de la Televiziune. Ca atare, răspunderea juridică și răspunderea administrativă pentru gestionarea fondurilor alocate de la buget până acum, prin acel buget consolidat și rectificativ, rămâne să o aibă Consiliul director interimar numit la Televiziune.

De aceea, domnule președinte, vă rog să veniți cu o propunere foarte clară - pentru că datoria este datorie și trebuie plătită - cine plătește, cine suportă aceste daune efective de 60 de miliarde, acumulate în 6 luni de zile? Dacă doriți dumneavoastră, domnule președinte, eu sunt de acord să extindem pe cei 7 ani de zile și celelalte 40 de miliarde. În total este vorba de 100 de miliarde de lei.

Acești bani nu există. Datoriile trebuie plătite. Cine și pentru ce își asumă răspunderea în legătură cu această gestionare?

Doi. Eu am cerut și o să vină la comisie la dumneavoastră, Birourile permanente, să facă o anchetă parlamentară asupra gestionării de ansamblu a Televiziunii Române. Comisia de specialitate - cum îi spuneți dumneavoastră - se cheamă Comisie permanentă a Camerei Deputaților, deci, Comisia pentru arte, cultură, mass-media a Camerei Deputaților, trebuia să facă acest lucru de mult. Ce va face comisia în acest caz? Pentru că trebuie o anchetă parlamentară, nu este suficient să fie demisă doamna Pippidi, ci trebuie să și răspundă pentru ceea ce a făcut până acum la Televiziune.

Așa scrie legea, așa scrie ordonanța emisă de Guvern în această vară.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Bun.

Fiind la art. 45, eu vreau să vă rog să fiți atenți - deci, vă solicit atenția tuturor. O să trec la votarea pe alineate a acestui articol, pentru ca să vedem exact unde rămân lucrurile în divergență.

Domnul deputat Zoner, dacă aveți amendamnete la acest articol și la textul propus de inițiatori?

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule vicepreședinte,

Eu n-am venit cu un amendament, dar vreau să-i atrag atenția domnului deputat Gavra că noi discutăm un proiect de lege, legea dispune pentru viitor. Se va alege un nou Consiliu de administrație și problemele celelalte vor fi rezolvate. Dar, tocmai asta vroiam să spun, că este cazul să trecem la discutarea articolului și la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La primul alineat, în forma propusă de inițiator, ca urmare a unui amendament făcut de domnul deputat Acsinte Gaspar, și care sună așa: "Anual, prin Legea bugetului de stat se alocă Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, fondurile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, inclusiv a celor pentru achiziționarea din import de echipamente și piese de schimb". Deci, acesta este textul primului alineat.

Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă informez că cvorumul nostru de lucru este astăzi de 143 și, în momentul de față, în sală, se află 151 de colegi. Deci, suntem la limita cvorumului de lucru, dar putem să funcționăm.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cine a numărat?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra, m-am ocupat eu de lucrul acesta, având în vedere că domnii secretari astăzi nu pot să mă ajute din motive obiective.

Al doilea alineat, care sună așa: "De asemenea, de la bugetul de stat se alocă fondurile necesare Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune pentru utilizarea stațiilor de emisie, a radioreleelor și a circuitelor video și fonice aferente numărului de programe și ore de emisie prin care să se asigure îndeplinirea mandatului de serviciu public al celor două societăți".

Este un text care este convenit. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3. Domnul domnul deputat Sassu... Comisia, sunteți atenți? Domnul deputat Sassu a propus eliminarea lui.

Vă mențineți propunerea?

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Am o propunere de modificare a alineatului pe care-l aveți în raportul nostru, pentru că domnul Sassu a propus eliminarea acelui alineat care a fost propus de către Ministerul Finanțelor, am înțeles, deci, ca atare, deocamdată nu ne aflăm la discuția acelei propuneri ci este o variantă la alineatul pe care-l aveți dumneavoastră în față, la pag.21. "Acoperirea diferenței dintre fondurile alocate de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile alin.1 și tarifele practicate în conformitate cu legile în vigoare va fi avută în vedere cu prioritate la rectificările bugetare". Deci, aceasta este propunerea mea pentru acest alineat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Sassu, ați ascultat propunerea domnului deputat Márton, vă rog să vă expuneți punctul de vedere, ca să văd ce supun la vot.

Rog colegii care au diverse probleme să înceteze această foială, să-și ocupe locurile în sală și nu pe culoare pentru că, altminteri trec la un apel nominal, chestiune care este deosebit de neplăcută, mie, cel puțin, îmi este deosebit de neplăcută și încerc s-o evit pe cât posibil.

Domnul Alexandru Sassu:

În principiu, aș dori să avem un punct de vedere al Comisiei de buget-finanțe sau al unui finanțist, pentru că problema este destul de delicată. De a discuta despre o rectificare a bugetului într-o lege mie mi se pare ușor hazardat. Rectificarea poate să fie, poate să nu fie. Noi nu putem prevede că anual vor fi una-două sau trei rectificări. Sigur că textul, în sine, este mai bun decât cel care exista înainte, care limita prețurile de la începutul anului și, spun încă o dată, va fi vorba, începând cu anul viitor, de societăți comerciale private, nu de societăți comerciale de stat, cărora să le impui un anume comportament.

Dar, dacă cei de la Finanțe sunt de acord că putem pune într-un text de genul acesta problema unei rectificări, atunci, sigur, soluția este acceptabilă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De la Ministerul de Finanțe este cineva? De la Comisia de buget-finanțe? Domnule președinte al Comisiei de buget-finanțe, Decebal Traian Remeș, vă rog!

I-am dat cuvântul domnului Remeș, vă dau și dumneavoastră cuvântul. Domnul deputat Vida de la Comisia economică.

Domnul Iuliu Vida:

Eu consider că în așa fel trebuie textul formulat ca în mod obligatoriu să fie acoperită de la bugetul de stat, fiindcă, dacă lăsăm numai această perspectivă de acoperire pe seama unor rectificări atunci, pur și simplu, de la bun început, punem într-o situație falimentară aceste societăți.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc!

Domnul deputat Decebal Traian Remeș, președintele Comisiei buget-finanțe. Vă rog!

Domnul Decebal Traian Remeș:

Vă rog să ne permiteți să ne retragem, colegii din comisie, și să ne formulăm un punct de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. În cazul acesta, vă rog... câte minute vă sunt suficiente? 10 minute. Peste 10 minute reluăm lucrările. Am să am rugămintea, având în vedere că suntem la limita cvorumului de lucru, să nu mă puneți în situația unui apel nominal, peste cele 10 minute.

- După pauză -

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am să rog liderii de grupuri să cheme componenții grupurilor la lucrări, înapoi.

Domnul Florin Georgescu (din bancă):

Nu aveți secretari?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Unul dintre ei are o problemă, iar pe celălalt trebuie să-l aduc aici.

Onorați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a continua dezbaterile noastre!

Rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala, pentru ca să putem numărăm ca lumea voturile!

Vă rog să vă ocupați locurile în sală! Rog persoanele care nu sunt deputați să părăsească sala de ședințe și să se ducă la loje, la etaj! Rog inițiatorul să prezinte textul alin.3, așa cum a fost convenit cu Comisia de buget-finanțe și Comisia economică.

Rog chestorii să își facă datoria și împreună cu liderii de grupuri să-i aducă pe colegii dumneavoastră de pe culoarele de pe unde sunt, ca să putem să continuăm.

Inițiatorul, vă rog să prezentați textul convenit pentru alin.3, la nr.crt.60 din Raportul Comisiei.

Deci, domnul deputat Decebal Traian Remeș, președintele Comisiei de buget-finanțe.

Domnul Decebal Traian Remeș:

Domnule președinte,

Comisia de buget-finanțe nu are o soluție de propus, dacă nu se revine asupra formulării articolului. Corelarea dintre fonduri și îndeplinirea mandatului public nu acoperă cerința noastră, deoarece la fiecare rectificare de buget se pot asigura surse dar se poate modifica, concomitent, și mandatul de serviciu public, prin reducerea timpilor.

De aceea, noi credem că o soluție posibilă ar fi revenirea la forma inițială a art. 45, cu trei modificări: excluderea sintagmei "inclusiv a celor valutare", a sintagmei "datorate agenților economici" și a alin.2 de la acest articol.

