Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 25-09-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 25, 1997

Informare cu privire la proiectele de legi și propuneri legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie <B>a</B>vizate de comisiile permanente:

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovacs Csaba Tiberiu, secretari.

*

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a începe ședința noastră de astăzi!

Declar deschisă ședința de astăzi, joi, 25 septembrie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 223, sunt absenți 109, din care 41 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

Pentru început, vă informez că la Biroului Permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative, care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 52/1997 privind contractarea de către Ministerul Finanțelor a unui credit extern pentru achiziționarea de hard-ware și soft-ware, elemente de comunicare și asistență tehnică pentru dezvoltarea sistemului de gestionare al finanțelor publice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisia pentru industrie și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind salarizarea personalului din cadrul organelor autorității publice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Inițiatorul solicită dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență.

Domnul Acsinte Gaspar. Vă rog!

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Potrivit regulamentului, inițiatorul trebuie să vină să motiveze în fața plenului și să argumenteze pentru ce solicită procedura de urgență. Înțeleg că inițiatorul este Guvernul, deci, din partea sa...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să îl rog pe domnul secretar de stat Clinciu să susțină această chestiune. Vă rog!

 
 

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul solicită dezbaterea în procedură de urgență a acestui proiect de lege pentru punerea de acord a drepturilor acordate persoanelor alese potrivit legii în funcții din cadrul autorității publice cu prevederile Constituției României, prin proiectul de lege alăturat, care propune ca aceste persoane alese să aibă dreptul, pentru activitatea desfășurată, la o indemnizație care să reprezinte unica formă de remunerare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

În ce constă urgența?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare cererea de procedură de urgență primită de la Guvern pentru acest proiect de Lege privind salarizarea personalului din cadrul organelor autorității publice.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptată procedura de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca de export-import a Japoniei în sumă de 50 de milioane de dolari S.U.A., semnat la Tokio, la 14 iunie 1997, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică de disciplină și imunității.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind ajustarea sectorului agricol în sumă de 350 milioane de dolari S.U.A. echivalent, semnat la Washington, la 1 iulie 1997, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie și servicii și, pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1997 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere-program de cooperare a Olandei cu România 1997, semnat la București, la 25 februarie 1997, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și, pentru avize, comisiile pentru buget, finanțe, bănci, pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie și servicii și, pentru avize, comisiile pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și juridică, de disciplină și imunități.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 33/1997 privind ratificarea Acordului-cadru de cooperare financiară dintre România și Banca Europeană de Investiții, semnat la Luxemburg și București, la data de 4 și respectiv 5 iunie 1997, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

9. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1996 privind transportul pe Căile Ferate Române, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie și servicii și, pentru avize, comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și juridică, de disciplină și imunități.

10. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe Căile Ferate din România, adoptat de Senat în ședința sa din 16 septembrie 1997. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie și servicii și, pentru avize, comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru buget, finanțe, bănci și juridică de disciplină și imunități.

11. Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, adoptat de Camera Deputaților în ședința din 10 iunie 1997 și respins de Senat în ședința sa din 18 septembrie 1997. Au fost sesizate în vederea reexaminării următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și, pentru avize, comisiile pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, pentru buget, finanțe și bănci și juridică, de disciplină și imunități.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 45/1997 privind înființarea Societății comerciale Compania națională de transporturi aeriene române TAROM S.A., adoptat de Senat în ședința sa din 22 septembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrie și servicii și, pentru avize, comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare, pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pentru buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

13. Proiectul de Lege privind impozitul pe spectacole, adoptat de Senat în ședința sa din 22 septembrie 1997. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, comisiile pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și juridică, de disciplină și imunități.

În continuare, vă informez că la Biroul Permanent al Camerei Deputaților au mai fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a Fondului special pentru achiziționarea strugurilor pentru vinificație din producția anului 1997. Pentru această inițiativă legislativă, ca și pentru următoarea, inițiatorii, Grupul parlamentar al PDSR, solicită dezbaterea în procedură de urgență. Solicitarea s-a făcut în scris, domnul deputat Mitrea, vicelider al grupului, o va prezenta.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De fapt, amândouă proiectele de legi sunt din aceeași familie, ca să spun așa, de aceea am să fac o singură prezentare în fața dumneavoastră. În România, patrimoniul viticol, ce se întinde pe o suprafață de aproximativ 284 mii ha, reprezintă o avuție națională cu implicații importante în plan economic, social, ecologic și politic. Faptul că peste 1 milion de cetățeni au relație directă, uneori depinzând în totalitate de sectorul viticol, faptul că o alimentație modernă, sănătoasă și rațională implică scăderea din consum a ponderii băuturilor tari și creșterea consumului de vinuri și al strugurilor de masă, faptul că sectorul poate contribui la echilibrarea balanței de plăți externe prin stimularea exportului de vinuri românești sunt numai câteva din avantajele pe care ni le oferă acest sector. Pentru ca produsele românești și în special vinurile să poată fi competitive atât pe piața românească, cât și la export, statul trebuie să sprijine prin politici adecvate producătorii de struguri și de vinuri. Având în vedere suportul precar pe care îl primește sectorul din partea statului acum, există posibilitatea reală de a pierde teren, inclusiv pe piața românească de vinuri. Prin Acordul CEFTA s-a stabilit diminuarea taxelor vamale cu 50% pentru un contingent, pentru 1997, ce va fi majorat în următorii ani, de 10 mii hectolitri care au venit în acest an din Ungaria. Pentru a face față, producătorii români trebuie să fie sprijiniți prin agrearea unor politici realiste pe care le promovează specialiștii și agenții economici din sector, politici care să stabilizeze și ulterior să relanseze sectorul vinicol din România.

Pentru aceasta, propunem aceste două proiecte de lege. Unul se referă la vinurile de consum și propunem exceptarea vinurilor cu o vechime de maximum 12 luni de la plata accizelor. Iar în celălalt proiect de lege propunem constituirea unui fond special la dispoziția Ministerului Agriculturii, care să fie folosit pentru integratorii de producție viticolă. Urgența acestor două proiecte de lege este dată de faptul că la ora actuală a început culesul strugurilor de masă și în perioada următoare se va intra în culesul strugurilor pentru vinificație. Vă rog foarte mult, din aceste motive, să sprijiniți cele două inițiative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Grupul parlamentar PDSR, inițiatorul a două propuneri legislative, solicită pentru acestea procedura de urgență. Pentru prima propunere, care privește constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a Fondului special pentru achiziționarea strugurilor pentru vinificație din producția anului 1997, eu, la cererea liderului grupului, vă supun spre aprobare procedura de urgență.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 3 abțineri.

A fost adoptată pentru prima propunere procedura de urgență.

A doua este Propunerea legislativă pentru acordarea unor facilități producătorilor de vin, inițiată de un număr de 4 deputați din Grupul parlamentar PDSR. Domnul deputat Mitrea, vicelider al grupului, a cerut și pentru această inițiativă procedura de urgență. V-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 17 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

A fost adoptată procedura de urgență și pentru această inițiativă legislativă.

Vă informez că pentru aceste două proiecte de lege vor fi sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și, pentru avize, comisiile pentru buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

 
Dezbaterea proiectului ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 29-30 septembrie și 2 octombrie 1997.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să reluăm dezbaterile la Propunerea legislativă de modificare a Legii partidelor politice.

Domnul deputat Gavra.

 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Recent, Guvernul României a elaborat un proiect de Lege privind modificarea Legii nr. 42, prin care se acordau unele drepturi celor care au participat la evenimentele din decembrie 1989, respectiv eroilor martiri, urmașilor acestora și participanților efectivi la acele evenimente. Sigur, acest proiect de lege a declanșat deja tensiuni și controverse în opinia publică românească și în mass-media românească. Vom vedea, când vom analiza la Camera Deputaților acest proiect de lege, în ce constau modificările propuse și care este temeiul moral și legal al acestora.

Sigur că în Parlamentul României, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat, avem colegi care beneficiază de prevederile Legii nr. 42. Eu cred că moral, politic, printr-o decență a acestor colegi, indiferent care va fi cursul dezbaterilor și care va fi votul care se va acorda la acest proiect de Lege de modificare a Legii nr. 42, ar fi ca domniilor lor să renunțe pe durata mandatului parlamentar, ca demnitari, la acele "drepturi și privilegii", cum sunt numite ele de către Guvern, care le-au fost acordate în temeiul Legii nr. 42. Probabil că moralitatea, decența politică și faptul că se găsesc în Parlamentul României, fiind propuși de către partidele respective tocmai pentru că au avut merite în 1989, este suficient pentru domniile lor.

Deci, moral și politic, am convingerea că domniile lor vor renunța public la acele privilegii pe care le-au dobândit, mai mult sau mai puțin legal, în cadrul Legii nr. 42. Nu este normal ca ei să dețină mai mult decât dețin colegii lor, fiind un proces discriminatoriu în raport cu ceilalți parlamentari și cu cei care au participat efectiv la revoluție și au adus sacrificiul deplin, ca eroi sau ca urmași ai acestora în cadrul evenimentelor.

Deci, îi aștept pe cei care sunt revoluționari, cu carnete, declarați, și care sunt apți pentru Parlamentul României, așadar nu au suportat consecințe grave în timpul evenimentelor, public să renunțe, pe perioada mandatului parlamentar, la acele privilegii. Sper că exemplul lor va fi bun și pentru alte categorii de demnitari: de la Guvernul României, de la Președinție, de la nivelul prefecturilor și primăriilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vom continua cu Legea partidelor politice. Doamna deputată Ivănescu trebuie să apară și să ia cuvântul, a fost până acum în sală. Până atunci, însă, am să vă informez că astăzi la ora 10,00 am avut programat votul final asupra unui număr de proiecte de legi trecute în cadrul acestei săptămâni pe articole și din cauza numărului mare de acțiuni la care sunt prinși o serie de colegi de ai noștri în această zi deși sunt legi care nu au o încărcătură politică foarte mare, care să ducă la un vot contradictoriu, eu decid să mutăm votul final pentru marți la ora 11,30. Pentru tot acest pachet de legi și pentru cele care, evident, le vom mai parcurge până atunci, unele din ele fiind legi organice, pentru care, evident, trebuie să avem un cvorum mai ridicat decât avem în acest moment.

Până când vine doamna Ivănescu, eu vă propun și cred că ar fi bine să aprobăm proiectul ordinii de zi și al programului de lucru pentru săptămâna viitoare. Pentru ordinea de zi care a fost distribuită, vreau să vedem dacă sunt intervenții ale dumneavoastră? Domnul deputat Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

După cum știți, încă de luni de zile, din sesiunea trecută, s-a constituit acea Comisie pentru decorații. Noi am fost presați, să spun, pentru că între altele, nu numai că România nu are un sistem de decorații, dar când vin înalți demnitari și ar urma să se acorde un înalt ordin, președintele țării nu are ce acorda. Pentru dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați, nu știți că noi am rămas datori președintelui Chirac, pentru că președintele țării nu a avut cu ce îl decora.

Acum, văd că acest proiect de lege este împins tot mai în urmă și, deci, nici săptămâna viitoare nu va putea fi discutat. Ca atare, v-aș propune să agreați ideea ca acest proiect de lege, de pe locul 13, să fie trecut pe locul 4. Cred că este mai important și mai interesant de a se discuta acesta, decât de a hotărî să fie declarat municipiu orașul Calafat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pentru propunerea dumneavoastră, o să vă rog să luați legătura întâi cu ceilalți membri ai comisiei, pentru că ați fost plecat câteva zile săptămâna aceasta. La Biroul Permanent a fost înregistrată o cerere din partea unor membri ai Academiei, care trebuia să fie discutată în comisie, eventual cu adăugarea unui raport suplimentar la raportul întocmit de comisie în data de 3 septembrie și, din cauza aceasta, noi nu am trecut-o mai în față pe ordinea de zi, așteptând ca dumneavoastră să aveți o întâlnire cu cei care au cerut să fie și ei audiați în această problemă, chestiune care nu a avut încă loc.

Rugăminea este să vă retrageți propunerea respectivă și săptămâna viitoare, dacă ați avut acea întâlnire cu membrii Academiei și ceilalți, care au cerut o întrevedere pe această temă, să o punem pe un loc înainte. Putem luni, eventual, să refacem proiectul ordinii de zi, dacă dumneavoastră aveți toate elementele respective.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Este adevărat că eu am lipsit un număr de zile și îmi retrag propunerea, mai ales că domnul președinte al comisiei nu este aici și nu mă pot consulta cu dânsul. Mă mir, însă, pentru că dintre consultanți a făcut parte chiar și un academician și președintele Comisiei pentru heraldică, este vorba de academicianul Dan Berindei. Așa că eu nu știu, acum, domnii academicieni ce mai doresc... Oricum, mi-o retrag și o să discut la comisie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să modificăm luni ordinea de zi în acest sens. Oricum, chiar de pe poz. 13 poate să intre săptămâna viitoare în dezbatere.

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare proiectul ordinii de zi în forma prezentată.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Dacă sunt intervenții la programul de lucru propus de Biroul Permanent? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

 
Aprobarea unor modificări în structura unor comisii permanente ale Camerei Deputaților.

Continuăm cu două informări scurte.

Doamna deputată Silvia Petrovici a cerut trecerea de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru politică externă, Biroul Permanent a analizat în cadrul algoritmului de reprezentare în comisii această cerere și a aprobat-o. V-o supun spre aprobare și dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamna deputată Andreia Lia Galic a cerut să fie trecută de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale la Comisia pentru politică externă.

Tot în ședința de ieri, Biroul permanent a aprobat această cerere pe care v-o supun și dumneavoastră spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, Partidul România Mare l-a desemnat pe domnul deputat Viorel Burlacu, care a venit în locul unui coleg al dânșilor, care a decedat, ca membru în Comisia de validare. Biroul permanent a aprobat și această cere și v-o supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dezbateri asupra propunerii legislative privind modificarea Legii partidelor politice (Amânarea votului final).

Acum intrăm în propunerea legislativă privind modificarea Legii partidelor politice. dezbaterea acestei inițiative a fost începute în Data de 8 septembrie. Au fost dezbateri generale și s-a aprobat titlul acestei propuneri.

Deci, vom continua cu dezbaterea pe articole.

Art. 1, preambul. Dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Deci, este vorba de preambul. "Se modifică art. 39,după cum urmează...."

Vă rog.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule președinte, având în vedere că am modificat în ședința anterioară titlul acestei legi, este necesar pentru corelare ca să modificăm și art. 1.

Pe de altă parte, v-aș propune, ținând seama că există un art. 2 în legătură cu intrarea în vigoare a legii, art. 1 să fie art. I, care să aibă următorul conținut:"Art.39 din Legea partidelor politice nr. 27/1996, publicat în "Monitorul Oficial al României", partea I nr. 87 din 29 aprilie 1996, se modifică și se completează având următorul cuprins...."

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul? De acord.

Ca atare, inițiatorul fiind de acord, vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

O să vă rog să mi-l dați și în scris pentru Departamentul Legislativ și pentru... Deci, el este înregistrat în stenogramă, da?

Preambulul art. I.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă a fost adoptat preambulul.

Art. 39 alin. 1. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

Alin. 2, deci, în art. 39, aici, se reiau o serie de alineate care fac parte, în forma în care sunt, din actuala lege.

Deci, alin. 2 este identic cu alin. 2 din lege. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Deci, alin. 3. Dacă sunt intervenții la alin. 3? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 5. Intervenții? Alin. 5 este identic cu cel din lege.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Alin. 6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 7. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin. 8. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, adoptat.

Alin. 9. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri? Una.

Adoptat, cu o abținere și un vot împotrivă.

Alin. 10. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Alin. 11. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi.

Abțineri? O abținere.

Cu 3 voturi împotrivă și o abținere a fost adoptat.

Art. 39 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 sunt voturile împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Art. I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Adoptat.

Art. 2 ar urma să devină II.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, art. II va avea următoarea redactare:"Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în "Monitorul Oficial al României", partea I".

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Márton.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Mulțumesc.

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Conform ideii consacrate în Constituție că nici o lege nu poate avea caracter retroactiv trebuie să ne gândim, oare în momentul în care intră în vigoare o lege, această retroactivitate decurge doar din acel moment sau din momentul în care ai luat o decizie asupra căreia se aplică hotărârile legii respective.

După părerea mea, nu poate fi sancționată nici o acțiune, pentru că este retroactivă această sancțiune care s-a luat înaintea apariției unei legi.

Ca atare, vă propun:"Prezenta lege intră în vigoare după constituirea noului Parlament ales, de la data publicării în "Monitorul Oficial". Deci, este clar. Partidele sau formațiunile politice care au participat în alegeri la momentul '96 n-au știut de existența unei asemenea legi. Deci, nu pot fi nici stimulate, nici sancționate de această lege, pentru că ar fi o retroactivitate, cel puțin în concepția mea.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am o chestiune de procedură. Domniile voastre știți foarte bine că există niște regulamente în activitatea noastră parlamentară. Orice modificare a Constituției se face în urma unor alegeri generale, pentru a se aduce pe aceste bănci o Adunare Constituantă. Or, noi nu suntem Adunare Constituantă. Aprobarea acestei legi ar însemna o modificare a Constituției și nu avem dreptul să o facem.

Constituția noastră spune foarte clar, în mai multe rânduri, uneori chiar direct, că "toți cetățenii țării sunt egali în drepturi" și sunt "interzise orice discriminări". Deci, inclusiv discriminările pozitive. Nu avem dreptul să votăm o lege prin care să instituim asemenea discriminări, să instituim o inegalitate în drepturi, chiar dacă doamna care a propus această lege ar pierde niște electori în județul Prahova.

Este datoria Parlamentului României să vegheze, în primul rând, la respectarea Constituției pentru tot ceea ce judecă și pentru tot ceea ce adoptă aici.

Am primit de la domnul, ilustrul nostru coleg, domnul Popescu, acum 3 săptămâni, la o întrebare în genul acesta, am primit un răspuns în doi peri și foarte amenințător la adresa mea. Rămân la părerea, pe care o împărtășesc majoritatea celor cu care am vorbit, că această lege încalcă Constituția și, astfel, deschidem "cutia Pandorei". Astăzi o încălcăm într-un fel, mâine o vom încălca în altfel și cereri vor veni din toate părțile.

Deci, o asemenea lege nici nu are dreptul să fie votată.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Zoner și pe urmă doamna deputat Ivănescu, inițiator. Vă rog.

Deci, vă referiți la art. II. Nu discutăm chestiuni... Dezbaterile generale au avut loc pe data de 8 septembrie.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu atâta am vrut să spun. Evident, domnul Marton Árpád are dreptate. De astă dată numai sunt într-o divergență cu domnul Țurlea, cu care mă cam cert în comisie, dar atrag atenția încă o dacă că unul din motivele pentru care a fost respinsă această propunere în Comisia pentru drepturile omului - sesizată în fond - tocmai unul din motive a fost cel ridicat de colegul de la UDMR, domnul deputat Márton Árpád și, ca atare, nu putem vota în felul propus de către inițiator și nici de către domnul deputat Gaspar. Cel puțin în ceea ce mă privește și cred că reprezint aici și punctul de vedere cel puțin al majorității celor din comisie.

N-am dreptul să vorbesc în numele comisiei, deși sunt secretar, dar văd că domnul președinte lipsește, dar în unanimitate, comisia a respins acest proiect de lege, din motivele menționate în cursul dezbaterilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

La art. II aveți o propunere de amendament?

Domnule deputat Márton, dumneavoastră ați intervenit aici. Aveți o propunere de amendament la pct. II ? (Domnul deputat Márton Árpád înmânează amendamentul domnului vicepreședinte Ioan Chiliman).

Deci, domnul deputat Márton mi-a înmânat următorul amendament, ca urmare a celor spuse de dânsul. Art. II : "Prezenta lege intră în vigoare după constituirea noului Parlament ales, după publicara sa în "Monitorul Oficial".... Deci, formularea nu este foarte potrivită. Ideea este ca această lege să intre în vigoare după constituirea următorului Parlament.

Comisia sesizată în fond este Comisia juridică. Domnule deputat Emil Popescu, vă predau amendamentul ca să-l aveți și să vedeți despre ce este vorba... (Discuții la masa prezidiului).

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă rog să mă credeți că după ce doamnele din Parlament au luat cuvântul data trecută, am rămas ușor deprimat în legătură cu dorința noastră de a spori numărul femeilor în Parlament. Pe diferite argumente și căi s-au exprimat poziții contrare, exact de către doamnele femei, colegele noastre. Lucrul acest mi se pare nenormal.

Sigur că noi trebuie să respectăm legea, dar dacă am primi amendamentul domnului Márton, așa cum este el acum formulat, ar însemna că vom priva viitorul Parlament, următorul Parlament, Parlamentul imediat următor îl vom priva tocmai de efectele acestei legi, pentru că se confundă de foarte multe ori retroactivitatea legii cu aplicarea imediată a legii celei noi. Deci, sunt două fenomene distincte, dar uneori vecine și conexe. Fenomenul de retroactivare a unei legi, ceea ce nu este în cazul de față, cu fenomenul de aplicare imediată a unei legi în viitor, ceea ce este în cazul de față.

Datorită delicateții situațiilor care sunt considerate a fi temei de retroactivare sau de activare în viitor, de ultraactivare, se ajunge la această confuzie. De ce spun că argumentul domnului Márton, amendamentul nu poate fi primit așa cum e - e ceva bun în acest amendament - pentru că înseamnă că după aceea, după ce Parlamentul este constituit, abia atunci începe această lege să-și producă efectele. Prin urmare, abia la al doilea Parlament următor, partidele vor fi încurajate în sensul acestei legi de a face și de a drege, pentru ca femeile să intre în viitorul Parlament.

Vă rog, deci, să urmăriți cu atențiune. Suntem în 1997. Nu suntem, încă, în campanie electorală, nu se fac încă liste, dar suntem în situațiunea că spunem prin această lege - indiferent ce ar spune ea, ce ar prevedea ea - spunem că ea va intra în vigoare după ce Parlamentul, imediat este deja constituit după vechile formule, după vechile canoane, după vechile criterii. Prin urmare, legea aceasta nu își va produce efectul pentru viitorul Parlament următor. De aceea, eu vă propun să fim înțelepți și să prevedem că această lege va intra în vigoare legând-o de un anume moment al procesului electoral, pentru că în felul acesta ea își va produce efecte pentru viitor, evident, nu va fi vorba de nici o retroactivitate, lucru evident.

Cred că și domnul profesor Marțian va lua cuvântul și va fi de acord cu mine. Sper. Și domnul Gaspar, sper. Dar vom face în așa fel încât să încurajăm partidele prin aceste mijloace și procedee, pentru ca să așeze deja pe listele lor pentru viitorul Parlament, imediat următor, mai multe femei. Altfel, înseamnă că după anul 2000, vom avea un Parlament în 2004 și abia atunci legea își va produce efectele ei concrete pentru listele pentru viitorul Parlament, în 2004. De aceea, eu împărtășesc numai parțial punctul de vedere al domnului Árpád Márton, sunt de acord cu dânsul până la un punct. Dar cred că ați sesizat domniile voastre cu toții că nu e de conceput ca legea să intre în vigoare abia după ce Parlamentul cel nou va fi constituit. Ea trebuie să intre în vigoare, în opinia mea, în momentul în care începe procesul electoral.

Acest moment îl putem lega de o anume dată sau de data fixată pentru depunerea de candidaturi, de liste. Nu știm, va fi tot pe scrutin de listă. Nu? Cred că așa va fi.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Constituirea viitoarei legislaturi.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vedeți, chestia asta este destul de gingașă și, de aceea, îl rog și pe domnul Gaspar, ca să avem un vot comun, și pe domnul profesor Marțian, pentru care avem toată considerația, să-și spună opinia. Cred însă că împărtățiți ideea de bază și anume că legea trebuie să intre în vigoare înainte de a se efectua..., de a intra în campanie și înainte de a rămâne definitive listele. Adică, odată ce s-a împlinit termenul acela în care listele pot fi depuse, aleluia! Deci, trebuie să găsim o formulă ceva puțin mai înainte, pentru ca partidele să ia aceste stipendii și ele să fie încurajate.

Vă mulțumesc. Doresc foarte mult... oricine dorește. Dar, v-am spus, deci, punctul de vedere de principiu.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Propunerea dumneavoastră de text cam cum ar suna?

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

A ! Vă fac eu, îl aranjez eu cu domnul. Să vedem dacă și dânșii sunt de acord.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Márton a cerut cuvântul, după care domnul deputat Gaspar.

Vă rog.

 
 

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule Popescu, mă scuzați, dar nu sunt de acord cu dumneavoastră și am putea să ne convingem. Dar, eu cred că intrarea în vigoare a acestei legi înseamnă că din acea zi se alocă banii, conform prevederilor acestei legi. Or, dacă această alocare nu începe cu primul Parlament constituit după apariția legii în "Monitorul Oficial", înseamnă că pe o perioadă, mai mică sau mai lungă, se aplică și actualului Parlament. Ăsta nu mai este un stimul pentru viitor, ci este un act de punitate pentru prezent sau pentru trecut, mai ales. Deci, despre asta este vorba. Dacă eu vreau să stimulez, spun partidului respectiv: "Fii atent, pune mai multe femei pe listă, că de la data constituirii noului Parlament vei primi bani ca atare". Dar, dacă eu oricând, înaintea constituirii noului Parlament încep să aplic această lege, pur și simplu sancționez o acțiune retroactiv. Deci, s-a luat o decizie fără cunoștință de existența acestei legi. Eu cred că stimularea constă tocmai în faptul existenței prealabile a acestei legi.

Ca atare, eu îmi mențin amendamentul.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu împărtășesc punctul de vedere exprimat aici de președintele Comisiei juridice. Vreau să vă citesc art. 78 din Constituție:"Legea se publică în "Monitorul Oficial al României" și intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei".

Deci, noi acum, urmează să stabilim la ce dată va intra această lege în vigoare. Și va trebui să fie foarte clar precizată. Nu putem să o legăm de un anumit eveniment, ci de o dată certă, pentru că altfel ieșim în afara cadrului constituțional.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

O să rog inițiatorul, împreună cu Comisia juridică să găsească o formulare.

Domnul deputat Dan Marțian. Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Dacă ar fi să mă conduc după o anumită lăcomie partinică ar trebui să fiu de acord cu amendamentul în redactarea pe care a făcut-o autorul. Nu cred, însă, că pornind de la o stare din asta conjuncturală asta ar fi poziția firească și, cum să spun eu, legitimă din toate punctele de vedere. De ce? Eu cred că din moment ce se stabilesc niște măsuri menite să stimuleze promovarea pe locuri eligibile în Parlament a femeilor, bine este ca acest lucru să fie avut în vedere înainte de o campanie electorală, în așa fel încât partidele să-și poată evalua toate șansele și aspectele legate de liste cât mai competitive și, în acest fel, se vor putea lua în considerare anumiți stimuli pe care îi conține această lege.

Dacă noi, dimpotrivă, venim post factum și pornim de la starea pe care a consacrat-o rezultatul alegerilor din anul trecut, nu cred că mergem în direcția logicii pe care o conține această propunere de modificare. Și, atunci, eu sunt de acord cu propunerea și ideea care a fost enunțată de domnul Emil Popescu, președintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în sensul de a stipula o prevedere că în ceea ce privește acordarea unor stimulente în vederea promovării femeilor pe locuri eligibile în listele partidelor sau, dacă nu vor fi liste, mă rog, în alt mod, să se prevadă ca aceste stimulente să fie aplicate odată cu prima campanie electorală pentru alegerea Parlamentului României.

Mi se pare că este firesc, mi se pare că ține de o dimensiune nouă pe care această propunere legislativă o introduce în ceea ce privește modul de concepere în unele articulații ale ei a forței competitive concurenționale pe care partidele o să o aibă în vedere cu prilejul primelor alegeri. De aceea, mi se pare mai firesc acest lucru.

Dacă ar fi să merg pe linia consacrării datului, a existentului, sigur că noi am avea îndreptățire pentru că avem un număr de colege care sunt deputate, au fost alese pe listele partidului nostru și am avea anumite avantaje.

Dar eu cred că, totuși, anumite principii și poziții de fond și de echitate nu trebuie sacrificate, în beneficiul unor câștiguri momentane. De aceea sunt de acord cu modul în care a pus această problemă domnul deputat Emil Popescu.

Urmează să se dea redactarea corespunzătoare și eu cred că este o soluție acceptabilă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Miron Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am senzația că spiritul acestei legi nu este neapărat suma de bani care se vehiculează către un partid sau altul. De aceea cred că a scoate, în discuțiile noastre, sau a ne referi special la acest lucru este împotriva spiritului pe care inițiatorul l-a vrut în această lege, aceea de a recunoaște necesitatea aducerii în rândurile noastre și a prezentării importanței pe care o are femeia în societatea noastră.

Sigur, am ascultat punctul de vedere al domnului Emil Popescu și al domnului Márton. Cu domnul Márton, nu pot să fiu de acord. Domnul Popescu a dat o soluție care, de fapt, este identică cu cea a domnului Márton, numai că are alt termen de aplicare. Indiferent că legea intră în vigoare la 30 de zile după publicare sau o dată cu începerea noii campanii electorale, ea tot va funcționa o vreme pe actuala structură a Parlamentului. Sigur, se poate stabili o dată. Eu personal nu am nimic împotrivă, dar cred că ar fi bine să intre așa cum este, să păstrăm formularea care există în proiectul de lege, ca să păstrăm spiritul legii și să nu fim mercantili, să nu ne gândim neapărat la sumele de bani.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci avem un text.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Uitați ce este, am ajuns la concluzia, în sfârșit, înțeleaptă că nu toată legea, ci numai aceste alineate trebuie să intre în vigoare la o anume dată, fiindcă legea este în vigoare deja de acum, Legea electorală, în ansamblul ei.

Ceea ce ne-a scăpat nouă până acum, aceasta este o morală pentru faptul că nu trebuie să alcătuim textele pe picior, așa repede. Dar acum l-am alcătuit. Iată cum va suna el: "Dispozițiile prevăzute în articolul cutare, alineatul cutare din prezenta lege", este vorba de acele alineate care acordă stipendiile, "intră în vigoare", deci ele, numai ele, aceste dispoziții, "la data ce va fi stabilită prin lege, de începere a campaniei electorale pentru alegerile parlamentare ale următoarei legislaturi".

Cred că acum textul este foarte clar și sunteți de acord cu el. Da, domnule Gaspar? Da?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Da.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc.

Deci, vă rog să votați acest text.

(Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Numai..., domnule profesor, vă rog frumos! Vă rog frumos, ne-am chinuit mult pe textul acesta. Este ceva grav?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Formula pe care o propune domnul deputat Popescu este o formulă de compromis, între formula propusă de domnul deputat Gaspar și formula propusă de domnul Márton.

Or, eu cred că, în această situație, nu își are nici un obiect compromisul. Sumele de bani care se acordă, redistribuirea lor, așa cum este propusă în proiectul de lege, nu afectează fundamental alocațiile pe care le primesc partidele, pentru ca să ne cramponăm de acest capitol.

În aceste condiții, pentru că consider încă o dată că, compromisul nu își are obiectul, eu cred că propunerea domnului Gaspar este cea mai judicioasă. Începem de acum.

Poate dacă domnul Gaspar este de acord, din motive, cum să vă spun, contabile și ale bugetului de stat, să fie aplicate nu la 30 de zile, ci de la 1 ianuarie ale anului următor, numai dacă este dumnealui de acord cu așa ceva, pentru că este amendamentul dumnealui, dar altfel nu are rost să trecem la un compromis care nu își are obiectul, înainte de campania electorală. De ce atunci? Pentru că logică are ori de acum, ori de la Parlamentul următor. Și, față de aceste variante, eu optez și vă propun varianta domnului Gaspar, cu o îmbunătățire pe care am menționat-o și numai dacă dumnealui este de acord.

(Comentarii în sală)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Ivănescu, inițiatoarea proiectului.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Încă o dată, fac apel la memoria dumneavoastră și la înțelegerea dumneavoastră.

Acest proiect de lege, această inițiativă legislativă nu sancționează, este vorba de o stimulare a democratizării vieții în interiorul partidelor politice. Deci este vorba să aplicăm această lege pe situația actuală, pentru ca, în viitor, acest deficit de democrație, pentru că este clar, este vizibil, 5% femei, în structura de decizie legislativă, este mult prea puțin și mult prea nereprezentativ pentru națiunea noastră. Deci, încă o dată, fac apel la dumneavoastră ca să votați propunerea de art.2 din inițiativă, completată de domnul Gaspar, cu un termen stabilit la 30 de zile de la publicarea în "Monitorul Oficial", pentru că vreau să vă atrag atenția că va urma, în caz că votul dumneavoastră final va fi pozitiv, vor urma discuții și în Senat, aceasta nu înseamnă că, în această perioadă, în care sunt atâtea proceduri de urgențe, va fi foarte curând. Deci este neprecizată data în timp, calendaristică.

Deci, încă o dată, vă rog să votați propunerea din inițiativa legislativă, completată prin amendamentul domnului Gaspar, și nu cea propusă de domnul Popescu, în calitatea de președinte al Comisiei juridice.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor și doamnelor,

Respectuos vă învederez că, din punctul meu de vedere și al comisiei, nu este nici o problemă. Noi suntem de acord cu doamna Ivănescu. Noi am ajuns la acest text de compromis, apropo de ce spune distinsul nostru coleg, domnul Avramescu, pentru că domnul Márton a făcut această obiecțiune, de la ea s-a pornit. Deci, dacă domniile voastre doriți ca să intre în vigoare de la data publicării legii în "Monitorul Oficial", este foarte bine. Sau la 30 de zile, după ce ea va fi publicată în "Monitorul Oficial", iarăși va fi foarte bine. Este din ce în ce mai bine, nu am nimic împotrivă!

Domnule Márton, sunteți de acord?

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc (din bancă):

Este neconstituțional!

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Poftiți, ați auzit, deci... Și eu vă spun că nu este neconstituțional, fiindcă nu este decât o aplicare imediată a legii. Deci legea va dispune tot pentru viitor, un viitor apropiat, dar tot pentru viitor. Să presupunem că ea va intra, va fi promulgată de președinte în noiembrie și se pulică în "Monitorul Oficial" din decembrie 1997, este foarte bine, înseamnă că ea dispune pentru viitor, domnule Márton! Și, deci, va începe să-și producă efectele după data când apare în "Monitorul Oficial". Este clar că nu are nici o legătură cu retroactivitatea.

De aceea ne împiedicăm, fiindcă, vedeți bine, se confundă retroactivitatea legii cu aplicarea imediată a legii noi. Prin urmare, dacă doriți și suntem de acord așa, atunci vă întreb, domnule Gaspar, suntem de acord de la data publicării în "Monitorul Oficial"?

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

La 30 de zile după publicarea în "Monitorul Oficial".

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

La 30 de zile după data publicării în "Monitorul Oficial".

Vă rog frumos...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Márton Árpád - Francisc.

(Discuții aprinse în partea dreaptă a sălii)

 
 

Domnul Márton Árpád - Francisc:

În primul rând, vreau să accentuez că, dacă cele două Camere au 5% femei, noi avem peste acest procent, deci nu aceasta este problema. Problema este a retroactivității. Adică noi am mai adoptat legi, din care pot să vă dau exemple. De exemplu, cum poate cineva să aibă o diplomă de licență, nu, trebuie să aibă un examen de licență, care constă în ... și nu enumăr în ce. Și toți cei care și-au luat diploma altfel trebuie să se conformeze, că, altfel, diploma lor nu este valabilă. Și aș putea să continui la fel, pentru actul, în sine, al alegerilor, al promovării în Parlament, a fost prealabil acestei legi. Deci, cine a luat o decizie, a luat-o în necunoștința acestei legi. Deci este retroactiv. Oricum, este o sancțiune a unui act, a unei decizii, în necunoștința legii. Este retroactiv. Este clar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Îmi pare rău că trebuie să intervin, a șaptea oară, inutil, fiindcă ne batem capul cu o falsă problemă. Îi răspund direct domnului Márton, din curtoazie pentru dânsul: legea cu privire la diplome, dacă se modifică azi, va rămâne legea veche și valabilă pentru diplomele care au fost eliberate până azi și de mâine încolo se aplică legea nouă cu privire la diplome. Vechile diplome rămân supuse legii vechi, noile diplome vor fi supuse legii noi. Nu este nici un fel de retroactivare, aici este confuzia.

Vă rog frumos, pierdem timpul, domnilor! Să tranșăm chestiunea prin vot. S-au luat deja destule replici, haideți să votăm textul, așa cum vi l-am propus, adică la 30 de zile după data publicării în "Monitorul Oficial".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu cred că cel mai bun lucru, în momentul de față, este să tranșăm prin vot.

Vă rog frumos să fiți atenți. deci domnul deputat Márton a făcut un amendament la acest text, domnul deputat Gaspar a făcut un amendament la text.

Eu supun spre aprobare, în ordine, cele două amendamente și voi începe cu amendamentul pe care l-a propus domnul Gaspar, de completare a textului cu: Monitorul Oficial al României - Partea I și art.2 să devină II. Vă supun spre aprobare această formulare...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci formula Gaspar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta și spun.

Deci amendamentele le supun în odine la vot, în ordinea în care au fost făcute.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Obiecțiuni? Nu sunt. abținere.

A fost adoptat textul propus de inițiator, completat prin amendamentul domnului Gaspar.

Celălalt nu îl mai supun la vot.

Votul final pentru acestă lege, care are un caracter organic, tot marți, la ora 11,30. Rog, cu ocazia aceasta, grupurile parlamentare, să încerce să ia măsurile necesare pentru ca marți să avem asigurat cvorumul pentru vot pentru legi organice.

Doamna deputat Ivănescu, inițiatoarea.

Vă rog.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu vă voi reține mult, dar trebuie să vă mulțumesc pentru spiritul de democrație de care ați dat dovadă și, încă o dată, am avut confirmarea pe care o aveam din istorie, că bărbații onorabili, de-a lungul istoriei, s-au cam opus drepturilor femeii, iar bărbații remarcabili au luptat în favoarea lor.

Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor colegi.

(Aplauze puternice)

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Calafat. (Amânarea votului final).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Calafat.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, domnul deputat Munteanu.

Vă rog frumos comisia să ia loc.

Inițiatorul este?

Din loja Guvernului:

Este venită de la Senat.

 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este venită de la Senat.

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Calafat corespunde unei inițiative legislative depuse la Senat în legislatura trecută. El a fost aprobat de Senat și Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a Camerei Deputaților l-a avizat favorabil, în forma în care a fost proiectul de lege prezentat de la Senat.

Vă propunem să fiți de acord cu declararea orașului Calafat ca municipiu.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Roșca:

Sunt deputatul Roșca de Dolj.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat Roșca.

 
 

Domnul Ioan Roșca:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Parlamentarii doljeni trăiesc cu intensitate momentul în care Parlamentul României este chemat să aprobe Legea pentru declararea ca municipiu a orașului Calafat.

Evenimentul care a înscris orașul Calafat în istoria neamului a fost Războiul pentru independență din 1877, declanșat de pe redutele calafetene. Rămase în istorie sunt cuvintele: "Asta-i muzica ce-mi place!", la primele salve de tun, care anunțau începutul victoriei independenței statului român.

Astăzi, Calafatul, cu o populație de peste 25.000 de locuitori, oraș portuar în continuă dezvoltare, cu un peisaj urbanistic modern și o intensă activitate economică, socială și culturală, ne îndreptățește, pe cei care trăim și muncim în județul Dolj și în mod deosebit în orașul Calafat, să susținem și să vă rugăm, domnilor parlamentari, să aprobați, prin votul domniilor voastre Legea pentru declararea ca municipiu a orașului Calafat.

În numele deputaților doljeni și în mod deosebit a locuitorilor orașului Calafat, vă mulțumim. Se face, în sfârșit, dreptate, și eroicului oraș Calafat!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi face plăcere să vă rog, în numele Grupului parlamentar PD și în numele colegilor deputați de Dolj, să votați acest proiect de lege.

Doljul este un județ, dumneavoastră știți acest lucru, foarte mare, ca populație și ca întindere, ca forță economică și este, la această oră, probabil singurul județ care are un singur municipiu, cel reședință de județ.

Vă rugăm respectuos să țineți cont de materialele pe care le aveți, de datele istorice și economice pe care le-a prezentat antevorbitorul meu și vă rog frumos să-l votați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sturza-Popovici.

Vă rog.

 
 

Domnul Cornel Sturza-Popovici:

Doamnelor și domnilor colegi,

În mod clar, nu mă opun, deci, declarării orașului Calafat municipiu, dar, în ceea ce privește inițiativa legislativă, am spus și în comisie și trebuie să fim cu toții de acord, va trebui să oprim această hemoragie de inițiative legislative, din partea colegilor, de a declara mereu orașe muncipii în țară, fără a avea o grilă de condiții în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un oraș, pentru a deveni municipiu. Nu este suficient ca unul dintre noi să vrea ca orașul din care provine să devină municipiu, trebuie ca această localitate să îndeplinească și niște condiții.

Am mai discutat acest lucru și este bine ca, atunci când facem asemenea inițiative, să ne gândim că există deja, la Guvern, în pregătire, un proiect de hotărâre privind condițiile pe care orașele trebuie să le îndeplinească pentru a deveni municipii.

Să nu ne grăbim, pentru că, efectiv, devenind municipii, din multe puncte de vedere, există și dezavantaje, nu numai avantaje, pentru aceste orașe și, într-adevăr, un municipiu trebuie să arate, din multe puncte de vedere, ca și municipiu și nu, de multe ori, ca o comună ceva mai mare.

Mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Urmează domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu aș fi intervenit, dacă domnul deputat Sturza-Popovici nu ar fi formulat: trebuie să oprim aceste inițiative legislative din partea colegilor. Acest punct de vedere l-am auzit și săptămâna trecută, în Biroul permanent, și mă simt dator să afirm, de fiecare dată, când aud asemenea puncte de vedere, că noi nu avem dreptul să oprim inițiativele legislative ale celor care, conform Constituției, au dreptul să le facă. Sigur, putem să le analizăm, comisia de specialitate este cea care trebuie să analizeze, dar nu putem pune, nici măcar problema, în acest mod: să interzicem noi sau să oprim inițiativele legislative ale celor care, constituțional, repet, au acest drept.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Ideea de a opri inițiativele acestea, privind trecerea orașelor din forma de orașe în categoria de municipii, mi se pare anacronică și nepotrivită situației în care ne aflăm. Orașele pe care, dintr-un județ sau altul, le propunem noi sau altcineva, prin inițiativă, de a deveni municipii au o justificare în plan local și în plan general al dezvoltării țării.

Ca oltean și ca un bun cunoscător al orașului Calafat, și ca istorie, și ca prezent și, mai ales, ca perspectivă de dezvoltare, susțin această inițiativă și consider că aici avem de-a face cu o problemă care trebuie să ducă la o mai bună situare a orașului respectiv pe harta țării.

Cred că este bine să procedăm în felul acesta, pentru că, trecând de la categoria de orașe la municipii, am avut și în județul Călărași o situație asemănătoare cu orașul Oltenița.

Pe plan local, orașele mari, în categoria de orașe, și nu de municipii, sunt defavorizate cu acele care sunt de-abia trecute de la comună la oraș.

Noi trebuie să facem distincție și să dăm posibilitatea ca orașele mari, realmente să se poată dezvolta ca atare. Prin poziția sa la Dunăre, prin capacitatea economică, industrială, aș putea spune, rămasă, din păcate, într-o formă embrionară, orașul Calafat merită gradul de municipiu și în problemele administrative nu afectează cu nimic bugetul general, pentru că realizează prin reechilbrarea bugetului județului respectiv, mai bine împărțit, mai bine gospodărit și în raport de populația reală care există acolo.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sturza-Popovici, replică.

Domnule deputat Sturza-Popovici, mai luați cuvântul?

 
 

Domnul Cornel Sturza-Popovici:

Domnului deputat Miron Mitrea vreau să-i spun că, încă o dată, deci, eu nu am optat pentru interzicerea de inițiative legislative, am optat doar pentru rațiunea de a aștepta, totuși, această grilă de criterii și să vedem care dintre localitățile noastre-orașe, până la urmă, corespund unei asemenea inițiative legislative. Și, pentru Calafat, am spus, de la bun început, că nu mă opun inițiativei, însă, pentru viitor, a fost ideea să iau cuvântul.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Munteanu.Urmează domnul deputat Neculai Grigoraș.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În mod neașteptat, acest proiect de lege a stârnit controverse mai ample decât ne-am fi așteptat.

Vă rog să aveți în vedere faptul că Guvernul are în studiu, de la primirea mandatului său, elaborarea unor proiecte de sinteză, unul privind trecerea unor orașe la categoria de municipii, ca și un altul privind trecerea unor comune la categoria de orașe. Vor fi niște proiecte de lege, să zicem, de sinteză, dar, înainte de a ne pronunța, noi, comisia de specialitate, în cazul acesta concret, al orașului Calafat, care s-a cerut să devină municipiu, am consultat Guvernul și am constatat că, în acel proiect de lege, care este pe filiera aprobărilor interne în cadrul Guvernului, această localitate trece de la categoria de oraș la categoria de municipiu. Prin urmare, punctul de vedere pe care l-a exprimat, pe justețe, în principiu, colegul nostru, domnul Sturza-Popovici trebuie amendat cu faptul că Guvernul a fost consultat și Guvernul este de acord cu acest punct de vedere exprimat de inițiativa legislativă, care a devenit proiect de lege, prin aprobarea sa de către Senat. Pentru acest motiv, Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege la care m-am referit.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă rog să-mi dați cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt, înaintea dumneavoastră, de luat cuvântul domnul deputat Neculai Grigoraș și...

Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România, vin să susțin și eu acest proiect de lege și, în plus față de cele prezentate de antevorbitori, vreau să adaug că orașul Calafat îndeplinește toate condițiile pentru a fi trecut în rangul superior, respectiv la rangul de municipiu. Este atestat documentar din anul 1424, dispune de o amplă rețea de instituții sociale, de instituții de învățământ, de instituții bancare, funcționează Banca Agricolă, Banca Comercială, Bancoop-ul, Banca "Ion Țiriac", Bancpost-ul, unități de CEC, dispune de muzeu, casă de cultură, trei cămine culturale, bibliotecă, cinematografe, două licee, dispune de un număr foarte mare de locuințe, 6556 de locuințe, din care 3215 apartamente, dispune de hotel, dispune de 65 de unități de alimentație publică, îndeplinește, din aceste condiții, absolut toate, repet, condițiile pentru a fi trecut la rangul de municipiu.

Având în vedere și cele prezentate anterior, inclusiv susținerea din partea Guvernului, vă propun și din partea Partidului Democrației Sociale din România, să aprobați acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Eu nu sunt oltean și nici n-an de gând să fiu. Sunt moldovean și în Moldova, nu de multă vreme, tot umblă vorba că noi suntem cumva marginalizați, suntem nedreptățiți, suntem vitregiți și așa mai departe. Și să știți că între anumite limite este adevărat acest lucru.

Și, cu toate acestea, eu, ca moldovean, și deputații moldoveni colegi cu mine suntem de acord să dăm o mână de ajutor oltenilor și să susținem acest proiect legislativ.

Noi nu ne luăm după ce a spus domnia sa dinainte, că acest oraș este atestat nu știu când. Sunt orașe și mai vechi. Sunt localități atestate mai de mult și au rămas totuși la nivel de comune. Nu acesta este argumentul.

Argumentele principale sunt cele pe care le-ați spus după aceea.

Într-adevăr, acest oraș, prin care am trecut și eu de câteva ori, merită să fie municipiu. Și am să aduc un argument în plus, pe care nu știu de ce, oltenii nu-l aduc. Acolo se va face pod peste Dunăre. Știm ce înseamnă asta pentru dezvoltarea economică viitoare a unei localități.

Astfel încât, ca moldovean, cu sufletul lipsit de invidie și de gelozie și plecând deci de la principiul că toate regiunile țării trebuie să se dezvolte armonios și așteptând ajutorul viitor al oltenilor pentru inițiativele viitoare ale moldovenilor, vă rog respectuos să votăm pozitiv, adică să votăm pentru acest proiect de lege.

Vă mulțumesc frumos. (Aplauze)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vreau să vă spun că mă adresez domniilor voastre de astă dată în calitate de fost deputat de Dolj.

Eu am bătut județul și am fost deseori la Calafat și, alături de Calafat, mai cu seamă la Basarabi, pentru că acolo sunt sorburile, 6 sorburi executate de englezi în Dunăre, pentru ca să adape cu apă sistemele de irigații. Eu am văzut Calafatul și există un curent de opinie în general în județ și la forurile respective și la oameni cu privire la ridicarea acestui oraș la rangul de municipiu și eu sunt pentru admiterea aceste inițiative legislative nu numai pentru rațiuni istorice sau pentru salturile actuale care s-au produs în viața orașului pe mai multe planuri, dar și pentru viitorul său în legătură cu acest pod. El este oraș la Dunăre foarte important acum și viitorul lui este asigurat. El va fi oricum ridicat la rangul de municipiu mai devreme sau mai târziu. Dar acum el îndeplinește condițiile.

Vă rog, deci, respectuos, în acest sens să votați fără nici o rezervă. Este bine să fie ridicat la rangul de municipiu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu sunt ..... Da, domnul deputat Leonăchesu. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Dacă-mi permiteți încă un argument pentru ceea ce dorim noi să votăm noi astăzi.

Există în Spania un oraș Calafat. Ar fi bine să ridicăm și orașul nostru, localitatea aceasta la același nivel. Să nu rămânem mai prejos decât frații noștri din Spania.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul lui.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Legea în ansamblul ei, fiind o lege organică, o vom supune votului final marți, la ora la care am convenit să supunem și celelalte inițiative legislative la vot final.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea comunei Baia de Arieș oraș (Amănarea votului final.

Continuăm cu propunerea legislativă privind declararea comunei Baia de Arieș oraș.

Inițiatorul? Comisia?

Domnul deputat Munteanu. Vă rog.

 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La această inițiativă legislativă comisia de specialitate a fost de acord cu declararea oraș a comunei Baia de Arieș, care, de asemenea, este cuprinsă, prin verificarea făcută, în proiectul de lege pe care Guvernul îl are în elaborare.

Trebuie să vă spun că punctele de vedere, condițiile prealabile pe care le pretinde un asemenea demers, și anume punctul de vedere al consiliului local, acceptul consiliului județean sunt îndeplinite.

Ca urmare, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil inițiativa legislativă privind declararea oraș a comunei Baia de Arieș, cu amendamentele de formulare cuprinse în raportul pe care presupun că-l aveți în față.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dărămuș. Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Octavian Dărămuș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ne uităm pe acest proiect de lege o să observăm că inițiatorii acestui proiect de lege, întregul grup parlamentar de Alba, deci nici un fel de culoare politică, sprijină ca Baia de Arieș să devină oraș, deci voință politică există, argumentele sunt, întrucât Baia de Arieș este atestată documentar în 1325. Este o localitate de pe Valea Arieșului, cu bogate zăcăminte de aur și argint, unde industria mineritului este bine dezvoltată iar, mai nou, industria confecțiilor este de asemenea deosebit de bine dezvoltată.

Or, toată lumea care este din județul Alba sau din împrejurimi niciodată nu a vorbit de Baia de Arieș decât de oraș. Niciodată nu a vorbit de Baia de Arieș, de comuna Baia de Arieș.

În consecință, existând această voință politică, existând aviz favorabil și de la Guvernul României, și de la comisie, și de la Consiliul Legislativ, vă propunem să votați această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Da, vă rog.

 
 

Domnul Bazil Dumitrean:

Dumitrean Bazil, deputat de Alba.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Așa, după cum a prezentat și domnul deputat Dărămuș, colegul nostru, inițiativa este comună a partidelor politice din județul Alba. Motivații sunt de toate felurile - și istorice, și economice. Nu mai merită să le expun.

Vin cu rugămintea din partea mea personal și a locuitorilor acestei zone minunate și bogate a Țării Moților să votați în favoarea acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pereș. Urmează domnul deputat George Șerban, de la USD. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Expunerea de motive care însoțește proiectul de lege privind declararea ca oraș a localității Baia de Arieș reflectă cu amănunțime situația economică ori socială și culturală a acestei vechi așezări din județul Alba, din inima Munților Apuseni, precum și dorința locuitorilor din zonă de a reveni la o formă legislativă de care au mai beneficiat în trecut.

Ca deputat de Alba, din partea Partidului Democrat, salut acest gen de reparație morală față de o așezare umană, care a dat și mai dă, prin efortul populației sale, economiei românești o producție-marfă industrială de peste 50 miliarde de lei pe an și vă îndemn a vota favorabil acest proiect de lege.

Vreau să amintesc că acest lucru este și o obligație electorală, având în vedere promisiunile tuturor forțelor politice făcute în campania electorală din noiembrie 1996.

Rog, deci, colegii din partea Partidului Democrat, cât și din partea Partidului Social-Democrat Român, precum și pe dumneavoastră, stimați colegi, să votați favorabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat George Șerban, de la USD.

 
 

Domnul George Șerban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitatea mea de deputat de Brăila, am ținut să iau cuvântul în dezbaterea generală a acestui proiect de lege și aș începe prin a spune că am înțeles foarte bine ceea ce a vrut să spună domnul deputat Sturza Popovici și împărtășesc punctul dânsului de vedere că ar trebui să reactualizeze Departamentul de administrație locală criteriile după care se face clasificarea localităților. Este o chestiune stringentă. Dar, în situația de față, în acest caz, nu se pune problema de a ridica rangul Băii de Arieș de la comună la oraș, ci se pune problema de a recunoaște un statut care, indiferent că-l aprobăm noi sau nu, el există deja. Pentru că în Baia de Arieș este vorba de un mănunchi de 6 localități care de fapt, constituie o comunitate. Este vorba de o industrie care există și care s-a dezvoltat și care, în pofida situației din alte localități care au statutul de oraș, sau municipiu, această industrie este și prosperă, pe deasupra. Este vorba de instituții de cultură și de învățământ care sunt caracteristice unei localități urbane, și nu rurale. Și aș mai face precizarea că în activitatea mea profesională și politică am avut prilejul de multe ori de a mă afla acolo, de a cunoaște această localitate, de a vorbi cu oamenii, de a mă apropia de viața lor și niciodată nu am avut percepția unei ambianțe rurale, ci, dimpotrivă.

Deci, solicită colegilor să fie de acord cu aprobarea acestui proiect de lege, întrucât nu facem decât să recunoaștem un statut care deja constituie o stare de fapt.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnul deputat Șerban a readus în discuție un lucru pe care l-am semnalat de multe ori Guvernului, și anume necesitatea de a grăbi elaborarea și aducerea la Parlament spre examinare și aprobare a proiectelor de lege care privesc aceste noi elemente privind reorganizarea teritoriului, pentru că, altminteri, trebuie să recunoaștem, există pericolul pe care l-a formulat mai adineauri colegul Popovici, ca să ne găsim în fața unei situații de relativă dezordine privind trecerea unor orașe la calitatea de municipii, a unor comune la categoria de orașe.

Așa cum vă spuneam, Guvernul are în pregătire, în elaborare aceste proiecte de legi. Dar este cu adevărat, uitați, rezultă din dezbaterea noastră de astăzi, ca fiind foarte necesar ca aducerea lor la formă finală a acestor proiecte de legi și supunerea spre dezbatere Parlamentului să fie grăbită.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții?

Dacă nu mai sunt, vom trece la dezbaterea proiectului de lege și vom merge pe raportul comisiei.

Vom începe cu număr curent 1, titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate. Adoptat.

Număr curent 2, art.1.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Adoptat.

Număr curent 3 din raport, art.2.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Această lege are un caracter organic și votul final va fi tot în cursul zilei de marți, începând de la 11 și jumătate.

S-a acumulat un mare număr de legi pentru acea dată.

Cu aceasta, în virtutea art.128, alin.2, suspend ședința de astăzi și vă mulțumesc.

Ne revedem luni.

Ședința s-a încheiat la ora 11,22.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 21 november 2019, 11:09
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro