Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 16-10-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 octombrie 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,43.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Sorin Victor Lepșa și Corneliu Ciontu, secretari.

*

   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, joi, 16 octombrie 1997.

Vom începe cu cele 50 de minute de intervenții și voi da cuvântul domnului deputat Vasile Stan. Se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

Vă rog.

Nu este aici domnul Stan? Domnul deputat Ion Bivolaru este? Domnul deputat Bara Radu Liviu? Eugen Nicolicea? Hai, că îi luăm la rând. Petru Bejinariu. Mihai Vitcu.

Din sală:

Celor care nu au fost în sală nu le mai dați cuvântul!...

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Păi, da, normal nu ! (Ilaritate).

 
  Petru Bejenariu - comentariu pe marginea Ordonanței de urgență pentru modificarea și completarea Legii învățământului;

Domnul deputat Bejinariu, da.

Vă rog.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Îndelungate și aspre contradicții s-au consumat la Comisia de învățământ a Senatului, care cred că se vor repeta și la Camera Deputaților, privind art. 120 din Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea Legii învățământului, fără să fie nici un fel de urgență în sistemul școlar.

Acest articol cuprinde la alin. 2 prevederea potrivit căreia istoria românilor și geografia României se predau în limba maternă în învățământ primar și se pot preda în limba maternă la învățământul gimnazial și liceal. Prevederea se extinde și la învățământul de stat profesional, liceal și postliceal de specialitate, apoi și în învățământul de stat superior prin art. 122-123. În ordonanță se operează cu sintagmele "se poate", noi adăugăm "orice în România", "la cerere" și "de regulă", noi adăugăm "deși nu-i nici nevoie măcar", "se încurajează", noi adăugăm "obrăznicia" și toate la Capitolul XII.

A fost tipărită și difuzată la unii de două ori, pentru siguranță, și o broșură, "Cadrul legislativ intern și internațional", care fundamentează modificarea și completarea Legii învățământului, și în care, foarte interesant ca argument, se aduc texte chiar din ordonanță, precum și multe generalități despre drepturile omului. Prin această ordonanță se construiește un învățământ maghiar de stat, paralel celui românesc.

"Ordonanța deznaționalizării românilor la ei acasă" - cum au numit-o mulți cărturari - face ca harta limbii române să devină mai mică decât harta României, în loc să fie de la Nistru până la Tisa.

Vă rog să observați că ordonanța nu se mai discută nici în comisii, nici în plen, dar se aplică cu mare grabă: localități întregi, cu școli, instituții, administrații locale, așezăminte de cultură, trec la folosirea altei limbi decât limba română. Manualele și de istorie și de geografie au fost deja tipărite în limba maghiară, profesorii de istorie și de geografie nu mai au ce căuta în județele Covasna și Harghita și alte localități, iar recent, constatăm cu o condamnabilă pasivitate că demnitari români nu sunt primiți în instituțiile din localitățile administrate de autorități locale de etnie maghiară. Probabil, ne încearcă exercițiul pașaportului.

Conflictul de la Senat, această anomalie ridicată la rang de prevedere de lege, a fost transferată în zona partidelor politice de la putere. S-a ajuns până acolo încât s-a convenit ca soluția să o dea înțelegerea dintre UDMR și PNTCD, în vreme ce distinsul senator George Pruteanu și alți cărturari și oameni politici, pentru demnitate și adevăr, riscă noi presiuni, amenințări, unii chiar sancțiuni, inclusiv excluderea din partid.

Acestea toate înseamnă, de fapt, vot sub amenințare, și mai înseamnă continuarea cedărilor și renunțărilor începute încă de la Tratatul româno-ucrainean.

După ce se va termina cu spionii, ne putem aștepta și la scuze pentru întârzierea cu care purcedem la a învăța limba maghiară. Dacă la nivelul unor partide se stabilesc prevederi de lege, atunci ce atribuții mai rămân parlamentarilor. Eu constat cu o autentică îngrijorare că democrația în zona ei supremă - Parlamentul României - este grav amenințată.

De aceea, solicităm Guvernului, Birourilor permanente de la Senat și Camera Deputaților să asigure în fapt separarea puterilor, să creeze cadrul democratic legislativului și se promoveze vocația democratică a poporului român.

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - punctarea a trei secvențe din viața social-politică a țării: 75 de ani de la încoronarea regelui Ferdinand; conferința de presă a P.R.M.; intenția de revenire pe scena politică a P.C.R.;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu. Domnul deputat Anghel Stanciu e aici? Nu este. Doamna Leonida Lari, nu. Domnul deputat Viorel Burlacu. Este.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Intervenția mea de astăzi va fi alcătuită din 3 secvențe. La început vreau să amintesc momentul aniversar de 75 de ani de la încoronarea Regelui Ferdinand, la Alba Iulia, și care s-a făcut atunci în Catedrala Încoronării și Reîntregirii Neamului - aniversare care a beneficiat și de prezența Maiestății Sale, Regele Mihai, în România.

O a doua secvență este legată de un aspect mai tulburător. În plin sfârșit de mileniu, după prăbușirea comunismului, asistăm la renașterea ideilor naziste, sub diferite forme, în conferințe de presă publice.

Am în vedere conferința senatorului PRM, Corneliu Vadim Tudor, din data de 3 octombrie a.c., în care nici mai mult nici mai puțin anunță "procesul marii trădări naționale", care, spune domnia sa, va avea loc pe Stadionul "23 August".

Aș fi vrut să-i scutesc pe câțiva oameni deosebiți ai acestui partid, scriitori și profesori, de a auzi cuvintele liderului partidului lor. Sunt, însă, cuvinte stranii, alarmante. Ele pot crea din nou o imagine deformată a democrației din România, într-un moment când se deschid porțile Europei. Este îngrijorător să auzi astfel de cuvinte. Citez: "Partidul România Mare caută sponsori pentru renovarea din timp a Stadionului "23 August" din Capitală, locul unde va avea până în primăvara anului viitor procesul marii trădări naționale, în fața a 75.000 de oameni și în transmisie televizată în direct".

Mă întreb și vă întreb, domnilor parlamentari, cum este posibil ca asemenea provocări să devină publice? Se știe că senatorul Vadim Tudor are momente de buimăceală, dar asemenea afirmații nu pot produce decât vrajbă și incitare la violență. În ce lume trăim? Cui folosesc asemenea provocări? Deși se știe faptul că Vadim Tudor se referă la țărăniști, el îi are în vedere și chiar îi nominalizează și pe PUNR-iști, inclusiv pe liderul acestui partid.

Se mai știe că Vadim Tudor era cântărețul preferat al dictatorului Ceaușescu, al doilea de fapt, după cel care ocupa locul întâi - Adrian Păunescu. Iată că astăzi, acești oameni vin să propună execuții și sacrificări de oameni, după modelul nazist, care îndeamnă la crimă și la exclusivism în plină democrație, la judecăți aspre pe marile stadioane în fața a mii de oameni.

Stăpânul de ieri al lui Vadim Tudor, prefera cifra de 11.000 de oameni, ridicată de actualul senator la 75.000 de oameni, considerând că este un lucru mai deosebit.

Ne întrebăm din nou, dacă aceste chemări iresponsabile la execuții în masă, după modelul Bokassa - Idi Amin, sau a kmerilor roșii, servește cuiva.

În fine, ultima secvență. Din presă aflăm că Partidul Comunist Român se întoarce pe scena politică, după cum ne anunță președintele Partidului Muncitoresc Român, care își propune transformarea acestui partid în PCR, la începutul lunii noiembrie.

Înainte, însă, de înfăptuirea acestui țel, comuniștii trebuie să arunce o privire în urmă asupra experienței amare, comuniste de 50 de ani din România, care a dus la sacrificarea arbitrară a oamenilor, ceea ce ar însemna că în prezent înființarea acestui Partid Comunist Român nu ar avea nici o legitimitate.

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - drept la replică;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu a revenit între timp.

Poftim?

   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Un minut replică. În calitate de vicelider.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog. Cu toate că nu există replici la astea, dar în fine...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident, nu vreau să intru într-o polemică de la acest microfon cu distinsul nostru coleg Vetișanu.

Nici nu aș vrea să spun că vine o vreme când vârsta joacă feste. Totuși, eu mă așteptam ca părul domniei sale, alb, să ne învețe pe cei mai tineri nu numai toleranță, nu numai respect, chiar față de o idee care nu este agreată, dar chiar și democrație. Or, discursul domniei sale, sub forma în care a fost expus, de la înalta tribună a Parlamentului, nu poate să trezească decât repulsii față de un om, pe care, de altfel, îl stimam.

Este tragic, dacă nu ar fi comic, ca un distins coleg să facă reprezentanții, implicit ai unui partid politic parlamentar, global, criminali. Pentru că domnia sa a spus și s-a auzit aici, este un partid criminal.

De aceea, domnule președinte, cu tot respectul pe care îl am față de domnul și distinsul coleg Vetișanu, chiar în momentul domniei sale de rătăcire, posibil oricui, v-aș ruga ca această declarație pe care domnia sa a făcut-o să o trimiteți Comisiei de disciplină și imunități, ca cerere oficială a Grupului parlamentar PRM.

Nu sperăm că prin aceasta domnia sa va învăța ceva. Se pare, din multe intervenții pe care le face de la această tribună, că a trecut demult vremea învățăturii. Și acum, ajungem, poate, așa cum se spune, la noua copilărie, dar fără nici o șansă.

Sincer regret.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am o rugăminte. Păstrați liniște!

Deci, domnule deputat Stanciu, dumneavoastră aveați o intervenție. O mai țineți sau nu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Vă mulțumesc pentru întrebare, dar așa cum săptămâna trecută ați avut bunăvoința să-mi acordați dreptul la replică, în calitate de vicelider am cerut să precizez poziția față de acest atac brutal.

Cererea eu mi-o țin la timp, respectiv când îmi vine rândul.

 
  Viorel Burlacu - declarație adresată prim-ministrului Victor Ciorbea, privitoare la privatizarea S.C. Fortuna S.A. Piatra Neamț;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu, se pregătește domnul deputat... Spuneți-mi, domnule deputat Kovács, dumneavoastră v-ați inscris pe listă? Nu. Domnul deputat Valeriu Tabără este. Nu este.

Domnul deputat Lădariu.

   

Domnul Viorel Burlacu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se adresează, în primul rând, domnului prim-ministru Victor Ciorbea. O acțiune de privatizare, prin metoda MEBO, a fostei Societăți Comerciale "Fortuna" S.A. Piatra Neamț, ce avea în administrare bunurile din proprietatea domeniului public, a făcut să curgă multă cerneală, fie în scrisorile cetățenilor, fie în presa locală. Pentru sistematizarea și individualizarea faptelor, poliția a numit un expert contabil, care, când este vorba de infracțiuni penale, are reputația de a fi un exemplu.

În raportul de expertiză, pe întinderea a 21 de pagini, expertul localizează constatările și, în temeiul art. 147 și 263 din Codul Penal, sesizează judiciar, pe baza probatoriului constatat, infracțiunile săvârșite de cei implicați. În cursul desfășurării anchetei, poliția și-a însușit 90% din sesizările judiciare ale expertului. Dar, problema acestei privatizări ce a avut ca scop jefuirea bunului public, respectiv piața centrală a orașului și piața "Orion" din Piatra Neamț, fiind de mare interes local, expertul a acordat un interviu cotidianului "Monitorul de Neamț". Spre deosebire de mulțimea articolelor ce apăruseră până la data interviului, expertul, cu meticulozitatea caracteristică unui expert contabil, transformă fiecare problemă-infracțiune în punct ochit, punct lovit. Cum în această afacere erau și sunt amestecate persoane oficiale se declanșează împotriva expertului represalii. Este dat de mai marii zilei, cu mare influență în subsolul social, în judecată Consiliului de disciplină, care îl suspendă pe un an de zile și îl obligă la plata a 600.000 de lei. După această "victorie", lupta anticorupție mai înregistrează o victorie. Deși poliția confirmase o serie de fapte penale, dosarul este stopat pe motiv că nu a existat intenția de comitere a infracțiunilor.

Cu alte cuvinte, fără intenție s-au comis: fals intelectual, fals material, deturnare de fonduri, abuz în serviciu - deci s-a furat averea publică fără intenție.

Expertul a fost suspendat deoarece descoperise cum s-au realizat prin infracțiune multe dintre privatizările MEBO și i-a supărat pe cei puternici. Sperăm că ofițerii care au instrumentat cazul să nu fi ajuns șomeri.

Comisia de disciplină îi reproșează expertului următoarele:

    1. Că sesizarea judiciară s-a făcut prin trimitere la Codul Penal, ca și cum falsul material ar figura în Codul Familiei.
    2. Că a discreditat funcționari publici și demnitari.
    3. Că a divulgat secretul profesional. Secretul era al primăriei, care fiind parte civilă în proces, nu avea interes să fie secret. Prezumtivii infractori aveau interes să nu se afle.

Iar, în subsolul social a apărut panica celor care prin privatizarea MEBO au ajuns miliardari peste noapte și trebuiau să scape de eventuale expertizări cinstite.

În concluzie, așteptăm de la domnia voastră să interveniți la Consiliul Superior al Corpului Experților Contabili pentru reanalizarea sancțiunii de suspendare acordată expertului. În caz contrar se vor accentua devierile de la constatarea faptelor. Să dispuneți reverificarea dosarului privatizării averii publice a municipiului Piatra Neamț, adică a S.C. "Fortuna" S.A.

Modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a Corpului Expteriților Contabili și Contabililor Autorizați din România, în sensul de a fi precizată obligația sesizării judiciare, în conformitate cu precizările art. 263 Cod Penal. Numai așa lucrările de expertiză contabilă vor deveni un sprijin efectiv al Poliției, Parchetului și Justiției, în activitatea acestora de salubrizare morală a societății românești.

Aștept de la domnia voastră un răspuns scris asupra modului în care veți rezolva aceste situații.

Vă mulțumesc.

 
  Lazăr Lădariu - încercarea de a face auzit, de la Tribuna Parlamentului, strigătul de alarmă și durere al românilor ardeleni;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul deputat Radu Mazăre. Este aici? A, sunteți acolo. Bun.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De mai bine de 5 ani, ca deputat al Partidului Unității Naționale Române, m-am străduit, uneori până la disperare, să fac să ajungă de la tribuna Parlamentului până la urechile guvernanților și ale colegilor mei strigătul de alarmă și durere al românilor ardeleni.

De mai bine de 5 ani am încercat de mai multe ori, fără succes, să conving că românii din Harghita și Covasna sunt alungați, batjocoriți și supuși unor mari umilințe pe pământul moșilor și strămoșilor lor.

De mai bine de 5 ani, atrag atenția de la tribună Parlamentului că prin secuime se adună arme de foc, că sunt rupte drapelele noastre, că sunt profanate cimitire românești, că numele ne sunt șterse până și de pe cruci, că tineri maghiari sunt instruiți în Munții Carpați, în tabere și organizații paramilitare, totul făcând parte dintr-un real plan al conspirației împotriva Ardealului.

De mai bine de 5 ani, ca unul care am trăit drama acelui marte negru al anului '90 și urmările miniloviturii de stat de la Tg.Mureș, când s-a instrumentat separatismul școlar, au fost profanate monumentele lui Avram Iancu și Nicolae Bălcescu, uciși români nevinovați, incendiate casele românești din Sovata , atrăgeam atenția asupra tendințelor de enclavizare a județelor Harghita, Covasna și Mureș, sub forma reînvierii fostei Regiuni Autonome Maghiare, urmărindu-se clar federalizarea României.

De mai bine de 5 ani, spunem că este amenținat teritoriul românesc, deci țara, că oștirea română, Poliția și Jandarmeria sunt considerate acolo armată de ocupație.

De mai bine de 5 ani, hărți jignitoare împânzesc Ardealul, se cântă, cum s-a întâmplat recent și la Congresul UDMR de la Tg.Mureș, imnul Ungariei și este arborat steagul roșu-alb-verde.

După recentele dezvăluiri din "Evenimentul Zilei", subit, mulți s-au trezit naționaliști. Întrebarea e: unde s-au pitit până acum?

Guvernanții indiferenți, înălțați pe scaunul puterii cu picioare de ceară, cei care au băut doar apă din Dâmbovița, nu s-au obosit să înțeleagă vreodată durerea reală a Ardealului, rana noastră nevindecată purtată sub cămașă.

Noi eram extremiștii, noi eram intoleranții. La președinție, la 1 august a.c., domnul Constantinescu ne-a întâmpinat cu indiferență și răceală. Delegația mureșană a fost tratată cu dispreț la întâlnirea cu premierul Ciorbea, spre satisfacția celor care au mai răstignit odată Ardealul. Urechea guvernanților rămâne în continuare surdă. Trădat nu o dată, ajuns acum cu cuțitul la os prin glasul urmașilor înaintemergătorilor duși sub glie, Ardealul își strigă din nou durerea în acest Parlament umilit. Este strigătul românilor ardeleni care vor o Românie întreagă.

Indiferenți guvernanți, Ip și Treznea, Sărmașu și Moisei, scrise cu literele durerii în pagina neagră a istoriei, au existat!

Trezește-te, guvern român!

Vă mulțumesc.

 
  Radu Ștefan Mazăre - analiză a situației flotei române;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Radu Mazăre. Se pregătește domnul deputat Vasile Stan.

   

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

În 1989, România se mândrea cu una dintre cele mai mari și puternice flote ale lumii, ocupând un invidiat loc 3 în Europa. În numai 7 ani, timp în care s-a aflat la cheremul unor persoane mânate de interese oculte, aceasta a fost destrămată și se alfă, practic, în pragul falimentului

Unele companii, mă refer în special la "Petromin", au reușit sub oblăduirea unor puternici oameni politici să transfere nave, proprietatea statului, sub alte jurisdicții care încurajează lipsa controlului financiar. Navele sunt ipotecate pentru sume imense, iar specialiștii spun că nu mai există nici o șansă ca acestea să revină vreodată în țară.

Nici pentru cele rămase în proprietatea statului român, viitorul nu este mai roz. Mare parte dintre ele sunt arestate prin colțurile lumii, cu datorii către partenerii străini și, mai ales, către echipaje. Acestea sunt condițiile în care FPS a găsit de cuviință să schimbe managementul companiilor de navigație. Măsura în sine este justificată, dar din păcate noii numiți sunt sunt niște ageamii.

La Compania "Navrom", director general a fost uns Marius Predescu, un ofițer electrician fără experineță de conducere, care aștepta la scara vaporului să vină curentul. AGA, compusă în întregime din reprezentanți ai FPS a numit în Consiliul de Administrație al "NAVROM-ului" persoane care, la fel ca și noul director, nu a avut în viața lor de a face cu dura lume a shipping-ului. În schimb, au meritul de a fi țiitori politici. Garibaldi Defta, a cărui experiență de comandant se reduce la un voiaj de numai 4 luni, și acela neterminat, cumătru cu Diana Vancea, secretar de stat la Transporturi; Victor Ploaie, șef al catedrei universitare, la care Vancea funcționa ca asistent, și Luigi Soare, director în FPS, care are cel mult experiența vaporașelor de hârtie în lighean.

Cum poate crede FPS-ul că niște nepricepuți într-ale flotei pot scoate "NAVROM-ul" din criza în care se află? Cum poate fi lăsat la discreția unor oameni de pe stradă o societate de peste 500 de miliarde de lei?

Și, pentru a vă convinge de neputința noilor numiți - menționez că directorul general și directorul tehnic al "NAVROM-ului" dețin și administrează Societatea Privată "Marion Shipping" prin care nu au fost capabili să ruleze nici un leuț. Păi, dacă în propia lor afacere nu au fost în stare să reușească, cum crede FPS-ul că cei doi merită încrederea de a li se da pe mână soarta a 77 de nave cu probleme tehnice și juridice majore, cu litigii și ipoteci de milioane de dolari?

În concluzie, solicit FPS-ului numirea unor pricepuți la cârma "NAVROM-ului".

Mulțumesc.

 
  Vasile Stan - sesizare asupra politicii dezastruase a Guvernului în domeniul agriculturii;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Vasile Stan. Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că nimeni nu poate să conteste faptul că recolta bună de grâu și orz din acest an se datorește în exclusivitate activității Guvernului Văcăroiu.

Lucrările agricole făcute la timp în toamna anului 1996, acordarea de îngrășăminte gratuite conform Legii 83, abrogată de actuala putere fără să pună nimic în loc, și nu în ultimul rând subvenționarea cu 50% a semințelor, au contribuit determinat în obținerea acestei recolete. Nu același lucru se poate spune de cultura de floarea soarelui a cărei recoltă este apreciată ca foarte proastă, deoarece actuala putere nu a sprijinit cu nimic lucrările agricole, dar, mai ales, fertilizarea ei. În mod sigur că vom importa ulei.

Prețurile de achiziție de 700-800 de lei la grâu și 1200-1500 la floarea soarelui, nu acoperă decât în foarte mică măsură costurile de producție, iar recolta obținută zace în depozitele producătorilor. Pentru recolta de porumb din acest an, care se anunță notabilă, nu există nici un contract de preluare. De recolta de fructe nu se interesează nimeni, iar oferta de preț, din partea industriei de 300-400 de lei la mere, nu încurajează în nici un fel pe pomicultori, care cu această valoare nu acoperă nici culesul.

Mai grav este faptul că la ora actulă nu se ară suficient și nu se însămânțează. La data de 3.X.1997, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii, s-au însămânțat doar 7% din suprafața programată. Se pare că la anul, așa cum ne amenință șeful Comisiei de agricultură din Senat, domnul Triță Făniță, vom importa cereale așa cum s-a mai făcut în perioada de glorie a Guvernului domnului Roman. Nu se ară, dar mai ales, nu se însămânțează, pentru că producătorii agricoli nu au banii necesari pentru aceste lucrări. Cei 130.000 de lei alocați prin vestitele cupoane, acordate de actuala putere, nu au cum să acopere cele 1,5 milioane necesare pentru lucrările agricole la un hectar de pământ. În mod normal, la această oră trebuiau însămânțate circa 60% din suprafața necesară.

Spre regretul meu, în județul Argeș, situația este, de asemenea, nu tocmai bună.

Stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră și v-am prezentat gravitatea situației și vă sesizez asupra politicii dezastruoase a Guvernului, care aplică cu iresponsabilitate prevederile Acordului ASAL, încheiat cu FMI-ul și Banca Mondială.

În încheiere, consider ca stupefiantă declarația din ziarul "Adevărul" din 7 octombrie 1997, a domnului ministru Gavrilescu, care, după părerea mea conduce cea mai slabă echipă ministerială din ultimii ani că "este mândru că trăiește această criză a grâului", cu toate că, zice dânsul, subvenționarea semințelor a fost mai puțin reușită că finanțările au fost destul de neacoperitoare și că nu sunt bani pe piața cumpărării grâului.

Vă las pe dumneavoastră să comentați și să analizați această declarație.

 
  Anghel Stanciu - denunțarea lipsei de receptivitate a Cabinetului Ciorbea față de planul de redresare economică a Moldovei;

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără.

V-a dat dumneavoastră prioritate domnul deputat Petre Țurlea.

   

Domnul Valeriu Tabără (din sală):

Îi dau lui...

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Există, se pare, în actualul Cabinet Ciorbea, un virus care bântuie prin capetele unor stimați colegi deputați și miniștri, în același timp, și care provoacă ritmic o iresponsabilă limbariță.

Acest nelocalizat virus stă probabil la baza șocantelor dezvăluiri privind "cuiele cu capetele crestate în patru" ale domnului ministru Tăriceanu, a "spionilor" domnului ministru Severin sau a recentului "test cu părinți și elevi" al domnului ministru Petrescu.

Mai nou, virusul, importat probabil cu un anumit sortiment de carne de vită, l-a atins și pe distinsul domn deputat-ministru Băsescu. Recent, într-o conferință de presă ținută la Vaslui și publicată la Iași,, domnul Băsescu a trecut peste orice simț al decenței în relațiile cu colegii, trimițând parlamentarii de Iași, indiferent de culoarea politică, inclusiv pe cei trei ai Partidului Democrat, la lopată.

Lopătarii de ocazie ai domnului ministru Băsescu, senatori și deputați, trebuie să purceadă, de urgență, conform îndemnului ministeriabil, la astuparea gropilor de fundație ale extinderii aeroportului Iași, deoarece "atotputernicia" sa nu va mai da nici un ban pentru continuarea lucrărilor acestuia. Distinsul deputat ministru nu se oprește însă numai la îndemnuri mobilizatoare și ne servește și un democrat avertisment: fraților, potoliți-vă, că vi-l închid!, confundând probabil aeroportul Iași cu lichidata flotă, iar cetatea de scaun a culturii române, Iașiul, cu Cucuieții din Vale.

Dincolo de limbajul jignitor, adresat unor colegi parlamentari, care, evident, ar trebui supus analizei Comisiei de disciplină și imunități, trebuie să distingem clar politici discriminatorii față de Moldova și în speță Iașiul, concretizate într-o lipsă totală de receptivitate a actualului cabinet, față de așa-numitul plan de redresare economică a Moldovei, atașat Contractului cu România. De la aparatul necesar Centrului de cardiologie Iași, subtilizat de ministrul Drăgulescu, Convenția Democrată Română, de la tăierea fondurilor pentru Spitalul de urgență Iași, la reducerea cifrei de școlarizare pentru medicina ieșeană, s-a ajuns, iată, la sistarea investiției pentru aeroportul Iași și probabil la amânarea sine die și a zonei libere.

Toate acestea, puține din multe alte lucruri ce i se întâmplă Moldovei, ne determină să cerem ferm Cabinetului Ciorbea, respectiv actualei coaliții aflate la putere, să înțeleagă că neglijarea sau persiflarea Moldovei, prin fapte gen Drăgulescu, ministru CDR, sau atitudini bășcălioase, tip Băsescu, ministru PD-FSN, trebuie să înceteze. Primul semn al înțelegerii problemei Moldovei și respectiv a schimbării de atitudine a cabinetului este includerea în bugetul pe 1998, care se scrie acum, a fondurilor necesare spitalului de urgență și internaționalizării aeroportului Iași ca viitoare placă turnantă a dezvoltării întregii zone. Altfel, este posibil ca, la viitoarele alegeri, parafrazând recentul îndemn de "tip Băsescu", explicitat la Vaslui, Moldova să trimită actualul cabinet la împins vapoare.

Vă mulțumesc.

 
  Petre Țurlea - prezentarea unor probleme ce îi frământă pe locuitorii români din județele Covasna și Harghita;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Țurlea, se pregătește domnul deputat Neculai Popa și urmează domnul deputat...

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso (din bancă):

Doresc un drept la replică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, doriți un drept la replică. Vi-l dau imediat, după domnul Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca deputat de Covasna, vă prezint două probleme, pe scurt.

1. Ca de obicei, sâmbăta și duminica, am fost în județul Covasna și m-am întâlnit cu români din diverse localități. Printre altele, într-una dintre localități am fost întrebat dacă este normal ca un deputat în Parlamentul țării, ales ca să facă legi drepte, să se îmbogățească de pe urma sărăciei oamenilor. Transmit această întrebare domnului deputat Gheorghe Cristea, pentru că la dânsul se refereau țăranii români din Covasna. Domnul Gheorghe Cristea este deputat al PNȚ-CD, președinte al Comisiei de agricultură al Camerei Deputaților, și este unul dintre cei care au speculat și au accentuat criza uleiului, ca să-și umple buzunarele cu banii celor mulți și săraci, tocmai acei oameni care l-au votat cu încredere. Este de întrebat și conducerea PNȚ-CD dacă se simte bine cu asemenea speculanți în cadrul partidului.

A doua problemă: vă citez doar subtitlurile dintr-un articol întins, apărut în Evenimentul Zilei de acum două zile, 14 octombrie 1997, deci citez din acest ziar: "În Harghita și Covasna, maghiarii extremiști au înființat detașamente paramilitare", "Tabere paramilitare și de instrucție pentru lupta de stradă", "Primării cu stemele administrației hortiste", "Apologia Ungariei Mari și Regatului Sfântului Ștefan", "Acapararea economiei și îndepărtarea investitorilor români", "Logistica taberelor paramilitare maghiare asigurată de Biserica romano-catolică", "Arme de foc și cătușe, confiscate de Poliție de la cetățenii maghiari", "Cuvântul de ordine "români împuțiți" plecați în țară la voi!" "Biserici și cimitire distruse și profanate". Am încheiat citatul din ziarul Evenimentul Zilei, deci, nu-mi aparține.

Toate subtitlurile din Evenimentul Zilei reprezintă o tristă realitate a județelor Covasna și Harghita din 1990 până astăzi. În toți acești ani, domniile voastre care sunteți mai vechi în acest Parlament, știți că am prezentat exact aceleași lucruri la tribuna Camerei Deputaților și, de fiecare dată, am fost etichetat, de o parte din partidele românești, drept extremist, șovinist ș.a.m.d. La fel a fost etichetat și PUNR-ul, care a adus la lumină aceleași lucruri.

Situația din cele două județe este doar parțial zugrăvită în Evenimentul Zilei. Citind presa de limbă maghiară, și vă invit să citiți și această presă de limbă maghiară, veți afla un tablou mai complet. Vă redau doar un fapt, un singur fapt în plus față de relatarea Evenimentului Zilei. În Háromsézek, ziarul UDMR-ului din Covasna, apare la Sfântul Gheorghe, au apărut, în vara trecută, nu mai puțin de 17 relatări despre tabere de cercetași maghiari. Au desfășurat, spune ziarul respectiv, activitate intensă în Harghita și Covasna, sub lozinca: să ne cunoaștem patria. În tabere erau tineri maghiari din România, Ungaria, Slovacia, Serbia. Evident, în aceste condiții, patria pe care vroiau să o cunoască era "Ungaria Mare". De altfel, toate grupurile de cercetași au străbătut munții pentru a identifica vechea graniță din timpul ocupației hortiste. Unii, mai înflăcărați, au vopsit chiar niște borne de hotar. Toate acestea sunt rodul activității UDMR-ului. De aceea, în fiecare săptămână, când mă duc în Covasna, românii de acolo mă întreabă, la fel ca și cei din Harghita, mă întreabă cum este posibil, în aceste condiții, păstrarea alianței PNȚCD-UDMR? Românii nu au dat PNȚCD-ului sarcina de a face o asemenea alianță. Și atunci, singurul răspuns este acela că încăpățânarea cu care PNȚCD vrea să păstreze această alianță este rezultatul unei directive din afara țării. Cum se caracterizează partidul care acceptă astfel de directive, îndreptate împotriva neamului românesc? Răspunsul, evident, că îl știți cu toții. Crede PNȚCD-ul că nu va da socoteală pentru ceea ce face împotriva României?

Mulțumesc.

 
  Emanoil Dan Barbaresso - drept la replică;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Barbaresso a cerut un drept la replică, după care urmează domnul deputat Neculai Popa și se pregătește domnul deputat Ion Bivolaru. Vă rog.

   

Domnul Emanoil Dan Barbaresso:

Cu uimire am asistat și am ascultat cererea de aducere în fața Comisiei de disciplină a Parlamentului a domnului Vetișanu.

Remarc, încă o dată, că Partidul Comunist Român a fost un partid antinațional, criminal cu propriul său popor prin sutele de mii de morți. Vă rog să mă aduceți pentru aceste afirmații și pe mine, dar cer, alături de domnul Vetișanu și de mine, în fața Consiliului de disciplină a Parlamentului, să fie adus și domnul Anghel Stanciu, care a jignit pe premier și întreg Guvernul, spunând că suferă de "sindromul vacilor nebune". Pentru această jignire...

Din sală (ironic):

Mai tare! Bravo...

 
   

Domnul Emanolil Dan Barbaresso:

Eu știu că Partidul România Mare este un partid extremist, dar, în acest moment, cer să fie adus, pentru tulburarea ordinii publice, pentru instigarea la violență, a șefului Partidului România Mare (Vociferări.), să fie adus domnul Anghel Stanciu în fața Comisiei de disciplină a partidului.

Și dacă vreți mai tare, voi fi ca pe 21 decembrie, mai tare împotriva securiștilor și comuniștilor! (Aplauze ironice, vociferări.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Barbaresso, îmi permit să vă spun că, dacă doriți să faceți o asemenea cerere, vă rog să o faceți din partea grupului dumneavoastră în mod oficial.

 
  Adrian Năstase - ridicarea unei probleme de procedură în legătură cu segmentul din program privind declarațiile deputaților;

Domnul deputat Adrian Năstase, urmează domnul deputat Neculai Popa. Vă rog.

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O intervenție de procedură. Din câte știu eu, din practica de patru ani a Parlamentului, declarațiile colegilor nu au permis niciodată dreptul la replică. Eu nu știu dacă domnul deputat Barbaresso a fost înscris...

 
   

Domnul Mihai Grigoriu (din bancă):

Nu ați fost în sală.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, n-am fost, este adevărat, dar procedura rămâne aceeași, chiar dacă nu am fost în sală.

Deci vreau să vă rog, domnule președinte, încă o dată, să respectați Regulamentul și să cereți și celorlalți colegi să-l respecte, pentru că altfel aceste declarații se vor transforma într-un dialog inutil între colegi când, în realitate, el trebuie să fie o modalitate care să permită deputaților să își exprime anumite puncte de vedere politice. Sigur, fiecare răspunde dacă depășește o anumită limită, este o altă chestiune, dar nu este permis, din punctul meu de vedere, să se dea drept la replică și profit de această intervenție să vă spun că grupul nostru parlamentar, datorită faptului că nu s-a ținut seama de propunerea care s-a făcut, pentru că acest segment de procedură, acest segment de program să fie mutat la o oră convenabilă - și vă rog să observați - în sală sunt 10 sau 15 colegi de la Putere și unul sau doi ziariști, deci, practic, această chestiune, acest segment este o bătaie de joc în program. Noi nu mai suntem dispuși, după ce am semnalat, în patru sau cinci rânduri, această chestiune, să participăm la acest simulacru de democrație.

Începând de săptămâna viitoare, noi nu vom mai participa la această parte din program, iar marți la ora 12.00, la momentul la care noi am cerut să se facă aceste declarații, pentru ca ele să aibă impactul mediatic cuvenit, noi vom face conferință de presă și vom prezenta punctele noastre de vedere, astfel încât ele să poată să fi auzite, dar nu să ne prefacem că funcționăm într-un mod democratic, lucrând într-o Cameră care este căptușită cu vată de sticlă.

Deci, eu vreau să transmiteți și acest punct de vedere la Biroul permanent, nu am reușit până acum să convingem de această chestiune, vă repet, începând de săptămâna viitoare, noi vom face declarațiile politice într-un alt format. La ora 12.00, marți ne vom retrage, vom face conferința de presă, unde vor fi prezentate declarațiile noastre politice.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să-i rog pe toți cei care urmează să ia cuvântul să încerce să nu mai aducă jigniri colegilor din acest Parlament, sau vin să-și structureze în așa fel intervențiile, încât să nu jignească colegii de Parlament. Suntem toți colegi aici, o jignire atrage după sine, în mod normal, dreptul la replică și intrăm de fapt..., deturnăm sensul acestor intervenții.

 
  Neculai Popa - despre omagiul adus înaintașilor de la Alba Iulia;

Domnul deputat Neculai Popa, se pregătește domnul deputat Ion Bivolaru. Vă rog.

   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În aceste zile de octombrie, la Alba Iulia s-a sărbătorit împlinirea impresionantei vârste de 400 de ani de la ctitoria Bisericii mitropolitane, așezământ bisericesc, cultural și spiritual, despre care, marele istoric Nicolae Iorga spunea că: este cel mai trainic și de folos pentru românii din Transilvania. Ctitoria Bisericii mitropolitane de către Mihai Viteazu în anul 1597, în incinta vechii mitropolii din apropierea zidurilor cetății din Alba Iulia, avea să vestească lumii întregi o misiune cărturărească de aur. Acest sentiment înălțător s-a împletit cu alt eveniment istoric extraordinar: împlinirea a 75 de ani de la sfințirea Catedralei încoronării la 8 octombrie 1922, devenită simbolul nepieritor al unirii românilor de pretutindeni în acel decembrie 1918. Aici, la 15 octombrie 1922, Catedrala marii uniri, devenită și a încoronării, era, de altfel, arcul peste timp în care se regăseau marile evenimente istorice de la 1600, 1848, 1918, adică nucleul fierbinte al luptei pentru unitate națională și dreptate socială. Această simbioză dă orașului Alba Iulia o aură aparte, făcându-ne să fim mai buni, mai concilianți, mai toleranți. În nici un caz nu este permis nimănui să fie indiferent în fața acestui simbol sfânt.

Alba Iulia, cetate de sacrificiu, loc al martirajului lui Horea, Cloșca și Crișan, oraș impregnat de naționalism, fără șovinism, care găzduiește mai multe culte, sediu al episcopatelor ortodox și catolic, cu catedrale și biserici impozante, situată spiritual între Palia de la Orăștie, Școala Ardeleană a Blajului și Astra Română din Sibiu, a fost, este și va fi un loc de referință pentru toți românii.

Bine fixate în timp, aceste evenimente istorice, sărbătorite la sfârșitul săptămânii la Alba Iulia, fac parte din omagiul care este adus înaintașilor noștri. El a demonstrat discernământ și iubire pentru idealurile înălțătoare, care au animat și animă poporul român. Așa cum era și firesc, cu acest prilej, la Alba Iulia au fost așteptați toți românii de bună-credință, care, în semn de recunoștință, știu să se bucure și să se închine în fața înaintașilor noștri, în fața faptelor lor de vitejie. Păcat însă că aleșii de astăzi ai neamului, înalte oficialități ale țării, n-au știu să răspundă în fața marilor evenimente istorice ale vremii. Cu excepția unui ministru, nici un alt reprezentant al instituției prezidențiale, parlamentare sau guvernamentale nu a fost prezent la Alba Iulia pentru a sărbători, alături de locuitorii județului Alba, așa cum se cuvine, acest eveniment din istoria neamului românesc.

Nu întâmplător, cetățenii municipiului Alba Iulia și-au exprimat nemulțumirea față de indiferența cu care cei pe care i-au votat au știut să acorde o minimă importanță marilor evenimente ale istoriei.

Punerea în anonimat a acestor mari evenimente istorice, nu numai de către oficialități, dar chiar și de către mass-media, denotă că mulți dintre noi lăsăm istoria să treacă, fără să-i dăm prea mare importanță, lucru care, de fapt, nici nu ar trebui să ne mire prea mult din moment ce iată, mai nou, se încearcă chiar sub ochii noștri, rescrierea unuia dintre cele mai proaspete pagini din istorie, Revoluția din 1989.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Ioan Bivolaru - comentariu pe marginea atitudinii Guvernului față de proiectul de modificare a Legii nr.42/1990;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ion Bivolaru, se pregătește doamna deputat Leonida Lari.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În noaptea dintre 14 și 15 octombrie, la oră de minimă audiență, domnul prim-ministru a binevoit să viziteze revoluționarii, înlănțuiți de gardul metalic din fața Senatului și a făcut, în finalul acestei întrevederi, o promisiune legată de Legea 42. Apoi, domnia sa a reiterat pe toate posturile că este ferm decis să-și respecte promisiunea făcută revoluționarilor în semn de respect față de sănătatea acestora. Nu-mi propun să analizez cât de nobile erau mobilurile și cât de sincere erau gândurile ce-l animau pe domnul Victor Ciorbea înaintea și în timpul dialogului cu acei protestatari, dar un lucru merită atenția noastră. Domnul prim-ministru, în acest moment, în discuția cu reprezentanții revoluționarilor nu a dovedit bună-credință, făcându-le promisiunea care nu este în competența sa, aceasta fiind irealizabilă. Revoluționarii i-au cerut acestuia un lucru realizabil, și anume să renunțe la amendarea Legii 42. Domnia sa, scrupulos, a refuzat solicitarea, promițând în schimb acel lucru irealizabil, și anume că va cere Parlamentului să modifice procedura de amendare a Legii 42, din procedură de urgență în una normală.

Consider că este imorală intenția premierului de a-și rezolva propriile probleme prin implicarea Parlamentului în aplicarea unor proceduri străine regulamentelor proprii. Pentru că instituția restituirii proiectului de lege din plenul Camerei către Comisia permanentă sesizată în fond nu există, iar retragerea proiectului nu este posibilă în circumstanțele date. Luni, 13 octombrie, Grupul parlamentar al PDSR a solicitat ca acest pachet de legi să nu fie dezbătut în procedură de urgență pentru aceleași motive pentru care astăzi, Guvernul și-a declarat intenția de a cere anularea acestei proceduri, restituirea proiectului la comisia sesizată în fond și dezbaterea în procedură normală.

Această nouă procedură originală, alături de rotativa ordonanțelor de urgență, dublată de aberantele soluții de a elabora ordonanțe de modificare a altor ordonanțe, care nu sunt supuse încă dezbaterii parlamentare, nu duc decât la agravarea instabilității legislative, care riscă să aducă atingere siguranței naționale de către un guvern autoinstalat într-o perpetuă delegare legislativă.

Nu sunt adeptul alegerilor anticipate, dar nu pot să nu constat, cu stupoare, că actuala Putere își provoacă deliberat propria debarcare. Este o provocare care nu trebuie minimalizată, însă, până atunci, acestui Guvern trebuie să i se blocheze vocația pentru dezastru. Este de datoria tuturor forțelor conștiente și responsabile ale țării.

Vă mulțumesc.

 
  Leonida Lari Iorga - analiza unui fenomen straniu - ofensiva minorității asupra majorității și efectele acestuia asupra statului unitar român;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Leonida Lari, se pregătește domnul deputat Valeriu Tabără. Nu rămâneți pe listă, domnule deputat Tabără?

   

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

La acest sfârșit de veac, asistăm cu toții, iar unii chiar participă la un fenomen straniu, cu mari dificultăți de explicare: ofensiva minorității asupra majorității, fie această minoritate etnică, ori sexuală. Tot mai des, am impresia că nu mai sunt legi, morală, tradiții, că ne-a uitat Dumnezeu. Parlamentarii români, fiind încă buni creștini, au rezistat la avalanșa cerințelor din occident de a legaliza ceea ce este împotriva firii: homosexualitatea. Dar în ce privește pretențiile exagerate ale minorității maghiare, guvernanții noștri, de astă dată n-au făcut față situației, călcând strâmb de nenumărate ori. Așa, într-o adormire, sau dintr-o îndatorire, prin ordonanțe de urgență, s-a umblat la Legea învățământului, la Legea administrației locale, ca, până la urmă, să ne pomenim cu acest proiect nesăbuit al domnului Csapo cu privire la autonomia ținutului secuiesc.

La o asemenea tăiere a neamului, a pământului, s-au trezit toți românii, ca la un duș rece, dându-și seama că este în pericol însăși statalitatea țării.

Văzându-i treziți pe loialii români, liderii UDMR s-au retras de realitatea imediată în teorii de felul că românii își întârzie adică-te-lea înaintarea către Europa din cauza mentalității de stat național român. După ei însemnează că în Europa ar urma să nu mai existe state naționale: german, francez, rus, englez, chiar ungar, că locul statelor îl vor lua comunitățile naționale, ceea ce este o inepție. Nici una din aceste țări enumerate nu ar aproba așa ceva, doar de aceea că în sânul lor se află și etnii minoritare și liderii UDMR știu foarte bine acest lucru. Mai mult, ei știu că, și nu pot să nu știe, fiind foarte bine pregătiți pentru acest scop, că, în cazul dat, nu este vorba de o mentalitate învechită a neamului românesc, ci este vorba de existența sinequanon a acestui popor, existență apărată de dreptul istoric, de milenii asupra pământului său, precum și de legea fundamentală a țării - Constituția.

În Țările Baltice, de exemplu, considerate cele mai democrate din fosta URSS, nici nu se pune problema unei alte limbi, nu mai vorbesc de autonomie și alte pretenții. Este mai convenabil, bineînțeles, să zici că ataci mentalitatea, atacând, distrugând statalitatea, iar, în ultimul timp, ungurii nici nu mai ascund faptul că vor autonomie în trei etape: personală, administrativă, teritorială pe criterii etnice. Iată așa, din orbecăire politică, s-a ajuns la detașamente paramilitare în Harghita și Covasna. Oare nu este destul că, la viclenele sfaturi ale străinilor din Est, s-a recunoscut un alt stat: Republica Moldova, care, după această recunoaștere pripită, din nou, cu ajutorul străinilor, mai naște încă două stătulețe, Republica Nistreană și cea Găgăuză, de unde și simpatiile Budapestei pentru Chișinăul care a creat precedentul autonomiei ce o râvnesc ei în interiorul statului român. Oare nu este destul, iarăși, că la viclenele sfaturi ale străinilor, de astă dată din Vest, România a făcut cadou Ucrainei Nordul Bucovinei, cauzându-le bieților români de acolo o viață și mai grea decât au avut-o: se calcă tricolorul în picioare, se închid școli românești, nu mai vorbesc de grădinițe.

De altfel, la întâlnirea de la Cotroceni, cu Emil Constantinescu, președintele țării, am și prevenit din partea PRM, că așa se va întâmpla. Acum ne mai lipsește autonomia teritorială a Ardealului românesc. Da, ni se potrivește, de minune, proverbul: "Dă doamne, mintea românului cea de pe urmă!" Măcar cu mintea cea de pe urmă, să înțelegem că gradul de civilizare nu se verifică numai în atitudinea loială față de minoritari, dar și în atitudinea loială față de noi, de conaționalii noștri, aflați în țară sau în afara actualelor hotare ale ei. Anume, prin o atitudine neloială, prin zecile de ordonanțe de urgență cu care s-a obișnuit, Guvernul actual a creat probleme cu spionii, cu liceenii, cu revoluționarii din toată țara, dar nu i-a fost de ajuns. Deși, domnul Ciorbea afirmă că anume cultura este o prioritate națională, actualul Guvern a aruncat în aer presa de orientare unionistă din Basarabia, și anume acele publicații care au fost primele în grafie latină, care au început cu mișcarea de eliberare națională, care au contribuit ca românii de acolo să aibă niște drepturi elementare la identitate și cultură. Motivul? Se lucrează, cică, pe față, de la guvern la guvern, atât că unul este românesc, atât pe cât poate, iar altul este antiromânesc, totalmente, și vrea dezlipirea de România, federalizarea Basarabiei, reînvierea KGB-ului în republică, incorporarea în CSI, adică refacerea fostei URSS. Se lucrează sau se rade tot ce ține de interesul național, se rade, dar, cum se spune, pe față. Lasă! că rușii, ucrainienii, ungurii știu să lucreze și în subteran pentru a face din statul național român un conglomerat de comunități naționale. În această situație dezastruoasă pentru neamul românesc, îmi amintesc de vechile profeții, care spun că, în timpurile de la urmă - și cam pe acelea le trăim - Satan va încerca fărâmițarea neamurilor, pentru a le supune mai ușor. O anume fărâmițare este în numele acestei grabe diabolice de a înlocui statele cu așa-zisele comunități naționale, or, în Biblie este scris clar: lucrarea domnului se face prin neamuri, adică prin națiuni. (Aplauze.)

 
  Valeriu Tabără - ilustrarea, prin cazul S.C. Artex Timișoara, a politicii de privatizare prin lichidare și lichidare prin privatizare dusă de actualul Guvern;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tabără a renunțat. Domnul deputat Drecin.

A...! păi, ați făcut semn că nu doriți, da? Bun.

Domnul deputat Valeriu Tabără și urmează domnul deputat Radu Liviu Bara.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Că ne aflăm în tranziție de aproape 8 ani, o știe toată lumea, că sub această mască, în România, se întâmplă ce se întâmplă, o vedem și o simt toți cetățenii țării, că legile tranziției sunt făcute pentru cei care nu știu să le ocolească, să treacă pe sub sau peste bariera lor, sunt o realitate a zilelor noastre, că îmbuibarea și lipsa de bun simț sunt apanajul celor protejați de anti-corupția la modă, gestionată de "o politică de stat", de care, în afară de vorbe și fanfaronadă politică nu se face nimic, că această îmbuibare servește, împotriva oricărui bun simț, la punerea în practică a politicii actualului Executiv, de privatizare prin lichidare și lichidare prin privatizare, este de asemenea, o realitate.

Iată un caz, și redau aici scrisoarea Asociației salariaților din Societatea Comercială ARTEX Timișoara către Direcția de control a FPS-ului București: "Noi, salariații S.C.ARTEX S.A.Timișoara, vă supunem atenției situația gravă în care se află societatea, conform hotărârii Consiliului de administrație, compusă din domnul Simon Zsoltan, președintele și director general, doamna Simon Catalin, soția dumnealui, și doamna Radici Valeria, director general adjunct, toți salariați direct productivi ai societății intră în șomaj cu data de 1.07.1997, sub motivul: asanare financiară.

Noi, salariații, considerăm că măsura luată este abuzivă și neconformă cu prevederile contractului încheiat de firma Miller din Miercurea Ciuc, prin reprezentantul Simon Karol, fratele acționarului principal, care a licitat pachetul de 40% din numărul acțiunilor și Fondul Proprietății de Stat. Deși, doar acționar principal, domnul Simon Zsoltan își arogă drepturile de patron, iar hotărârile luate de domnia sa au adus, în mod voit, societatea în situația disperată în care se află acum. Pentru susținere menționăm: preluarea punctului de desfacere de către firmă, tot a domnului Simon Zsoltan, Decoratex Grup, prin care desface și produse ale firmei Decoratex Ghiorghieni, unde este acționar majoritar și interzicerea categorică de a vinde produsele societății noastre altfel decât prin Decoratex Grup. Societatea ARTEX a achiziționat 10 războaie electronice de țesut, marca Somlet, și o linie de creație asistată de calculator din credite bancare în valută, contractate cu B.C.R. București, pe 5 ani, cu rambursare semestrială în cote egale în valoare de 1,450 milioane de dolari. ARTEX a reușit prin efort propriu, până în luna decembrie 1996, să achite atât creditele scadente, cât și dobânda aferentă la zi. La finele anului 1996, luna decembrie, acționarul principal Simon Zsoltan a propus societății să preia o parte din contractul de export, stofă de mobilă de la S.C.Decoratex S.A.Gheorghieni, în vederea obținerii de valută pentru rambursarea ratei scadente la împrumut, la 30 decembrie 1996. S.C.ARTEX S.A. a preluat contractul și a facturat în perioada decembrie 1996-ianuarie 1997 marfă livrată la export, destinatarul fiind DECORATEX Hungary, cu sediul în Budapesta, firmă unde, din nou, domnul Simon Zsoltan este acționar. În luna decembrie 1996, firma DECORATEX Hungary, a achitat toate facturile emise în această perioadă, astfel că S.C.ARTEX a rambursat parte din suma scadentă la 31.XII.1996. În 14.I.1997, firma mai livra stofă de mobilă în valoare de 20.651 dolari și în data de 20.I.1997, în valoare de 20.303 dolari, facturi ce nu au fost încasate până în prezent.

Organele Ministerului de Finanțe, din data de 30.06.1997, au calculat penalizări pentru neîncasarea "DIF", emise în ianuarie, în sumă totală de 129.505.150 lei, cu termen de plată de 15 zile.

În ședința Consiliului de Administrație din data de 13.04.1997, doamna Simon Kataly, soția domnului Simon Zsoltan, a propus ca președintele consiliului de administrație, respectiv Șimon Zsoltan, să îndeplinească și funcția de director general și să fie împuternicit să ia măsurile ce se impun pentru reorganizarea activității societății "ARTEX".

Ca urmare a acestei numiri, a demersurilor făcute de către directorul general Șimon Zsoltan, societatea a început să înregistreze blocaj financiar și din lipsă de încasări să fie în incapacitate de a-și plăti obligațiile către bugetul de stat (impozit pe profit, t.v.a., impozit pe salarii).

Toate acestea au fost consemnate de către organele de control ale Ministerului de Finanțe, în procesul verbal întocmit la 30.06.1997, totalul penalizărilor pentru neplată însumând 35.326.473 lei, sumă care a fost debitată la S.C. "ARTEX " Timișoara.

Atât penalizările pentru nerepatrierea valutei cât și pentru neplata datoriilor către bugetul de stat sunt suportate din profitul realizat de societate, cu personalul disponibilizat în întregime cu data de 1.07.1997.

Menționăm că din anul 1994 S.C. "ARTEX " S.A. a realizat profit, cifra de afaceri a crescut, iar în cursul celor 3 ani nu a avut situații de neplată, în termen, a salariilor și a impozitelor și a taxelor aferente, precum și a obligațiilor față de bugetul de stat, toate acestea rezultând din dările de seamă contabile, întocmite de această unitate. Directorul general, Simon Zsoltan, a făcut personal fie demersuri la firma "Elvila International" de a nu rambursa banii datorați, circa 300 de milioane de lei, până în luna august, fapt - cel puțin - curios.

La cererea S.C. "ARTEX " Timișoara, prin directorul general, Simon Zsoltan, încă din luna iunie 1997, B.C.R. - Sucursala Timișoara - a suspendat creditul de lucru, în valoare de 800 de milioane, pe motivul restrângerii activității. De reținut faptul că societatea a gajat acest credit cu terenuri și clădiri din proprietate, ceea ce se pare că l-a deranjat pe domnul Simon Zsoltan în intențiile sale, anularea gajului pentru aceste mijloace fixe i-a facilitat atingerea anumitor scopuri străine de activitatea productivă a societății.

Urmarea acestor demersuri este lichidarea uneia dintre cele mai bune societăți de industrie ușoară din Timișoara, fără ca cei abilitați să facă controlul respectării legii și, mai ales, să răspundă demersului făcut de către salariații S.C. "ARTEX " Timișoara, ca el să fie finalizat.

Mulțumesc.

 
  Radu Liviu Bara - semnalarea unor fenomene negative din administrația publică locală, confirmate de recenta scrisoare deschisă a 27 președinți de consilii județene adresată Președinției, Parlamentului și Guvernului;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara și se pregătește domnul deputat Eugen Nicolicea.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, mă simt obligat să atrag atenția asupra unor fenomene negative care se petrec în administrația locală.

În județe, în municipii, în orașe și comune, administrația publică locală este blocată în acțiunile sale de operarea unor modificări în serviciile autorităților publice locale, datorită criteriilor politice, de partid, cu consecințe nefaste asupra actului decizional și asupra gestionării intereselor și bunurilor colectivităților locale.

La nivel local, promisiunile electorale nu sunt respectate. Așa-zisele "clauze contractuale", după ce s-au lovit de zidurile birocrației, după ce au fost învăluite în mrejele corupției și ale crimei organizate, s-au volatilizat în neant, fără putință de identificare.

Descentralizarea administrației publice, realizarea autonomiei locale, sporirea nivelului veniturilor lucrătorilor din serviciile administrației publice locale, utilizarea resurselor locale în scopul creșterii gradului de confort în localitățile țării rămân fără acoperire, după mai bine de un an de zile de la alegerile locale.

Cele ce le ridic aici, în fața dumneavoastră, sunt confirmate de recenta scrisoare deschisă a celor 27 de președinți ai consiliilor județene adresată președintelui României, președintelui Senatului, președintelui Camerei Deputaților și primului ministru al României.

Semnatarii ei, analizând starea administrației publice locale, și este vorba de 27 de președinți ai consiliilor județene, în raport cu programul de reformă angajat de Coaliția guvernamentală, au ajuns la concluzia că toate demersurile întreprinse pentru realizarea unei reale descentralizări, întărirea autonomiei locale și asigurarea unui cadru legislativ eficient pentru promovarea unor proiecte de lege esențiale - Legea administrației publice, Legea privind statutul funcționarului public și Legea patrimoniului public și privat - în procesul de reformă a administrației publice locale, nu au întrunit sprijinul Guvernului, Parlamentului și forțelor politice românești, pentru materializarea lor.

În acea scrisoare, se arată că, în ciuda eforturilor pe care le fac autoritățile publice locale, inclusiv prin contacte cu Secretariatul General al Guvernului, cu comisiile de specialitate ale Senatului, autonomia locală este pe cale de a fi înfrântă de o tendință mascată de recentralizare.

În spatele acestor cuvinte studiate ale semnatarilor scrisorii se află, însă, starea dramatică a administrației publice locale, procesul său de degradare continuă, prin acapararea puterii de decizie de funcționari publici corupți, puși în slujba unor interese mercantile, care nu au nimic de a face cu ocrotirea și promovarea interesului general în unitățile administrativ-teritoriale.

Mă întreb, chiar, nu le răspunde nimeni acestor președinți ai consiliilor județene care au fost aleși?

Mulțumesc.

 
  Eugen Nicolicea - evidențierea unor erori politice ale actualei Puteri ce afectează viața socială a județului Mehedinți;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Eugen Nicolicea. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin și urmează ultimul pe listă, domnul deputat Mihai Vitcu. Este aici? Bun.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

În primăvara anului viitor, Uzina "ROMAG", cel mai mare producător de apă grea din Europa și singurul din România, riscă să fie închisă.

Deoarece Guvernul nu a elaborat o strategie energetică națională, este posibil ca, în 2001, când va fi pornită unitatea a doua de la Cernavodă, ea să funcționeze cu apă grea și combustibili nucleari importați.

Anul acesta erau prevăzute la buget 267 de miliarde de lei, echivalentul produsului livrat în contul Cernavodă, și încă 2 miliarde investiții pentru protecția mediului. Din ultima sumă, reducerile au ajuns la 1,5 miliarde, punând combinatul în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile asumate față de Ministerul Mediului și riscând să piardă anul viitor autorizația de funcționare. Pe de altă parte, din cele 267 de miliarde s-au aprobat doar 65, iar la jumătatea anului banii s-au rotunjit la doar 23 de miliarde. Producția de apă grea nu se vrea achiziționată, pe motiv că prețul românesc este prea mare.

În prezent, canadienii, cei mai mari producători de apă grea din lume, vând kilogramul cu 226 de dolari, în timp ce severinenii îl produc la 400. Ceea ce nu vor să vadă guvernanții este că, în Canada, producerea de apă grea este subvenționată, și că acest preț este doar un preț cu care se vrea penetrarea pieței românești, urmând apoi, după închiderea combinatului, să crească prețul. Soluțiile există. Dacă Ministerul Finanțelor și Ministerul Industriilor ar aproba cumpărarea energiei electrice de la Porțile-de-Fier și achiziționarea aburului de la CET-DROBETA la prețul de producție, kilogramul de apă grea fabricat la Halânga va fi de numai 218 dolari, deci competitiv.

Închiderea ROMAG-ului are o influență deosebit de gravă, urmând o reacție în lanț: salariații care vor deveni șomeri nu vor avea unde să se angajeze, județul devenind aproape monoindustrial. Odată cu închiderea combinatului, celor aproximativ 2.500 de șomeri, proveniți de aici, li se adaugă cei proveniți de la termocentrala care furnizează aburi pentru combinat și cei de la minele care dau cărbunele pentru termocentrală.

Totodată, având în vedere faptul că termoficarea municipiului Drobeta-Turnu Severin depinde, în totalitate, de această termocentrală, confortul cetățenilor din municipiu va avea de suferit, iar prețul energiei va fi foarte mare.

Atitudinea actualilor guvernanți este de-a dreptul iresponsabilă. Eram tentat să cred, având în vedere promisiunile electorale, că Guvernul Ciorbea a scăpat de sub controlul partidelor care îl susțin, dar vizita staff-ului P.N.L. în Mehedinți m-a lămurit că nu este așa. Puși în fața problemelor cu care se confruntă județul nostru, și în special șomajul, liberalii nu au avut nici o soluție. După criticile pe care le-au adresat Guvernului, au sărit, hodoronc-tronc, la legiferarea prostituției. Să fie aceasta soluția liberală pentru reconversia forței de muncă din județul Mehedinți? Oricum, contextul în care a fost pusă constituie o jignire pentru mehedințeni.

 
  Mihai Drecin - Punctul, segmentul și triunghiul în istoria diplomației românești moderne și contemporane;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin. Se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

Din cauza timpului, va trebui să închei lista aici, după domnul deputat Vitcu. Vă rog.

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La începutul acestei săptămâni, în ultima zi a celei de a 43-a sesiuni de toamnă a Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord, Bucureștiul a avut onoarea să primească vizita domnului Javier Solana, secretar general, în funcțiune, al N.A.T.O. Domnia sa venea să rostească cuvântul de închidere a sesiunii în discuție. Zâmbitor, cum îi stă bine unui diplomat de carieră, declarația făcută ziariștilor debutează cu o propoziție uluitoare: "Sunt bucuros că mă aflu aici, în Budapesta" Înghiontit din spate, desigur, cu precauția și diplomația necesară, numărul unu al Alianței Nord-Atlantice revine și se corectează, pronunțând până la urmă numele Bucureștilor.

Îmi aduc aminte că, exact acum 25 de ani, tot într-o emisiune televizată, o altă personalitate occidentală, ancorată în sfera sportului de performanță, dădea dovadă de aceeași amnezie, de o cultură generală identică. Cu ocazia celei de a treia finale România-S.U.A., din Cupa Davis, la tenis de câmp, București, octombrie 1972, nonagenarul Davis jr., încurca și el Bucureștiul cu Budapesta. Sigur, cercurile politice ale vremii și-or fi stăpânit cu greu reacția de uimire și dezaprobare. Totuși, vârsta înaintată a fiului celui ce a oferit "Salatiera de argint" ca premiu pentru cea mai importantă confruntare sportivă, pe echipe, a tenisului de câmp, a făcut ca "gafa" să fie pusă pe seama ramolismentului fizic și intelectual, evident. S-a zâmbit mai mult cu compătimire, decât cu ciudă sau resemnare.

De astă dată, "porumbelul" scos pe gură de domnul Solana, trebuie înțeles și interpretat de pe alte coordonate. Domnia sa este încă un om tânăr, viguros, chiar fermecător.

Unii vor fi tentați să spună că "gafa" spaniolului este o mostră a culturii sale geografice precare, a superficialității tipic latine, a aroganței, proprii celui ce provine dintr-un mediu politic elitist, a dezinteresului, sau chiar a "trădării" cauzei românești.

Chiar dacă s-ar putea să fie la mijloc câte ceva din toate acestea, echilibrul, bunul simț și cealaltă față a adevărului ne obligă să nu aruncăm vina numai pe "celălalt", pe "străinul" indolent și rău-voitor. Trebuie să recunoaștem și vina care ne aparține.

Făcând recurs la istorie, constatăm că în ultimii 130 - 140 de ani, diplomația românească a repurtat succese numai în condițiile în care a reușit să evite capcana gravitării spre un singur centru politic sau a știut să valorifice cu iscusință rivalitățile dintre cel puțin două mari puteri. Astfel, "Unirea" de la 1859 s-a datorat orientării spre Franța, Prusia, Regatul Piemontului, paralizând presiunile Turciei, Rusiei și Imperiului Habsburgic. Cucerirea Independenței de la 1877-1878 este, în plan diplomatic, rezultatul cointeresării economice a Austro-Ungariei și Rusiei, cu care semnăm cunoscutele convenții comerciale, chiar dacă cea cu austro-ungarii ne-a fost total defavorabilă.

Creșterea prestigiului diplomatico-militar a Regatului României în sud-estul Europei, la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, făurirea României Mari la 1918-1919 sunt rezultatul unei abile și eficiente diplomații, bazate pe pendularea între interesele Puterilor Centrale și ale Antantei.

În perioada interbelică, Nicolae Titulescu a știut să continue bunele relații cu Franța și Anglia, dar le-a reînnodat pe cele cu U.R.S.S. A contribuit la consolidarea Micii Înțelegeri și Înțelegerii Balcanice. Dezastrul diplomatic, din preajma, din anii și de după cel de al doilea Război Mondial, este rezultatul unei conjuncturi internaționale care ne-a obligat să acceptăm dictatul diplomației germane sau sovietice.

Din 1964 până pe la mijlocul anilor '80, diplomația românească își revigorează tradițiile, culegând treptat succese incontestabile.

Mișcându-ne în triunghiul Moscova-Pekin-Washington, dăm dovadă de zinvoltură, inspirație, pragmatism. Bucureștiul este vizitat de toate somitățile politice ale lumii. Toți ne caută, ne vizitează, ne flatează. Suntem primiți, la rându-ne, peste tot.

Din păcate, după 1990, diplomația românească se antrenează într-un joc al... caprei (mă gândesc la obiceiul popular de Anul-Nou). Mentalitatea liderilor momentului, de certă sorginte sovietică, ne orientează - mai întâi - cu hotărâre și entuziasm spre Moscova. Apoi, aceeași, de frica etichetării lor ca "antieuropeni" sar spre Vest, abandonând fireștile relații cu noua Rusie, pe care prevederea și geopolitica ni le-ar impune. Ce să mai vorbim de îndepărtata Chină, considerată "comunistă", căreia îi întoarcem la un moment-dat spatele, preferând Taiwanul.

Diplomați noi, dornici să se afirme, imprimă Ministerului de Externe mișcări și atitudini imprevizibile, incoerente, de extremă. Când un ministru de externe caută spioni și nu îi găsește, când un prim-ministru afirmă malițios că pilonul democrației noastre este relația cu Ungaria, să nu ne mirăm că Budapesta a devenit capitala României.

Ei, și alții ca ei, fac parte din falanga celor 15.000 de specialiști excepționali promiși în toamna anului trecut de actuala Putere.

Mulțumesc.

 
  Mihai Vitcu - școala românească - oglinda societății contorsionate de lupta pentru putere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Vitcu.

   

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Așadar, o nouă ordonanță de urgență vizează amendarea Legii învățământului privind examenele de bacalaureat. Se pare că este singura modalitate de a se menține la guvernare actuala Putere, aplicând regulile ringului de box, făcând break-ul în momente dificile și, pentru a sta în picioare, se agață de orice.

Greu-încercatul Minister al Educației Naționale a trebuit să facă față unei presiuni a străzii înțesată de tineri, care amenința să pună capac unor proteste sociale tot mai numeroase în ultimul timp.

Sigur, ca om ce am slujit învățământul aproape 30 de ani, nu pot accepta răzmerița școlară. Dar, trebuie să spun că, de data aceasta, elevii claselor a XII-a au avut dreptate.

A trecut aproape un an de când actualul Guvern se opintește să dea conținut Reformei, dar în afara luptei pentru "os" nu observăm aproape nimic.

În Ministerul Educației Naționale constatăm o adevărată harababură, domnul ministru Petrescu negăsindu-și oamenii de încredere pe care să-i pună la treabă. Schimbările făcute nu dau rezultate. În învățământul preuniversitar, în câteva luni, s-au succedat nu mai puțin de trei miniștri secretari de stat și trei directori generali și tare mă tem că nici pe ultimii nu îi prinde Crăciunul. Cine și când să mai facă reformă în învățământ, să elaboreze metodologii de aplicare a Legii invățământului? Și, totuși, încercând să fie ferm, domnul ministru Petrescu a încercat să rezolve presiunile, dar, din păcate, rezistența s-a oprit la nivelul ministerului ce-l reprezintă.

Luni, 13 octombrie, a.c., zi cu ghinion pentru domnia sa, a convocat toți inspectorii generali din țară, plus "piesele grele" din minister, pentru a dialoga cu reprezentanții elevilor. După dezbateri furtunoase, răspunsul a fost negativ, menținându-se noua formulă de bacalaureat. Până când? Până s-a ajuns la Măria-Sa, domnul prim-ministru Ciorbea, meșter mare în dezamorsarea conflictelor, având experiența muncii sindicale. Cu respectu-i cunoscut față de lege, de! domnia sa este jurist, primar, prim-ministru, om de școală etc., cu solidaritatea ce a afișat-o, în atâtea rânduri, față de membrii Guvernului său, anulează tot ce s-a hotărât la Ministerul Educației Naționale și promite elevilor un bacalaureat de patru probe scrise și un oral. Până la ordonanța de Guvern, s-au făcut și câteva precizări care, citite atent, vor crea suficiente probleme elevilor.

După părerea mea, în condițiile în care domnul ministru Petrescu va mai prinde sfârșitul anului școlar 1997-1998, elevii vor plăti scump îndrăzneala lor, de a înfrunta zeii. Vor fi bucuroși, sărmanii elevi, să dea bacalaureatul la 14 materii, într-o singură oră, nu cinci obiecte într-o zi. Va fi un bacalaureat național, cu subiecte concepute de oameni care abia își mai amintesc de realitățile din școli, cu corectura pe centre de județ, cu tot tacâmul unui răspuns pe măsura situației create unui ministru, care a avut atâtea probleme cu învățământul universitar și preuniversitar, singura situație mai liniștită fiind în învățământul preșcolar; dar, nici aici nu se știe până când.

Domnilor guvernanți și domnilor colegi,

Școala românească are nevoie de liniște pentru continuarea reformei în acest domeniu prioritar, cu aplicarea legilor în spiritul și litera lor, inclusiv a statutului personalului didactic, lege organică ce a intrat în vigoare de la 1 septembrie, dar a cărei aplicare se face după ureche.

Școala românească are nevoie de reformă și de oameni competenți, de la ministru până la ultimul învățător de țară. Elevii nu pot fi altfel decât așa cum sunt educatorii lor. Nimic mai adevărat ca spusele, de odinioară, ale unui om de școală, spuse ce și își au obârșia în înțelepciunea neamului românesc: "Cum îi învățătorul, așa îi și poporul".

Evoluția societății românești, din ultimii ani, confirmă în chip strălucit aceste vorbe de duh.

Și, pentru că tot se discută, în ultimul timp atât de mult de dosarele securității, de spioni, fac și eu o propunere în contextul celor prezentate.

Propun domnului prim-ministru ca, în cel mai scurt timp, să ceară miniștrilor, miniștrilor secretari de stat, foaia matricolă - de la clasa I-a până la absolvirea facultății. S-ar putea să aibă surpriza că unii miniștri au ani buni de repetenție sau sunt, chiar, mediocri și atunci și-ar putea da seama de ce nu merge reforma în țara asta.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu această intervenție, încheiem prima parte a ședinței. Reiterez ce am spus și în alte dăți: rugămintea mea este să vă concentrați ideile pe trei minute. Este un exercițiu foarte bun și îi rog pe toți care urmează și în viitor să vină la microfon, să-și concentreze ideile în 3 minute. Este anormal ca să rămână colegi ... Și au rămas vreo șase colegi care nu au putut să-și expună intervențiile din lipsă de timp și eu am lungit ședința tocmai ca să poată cât mai mulți să facă acest lucru.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii minelor.  

Deci, continuăm ședința noastră, a Camerei Deputaților, de astăzi, joi 16 octombrie și vă anunț că, din totalul celor 342 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 267, 75 sunt absenți, din care 23 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul Camerei este întrunit și intrăm în ordinea de zi, urmând să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi.

La ora 10,30 vom avea vot final asupra unui proiect de lege privind ratificarea Cartei Europene a autonomiei locale, care este o lege cu caracter organic.

Ca atare, pe ordinea de zi este proiectul Legii minelor.

Rog inițiatorul, dacă este, să ia loc pe banca inițiatorilor.

Rog comisia să ia loc pe banca comisiei.

Dacă din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Rog și liderii de grupuri să-i aducă în sală pe colegii care sunt pe culoare.

Domnul deputat, Barbu Pițigoi, doriți să luați cuvântul, ca inițiator?

   

Domnul Barbu Pițigoi:

Nu acum, pentru că au fost mai multe inițiative legislative.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, știu, au fost trei inițiative legislative care s-au ...

Doriți să luați cuvântul acum?

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

După inițiator, după reprezentantul inițiatorului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, de la inițiator, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, doamnă, să veniți la microfon și să vă prezentați.

 
   

Doamna Rodica Dumitriu (Director general în Ministerul Industriei și Comerțului):

Îmi permiteți să ne bucurăm de acest moment și să vă mulțumim pentru că, în fine, am ajuns în faza analizei acestui proiect de o importanță absolut deosebită pentru economia țării noastre.

Acest proiect tangențial amintesc - a făcut obiectul și unei alte propuneri legislative în 1996, pe care noi l-am reluat în analiză. Am preluat, numai, exact acea parte care era de rațiune tehnică, în vederea reglementării acesteia și l-am îmbunătățit, aducându-l în faza prezentă, care - după părerea celor care ne-au analizat în comisiile dumneavoastră - a întrunit avizul, prin raportul care s-a prezentat. Este un proiect pe care îl susținem în interesul desfășurării activităților miniere, care sunt în esență activități care se desfășoară de la explorare până la valorificarea resurselor minerale, și prezentăm câteva din ideile de esență ale acestei legi.

Fără a parafraza conținutul raportului, vrem să vă supunem atenției că este o lege care are o gândire modernă, o lege care este armonizată cu reglementările interne care sunt în domeniu, precum și cu inspirație din alte reglementări internaționale.

În principal, stabilește - deci - reglementări privind desfășurarea activităților miniere ale momentului, în care o parte din aceste mine trebuiesc închise, aceasta fiind o acțiune specifică noilor mecanisme de piață. Plecăm de la un principiu esențial și bine conturat în lege, în care ținem seama de absolut orice ofertă pentru activitățile miniere, în așa fel încât aceasta să confere posibilități - pe de o parte - de privatizare și de atragere a investitorilor străini. Ne-am orientat asupra diminuării rolului statului, astfel încât, păstrând calitatea de acționar majoritar, acolo unde este domeniul public al statului, restul activităților sunt, și pot fi, în contextul acestei legi, pentru a fi privatizate.

Suntem răspunzători de păstrarea și conturarea tuturor acțiunilor de protecție a mediului, pentru care motiv avem capitole care asigură protecția mediului.

De asemenea, este evident că nu am avut în vedere să creăm vreun tratament nediscriminatoriu și insistăm prin a se sublinia că este un cadru legal necesar, pentru ca să putem să continuăm și să aplicăm politica Guvernului în cadrul reformei propuse, în cadrul programului de guvernare.

Din această cauză, noi nu vă reținem atenția mai mult.

Dacă se va dori, și considerați necesar să se analizeze în detaliu, noi vă stăm la dispoziție.

Vă mulțumesc deosebit.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea inițiatorilor, dorește să ia cuvântul domnul Barbu Pițigoi, inițiatorul unuia din cele trei proiecte care au fost discutate împreună pentru a se ajunge la actuala variantă. Vă rog.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege care vă este prezentat, spre dezbatere, astăzi, reprezintă un sumum de trei proiecte, care au venit la comisia noastră și care au fost analizate de această comisie și, în final, comasate și prezentate sub o formă unică.

Este vorba, în primul rând, despre un proiect de lege pe care l-a înaintat vechii legislaturi Guvernul Văcăroiu. Acest proiect de lege a fost retras de actualul Guvern și reconsiderat. A mai existat un proiect de lege la acest obiect, prezentat de Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, în persoana mea.

Deci, aceste trei proiecte au fost discutate la nivel de minister, la nivel de agenție națională de restructurare, a fost dezbătut în Guvern, prezentat în comisia noastră, care l-a analizat, l-a amendat. Au fost luate în considerație toate amendamentele venite din partea dumneavoastră și s-a ajuns la forma pe care v-o prezentăm astăzi.

Proiectul minelor pe care îl prezentăm, în continuare, pentru dezbateri și adoptare în Parlament este întocmit pe baza principiilor Constituției, privind respectarea drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor României, consacrate de acesta. El este, în același timp, perfect compatibil cu prevederile din Programul guvernamental privind măsurile de accelerare a restructurării în plan economic și social, în vederea integrării în Uniunea Europeană, precum și cu prevederile din programul guvernamental pentru restructurarea ministerelor și departamentelor, în conformitate cu principiul descentralizării activității administrative și economice, programe menționate în Hotărârea Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului actual.

Textul legii este adânc ancorat în principiile responsabilității politice, legalității, alocării eficiente a resurselor și promovării interesului public.

La întocmirea legii s-a avut în vedere că economia României este o economie de piață, bogățiile de orice natură ale subsolului aparțin statului. Statul trebuie să asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național. Proprietatea privată este, în condițiile legii, inviolabilă.

Se regăsesc în textul legii principiile parteneriatului social, garantării proprietății private, justiției și coeziunii sociale, autonomiei locale și descentralizării.

Prin prevederile ei, Legea minelor se constituie ca o armă eficientă de luptă împotriva corupției privind alocarea și utilizarea subvențiilor în minerit, privind atribuirea dreptului de exploatare și valorificare a resurselor minerale, privind protejarea patrimoniului mineral al țării.

Reglementările din lege determină declinul activității necompetitive, determină, în final, autodesființarea întreprinderilor nerentabile. Este oferit cadrul legal pentru consolidarea mecanismelor concurențiale de alocare a resurselor în economia minieră și în dezvoltarea sectorului privat, pentru restructurarea industrială și dezvoltarea locală și rurală, pentru sporirea eficienței utilizării capitalului natural, înscriindu-se și în setul de obiective prevăzut de Programul guvernamental pentru dezvoltarea economică durabilă a României la orizontul anului 2000.

Legea minelor, în forma propusă astăzi pentru adoptare, urmărește coordonatele dezvoltării economice a României, atât în perioada imediat următoare, cât și în perspectiva îndepărtată, prin consolidarea poziției de creditor net a sectorului privat, respectiv creșterea ponderii economiilor nete ale sectorului privat în produsul intern brut.

Sunt prevăzute reglementări concrete care vor determina creșterea investițiilor străine, în special prin descentralizare și oferirea cadrului legal pentru valorificarea inițiativelor de dezvoltare locală, încurajarea sectorului privat la nivel local și stimularea parteneriatului internațional în afaceri, prin oferte de informații și transparență în domeniu, prin eliminarea discriminărilor naționaliste, în favoarea criteriilor de performanță și rentabilitate.

În domeniul politicii fiscale, legea oferă condiții pentru asigurarea unei baze stabile de impozitare și creșterea transparenței sistemului fiscal, prin eliminarea arbitrariului la stabilirea taxelor, impozitelor pe producție și a redevențelor.

Prevederile actualului program de guvernare privind descentralizarea finanțelor publice locale se regăsesc în lege prin constituirea comisiilor de impunere fiscală, din reprezentanți ai autorităților locale, judecătorești, financiare și administrative.

Legea oferă posibilități pentru acordarea de subvenții de stat acolo unde există un interes național major.

Măsurile propuse de Guvern pentru controlul deficitului bugetar se regăsesc în prevederi care contribuie la eliminarea cauzelor structurale ale deficitului, și anume: demonopolizarea și privatizarea în domeniul regiilor autonome și al întreprinderilor, pe baza administrării întreprinderilor de stat în asociație cu societăți comerciale de orice fel, concensionarea sau vânzarea proprietății statului prin licitație publică, retragerea concesiilor, în cazul neîndeplinirii obligațiilor asumate de concesionari.

În privința politicii comerciale, legea stimulează sporirea competitivității și a consecvenței, în favoarea întăririi capacității industriei românești de a practica un export agresiv pe piețele internaționale.

Necesitatea conjuncturală de sprijinire a ajustării întreprinderilor miniere mari, care nu au perspective imediate de privatizare și dețin o pondere importantă în ocuparea mâinii de lucru dintr-o regiune, se regăsește în legea de față sub forma posibilității de asociere între stat și întreprinderi concesionare. În același timp, statului îi revin și toate drepturile prevăzute de lege pentru explorator, în calitatea lui de autor al prospecțiunilor și explorărilor tuturor zăcămintelor descoperite în ultimii ani.

Legea prevede în mod expres că drepturile dobândite anterior de stat în materie minieră nu pot fi prejudiciate. S-a avut în vedere ca diverse corecții conjuncturale să se poată aduce prin norme și regulamente, fără a se modifica textul de bază.

Deoarece în anul 1995 a fost adoptată și promulgată Legea petrolului, reglementările care privesc domeniul petrolului și gazelor naturale nu fac obiectul acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă din partea comisiei dorește să se ia cuvântul?

Domnul deputat Dan Ioan Popescu, președintele Comisiei pentru industrii și servicii.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pe fond în anul 1997, pentru reexaminarea, dezbaterea și avizarea a trei inițiative legislative cu același obiect de reglementare, după cum urmează:

Cu Adresa nr.269 din 7 mai, Comisia a primit comunicarea privind decizia Biroului permanent, adoptată în ședința din 21 aprilie, pentru reexaminarea proiectului Legii minelor din 1996, avizat pe fond în legislatura anterioară de aceeași comisie, și l-a înscris pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, fără putință de retragere, potrivit art.87 din Regulamentul Camerei.

La data de 14 mai, comisia a hotărât ca reexaminarea acestrui proiect de lege să fie programată odată cu celelalte două inițiative legislative trimise la comisie sau în curs de elaborare la Guvern.

Cu Adresa nr.37 din 15 aprilie 1997, comisia a fost sesizată pentru dezbaterea și avizarea în procedură de urgență a propunerii legislative privind Legea minelor, în care se invocă neconcordanța dintre proiectul Legii minelor din 1996, de pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, și actualul program de guvernare.

Conform procedurii, s-a solicitat, s-a primit în termen punctul de vedere al Guvernului, prin care s-a comunicat dezacordul pentru promovarea acestei propuneri legislative, informând comisia asupra proiectului Legii minelor în curs de elaborarea la acea dată, care va ține seama de prevederile inițiativei în discuție.

Cu Adresa nr.159 din 19 iunie 1997, comisia a fost sesizată pentru dezbaterea și avizarea proiectului Legii minelor pe 1997, inițiat de actualul Guvern.

Având în vedere și celelalte două inițiative legislative, comisia a desemnat dintre deputați 5 raportori și a aprobat programul pentru pregătirea dezbaterii acestora, împreună cu inițiatorii, cu specialiștii și cu autorii numeroaselor amendamente, în termenul limită stabilit prin Regulamentul Camerei Deputaților, de maxim 60 de zile de la data primirii proiectului de lege la comisie, dată care este 15 octombrie 1997.

Pentru acest proiect de lege, comisia a primit avize favorabile, cu observații și amendamente de la Consiliul Legislativ, de la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și de la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Fiind asigurate toate condițiile necesare avizării finale pentru cele trei inițiative supuse dezbaterii, comisia s-a întrunit în ședința din 1 octombrie 1997, unde, în urma dezbaterii documentelor prezentate de către experți, raportori și inițiatori, ținând seama de numeroasele avize aferente fiecărei inițiative și de normele metodologice de elaborare legislativă, s-au putut face următoarele constatări principale.

1. Toate cele trei inițiative legislative fac parte din grupa legilor ordinare.

2. Prevederile din propunerea legislativă privind Legea minelor ale Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, considerate ca pertinente, în raport cu actualul program de guvernare, au fost preluate în proiectul Legii minelor pe 1997, inițiat de actualul Guvern.

3. Propunerea legislativă privind Legea minelor, a PNTCD, fiind riguros inspirată din Legea minelor din anul 1937, oferă unele prevederi inadecvate constituțional, instituțional și juridic, nefiind corelată cu actuala legislație a României, respectiv Constituția, Legea petrolului, Legea exproprierii prin cauză de utilitate publică, Legea cadastrului, Legea mediului, Legea finanțelor publice și așa mai departe.

4. Proiectul Legii minelor pe 1997, inițiat de actualul Guvern, respectând legislația în vigoare a României, acordurile internaționale în domeniu la care România este parte și programul propriu de guvernare, oferă următoarele trăsături importante: asigură desfășurarea activităților miniere în România, conferind posibilități mari de privatizare a acestora și de atragere a investitorilor străini; diminuează rolul statului de acționar majoritar în domeniul sectorului minier; activitățile miniere sunt mai bine racordate la condițiile de protecție a mediului impuse prin lege; stabilește reglementări privind închiderea minerlor, acțiune specifică mecanismelor economiei de piață; elimină divergențele insuficient delimitate în legea anterioară, privind competențele celor două autorități, autoritatea competentă și ministerul de resort; oferă tratament nediscriminatoriu pentru operatori; creează cadrul legal necesar aplicării reformei în acest domeniu, conform programului actual de guvernare.

Având în vedere cele enunțate mai sus, comisia a adoptat cu majoritate de voturi următoarele hotărâri:

- avizează nefavorabil și propune Camerei Deputaților respingerea proiectului Legii minelor pe 1996, inițiat de fostul Guvern și existent pe ordinea de zi în actuala sesiune;

- avizează nefavorabil și propune Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative privind Legea minelor, inițiată de domnul deputat Barbu Pițigoi, fiind preluate unele observații în actuala propunere de lege;

- acordă aviz favorabil și propune Camerei Deputaților să adopte proiectul Legii minelor pe 1997, inițiat de actualul Guvern, ținând seama de amendamentele admise la comisie și consemnate în Anexa nr.1.

Domnule președinte, folosesc acest prilej pentru un drept la replică.

S-a menționat într-o emisiune de știri a canalului de Televiziune Antena 1 că Guvernul apelează la ordonanțe de urgență, pentru că Parlamentul lucrează foarte încet, citându-se Legea minelor ca un exemplu negativ asupra modului în care lucrează Parlamentul.

Aș vrea să precizez că Legea minelor, așa cum a reieșit de altfel și din enunțarea datelor pe care le-am prezentat, este în termen, conform Regulamentului Camerei. Deci, ea nu a reprezentat un impediment în aplicarea reformei de către actualul Guvern.

Totodată, acordând respectul cuvenit doamnei director Dimitriu, în calitate de președinte al Comisiei pentru industrii și servicii, manifest totala nedumerire de ce la o lege atât de importantă, ministrul industriilor sau unui din secretarii de stat care coordonează acest minister, n-au găsit timpul necesar pentru a participa la această dezbatere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În cadrul dezbaterilor generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Popescu, de la PDSR. Domnul deputat Avramescu urmează, de la Grupul PSDR, apoi domnul deputat Antal, de la UDMR. Domnule deputat Decuseară, v-am notat.

Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru industrii și servicii a analizat, în repetate rânduri, proiectul legii pe care o dezbatem astăzi. timp de o săptămâna în timpul vacanței și în două ședințe din luna septembrie.

Pornit de la proiectul de lege înaintat de fostul Guvern în legislatura precedentă, s-au adoptat unele modificări ale acestuia și, fără a se modifica reglementările de fond, au fost găsite unele îmbunătățiri.

Proiectul de lege, așa cum se dezate astăzi, a fost completat și cu unele observații pe care le-am desprins din dezbaterile cu specialiștii din regiile autonome și cu unii lideri ai federațiilor sindicale din minerit.

Prin proiectul de lege pe care-l dezbatem, se introduc reglementări, în țara noastră, similare celor existente în țările dezvoltate industrial, cu activitate minieră de amploare.

S-au avut în vedere în principal alinierea la legislația europeană, participarea sectorului privat în mult mai mare măsură la activitățile miniere, atât în prospecțiuni, exploatare, cât și dezvoltări și comercializare, precum și crearea posibilităților de atragere de capital străin în mai mare măsură decât permiteau reglementările vechi.

Adoptarea legii supuse discuției este acum mai necesară decât oricând, având în vedere evoluțiile periculoase care au apărut în acest an după restructurarea regiilor autonome, după concedierea în masă a minerilor, pentru încadrarea în volumul de cheltuieli posibil de susținut.

Noi credem că această lege este necesară, pentru că ea ar crea o bază de restabilire a ordinii în sectorul respectiv.

Ținând seama de toate acestea, Grupul parlamentar PDSR susține proiectul de lege așa cum este formulat, va lua în considerare și propunerile, respectiv amendamentele care vor fi aprobate în discuția din plen, și va vota în consecință.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu, din partea Grupului Partidului Social-Democrat Român. Urmează domnul deputat Antal, de la UDMR.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să încep scurta mea intervenție cu cuvintele: "În fine, am ajuns să discutăm și această lege".

Și motivez, după cum urmează: "în fine".

Consider - și asta nu dintr-un anumit subiectivism, că provin din branșa minieră - că această lege era una dintre cele mai importante pentru reformă. Știm cu toții că în Constituție se prevede că bogățiile subsolului aparțin statului și ele pot fi exploatate prin darea în administrare sau concesiune.

Cu alte cuvinte, nici un investitor, autohton sau străin, nu se angajează într-o asemenea operațiune, într-o operațiune minieră, fără a cunoaște condițiile concesiunii.

Știu, din informațiile pe care le am, că primii interesați pentru investiții în industria minieră au apărut în anul 1994, dar au rămas numai interesați, și nu au obținut concesiuni, că nu aveam fondul legal, deci am pierdut niște ani.

În al doilea rând, tot "în fine", pentru că, așa cum s-a spus și mai adineauri, acest proiect de lege a trecut într-o anumită formă prin comisia de specialitate, în legislatura trecută, la sfârșitul sesiunii din vara lui '96, și am fi avut condițiile ca în toamnă, sau în noua legislatură, în primele luni le anului, să îl discutăm.

Au fost niște intervenții, niște noi inițiative legislative pe care nu am de gând acum, de la această tribună, să le condamn, dar, oricum, ne-au adus la această întârziere. Pentru aceasta am spus "în fine".

Textul legii, așa cum este făcut, și trebuie să recunoaștem că este destul de asemănător cu textul din 1996, e un text tehnic, un text bun și pe care sper că în final îl vom vota.

Două obiecții majore, există însă.

Apare în text "autoritatea competentă" și mai apare noțiunea "ministerul de resort".

Inițial, aceste două organisme apăreau - zic eu, pentru că cunosc dedesubturile din sectorul minier - datorită unor ambiții, unor ambiții care, în final, nu fac decât să complice birocrația în care trăim.

Este adevărat - și sunt mulțumit personal că în textul actual ministerul de resort, cu altă denumire în vechiul text de lege, are atribuții mai restrânse.

Vă rog să mă înțelegeți, nu mă interesează oamenii, nu mă interesează că autoritatea competentă este, așa cum este astăzi, un organ guvernamental independent, poate să fie foarte bine și o direcție generală sau un departament într-un minister, dar important este să fie una singură.

A doua obiecție: mai apare un capitol, în care se vorbește de obligațiile pe care le au companiile sau societățile naționale, actualmente încă regii, față de ministerul de resort. Fără să se folosească un anumit cuvânt, este vorba de a statua sistemul de subvenții.

Eu aș vrea să spun de la început că într-un text de lege trebuie să acordăm același tratament unei unități, unei societăți, indiferent că e cu capital privat, indiferent că e cu capital de stat, indiferent că se numește companie națională sau societatea nu știu cu ce nume.

Dacă avem nevoie - și avem nevoie, trebuie să recunoaștem, - încă de subvenții, aceste lucruri se pot aranja în bugetul de stat, în Legea bugetului de stat, dar nu printr-o lege care sper, așa cum este făcută, să dăinuie mulți ani.

Cu aceste obiecții, asupra cărora voi interveni la momentul oportun, precum și alte obiecții în legătură cu lucruri mai subtile, care sunt de natură tehnică, noi, ca grup parlamentar, susținem acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Antal, de la UDMR. Se pregătește domnul deputat Jean Decuseară, de la PNL.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Necesitatea utilizării durabile a resurselor minerale, în contextul tendinței epuizării lor printr-o exploatare irațională în regimul trecut, care nu a ținut seama nici de protecția fizică a zăcămintelor, nici de protecția mediului, corelată cu numeroasele convenții internaționale în domeniul protecției mediului, pe care România le-a ratificat, a impus elaborarea de către Guvernul anterior a unor proiecte de lege privind protecția mediului, apele, petrolul, minele, din care primele au devenit Legea nr.137 - protecția mediului, Legea nr.134 - a petrolului, Legea nr.107 - a apelor.

Actualul Guvern, aplicând programul propriu de guvernare, își propune, printre altele, ca mecanismele de piață liberă, introduse insuficient și necorelat de Guvernul anterior, să devină funcționale.

În acest context, s-a elaborat un nou proiect al Legii minelor, iar următorul proiect va fi al Legii energiei, care să consfințească restructurarea sectorului energetic pe baze competitive și utilizarea durabilă a energiei, precum și amendarea în sensul arătat a legilor deja adoptate.

Proiectul Legii minelor, în raport cu cel anterior, își propune: asigurarea desfășurării în continuare a activităților miniere în România, conferind posibilități de privatizare a acestora și atragere a investitorilor străini; diminuarea rolului statului de acționar majoritar în domeniul extractiv; exploatarea și valorificarea resurselor, în concordanță cu protecția mediului; tratament nediscriminatoriu pentru operatori etc.

Față de cele de mai sus, în subcomisia pentru dezbaterea proiectului Legii minelor, din care am făcut parte, s-au introdus amendamente care au urmărit: instituirea unei concurențe loiale între operatori, prin introducerea concursului de ofertă - la art.9; lărgirea competențelor privind excepțiile de la licență, în favoarea persoanelor fizice, deci a proprietarilor de teren - art.4; protejara investitorului - art.27; întărirea unor dispoziții legate de protecția mediului - art.10, art.29; precum și corectarea și întărirea unor definiții care formează osatura juridică a legii.

Sunt, însă, o serie de amendamente care nu au fost acceptate de comisie și care, în opinia mea, sunt importante pentru îmbunătățirea în continuare a proiectului de lege, pe care le voi prezenta, cu îngăduința dumneavoastră, la articolele respective. Acestea vizează în principal: degrevarea Guvernului în aprobarea licențelor, prin trecerea acestei sarcini la Ministerul Industriei și Comerțului; standarde clare de respectare a legii, precum și stabilirea unei redevențe diferențiate pe criterii clare, pentru a permite protejarea resurselor valoric, sau mărirea acesteia, în cazul în care zăcământul este sau devine foarte rentabil; protejarea investitorului.

Grupul UDMR susține legea, cu amendamentele prezentate de Comisia pentru industrii și servicii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Jean Decuseară. Se pregătește domnul deputat Nicolae Bud.

Domnul Jean Decuseară, din partea Grupului Partidului Național Liberal. Vă rog.

 
   

Domnul Jean Decuseară:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Legea minelor, prin lipsa ei, carența puternic spectrul juridic al României, în special în această perioadă de prefaceri, atât de mare dinamism, cât și de mare importanță.

Beneficiind de un real profesionalism, legea răspunde necesităților de reglementare juridică într-un domeniu de larg interes, atât economic, cât și social, și nu în ultimul rând de mediu.

Este cunoscut că România dispune de o bogată paletă de resurse minerale, plecând de la cele solide - cărbune, diverse minereuri -, ape minerale, geotermale, gaze necombustibile.

Exploatarea acestor resurse trebuie să facă obiectul unor preocupări strategice, unor preocupări de largă întindere în activitatea economică a țării.

Acestor preocupări le răspunde proiectul de lege propus în dezbatere astăzi.

Dezvoltarea bazei de rezerve geologice, exploatarea rațională, și nu în ultimul rând eficientă acestora, protecția zăcămintelor, protecția mediului, sunt deziderate cărora legea le răspunde în foarte bună măsură.

Aș vrea să fac precizarea că discuția în cele două comisii - în fond, în Comisia pentru industrii și servicii și pentru avizare, în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare -, a permis ca prin amendare să se producă o articulare cu propunerile legislative în acest domeniu. Este vorba de propunerea de lege a domnului Barbu Pițigoi, cât și de propunerea de lege care exista deja în atenția Camerei din cealaltă legislatură.

Legea armonizează foarte bine dreptul constituțional al statului asupra resurselor subsolului țării, cu formele de valorificare eficiente, elastice și dinamice ale economiei de piață, reprezentând, de asemenea, un act major de integrare a României în legislația modernă a lumii.

Sunt câteva din argumentele pentru care grupul nostru parlamentar susține și votează cu convingere această lege, fiind convinși că, prin această lege, se rezolvă încă unul din capitolele deosebit de importante ale legislației noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului PUNR.

Mai se înscrie cineva la cuvânt, din partea altor grupuri, la dezbaterile generale? Nu.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Domnilor invitați,

Mai ales în ultima vreme, mineritul a fost considerat ca un fel de piatră de moară a economiei românești. Și zic că acest lucru s-a întâmplat nu neapărat din vina lui, fiindcă în comparație cu zăcămintele de substanțe minerale utile solide care se exploatează pe plan mondial, condițiile geominiere și caracteristicile mineralogice ale zăcămintelor din România sunt complexe, iar parametrii privind calitatea se situează la limita inferioară - putere calorifică redusă a lignitului, calități slabe de cocsificare a huilei, valoare metalurgică sau potențial metalic și extindere redusă la minele de minereuri.

În acest mod, Legea minelor are o importanță deosebită pentru industria minieră și economia națională, asigurarea cu materii prime minerale urmând a fi realizată într-un sistem concurențial și, prin urmare, la prețuri competitive.

Proiectul de lege vine să reglementeze regimul de exploatare și gestionare a zăcămintelor de substanțe minerale utile din subsolul teritoriului țării și în principal asupra modalităților concrete de concesionare a dreptului de exploatare a zăcămintelor.

Din punctul de vedere al PUNR, pentru o economie corect structurată, proiectul de lege, așa cum a fost amendat prin raportul comisiei de specialitate, poate fi considerat chiar unul foarte bun. Care este însă situația actuală a mineritului românesc?

Ca o consecință a politicii de dinainte de 1989, de dezvoltare planificată a industriei, mineritul, ca investiții, a fost dimensionat pentru a realiza 50-60 de milioane tone cărbune pe an, 40-50 de milioane tone minereuri metalifere și altele. Astăzi se spune că economia noastră nu mai are nevoie decât de aproximativ jumătate din capacitățile de producție realizate din banii publici. Fiindcă, nu trebuie a uita faptul potrivit căruia, cu sau fără disponibilizările efective de personal, urmare a Ordonanței nr.22/1997, o parte din minele existente vor trebui a fi închise. Potrivit art. 38 alin.3 din prezentul proiect de lege, înaintea închiderii efective vor fi oferite spre concesionare altui titular. Astăzi avem 3 categorii de mine, cel puțin. O parte viabile, care vor fi preluate în concesiune și acestea vizează marile cariere de lignit dotate cu utilaje tehnologice pe bază de licență Krupp, o parte care ar putea deveni atractive față de cerințele reformei, la care costurile de producție pot fi reduse în termen foarte scurt, care au asigurată desfacerea produselor și care-și pot menține și chiar dezvolta activitatea, cu corecții structurale a acesteia, cu minima condiție a unor infuzii importante de capital. Acestea ar putea fi carierele de minereu de cupru Roșia - Poieni și Moldova Nouă și unele mine de minereuri auro-argentifere sau complexe ca Baia de Arieș, Roșia - Montană , Barza, Săsar și Șuior - Maramureș.

Proiectul de lege nu stabilește modul de operare al gestionarului Guvernului în această materie, respectiv Agenția Națională de Resurse Minerale, iar Legea finanțelor publice obligă la transferul autorității asupra bunului public cu preluarea activului și pasivului.

În această situație, zăcămintele care pot fi viabile vor fi rapid distruse, pentru că dorim să le vindem altora, pagube realizate de alții. Problema în sine se găsește atât în activitatea de exploatare propriu-zisă, cât și în activitatea de prospecțiune și explorare geologică. Problema menționată ar putea fi rezolvată prin normele metodologice.

Pe de altă parte, Agenția Națională de Resurse Minerale, instituție dorită ca factor regulator, capătă o misiune executivă, importantă. Problematica ce-i poate fi atribuită sau care ar trebui atribuită altcuiva, nu este precizată în actualul proiect de lege. Și, în fine, o ultimă categorie de mină în clasificarea aceasta: o parte din mine, chiar dacă le vom oferi spre concesiune, acestea nu sunt atractive pentru nimeni și vor fi realmente închise. Proiectul de lege ar trebui să reglementeze cine preia această obligație și cu ce fonduri se vor realiza astfel de lucrări. Situația în sine are consecințe deosebit de grave. Astfel, abandonarea minelor vechi de uraniu va putea conduce la poluarea radioactivă a pânzelor freatice, abandonarea minelor de minereuri va putea conduce, de asemenea, la poluarea apelor freatice, iar abandonarea minelor de cărbune poate conduce la alunecări de teren. Sigur că legea este bună pentru o situație normală.

În aceste condiții, PUNR susține proiectul de lege și va vota favorabil pentru acesta. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Luca Ștefănoiu din partea Grupului parlamentar PRM.

 
   

Domnul Luca Ștefănoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Făcând parte din cadrul comisiei de industrie și servicii am luat parte la discutarea articolelor acestei legi în cadrul comisiei. Grupul parlamentar al PRM susține această lege și vă roagă să fiți de acord cu această lege pentru votarea ei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarrea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985.  

În acest caz, rog liderii de grupuri să-i cheme, rog pe chestori să-și facă datoria, să-i cheme în sală pe toți colegii pentru a trece la punctul din ordinea noastră de zi de astăzi și anume, votul final asupra proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 oct.1985. Este o lege cu caracter organic care a fost votată săptămâna trecută, pe articole.

Vă rog, domnule ministru Clinciu.

   

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Din partea Departamentului pentru administrație publică locală, vă rog să-mi permiteți să prezint punctul de vedere în legătură cu art.1 și art.2 al legii care va fi supusă votului.

Departamentul pentru administrație publică locală propune ca art.1 să fie supus spre dezbatere și adoptare de către plenul Camerei Deputaților în următoarea redactare: "Art.1 - Se ratifică Carta Europeană a Autonomiei Locale adoptată la Strasbourg la 15.oct.1985 cu excepția art.7, pct.2 din Carta Europeană". Și la art.2 se propune să fie înlocuite sintagmele: "autoritate regională și autoritate euroregională" cu - "autorități ale administrației publice locale", întrucât, potrivit Constituției și Legii adminsitrației, unitățile administrativ teritoriale din România: sunt comunele, orașele și județele.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Care este motivul acestei intervenții? Vă rog, domnule ministru. Motivația? Legea s-a trecut pe articole. Vă rog să-mi explicați care este motivul. A existat o necorelare între rapoarte și răspunsul Guvernului? Care este motivul?

Vă rog.

 
   

Domnul Eugen Clinciu (secretar de stat Ministerul pentru Relațiile cu Parlamentul):

Au existat două rapoarte ale comisiei, un raport cu data de 18 și un raport cu data de 25. Se pare că au existat niște neconcordanțe și Departamentul pentru administrație publică locală a dorit să facă aceste precizări și să sublinieze aceste puncte de vedere, dată fiind importanța acestor două articole. Deci, art.1 și art.2.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să veniți un pic aici.

Da, eu sunt de acord că există o cerință de vot. Pe articole s-a trecut această lege și o să vă rog să vă ocupați locurile în sală. Amendamentele puteau să fie făcute în plen, în data de marți, când s-a dezbătut acest proiect de lege.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală pentru a putea să numărăm corect voturile. Da?

Domnule deputat Ioan Gavra, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Sigur, domnilor colegi, probabil că trebuie să respectăm regulamentul în litera și spiritul lui. Guvernul României, conform regulamentului are voie oricând să intervină în cursul unei dezbateri până la votul asupra acelei legi. Noi trebuie să admitem că Guvernul României vine cu un amendament la această ratificare, este regulamentar, cu o singură precizare. Amendamentul merge la comisia de specialitate, facem o pauză de un sfert de ceas, comisia vine și ne spune ce a hotărât, după care noi acordăm votul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Adrian Năstase.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am dorit să susțin această propunere. Guvernul, sigur, chiar dacă în mod formal s-a spus că este vorba de Departamentul administrației publice, bănuiesc că este vorba de un punct de vedere al Guvernului, dar fără îndoială nu putem să ne pronunțăm, fără să ascultăm și punctul de vedere al comisiei. De aceea, consider că într-adevăr, o pauză de câteva minute ar putea să rezolve această chestiune, înainte de vot.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, sunt două comisii care au avut un raport comun, Comisia juridică de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, pentru că au fost prezentate în plen aceste amendamente ca o cerință din partea inițiatorului, eu consider că este normal ca aceste amendamente să fie dezbătute de comisie și comisia să ne propună o soluție.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, să nu părăsiți sala, pentru că acest amendament îl voi trimite imediat comisiei și rog președinții celor două comisii să vină aici, dacă sunt. Domnul președinte Ion Cârstoiu și domnul președinte Emil Popescu, da? Vă rog să preluați amendamentul și să-l analizați la comisie. (Către domnul Emil Popescu)

 
Aprobarea cererii Guvernului de schimbare a procedurii de dezbatere a proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 din procedură de urgență în procedură obișnuită.  

Deci, înainte de a lăsa cele două comisii, să dezbată acest amendament, mai există o cerere din partea Guvernului, și în acest sens doresc să-l rog pe domnul ministru Clinciu s-o prezinte.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Eugen Clinciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să-mi permiteți să dau citire scrisorii pe care domnul prim-ministru Victor Ciorbea a adresat-o domnului Ioan Diaconescu - președintele Camerei Deputaților.

"Domnule președinte,

Referitor la proiectul de modificare și completare a Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, ca urmare a hotărârii Consiliului de coordonare a coaliției guvernamentale și în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții revoluționarilor aflați în Piața Revoluției, s-a convenit ca cest proiect de lege să fie dezbătut în Parlament în procedură normală. În acest fel, parlamentarii și comisiile parlamentare vor avea posibilitatea să analizeze propunerile venite din partea asociațiilor de revoluționari și să formuleze amendamente la textul inițial.

Cu ocazia dezbaterii legii vor fi analizate și concluziile oferite de comisia specială ce va fi constituită pentru verificarea legalității certificatelor de revoluționar, în vederea eliminării și stopării abuzurilor, prin aplicarea legii în vigoare.

În consecință, vă rugăm să supuneți votului Camerei Deputaților solicitarea noastră de a adopta proiectul de lege în procedură obișnuită, după primirea concluziilor acestei comisii speciale menționate."

Semnează domnul prim-ministru Victor Ciorbea.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să nu părăsiți sala pentru că va trebui să supun această cerere din partea primului ministru. Domnul deputat Adrian Năstase, liderul Grupului parlamentar PDSR.

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș solicita o pauză de un sfert de oră pentru o consultare în cadrul grupului nostru și cred că în această pauză s-ar putea realiza și consultarea în chestiunea anterioară înainte de votul privind Carta Europeană. Aș sugera să fiți de acord, domnule președinte, stimați colegi, să luăm o pauză pentru consultare înainte de votul asupra acestei chestiuni.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cererea venită din partea conducerii unui grup trebuie să fie admisă regulamentar, deci peste un sfert de oră avem vot final asupra acestor două lucruri, chestiunea cu autonomia și vot pentru retragerea acestei proceduri de urgență. Vă rog să faceți anunțurile de rigoare.

 
   

Domnul Mihai Mircea Munteanu:

Membrii Comisiei de administrație publică sunt rugați să vină la sala comisiei.

Pauză

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarrea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Revenim la cererea făcută de Guvern pentru introducerea unui amendament în proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei locale pentru care cele două comisii sesizate în fond, Comisia juridică de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, au avut timp să se consulte și să dea un răspuns asupra amendamentului propus de Guvern.

Domnul deputat Emil Popescu, în numele celor două comisii.

   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi am examinat această propunere de ultim moment, mă refer la pct.2, art.2. În ceea ce privește art.1, lucrurile sunt simple și noi am discutat și suntem în clar cu toții, în sensul că ratificăm cu excepția art.7 pct.2.

În ceea ce privește noțiunea de "autoritate regională", noi facem o declarație în art.2, dar ne oprim la jumătatea propoziției, în sensul că, România declară că: "...prin noțiunea de autoritate regională, prevăzută la art.4 alin.4 și 5 din Carta Europeană, se înțelege, potrivit legislației sale în vigoare, autoritate județeană a administrației publice locale." Și cu asta am terminat. Lucrurile cred că sunt foarte clare și toată lumea este de acord. Comisiile reunite vă roagă să votați acest al doilea text. Primul este deja însușit, nu mai este nici o problemă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenții? Nu sunt. Inițiatorul este de acord.

Vă supun spre aprobare această propunere a comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 10 abțineri.

A fost adoptat în condițiile existenței unui cvorum care depășește 200 de deputați. O să ajungem imediat să numărăm și câți suntem.

Trecem la votul final asupra acestui proiect de lege. Vă propun să fie vot deschis. Această lege este o lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru. Țineți mâinile sus, să se poată număra ca lumea. 156 de voturi pentru pe partea dreaptă plus 48 pe partea stângă a sălii. Deci, 204 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

A fost adoptat acest proiect de lege cu 204 voturi pentru, 21 împotrivă și 8 abțineri.

 
Aprobarea cererii Guvernului de schimbare a procedurii de dezbatere a proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 din procedură de urgență în procedură obișnuită.  

În continuare, este vorba de cererea făcută de Guvernul României pentru retragerea procedurii de urgență la proiectul de Lege pentru completarea și modificarea Legii nr.42/1990. Grupul parlamentar PDSR a cerut un timp de reflecție.

Domnule deputat Adrian Năstase, vă rog.

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În cadrul grupului nostru parlamentar am examinat această cerere a Guvernului pentru a ne formula un punct de vedere în legătură cu poziția pe care o vom adopta și pe care o voi prezenta în cele ce urmează.

Grupul nostru parlamentar consideră că proiectul de lege, care a fost depus de către Guvern, pentru modificarea Legii nr.42, reprezintă o acțiune politică și demagogică. Reprezintă pe fond un atentat la adresa revoluției. (Vociferări, murmure, proteste în sală.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog păstrați liniștea în sală.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

De asemenea, aș dori să subliniez faptul că Guvernul utilizează două măsuri, două moduri de abordare, în ceea ce privește chestiuni asemănătoare. În timp ce prin Ordonanța nr.41 s-au revăzut anumite drepturi, spre exemplu, pentru deținuții politici - și noi am fost de acord cu aceste măsuri - problema revoluționarilor este tratată într-o altă modalitate, cu scopul evident, de a diminua rolul revoluției și de a modifica istoria ultimilor ani.

Pe de altă parte, așa cum am arătat la votul de marți, acest proiect de lege nu comporta urgență. Argumentele pe care noi le-am adus atunci, au fost refuzate de către majoritatea actuală. Dar iată că acum, Guvernul vine și prezintă un punct de vedere care, în măsura în care dialogul pe care noi l-am propus la acel moment și poziția echilibrată pe care noi am exprimat-o, nu au fost acceptate, așa cum nu a fost acceptat nici punctul nostru de vedere, în legătură cu o inițiativă legislativă pentru subvenționarea cheltuielilor de întreținere pe timpul iernii, deși am înțeles că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență în această direcție, preluând ideile pe care noi le-am avansat.

De asemenea, aș dori să subliniez faptul că, din punct de vedere juridic, proiectul de lege este aberant. Este suficient să citiți observațiile pe care le-a făcut Consiliul Legislativ, aș putea să adaug și alte argumente, dar veți vedea ce probleme grave se pun sub aspectul principiului neretroactivității legilor, a drepturilor câștigate etc.

În plus, este absolut anormal ca în condițiile în care această lege este în vigoare cu structuri pe care noi le-am stabilit, comisii, care în mod normal, trebuiau să-și facă datoria, putem să discutăm de ce nu și-au făcut datoria, putem să discutăm ce este necesar pentru o acțiune eficientă a lor, se creează, eventual prin hotărâri de Guvern, alte comisii care să funcționeze în locul unei comisii parlamentare.

Vă rog să judecați dacă o astfel de abordare este cea corectă, corespunzătoare principiului separației puterilor și rolului pe care Parlamentul trebuie să-l aibe.

Aș vrea să vă mai spun că din punctul nostru de vedere, înțelegând strategia Guvernului de a înmormânta un proiect de lege, care a creat foarte multe nemulțumiri și foarte multe tensiuni la Parlament, dorim să spunem că noi nu suntem de acord ca după ce Parlamentul a devenit o anexă a Guvernului, acum Parlamentul să fie considerat și lada de gunoi a Guvernului, să fie lăsate aici proiecte de legi care sunt (Aplauze din partea P.D.S.R.ului) rău redactate și rău intenționate!

Din acest motiv, văzând și felul în care au fost abordate aceste chestiuni în cursul ultimilor zile, la Senat au avut loc discuții foarte tensionate, s-a făcut un anumit proces de intenție în legătură cu o eventuală instigare din partea partidului nostru, a grupurilor noastre parlamentare.

Vreau să vă spun că, din contactele pe care noi le-am avut cu revoluționarii, aceștia ne-au explicat foarte clar, fără ca noi să influențăm în vreun fel pozițiile pe care ei le-au adoptat, că ei doresc și că s-au înțeles cu primul-ministru, în vederea retragerii proiectului de lege care a fost adus aici în discuție. Și era normal ca în urma unui dialog real și realist să se facă, eventual, dacă erau necesare, propuneri de amendare a legii. Dar este absolut anormal ca în timp ce o anumită lege este în vigoare, Legea nr. 42, se încearcă cumva suspendarea aplicării efectelor acestei legi, menținerea unui proiect de lege aberant în sertarele Camerei Deputaților, crearea în paralel a unor structuri care ar urma să se ocupe de punerea în aplicare a legii care este încă în vigoare și care cuprinde alte structuri de control, decât cele discutate de către Guvern.

Această viziune a Guvernului asupra roului Parlamentului este inadmisibilă.

Din aceste motive, noi cerem în continuare retragerea acestui proiect de lege de către Guvern și considerăm că votul nostru, votul care se va da în legătură cu această cerere a Guvernului, votul Camerei Deputaților, nu trebuie să fie interpretat în nici un caz, de către Guvern, ca o acceptare a modului în care este privită relația cu Parlamentul.

Ținând seama de elementele pe care vi le-am prezentat mai înainte, și de solicitarea noastră ca Guvernul să-și retragă acest proiect de lege, noi dorim să anunțăm că nu vom participa la votul asupra cererii exprimate de către Guvern, în legătură cu modificarea procedurii în care să fie dezbătută legea anunțată.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.D.S.R.-ului)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Iuliu Furo, din partea Grupului Partidului România Mare. Vă rog.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

După cum se știe, de la bun început, grupul nostru parlamentar nu a fost de acord cu dezbaterea acestei legi în regim de urgență, ci, la momentul respectiv, am votat pentru ca această lege să fie discutată în regim normal.

Este bine că Guvernul a revenit la inițiativa pe care a lansat-o în Parlamentul României, dar, în ceea ce ne privește, suntem de părere că este necesar, înainte de orice discuție cu privire la Legea nr. 42, să fie clarificată situația fiecărui dosar în posesia căruia se află revoluționarii.

De aceea, noi considerăm că finalizarea activității comisiei care se va constitui în aceste zile, conform cererii revoluționarilor, este condiție esențială pentru ca eventualele modificări la Legea nr. 42 să poată să fie aduse numai în condițiile când toate lucrurile sunt clarificate.

De aceea, noi susținem discutarea legii în regim normal, dar numai după ce comisia constituită își va finaliza activitatea sau suntem de părere ca legea în actuala formă înaintată Parlamentului să fie retrasă de către Guvern și numai în cazul în care comisia ajunge la concluzia că este necesar să se adopte unele modificări ale Legii nr. 42, să se procedeze la o inițiativă legislativă din partea Guvernului în Parlamentul României.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vasile Lupu, din partea Grupului Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat Civic Ecologist.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mai întâi respingem calificativul de "atentat la Revoluție," care s-a atribuit acestui proiect de lege.

Pentru noi Revoluția a existat, avem tot respectul față de revoluționari. Pentru noi Revoluția a însemnat victoria constituționalismului, a parlamentarismului, a legalității și nu declanșarea cursei pentru căpătuială și a acțiunilor populiste, care să culpabilizeze oameni, prin abuzuri, în aplicarea unei legi.

Am făcut parte din delegația parlamentară a coaliției guvernamentale, care s-a deplasat în Piața Revoluției pentru a discuta cu demonstranții în greva foamei. Nu s-a pus problema acolo, cel puțin din punctul nostru de vedere, al parlamentarilor majorității și a premeierului Victor Ciorbea, de retragere a proiectului de lege.

Un proiect de lege, în primul rând semnifică intenția de a reglementa un grup de relații sociale, de a aduce ordine într-un domeniu de activitate și evident de a pune sub control o stare conflictuală. Or, întreaga țară cunoaște la ce s-a ajuns în aplicarea acestei legi, frecvent, ca cei care au fost împotriva Revoluției să beneficieze de drepturile pe care noi cândva le-am susținut, pentru cei care au fost în fruntea maselor, atunci când edificiul dictaturii comuniste s-a prăbușit.

Din scrisoarea adresată de primul-ministru al României, domnul Victor Ciorbea, rezultă clar disponibilitatea Guvernului și a majorității parlamentare de a aduna toate informațiile, toate sugestiile și toate propunerile care ar duce la intrarea în legalitate a acestei situații.

Acea comisie, contestată aici, a fost acceptată de premierul Victor Ciorbea la cererea revoluționarilor din Piața Revoluției.

Și, într-adevăr, dacă celelalte comisii nu și-au făcut datoria, nu este culpa noastră, a celor care astăzi suntem pe băncile majorității. Dar eu cred că dacă în scrisoarea premierului Victor Ciorbea și a Guvernului s-a acceptat ca legea să primească votul final după acumularea informațiilor și formularea concluziilor de către această comisie, și dacă într-adevăr se va face lumină în această materie, nu va mai fi nevoie de o nouă reglementare.

Dar noi cunoaștem atitudinea P.D.S.R.-ului în asemenea situații și de la Legea fondului funciar. Când o lege, 6 - 7 ani de zile, în parte, s-a dovedit inaplicabilă și a favorizat mii, zeci de mii de abuzuri, atunci trebuie modificată. (Aplaze din partea dreaptă a sălii)

De aceea, eu vă rog, cel puțin pe reprezentanții din Parlament ai Coaliției majoritare, să respectăm până la capăt acel acord pe care l-am convenit cu revoluționarii în Piața Revoluției, și dacă Opoziția a reușit să radicalizeze poziția revoluționarilor, atunci înțelegem că se identifică, fie revoluționarii cu Opoziția, fie partidul din Opoziție cu radicalii din grupul revoluționarilor.

În concluzie, avem toată disponibilitatea de a discuta acest proiect de lege cu toate propunerile și amendamentele care vor veni, în timpul rezonabil acordat și comisiei pentru a se face lumină, dar noi nu putem accepta impostori, profitori de pe urma acestei legi, care pot compromite idealurile lui decembrie 1989.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioan Gavra. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur, guvernele vin și pleacă. Nu este chiar necesar ca un Guvern care vine să schimbe tot ce a făcut Guvernul anterior, indiferent de culoarea politică a acestuia. Din păcate, domnul deputat Lupu, sigur, și-a apărat punctul de vedere întrucât susține această formulă guvernamentală de coaliție. Domnul deputat Năstase a apărat punctul de vedere, probabil al fostului Guvern și al partidului pe care îl reprezintă și l-au apărat cu onoare și cinste și domnul coleg Lupu și domnul coleg Năstase.

Noi, P.U.N.R.-ul nu dorim să facem compromisuri între cele două părți ale Parlamentului sau segmente ale Parlamentului României. Noi trebuie să spunem un adevăr aici: domnule deputat Lupu, P.U.N.R.-ul, ca partid de opoziție, nu se identifică nici cu radicalii, nici cu moderații dumneavoastră. Noi, grupul parlamentar, în cursul zile de marți, am votat solicitarea Guvernului pentru ca acest proiect de lege să fie tratat în procedură de urgență. Am înțeles solicitarea prin cuvântul domnului deputat Petre Țurlea, ca să facem odată separație între revoluționarii autentici și între impostori. Acesta a fost motivul pentru care noi am susținut punctul de vedere al Guvernului, ca solicitare în Parlamentul României.

Din păcate, de marți și până astăzi lucrurile s-au schimbat radical și întrucât noi nu dorim să radicalizăm nici mișcarea grevistă din Piața Senatului și nici să fim de acord cu orice intervenție a Guvernului în fiecare zi, dorim să stabilim o anumită claritate din punct de vedere al inițiativei guvernamentale.

Sigur, Guvernul României are dreptul la inițiativă legislativă, a venit cu ea, trebuia să cântărească atunci dacă ea va avea sau nu va avea urmări mai ales în stradă, deci, sub aspectul reflecției sociale. Din păcate, vedeți dumneavoastră, această bălmăjeală legislativă guvernamentală continuă. Noi P.U.N.R.-ul dorim s-o stopăm măcar de la acest microfon în Parlamentul României.

Deci, dacă Guvernul a cedat - că se vede că a cedat - și a cedat probabil în cunoștință de cauză discutând cu cei care fac grevă. Eu sunt de acord că revoluționarii au dreptate. Nu Guvernul Ciorbea a făcut Revoluția și nici Guvernul Văcăroiu și nici toate guvernele. Au făcut-o aceia de acolo, probabil marea lor majoritate.

Deci, "să dăm Cezarului ce este al Cezarului," adică revoluționarilor. Să dăm însă în măsura cuvenită și în măsura legalității noastre.

De aceea, de această dată, grupul nostru parlamentar nu va mai fi de acord cu nici un fel de solicitare pe acest proiect de lege din partea Guvernului și cu o singură precizare: Guvernul României să analizeze așa cum trebuie, împreună cu revoluționarii, în cadrul unor comisii, cu comisia parlamentară că avem și comisie parlamentară și după ce se deslușește și se limpezește la cap cam care este varianta cea mai bună, să vină cu o nouă variantă ca să nu mai discutăm în Parlamentul României 5 amendamente sau 10, ci un singur proiect de lege rațional, prin care să facem separație odată pentru totdeauna, între revoluționarii autentici și între impostori.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Sassu. Vă rog, replica. (Gălăgie în sală) Vă rog frumos păstrați liniștea.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Fiindcă mi s-a invocat numele de la microfon, într-adevăr am făcut rectificarea dar poate nu tocmai clară asupra referirii la Opoziție. Evident m-am referit la principalul partid de opoziție și, lucru adevărat, rareori partidele din Opoziție se disting în reacția față de inițiativele guvernamentale, dar pot să-i spun domnului Gavra că noi, P.N.Ț.C.D.-ul nu putem, totuși, cere o inițiativă guvernamentală pe placul P.U.N.R.-ului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Năstase, replică.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe mine mă miră că domnul vicepreședinte Lupu a solicitat drept la replică pe o chestiune neîntemeiată regulamentar. Faptul că numele dânsului a fost pronunțat pe culoare, în sală, în ziare, nu-l îndreptățește în mod automat la un drept la replică.

De aceea, vă rog foarte mult, domnule președinte, să respectați Regulamentul și în astfel de situații să nu mai dați dreptul în mod automat. Puteți să judecați dacă o solicitare de drept la replică este întemeiată. Nu s-a făcut în nici un caz o referire la persoana domnului deputat, a fost vorba de puncte de vedere politice și nu cred că domnul vicepreședinte Lupu trebuie să cenzureze luările de cuvânt politice ale reprezentanților altor grupuri parlamentare. Numai în măsura în care persoana sa este adusă în discuție poate fi justificat un drept la replică.

De aceea, vă rog, pe viitor, domnule președinte, să respectați cu strictețe Regulamentul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Sassu, din partea Grupului Partidului Democrat.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Îmi pare rău că am ajuns la această discuție și îmi pare rău că o situație gravă este folosită pentru un dialog între politicieni, pentru a arăta care este mai strălucit în dialog sau în cuvânt.

Am ajuns zilele trecute să propunem această soluție pentru că acolo, în Piața Revoluției, sunt niște oameni care sunt în pericol să moară.

Voci din sală:

Din cauza cui