Deci, ar rămâne: "Prin Legea bugetară anuală se aprobă fondurile de la bugetul de stat alocate Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare, pentru achiziționarea de echipamente și piese de schimb de radio și televiziune, precum și, integral, fondurile necesare utilizării stațiilor de emisie, radioreleelor și circuitelor video și fonice din sistemul comunicațiilor".

Alin.2 se exclude și rămâne ca alin.2 fostul alin.3: "Orice alte cheltuieli se acoperă din veniturile proprii".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, am notat propunerea Comisiei. Deci, ca să se revină asupra voturilor anterioare, vom decide imediat, după ce vom asculta punctul de vedere al inițiatorului.

Domnul deputat George Șerban de la inițiatori.

Domnul George Șerban:

Inițiatorii sunt de acord cu varianta propusă de Comisia de buget-finanțe, cu o modificare preluată de la inițiativa domnului Gaspar. Deci, textul să înceapă, conform tehnicii juridice cu "Anual, prin Legea bugetului de stat se alocă fonduri Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune..." și textul curge mai departe.

Cu această modificare, suntem de acord cu varianta propusă de Comisia buget-finanțe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Nu aș vrea să ne cramponăm de faptul că s-a votat un articol sau un alineat, dar textul în sine nu elimină problema de la care am început să discutăm și anume faptul că bugetul de stat va trebui să acopere orice cheltuieli va crede conducerea Radioului sau a Televiziunii că trebuie să le facă. Și avem exemplul a două canale, absolut ineficiente din punctul de vedere al audienței, pe care bugetul de stat trebuie să le plătească. Este vorba de "România cultural" și "România tineret" de la Radio, care au audiență undeva sub 5% și pe care le plătim, indiferent ce se întâmplă acolo. Astfel de lucruri nu pot continua permanent. Or, textul acesta spune că noi trebuie să plătim aceste canale.

Vă mai spun încă o dată că corelarea cu Legea audiovizualului ne poate duce la absurd, la faptul că va trebui să plătim oricâte canale de televiziune și oricâte frecvențe de radio vor dori cei de la consiliul de administrație să ia. Lucrul acesta nu este eficient și nici nu este un punct de vedere managerial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ce propuneți, ca să știu ce supun la vot.

Domnul Alexandru Sassu:

Eu rămân la propunerea ca textul votat până acum să fie cel care să rămână plus eliminarea ultimului paragraf, care nu are nici un sens, cu stabilirea unor prețuri pe un an întreg.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am să rog inițiatorul să vină până la mine, pentru ca să găsim o soluție ca să putem ieși din această situație.

Bun. În legătură cu propunerea domnului deputat Sassu, rog inițiatorul să-și spună punctul de vedere, după care am să rog Comisia să-și spună punctul de vedere.

Domnul deputat Sassu a făcut propunerea ca cele două texte votate să rămână și față de propunerea comisiilor de buget-finanțe și economică, împreună cu a dumneavoastră, să se revină la textele deja votate pentru alin.1 și 2 și să se renunțe la alin.3.

Vă rog să vă expuneți punctul de vedere. Poate aveți o formulare care să meargă către o unificare a părerilor. Vă rog!

Domnul George Șerban:

Deocamdată am mandatul din partea inițiatorilor să susțin menținerea propunerii anterioare de acoperire a cheltuielilor necesare folosirii radioreleelor și a celor pentru dezvoltare, având în vedere că, în ultimă instanță, atribuirea acestor fonduri se face de către Parlament. În ultimă instanță, noi, aici, în Parlament hotărâm cât se poate dezvolta, câte canale și câte programe poate să dezvolte Radiodifuziunea sau Televiziunea Română și, ca atare, nu există, după opinia noastră, pericolul supradezvoltării și apariției unor cheltuieli inutile.

Deci, rămânem la varianta noastră, varianta propusă de Comisia buget-finanțe, însușită de către inițiatori.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sassu, după care am să cer părerea Comisiei.

Domnul Alexandru Sassu:

Nu este așa! Dezvoltarea societăților privește direct Consiliul de administrație, Parlamentul nu are nici un amestec în acest loc, poate face două lucruri: alocarea de fonduri și controlul parlamentar, în conformitate cu legea. Nu are nimic de spus în ceea ce privește dezvoltarea societății.

Deci, nu avem cum limita acest lucru decât prin această armă, care este bugetul de stat.

Pe de altă parte, eu, totuși, aș vrea, dacă se poate, să nu inventăm texte pe loc, aici, și la un moment dat să ni se pară tuturor foarte bune și să constatăm că sunt, eventual, foarte proaste mai târziu și să începem să modificăm legea, să trecem peste acest alineat, să continuăm dezbateruile până unde putem, oricum, cred că astăzi nu vom putea da votul final, ca până luni sau marți, când este următoarea întâlnire a plenului pe temă, comisia de specialitate cu Comisia de buget-finanțe, cu Ministerul Finanțelor și, mă rog, cu cine mai vrea să discute, să găsească o soluție care să fie cea propusă plenului, pentru că, spun încă o dată, acum suntem în pericol de a propune niște texte care să fie total neeficiente.

Mulțumesc!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea Comisiei, domnul academician Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Am consultat colegii din comisie în legătură cu formula pe care trebuie s-o adoptăm. Dacă mergem pe ideea de a consulta, în continuare, pe cei de la Ministerul Finanțelor, a face apel la alte comitete și "comiții", evident vom afla alte și alte puncte de vedere și nu vom urni lucrurile din loc. Parlamentul, dacă va simți nevoia, să intervină, pentru că Televiziunea și Radioul sunt în subordinea noastră, va lua măsurile necesare.

În aceste condiții, pentru a fi operativi și pentru a face ceea ce se poate face real, "mai binele este dușmanul binelui", deocamdată atâta putem să facem, să urnim această lege, s-o punem în mișcare și eu cred că soluția la care a ajuns Comisia de buget-finanțe împreună cu Comisia noastră este soluția pe care trebuie s-o votăm.

Dacă se vor ivi necesități economice, financiare, evident, le vom aduce în fața Comisiei.

În concluzie, propun să votați versiunea pe care v-a citit-o reprezentantul de la finanțe.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule vicepreședinte,

Domnilor colegi,

Eu sunt de acord cu soluția pe care a propus-o domnul deputat Sassu. Dacă până la finalul lucrărilor de astăzi, la orele 12,30, nu se vine cu o soluție care să se prezinte ca și text final la acest articol, până acum este o situație confuză sau de totală confuzie. Comisia buget-finanțe, bănci a Camerei Deputaților a venit cu o soluție în care elimină o parte, conservă altă parte; inițiatorii, de acord cu o parte, elimină altă parte; Comisia ne spune să mergem pe o soluție, nu știu care este aceea, că e foarte confuză. Cea mai bună soluție, cea mai înțeleaptă, este, pentru că, oricum, astăzi nu votăm, pe ansamblu sau nu dăm votul final la această lege, până luni, Comisia buget-finanțe, care este comisia permanentă care trebuie, efectiv, să vină cu soluție din punct de vedere de specialitate la acest capitol, împreună cu Comisia de arte, cultură și mass-media o să vină, probabil, cu un text comun, redactat cum este necesar.

Pentru că, domnule președinte Țepelea, trebuie să ieșim din impas. Nimeni nu se opune adoptării legii. Dar dacă ieșim dintr-un impas care este de 7 ani sau de 7 luni sau este de mai mult timp, nu putem ieși oricum din impas, haideți să ieșim bine și legal din acest impas.

Domnul deputat Sassu a venit cu o soluție înțeleaptă. Întruniți-vă cele două comisii, dacă nu astăzi, luni, este timp suficient, că marți reluăm dezbaterile și veniți cu un text clar la acest articol.

Doi. Domnule președinte, eu am venit cu o propunere tot la acest articol și de aceea susțin amânarea. Am cerut un control de specialitate din partea Ministerului Finanțelor și a Curții de Conturi asupra gestiunii, sigur, mai mult financiare dar și patrimoniale, a Televiziunii. Am un amendament la acest capitol. Dacă dumneavoastră doriți, comisia, să îl luăm acum în discuție, la acest articol, de acord, dacă nu, atunci la ultimul Capitol V - "Dispoziții finale și tranzitorii", pentru că nu putem, domnule Rădulescu Zoner, să mergem la infinit cu acoperirea unor ilegalități. Numim un nou Consiliu de administrație, dar nu vedem ce s-a făcut până acum. Pentru că, altfel, corupția se mișcă ca și la Cotroceni!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Gavra, am înțeles, textul acesta, care este propus de comisiile reunite o să vedem cum facem cu el.

Domnul deputat Florin Georgescu. Vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu înțelegem care este tema acestei dispute atât de aprinse, pentru că în ceea ce se propune de către comisiile reunite - buget-finanțe, bănci, pe de o parte și Comisia de mijloace de informare în masă, nu se face decât să se procedeze așa cum se procedeazp în toate cazurile cu televiziunile publice, și anume se acordă acestora un anumit sprijin, după măsura posibilităților, resurselor statului, pentru ca aceasta să funcționeze în interesul cetățenilor. Suportul, sprijinul, în cazul de față, este materializat în subvenții acordate de stat pentru două destinații, și anume: pentru unele cheltuieli necesare modernizării echipamentului specific Societății de Televiziune și de Radiodifuziune și, pe de altă parte, suportarea unor cheltuieli care sunt de pondere în cadrul serviciilor prestate de aceste două societăți și anume cele privind releele de transmisie.

Este un mod uzual de a se proceda, se procedează și în alte țări, așa se procedează și astăzi. Deci nu vedem care este impedimentul pentru a se adera la textul propus de colegul nostru, domnul deputat Remeș, președintele Comisiei de finanțe, cu acordul Comisiei de mijloace de informare în masă, cultură ș.a.m.d.

În altă ordine de idei, ceea ce solicită domnul deputat Gavra, și anume un control gestionar la Societatea de Televiziune, aceasta reprezintă obiectul unui alt demers care nu poate constitui subiectul acestei legi. Controlul la televiziune se face în baza Legii finanțelor publice, se face de către Curtea de Conturi, de către Ministerul Finanțelor, există mecanismele și instituțiile care să procedeze la asemenea verificări și nu putem să introducem aici un amendament, iar dacă este numai o tergiversare tactică, aceasta de a amâna votul și exprimarea noastră asupra acestui articol pe săptămâna viitoare, să ni se spună în mod deschis pentru că, dincolo de modul cum sunt numiți reprezentanții în Consiliul de administrație, problema financiară este una dintre problemele esențiale ale acestei legi și nu vedem care sunt motivațiile pentru care nu se acceptă ca, dincolo de veniturile proprii, din abonamente, din reclamă, publicitate ș.a.m.d., televiziunea publică, pentru a informa corect, pentru a informa o masă largă de cetățeni în legătură cu diferite probleme de interes public, să primească un anumit sprijin de la stat. Sprijin, pentru ce? Pentru relee și, dacă mai sunt bani, pentru modernizare. Deci, modernizarea este reziduală, este secundară. Prima destinație este aceasta pentru plata releelor de transmisie, care este foarte costisitoare și dacă mai sunt bani, în anumite limite stabilite prin prioritățile televiziunii, se poate asigura de la buget și modernizarea echipamentelor proprii de transmisie.

Deci, noi, PDSR-ul, vă propunem să fiți de acord cu această formulare, pentru că este uzuală, este normală și este spre binele tuturor celor care privesc la televiziunea publică națională.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La propunerile celor trei comisii privind formularea de text a acestui articol, eu vă voi supune totuși spre aprobare astăzi. Inițiatorii și comisiile au avut tot timpul în cursul zilei de ieri să găsească o formulare corectă și cred că dacă mai stăm încă două zile nu se va găsi o formulare mai bună decât cea care este la ora actuală propusă și pe care eu voi încerca să v-o supun spre aprobare.

Vă rog frumos să fiți atenți, pentru că trecem la votare, da?

Deci, primul alineat al acestui articol, o să încerc eu să-l formulez în așa fel încât să conțină elementele care au fost prezentate de domnul deputat Remeș, care reprezintă punctul de vedere al celor trei comisii reunite.

Primul alineat: "Anual, prin Legea bugetului de stat, se alocă Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune fondurile necesare pentru acoperirea unor cheltuieli de dezvoltare pentru achiziționarea de echipamente, piese de schimb...", piese de schimb rămâne "de radio și televiziune"? Parcă nu.

Domnul George Șerban (din loja comisiei):

Nu, nu se dau.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta se scoate, da?

Deci: "...pentru achiziționarea de echipamente și piese de schimb, precum și integral fondurile necesare pentru utilizarea stațiilor de emisie a radioreleelor și a circuitelor video și fonice. Orice alte cheltuieli..."

Domnul Márton Árpád Ferenc (din loja comisiei):

Din sistemul de comunicații.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"...fonice din sistemul comunicațiilor". Deci: "...video și fonice din sistemul comunicațiilor".

Vă supun spre aprobare acest alineat în forma aceasta.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă!

6 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat primul alineat în forma prezentată de mine în sinteza celor propuse de comisiile reunite.

Al doilea alineat: "Orice alte cheltuieli se acoperă din venituri proprii". Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost adoptat și acest al doilea alineat.

Vă supun spre aprobare nr.crt.60 referitor la art.45 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în condițiile cvorumului de lucru acest nr.crt.60.

Nr.crt.61 referitor la art.52 din lege. Intervenții?

Domnul deputat Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși există prevederi apropiate și în alte alineate și articole, de fapt, 51 este cel care reglementează controlul parlamentar asupra societăților naționale de televiziune și de radio, acesta fiind, în opinia noastră, mobilul adevărat al modificării întregii legi.

Sigur, controlul parlamentar asupra unor societăți publice sau a unor instituții este dezirabil în fond, deoarece el este și constituțional, este și legitim, este și democratic, numai că discutabil este în viziunea noastră modul în care se gândește acest mecanism, filozofia în ultimă instanță care stă la baza sistemului, pe care opinia publică, electoratul, prin noi, care suntem reprezentanți, îl orientează și îl exercită efectiv.

Așa cum se încearcă legiferarea acestui control, se mărește în mod discutabil, în mod exagerat, statutul legiferator al comisiilor, spus impropriu "de specialitate" care, știm, au doar misiunea de a pregăti, într-o formă sau alta, lucrările în plen, substanța lucrărilor, substanța legislativă a lucrărilor în plen, astfel încât aici se depășește stadiul constituțional și definitoriu al comisiilor permanente, intrându-se în domeniul prerogativelor comisiilor speciale de anchetă care, într-adevăr, periodic, în funcție de o gravă problemă socială, sunt abilitate de către plen pentru analiză și redactarea unui raport final în funcție de care se adoptă măsuri deosebite.

Comisiile aici, însă, sunt abilitate în mod dictatorial, exagerat, cu puterea de a solicita raporturi anuale, dar și periodice într-un interval restrictiv, amenințător, de 15 zile, suficient, după părerea noastră, de a plasa atât Consiliul de administrație, cât și președintele într-o stare de obediență permanentă, de amenințare, de timorare față de forul de control care, este adevărat că, este o comisie parlamentară, dar care nu reprezintă altceva decât o majoritate politică actuală sau viitoare, oricare va fi ea.

Pe de altă parte, noi considerăm că trebuie să existe, să funcționeze aici un principiu minim de simetrie între modalitatea destul de dificilă, de greoaie, de abilitare, de constituire a conducerii celor două societăți publice și sistemul rapid, sumar, expeditiv în care atât președintele, cât și Consiliul de administrație pot fi demiși în cazul în care nu vor satisface, întemeiat sau nu, exigențele comisiilor parlamentare și ale plenului.

Sigur că da, au fost amendamente și, rețineți, un distins coleg îmi opina că ticăloșia de aseară de la "Ediția specială" a fost posibilă tocmai pentru că nu există un control parlamentar și că dacă suntem interesați trebuie să urgentăm numirea și aplicarea art.52 în această formă.

Chestiunea, sigur, rămâne la nivelul bunei intenții, pentru că, s-ar putea ca o majoritate viitoare, care are sub control acest consiliu, să se considere că Opoziția nu a fost îndeajuns de ferm pusă la punct, punctul de vedere al Puterii nu a fost destul de subliniat și că din acest punct de vedere televiziunea nu este suficient de echidistantă.

De altfel, avem toate elementele ca să bănuim că se intenționează, sigur, modificarea modului, schimbarea modului în care lucrează televiziunea actuală, dar cine ne garantează că în temeiul acestei legi nu se va înlocui modalitatea brutală de a politiza cu una mai discretă, mai subtilă, care să fie în același timp mult mai eficientă.

Din aceste cauze și altele care vor fi expuse de colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale consideră că trebuie să fie adoptat textul art.52, așa cum a fost adoptat în Legea 41/1994, mai ales că formularea a trecut și dincolo de exigențele Curții Constituționale care a avut-o ca obiect de dezbatere și pe fond a elaborat o decizie.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea inițiatorilor, vă rog. Domnul deputat Badea, după care urmează domnul deputat Lădariu și pe urmă domnul deputat Marton.

Doriți? Bun, atunci domnul deputat Lădariu, domnul deputat Marton și domnul deputat Marțian. Vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mai întâi de toate este necesară o precizare. Marțea trecută, un distins coleg deputat insinua de la aceste microfoane că Opoziția nu ar dori modificarea, completarea și votarea acestei legi. Inexact. Noi dorim, însă cu o condiție: nu oricum. Toată lumea dorește să se intre în legalitate și să scoatem la liman această "căruță împotmolită" care se numește Societatea română de televiziune.

După cum ați văzut, personal am fost de acord, am votat chiar multe din propunerile inițiatorilor care toți, după cum vedeți, fac parte din coaliția parlamentară. Am fost de acord cu amendamente și susțineri ale colegului noastră Pâslaru de la PDSR.

De data aceasta, vreau să spun că sunt de acord cu formularea comisiei așa cum este la alin.1 și am să vin cu argumente. Deci, controlul parlamentar asupra Societății române de radiodifuziune și a Societății române de televiziune se realizează prin Comisiile pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Senatului și Camerei Deputaților. Este de prisos să aducem prea multe argumente în sprijinul acestei afirmații.

Înainte de toate trebuie să precizăm că acest articol 52, în formularea comisiei, are avizul Consiliului Legislativ. Se poate explica acest aviz favorabil și prin faptul că nimeni nu dorește ca Televiziunea română să fie cu un statut stat în stat și ar fi o logică. Argumente sunt suficiente în favoarea menținerii alin.1, așa cum sunt neregulile sesizate atât de partea stângă, cât și de partea dreaptă a sălii, de la televiziune care sunt deja arhicunoscute, brambureala după care, știm cu toții, nu știe stânga ce mai face dreapta pe acolo, publicitatea dubioasă asupra căreia ar trebui să se aplece mai mulți ochi pentru a aduce limpezirile necesare.

Așadar, această normă legală este absolut necesar măcar și pentru faptul că putem astfel, prin acest control al comisiilor, să stabilim obrăznicia, încălcarea deontologiei profesionale, așa cum arăta și domnul Năstase aici și continuând măcar în ideea de a stăpâni și de a stăvili mai bine zis un jaf organizat care astăzi are loc la Societatea română de televiziune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton, urmează domnul deputat Dan.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să intru acum în polemică pentru că timpul este înaintat și poate reușim să terminăm astăzi această lege. Comisia noastră și inițiatorii fac parte din ambele structuri, ca să zic așa, am crezut că este necesar să fie, să existe o reglementare specifică a modului de solicitare a unor rapoarte și accentuez încă o dată, nu este vorba de un control direct al comisiei sau ca această comisie să poată lua niște decizii. Nu. Singura decizie pe care o pot lua cele două comisii în plenul acestora este aceea de a solicita un raport la orice moment, dând un termen, până când acest raport trebuie să ajungă pe masa acestor comisii, iar comisiile care au cerut aceste rapoarte le dezbat și în funcție de concluzia la care au ajuns, vin în fața dumneavoastră cu soluția pe care o propun. Deci, prin ce diferă soluția noastră față de soluția Regulamentului? Eliminăm doar momentul prin care comisia solicită celor două Birouri permanente, cele două Birouri permanente convoacă o ședință comună, iar în ședință comună se instituie o comisie de anchetă. Deci, doar facem un demers, un pas de a solicita un raport și nicidecum o anchetă.

S-au adus multe argumente aici și probabil vor mai fi aduse că este contrar Regulamentului, este contrar uzanțelor și este contrar Constituției.

Doamnelor și domnilor,

Toate acestea nu se confirmă, pentru că, prin cutume și legi organice, aceste Camere au delegat anumite competențe unor comisii, de exemplu: Comisia S.R.I., deci, modul de control pe care-l realizează asupra S.R.I. această comisie. Această comisie vine în fața noastră doar când vine raportul anual și ne prezintă un raport. Nici măcar raportul S.R.I. nu avem dreptul să-l cunoaștem, dacă această comisie nu crede că putem să-l cunoaștem.

Mai departe, Președintele României numește ambasadorii, acești ambasadori sunt audiați în Comisia de externe și conform a ceea ce spun ei, președintele numește aceste persoane, nu mai trec aceste persoane prin plenul Camerei.

Mai departe, prin Legea concurenței, Consiliul Concurenței este format din 10 membri, după cum urmează: membrii Consiliului Concurenței sunt numiți în funcție de către Președintele României, la propunerea comună a Comisiei economice a Senatului și a Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare a Camerei Deputaților, care înaintează o listă cu persoanele nominalizate pe funcții. Președintele nici nu mai alege, ci numește, aproape că este imperativ. Deci numește o instituție foarte importantă a statului, la propunerea unei comisii, fără să mai treacă prin plen.

Ce solicităm noi? Ca această comisie să aibă dreptul, dreptul legiferat, printr-o lege organică, să ceară rapoarte, iar concluziile acestor rapoarte să vi le prezinte dumneavoastră. Eu nu cred că este exagerat, nu cred că este ceva ieșit din comun, ba aș mai putea spune că poate pentru ca să putem fi destul de rapizi, de exemplu când ni se solicită anumite lucruri, ca astăzi dimineață, ar trebui să avem competențe mai largi.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Colegul meu de grup parlamentar, Dumitru Pâslaru, a prezentat un șir de argumente legate de propunerea pe care noi am înainta-o comisiei după ce a fost elaborat raportul privind eliminarea textului propus pentru art.52 și am susținut necesitatea rămânerii textului actual.

Eu am să aduc câteva argumente suplimentare, unele vor fi de natură complementară la ceea ce a spus dânsul, altele vor fi elemente noi.

În primul rând, noi avem rezerve față de această propunere și cerem eliminarea ei pentru motivul că există o decizie a Curții Constituționale din mai 1994 cu privire la acest articol și eu cred că din acest punct de vedere ar fi fost necesar ca comisia sesizată în fond să vadă și litera și spiritul acelei decizii și în funcție de aceasta să formuleze textul propus pentru acest articol.

Am tot respectul față de domnul Lădariu, care cerea cu foarte multă insistență să se aprobe acest text în redactarea respectivă, printre altele, invocând și faptul că această propunere legislativă are girul Consiliului Legislativ. Și, într-adevăr, am citit și noi aceste texte ale Consiliului Legislativ.

Vreau să vă spun însă că din acest punct de vedere se reiau anumite lucruri care au fost tranșate prin decizia Curții Constituționale și ele nu pot face altceva decât să creeze dificultăți. Iată, la alin.2 al acestui articol se spune că "Consiliul de administrație al Societății române de radiodifuziune, respectiv cel al Societății române de televiziune prezintă celor două comisii de specialitate". Și noi am mai avut pe parcursul discutării acestui proiect de lege această formulă, "comisii de specialitate". Dacă ne uităm în art.61 din Constituție, vom constata că el consacră posibilitatea organizării de către fiecare Cameră a trei categorii de comisii: comisii permanente, comisii de anchetă și comisii speciale. Iată deci că acest text are girul Consiliului Legislativ, dar nu are girul Constituției și trece cu vederea foarte ușor peste decizia Curții Constituționale care s-a pronunțat inclusiv în această chestiune. Deci, această problemă este insutenabilă prin această trimitere la avizul Consiliului Legislativ.

Al doilea argument, pentru care noi cerem să fie eliminată formula propusă pentru acest articol: se instituie o supremație a comisiilor pentru cultură, artă și mass-media în detrimentul Parlamentului, ceea ce vine în contradicție, după opinia noastră, cu prevederile art.31 din Constituție, alin.5, teza finală, în sensul că Parlamentul ca atare este deposedat de unele din atributele lui esențiale, de control, care sunt transmise Comisiilor pentru cultură, artă și mass-media. În acest sens, iau în considerare anumite plângeri ale colegilor din Comisia pentru cultură, artă și mass-media în legătură cu relația lor și mai ales în legătură cu refuzul conducerii televiziunii de a se prezenta și de a prezenta anumite materiale legate de activitatea ce se desfășoară acolo, dar, potrivit art.68 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru cultură, artă, mass-media, ca oricare altă comisie a Camerei Deputaților, are posibilitatea să ceară instituirea comisiei de anchetă și să prescrie în acest art.68, alin.2 modul în care se încuviințează de către Cameră declanșarea anchetei și celelalte lucruri.

De ce nu a uzat până acuma Comisia pentru cultură, artă și mass-media de această prevedere regulamentară? Există deci în Regulament o normă generală cu aplicabilitate pentru toate comisiile și nu știu de ce acestei comisii ar trebui, noi, să-i creăm un statut special.

Tot în acest sens evoc prevederile art.168 din Regulamentul Camerei, care dă posibilitatea să ceară documente, informații, poate organiza audieri și alte chestiuni și acest text din Regulamentul Camerei, spun încă o dată, deci art.168, se calchiază pe prevederile art.110 din Constituție, care reglementează problemele privitoare la relațiile dintre Parlament, Guvern și alte instituții ale administrației publice, care sunt supuse controlului parlamentar. Există deci și aici posibilități de care însă comisia nu a vrut să uzeze, dar aceasta este treaba dânsei.

Acesta este, deci, al doilea argument pentru care, noi considerăm că nu poate fi acceptat în redactarea propusă de inițiator acest articol.

Al treilea argument.

Se instituie un principiu al asimetriei prin modul în care este redactat acest articol. Bunăoară, președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și președintele Societății Române de Televiziune sunt aleși, fiecare, de către ședința comună a celor două Camere.

Aici se propune, mă rog, un sistem cu rapoarte, iar, eu am să vă citesc alin. 3 al acestui articol, sau 4, alin. 4 al acestui articol, în redactarea pe care o conține raportul Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

"Rapoartele periodice cerute de comisiile de specialitate vor fi depuse într-un interval de cel mult 15 zile de la solicitare, și vor fi supuse dezbaterii și aprobării plenului celor două comisii de specialitate din Senat și Camera Deputaților".

Vă rog, acum, să vedeți următorul alineat, care este strâns legat de ceea ce am citit mai înainte. "Nedepunea în termen a rapoartelor prevăzute la alineatele precedente, atrage după sine pierderea, din oficiu, a calității de președinte al Consiliului de administrație". Iată, deci, cum se consacră, prin această chestiune, principiul asimetriei: directorul general al Societății Române de Radiodifuziune este numit de către plenul celor două Camere, în cadrul ședinței lor comune; idem în ceea ce privește președintele Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune, iar în ceea ce privește demiterea, se transferă într-un anumit context posibilitatea demiterii acestora, către cine, către Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă.

Deci, din acest punct de vedere, suntem în perimetrul incoerenței, în perimetrul încălcării unor principii care trebuie să regizeze elaborarea legilor și definitivarea textelor.

Sunt și alte motive pentru care noi nu putem fi de acord cu propunerea privind acest articol, așa cum figurează ea în textul inițiatorilor și în textul comisiei permanente care a analizat în fond acest proiect de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, din partea inițiatorilor.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Pentru că aș vrea să fac câteva precizări, domnule președinte și doamnelor și domnilor deputați ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, vorbiți în microfon.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Acum este mai bine?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acum sunteți auzit.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Trec peste o parte introductivă, semnalând că uneori și cele mai bune intenții pot să rămână fără acoperire. De exemplu, aici ni s-a vorbit puțin mai înainte despre Parlamentul care alege președintele și alege directorul general al Televiziunii, ca două entități separate. O minimă cunoaștere a problemei ar fi arătat că este vorba de una și aceeași persoană, deci nu supunem Parlamentul la două eforturi de votare, când este vorba de o persoană care întrunește statutul... o să urmăriți în stenogramă. Dar, nu asta este esențial.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Este vorba despre cele două societăți: de radiodifuziune și televiziune, nu de persoană.

Domnul Alexandru Ioan Badea:

Nu vreau nici să intru într-o discuție, acum, asupra unor argumente pro și contra. Aș vrea numai să atrag atenția că această artificială dispută de competențe care s-a creat între comisii și plenul Parlamentului, naște o discuție absolut oțioasă. Este evident, comisiile nu pot să acționeze altfel decât în cadrul prevederilor regulamentare.

Dar, să trecem la obiect pentru că, într-adevăr, unele dintre sugestiile și obiecțiile care s-au înregistrat, fie în zilele precedente, fie acum, în ultimul moment, au fost demne de luat în considerare. Inițiatorul vă propune următorul text amendat, al art. 52: "În cadrul activității de control parlamentar prevăzut de art. 31 alin. 5 din Constituția României, Comisiile permanente pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului au dreptul să solicite orice informații și documente cu privire la activitatea Consiliilor de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, precum și să efectueze verificări sau anchete proprii, nota bene, în condițiile stabilite de regulamentele parlamentare". Deci, o măsură asiguratoare; nimeni nu sare peste cal, dacă asta a fost frica cea mare și ultima a unei părți dintre cei care au intervenit.

Continui textul: "Informațiile și documentele cerute de comisiile de specialitate vor fi înaintate în termen de 30 de zile." Ne cerem scuze pentru o inadvertență de copiere a textului; deja în comisie se căzuse de acord asupra termenului de 30 de zile, dar a rămas, din nefericire, când s-a tras pe calculator și s-a multiplicat textul, o variantă nici măcar inițială ci, pur și simplu o variantă cu 15 zile.

Deci, "în termen de 30 de zile de la data solicitării și vor fi supuse dezbaterii și aprobării plenului celor două comisii de specialitate din Senat și Camera Deputaților". Iau, întâi, întregul text la lectură și, după aceea, o să am două sau trei scurte considerații pe marginea lui.

"Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și cel al Societății Române de Televiziune prezintă, anual, Parlamentului, sau când acesta hotărăște, rapoarte asupra activității desfășurate în anul precedent și cu privire la programul de activitate pentru anul în curs. Raportul anual, împreună cu execuția bugetară, vor fi depuse până la 31 martie a anului următor și cu avizul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, respectiv al Comisiilor pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, va fi supus dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite.

În cazul în care informațiile și documentele prevăzute la alin. 2 nu au fost depuse în termen, comisiile pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui Consiliului de administrație. Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea de drept a Consiliului de administrație."

Acesta este textul pe care inițiatorii, și înțeleg că și comisia de specialitate, îl supun votului domniilor voastre.

Acum, dacă îmi permiteți, două scurte considerații:

- Primul cred că reiese, de fapt este poate inutil, dar accentuez încă o dată, comisiile, și acest text nu a intenționat nici un moment, și nici nu era posibil acest lucru, să știrbească din prerogativele Parlamentului în plenul său, atribuindu-și dreptul la o serie de demersuri care sunt necuvenite.

Punctul nostru de vedere este că întregul text nu face decât să reitereze, în formele specifice domeniului, obligațiile care revin comisiilor din textele regulamentelor.

În ceea ce privește problema ridicată aici, cum că comisiile n-ar fi abilitate să ceară rapoarte, documente, căci, să ne înțelegem, absolut întreaga activitate a comisiilor, inclusiv a Comisiei pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, și până în prezent, și îmi pare rău că distinși membri ai acestei comisii, care participă la aceste activități, de altfel, au ridicat aceste obiecție de principiu, care nu este de principiu de fapt, comisiile își desfășoară activitatea tocmai pe baza solicitării de informații care se traduc în rapoarte, informări ș.a.m.d. din partea instituțiilor subordonate. Deci, nici din acest punct de vedere, nu văd unde este chestiunea.

În ceea ce privește, într-adevăr, disimetria de competențe care a fost semnalată anterior, considerăm că ea a fost rezolvată prin acest drept de a propune sancțiunea, recunoaștem, de o deosebită gravitate, pe care o reprezintă demiterea președintelui - director general al Consiliului de administrație al instituțiilor respective.

Acum, aș vrea însă, să fac în încheiere o precizare de ordin general. Inexistența unor sancțiuni, și îmi pare rău că acest lucru trebuie să-l spun aici și acum, dar inexistența unor prevederi de penalitate, până acum, a făcut ca foarte multe dintre solicitările comisiilor care, totuși, până una alta, sunt mandatare ale Parlamentului, să fie luate sub beneficiul de inventar, în anumite cazuri cheie, de către instituțiile cărora le-au fost solicitate. Credem că, împreună cu un sistem de termene care, de asemenea, nu era prevăzut în legea anterioară, și un sistem minim de penalități este necesar pentru a face ca o lege să nu fie numai pe hârtie, dar ea să devină funcțională. Cu aceste cuvinte, vă rog să aprobați textul inițiatorilor și al comisiei, în varianta care v-a fost prezentată de la acest microfon.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, urmează domnul deputat George Șerban.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Cred că nu o să se supere domnul deputat când o să-i spun că acest amendament care este prezentat din partea comisiei și din partea inițiatorilor, îmi aparține în întregime, cu niște corecturi pe care le-a făcut împreună cu mine. Deci, pentru bună ordine și pentru stabilirea adevărului. Eu i-am sugerat dânsului ca, într-adevăr, să trecem în partea finală, acolo, când este vorba de efectuarea verificărilor sau anchetelor proprii, să se facă în condițiile stabilite de regulamentele parlamentare, însă, pentru că acest control, sau aceste verificări, sau aceste anchete se pot face, fie de către comisiile reunite ale celor două Camere, dar se pot efectua și de comisiile fiecărei Camere, revin, și atunci aș spune în felul următor: "...în condițiile stabilite de Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului și de regulamentele fiecărei Camere a Parlamentului."

În felul acesta se acoperă fiecare situație. Poftiți? (Discuții suprapuse între vorbitor și masa inițiatorilor.)

Nu, nu, că nu se duce la ambele reguli.

După aceea, la alin. 4, "Raportul anual, împreună cu contul de execuție bugetară", nu "cu execuția bugetară" pentru că, din punct de vedere financiar, se vorbește despre contul de execuție bugetară, "vor fi depuse până la 31 martie al anului următor, cu avizul ...," și merge textul în continuare mai departe.

Cred că se înțelege foarte clar că ne găsim în fața unui control pe care comisiile îl pot efectua în cadrul competențelor ce sunt stabilite de către Constituție, dar, în același timp, există controlul Parlamentului - în ansamblul său-, controlul celor două Camere reunite ale Parlamentului în ședință comună, care vor hotărî în legătură cu aceste rapoarte.

Să scoatem din cuprins orice referire la comisiile de specialitate. Dacă o să observați, în legea actuală - în vigoare - se vorbește de comisii permanente "de resort", li s-a spus. Dar, în tot cazul, comisii permanente "de specialitate", să nu adăugăm, să eliminăm sintagma "de specialitate", ținând seama de structura pe care o au comisiile parlamentare: comisii permanente, comisii de anchetă, comisii de specialitate. Fie că ele sunt comisii permanente de resort, fie spunem, numai, comisii permanente și se va înțelege că nu pot fi decât cele două comisii de cultură.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, din partea Grupul parlamentar P.D., asta pentru ca să nu se confunde cu cel de la inițiatori. Vă rog.

Domnul George Șerban:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnul George Șerban (din banca inițiatorilor):

Care este, de fapt, denumirea oficială a acestor comisii? (Discuții suprapuse la masa inițiatorilor.)

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Îmi cer scuze pentru această pauză.

Din partea stângă a sălii:

Vorbiți, domnule deputat Șerban, să audă și colegii opinia dumneavoastră!

Domnul George Șerban (din banca inițiatorilor):

Să se numească "comisiile permanente de specialitate".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să aveți răbdare, stimați colegi, ca să putem să depășim acest moment. Mai avem câteva minute, vă spun, eu sper ca să putem astăzi să terminăm, și rog pe colegii care sunt mai grăbiți să-și tempereze graba, în așa fel încât să putem trece pe articole, legea, până la sfârșitul programului de astăzi.

Domnul Ioan Gavra:

Nu mai avem cvorumul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul este în momentul de față, îl avem; cvorumul de lucru îl avem, nu avem cvorumul de vot final.

Deci, vă rog să vă ocupați locurile și să nu părăsiți sala.

Domnule deputat George Șerban, vă rog.

Domnul George Șerban:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Cu excepția celor două inadvertențe din text, una sesizată de domnul deputat Dan Marțian, și care a fost corectată de inițiatori, și cea referitoare la termen, eu mi-aș exprima regretul pentru faptul că comisia se dezice de textul inițial, pentru că am asistat aici la puncte de vedere exprimate, care au baleat tot câmpul de la respingerea acestui articol, până la susținerea lui, pe alte criterii, însă, decât cele care mi se par firești și normale. Pentru că, în momentul de față, Parlamentul trăiește o inhibiție a uneia dintre cele mai importante funcții ale sale, și anume, aceea de exercitare a controlului parlamentar; și încercăm ca prin redactarea unor texte, să lăsăm câmp deschis desfășurării tocmai acestei inhibiții deosebit de primejdioase și de periculoase. Eu i-aș contrazice pe cei care au susținut eliminarea acestui punct, întrucât art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, regulament la a cărei redactare n-am participat, dar înclin să cred că a fost întocmit în spiritul Constituției, spune: "Comisiile permanente examinează proiecte de legi, propuneri legislative, amendamente în vederea elaborării...", și mai departe "pot efectua anchete parlamentare în condițiile art. 68 din prezentul regulament". Și dacă ne ducem la art. 68 din Regulament, rezultă clar că această lege fiind o lege organică, și având majoritatea, prin adoptare, bineînțeles, având majoritatea necesară, poate consfinți dreptul comisiilor permanente ale celor două Camere de a lucra exact în spiritul acestui articol, așa cum a fost el conceput de inițiatori, și pe care eu îl susțin în continuare, în varianta inițială.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, vă rog.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Unei firești îndoieli a distinsului nostru coleg, domnul deputat Dan Marțian, ale cărui opinii eu le respect, îi voi răspunde printr-o precizare.

Intr-adevăr, alin. 5 din art. 31 al Constituției, prevede cât se poate de clar: "Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome". Numai că această prevedere cât se poate de clară a existat până astăzi. Rezultatele le vedem cu toții.

În ceea ce mă privește, îmi mențin punctul de vedere, considerând că este necesar ca Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune să dea seama în fața comisiei sau Comisiilor pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă. Așadar, îmi mențin punctul de vedere și voi vota alin. 1 din art. 52, în actuala formulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pâslaru.

Domnul Dumitru Pâslaru:

Doamnelor și domnilor,

Invocând art. 57 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul coleg Șerban ne-a demonstrat că - pe fond - comisiile permanente pot desfășura o activitate de control și de anchetă, și ne-a trimis la art. 68, pe care însă a omis să-l citeze în totalitate, și încerc eu. "Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenței sale, cu încuviințarea Camerei Deputaților". Este esențială această prevedere, este exact ceea ce dorim noi, ca întreaga activitate a comisiei, declanșara procedurilor de cercetare, de solicitare a unui raport să pornească, să se inițieze pe baza unui mandat primit din partea Camerei Deputaților, și nu din oficiu, așa cum stabilește art. 52.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țepelea, președintele comisiei de specialitate, vă rog.

Domnul Gabriel Țepelea:

Așa după cum a reieșit din lectura Constituției, în Constituție se prevede controlul parlamentar asupra celor două societăți.

Problema este, cum poate fi executat, cum poate fi realizat acest control: prin prezentarea în plen a tuturor abaterilor, a tuturor neregulilor, prin acțiuni individuale ale fiecărui parlamentar ș.a.m.d.?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Direct.

Domnul Gabriel Țepelea:

Imposibil.

Deci, acesta este rostul comisiilor, un rol intermediar. Comisiile sunt exponentele Parlamentului și exponentele tuturor partidelor. Prin urmare, nu este vorba aici de Majoritate sau de Opoziție, este vorba de Parlament - în ansamblul său - care poate, dacă cei care-l compun pot să se detașeze de interese imediate, de interese personale, de interese de partid, să aibă o judecată obiectivă și să lupte pentru autonomia societăților respective, pentru exprimarea liberă a opiniilor, pentru echidistanță. Dar, în același timp, mai este vorba și de altceva. Este vorba de apelul care se face la comisia de resort, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci care poate, prin controlul ei, să prevină anumite abateri, anumite deficiențe pe care toată lumea le deplânge, pe care le acoperim din buget. Toate acestea ar fi putut fi eliminate dacă controalele ar fi fost făcute la timp.

Prin urmare, comisiile de resort sau de specialitate, cum doriți, au un rost, de a preveni, dar se prevede și rostul următor, care nu trebuie interpretat ca fiind de la ele, comisiile propun, în cazul unor abateri, Parlamentului, anumite măsuri. Păi, unde s-a pomenit lege fără să se urmărească sancționarea vinovaților? Este un lucru elementar!

Și acum, să vă dau un exemplu. Pentru că lumea se grăbește și avem nevoie să supunem la vot acest articol, eu vreau să spun că în săptămâna aceasta am fost sesizat de către parlamentari din toate partidele politice, că "Ora partidelor" este programată luni, de la ora 13, și miercuri, de la ora 15.

În aceste condiții, eu am căutat să fiu exponentul opiniei tuturor și să cer, deci, celor de la televiziune să mute această oră, și aceasta trebuie realizată de comun acord între noi, reprezentanții grupurilor parlamentare, și instituția respectivă, așa cum s-a făcut și în trecut.

Prin urmare, observați că este în interesul tuturor buna funcționare a legăturii dintre noi și societatea civilă, a legăturii dintre noi și radiodifuziune și televiziune.

În aceste condiții, când noi dorim, pe de o parte, echidistanță, pe de o parte, reprezentare proporțională în Consiliile de administrație, noi dorim să instalăm cât mai rapid Consiliile de administrație, nu văd de ce nu am adopta acest articol de lege, în condițiile în care a fost formulat mai înainte de domnul deputat Badea, cu una sau două modificări, pe care dânsul le va propune pe baza dezbaterilor cu domnul Gaspar.

Știu că domnul Marțian va face ceea ce a făcut și acum 4 ani, sau acum 3 ani. Adică, va face apel la trimiterea în plen. Adică, va spune: nu neglijați plenul Parlamentului. Nu-l neglijăm. Dar, dacă noi, pentru fiecare abatere, în condițiile în care avem de realizat foarte multe legi importante, foarte multe legi economice, vom veni și vom spune: stimați colegi, vă rugăm să ne delegați, să ne dați posibilitatea de a efectua un control .... și așa mai departe, și acestui control îi va veni rândul peste 5 luni, peste 6 luni, așa cum s-a mai întâmplat, evident, controlul parlamentar este zero. Prin urmare, nu vrem să revenim la ceea ce a fost. Aici este vorba de o modificare a legii, ținând seama de erorile din redactarea Regulamentului, țineți seama, și deci nu sunt de acord să se introducă termenul în condițiile unui Regulament care este desuet, care este în curs de a fi revizuit, care trebuie să acorde comisiilor, lucrărilor în comisii mai mult timp.

Deci, nu aceasta este ideea - de a reveni la ceea ce a fost, ci ideea de a sancționa ceea ce a fost greșit, de a suplimenta cu prevederi corecte buna funcționare a Parlamentului.

Stimați colegi, propun să se supună la vot versiunea prezentată dumneavoastră de domnul Badea, cu adaosurile care s-au convenit împreună cu domnul Gaspar mai înainte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog să-mi dați textul respectiv, ca să-l supun la vot.

Domnul deputat Dan Marțian. Urmează domnul deputat Sassu. Vă rog.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am impresia că se poate degaja o formulă de compromis, dacă există tăria de a face pașii până la consecințele lor logice. Iată, constat, bunăoară, că posibilitatea practicării principiului asimetriei, și anume demiterea președintelui consiliului de administrație de la Televiziune sau de la Societatea Română de Radiodifuziune, care, în formula raportului comisiei sesizate în fond, era posibil să se facă pe baza unei inițiative și activități a comisiei, dispare. Și este firesc să dispară. N-are rost să lungim timpul în legătură cu asimetria.

În al doilea rând, văd că nu mai țin autorii la formula comisiei de specialitate în cadrul alin.2 și alte treburi.

După aceea, sunt alte câteva lucruri. Nu pot fi însă de acord cu interpretarea dată de către domnul Țepelea în legătură cu eliminarea textului în condițiile prevăzute de Regulament, pentru considerentele pe care le-am spus și care sunt foarte limpezi. Nu creăm acestei comisii un statut special, diferențiat, selectiv, față de statutul celorlalte comisii.

Ultima remarcă pe care vreau s-o fac este următoarea. Eu nu vreau să dăm nici un fel de credit și de împuterniciri speciale acestei comisii, în raport cu ceea ce prevede Regulamentul și Constituția. Am anumite rezerve, domnule academician, și știți foarte bine că vă prețuiesc foarte mult pentru calitatea dumneavoastră de om de cultură, pentru ceea ce ați scris, pentru activitatea dumneavoastră politică și așa mai departe.

Numai că dumneavoastră și câțiva dintre membrii acestei comisii, respectiv majoritatea, vă găsiți în fața unei situații pe care dumneavoastră înșivî ați creat-o. Ați numit, încălcând legea, un director general interimar, soluție pe care legea nu o prevedea, ați numit un om care ați crezut că, mă rog, va juca potrivit unei anumite partituri prescrise de către unii și s-a dovedit că nu o joacă. Și nu numai că nu o joacă în raport cu dumneavoastră, dar, în ceea ce privește respectarea principiului pluralismului și a calității, a facultății de instituție publică națională, nu doar a unei singure tendințe politice din societatea românească, a încălcat conducătorul acestei Televiziuni în mod grosolan niște principii stipulate și în Constituție ....

Voci din sală:

Timpul!

Domnul Marțian Dan:

Da, știu, când trebuie să spun anumite lucruri care nu sunt agreabile unor colegi, intră în vigoare timpul și alte exigențe.

.... a încălcat, deci, în mod grosolan și prevederile Constituției, și legii, și spiritul acestei legi și alte chestiuni.

Din acest punct de vedere, suntem dispuși la găsirea unei formule negociate, pe baza amendamentului prezentat de către domnul Gaspar și a asigurării unei corespondențe cu prevederile Constituției, ale Regulamentului Camerei noastre și ale Regulamentului ședințelor comune.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Țepelea.

Domnul Gabriel Țepelea:

Stimați colegi,

Eu îi mulțumesc domnului deputat Dan Marțian pentru aprecierile la adresa activității mele în general. Această figură de stil era destinată să umbrească oarecum activitatea sau propunerile din comisie, sau, dacă nu, mă rog, cu atât mai bine.

Dar problema nu este aceasta. Nu pentru aceasta am venit aici. Am venit aici pentru a sublinia că legalitatea în Televiziune nu a fost inaugurată de actuala forță politică, că s-a mers pe directori generali, fără consilii de administrație, votați, numiți de Parlament, începând cu Aurel Dragoș Munteanu, continuând cu Everac, continuând cu Dumitru Popa.

Acum, dacă Parlamentul nu are dreptul să numească un director interimar, las la latitudinea dumneavoastră. A fost opera a două Camere reunite și nu a fost o operă individuală, sau o operă a unei comisii.

Aceasta, doar ca precizare. Fiindcă mereu facem apel la istorie.

Întâmplător, ne pricepem la istorie, dar cred că nu este cazul ca acum să blocăm lucrările cu asemenea probleme.

Încolo, dacă domniile lor sunt dispuși la compromis, este vorba de niște termeni. Dacă termenul se repetă, comisie de specialitate, mereu comisie de specialitate, pentru variație, s-a recurs și la termenul comisie de resort. Este o treabă stilistică. Poate nu e foarte precisă. Mă rog, nu ținem neapărat la o asemenea formulare. Suntem dispuși la niște modificări formale, dar nu la modificări de fond.

Fără prevederea articolului acesta, cu privire la controlul parlamentar, veți veni și veți protesta, așa cum protestați și acum, că nu se respectă echidistanța, că nu se respectă regulile financiare, că cele două societăți sunt în afara legii.

Vreți să intrăm în legalitate, așa cum o înțelegem cu toții, votăm și ne ducem cu conștiința datoriei împlinite.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, ne găsim în fața a trei probleme și să vedem fiecare dintre ele unde-și găsește temeiul.

În primul rând, se pune problema controlului parlamentar la cele două Societăți de Radio și Televiziune, lucru pe care-l găsim în art.31, alin.5 din Constituție, unde se spune foarte clar: "Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică". În ceea ce privește conținutul ....

Domnul Gabriel Țepelea (din sală):

E lege organică ....

Domnul Acsinte Gaspar:

Controlul parlamentar și organizarea se stabilesc prin lege organică. Conținutul controlului parlamentar o să-l găsiți în art.110 din Constituție, unde se dă posibilitatea comisiilor ca, în cadrul controlului parlamentar, să ceară informații și orice documente cu privire la activitatea celor două societăți.

Să știți că informațiile și documentele nu se rezumă numai la niște simple solicitări. Se pot cere dări de seamă, se pot cere rapoarte și alte documente pe care le consideră comisiile cu privire la activitatea acestor societăți.

Și, în fine, asupra modului în care se efectuează acest control parlamentar, trebuie să mergem la art.86 din Regulamentul ședințelor comune, care spune foarte clar: "Camerele întrunite în ședință comună pot hotărî, în exercitarea atribuțiilor de control ale Parlamentului, efectuarea unor verificări sau anchete proprii de către comisii comune special constituite sau de către comisiile permanente ale Camerelor".

Deci, dumneavoastră aveți absolut toate posibilitățile ca să efectuați, cu respectarea acestor trei prevederi pe care le-am citit, controlul parlamentar.

(Rumoare)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acum, vă voi citi articolul așa cum este, ca să-l supun la vot: "În cadrul activității de control parlamentar, prevăzut de art.31, alin.5, din Constituția României, Comisiile permanente pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului, au dreptul să solicite orice informații și documente cu privire la activitatea consiliilor de administrație ale Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, precum și să efectueze verificări sau anchete proprii.

Informațiile și documentele cerute de Comisiile permanente pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă ale Camerei Deputaților și Senatului celor două societăți vor fi înaintate, în termen de 30 de zile de la data solicitării și vor fi supuse dezbaterii și aprobării plenului celor două comisii de specialitate din Senat și Camera Deputaților.

Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune și al Societății Române de Televiziune prezintă anual Parlamentului, sau când acesta hotărăște, rapoarte asupra activității desfășurate în anul precedent și cu privire la programul de activitate pentru anul în curs.

Rapoartele anuale împreună cu conturile de execuție bugetară ale celor două societăți vor fi depuse până la data de 31 martie al anului următor și, cu avizul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci, respectiv al Comisiilor pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă vor fi supuse dezbaterii și aprobării celor două Camere reunite.

În cazul în care informațiile și documentele prevăzute la alin.2 nu au fost depuse în termen, comisiile pot propune plenului celor două Camere demiterea președintelui consiliului de administrație.

Respingerea de către Parlament a raportului anual atrage demiterea de drept a consiliului de administrație".

Domnul deputat Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, grupul nostru parlamentar este de acord cu redactarea art.52, în forma pe care am prezentat-o și a fost prezentată și de către inițiatori, însă numai cu adăugarea la primul alineat "... în condițiile stabilite de Regulamentele parlamentare".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, "în condițiile stabilite de Regulamentele parlamentare".

Domnul deputat Marton.

Domnul Márton Árpád - Francisc:

Domnule președinte, în Constituție se specifică clar că acest control se reglementează prin lege organică, și nu prin Regulamente. Deci, "prin această lege organică". Așa să rămână.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Vă rog să luați în considerare faptul că data de 31 martie nu este data la care poate fi depus și bilanțul, deci, raportul asupra execuției financiare; cel mai devreme, 15 aprilie.

Așa că inițiatorii pot avea în vedere lucrul ăsta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

15 aprilie, da?

Domnul Ioan Gavra:

Deci, se acceptă, că așa este legea.

Domnule deputat Marton, până la urmă tot intrăm în dialog, că nu avem ce face, dar în dialog de lege.

Deci, într-adevăr se înscrie în Constituție că acest control parlamentar se face prin lege organică. Logica simplă a lucrurilor este că nu mai trebuie spusă, că e formală.

Legea organică poate să precizeze că se face conform Regulamentelor, întrucât, domnule coleg, Regulamentul este lege de organizare interioară a Camerei Deputaților. Regulamentul ședințelor comune este lege de organizare a celor două Camere. N-am înțeles. Unde este contradicția? În altă parte, nu la dumneavoastră, probabil.

Deci, de acord, și noi, Grupul parlamentar PUNR, ca și PDSR, cu adoptarea textului propus aici, cu această precizare: "conform Regulamentelor", că oricum, în afara Regulamentelor nu se poate face controlul. E foarte clar.

Domnilor colegi, legea se aplică conform Regulamentelor celor două Camere și conform Regulamentelor ședințelor comune. Deci, este clar că tot acolo ajungem. Precizarea este necesară, la fel cum ați spus și aici: comisia putea să facă acest lucru. Este prevăzut în Regulament. Dar am pus aici special că pot să facă controlul parlamentar conform Regulamentelor celor două Camere și ale Regulamentelor ședințelor comune. Ce e în plus aici?

E corect. Și atunci, votăm și am plecat, domnilor. Haideți, să terminăm odată discuțiile astea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Musca.

Doamna Monica Octavia Musca:

Dacă oricum acest control se face conform Regulamentului, înseamnă că nu mai trebuie trecut acest lucru.

Deci, atât comisia, cât și inițiatorii, rămân la textul citit de domnul președinte Andrei Chiliman, cu specificarea făcută de domnul Ana "până la 15 aprilie".

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Atunci, nu se votează. Haidem acasă! Domnule președinte ....

(Rumoare; vociferări)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am verificat cvorumul de lucru, care este de 143 și care este prezent printre noi. Deci, pot să supun votului în primul rând amendamentul de completare, făcut de domnul deputat Acsinte Gaspasr.

Da. Doamna deputat Afrăsinei. (Rumoare)

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte, în conformitate cu prevederile art.128, alin.2, vă rugăm să numărați voturile, pentru a verifica și pentru a ne convinge de verificarea cvorumului.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am făcut această verificare exact acum două minute și există cvorumul. Suntem 145 în sală. Ca atare, există cvorumul. Cvorumul de lucru este de 143 astăzi.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte, am insistat să numărărați voturile, pentru ca, în final, totalizându-le, să avem convingerea că cvorumul există.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar nu e în conformitate cu articolul respectiv. Este alt articol din Regulament.

(Rumoare)

Vă supun spre aprobare amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar, de completare a primului alineat, cu sintagma "în condițiile stabilite de Regulamentele parlamentare".

Voturi pentru? Domnule deputat Gavra, ca să fie lucrurile corecte, o să vă rog să stați lângă mine și să numărărați eventual și dumneavoastră. 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Sunt 97 de voturi.

Abțineri? 4 abțineri.

Deci, s-a verificat, cu ocazia aceasta, și cvorumul.

A căzut acest amendament.

Vă supun art.52, în forma în care am citit-o, în întregime.

Voturi pentru? Deci au rămas aceleași voturi pentru.

Voci din sală:

Mai sunt voturi și în stânga!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, țineți mâinile sus cine votează pentru. Sunt 101 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Deci a trecut articolul așa cum era.

Voi suspenda ședința, pentru că timpul este depășit. Continuăm marți.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 20 november 2019, 1:27
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro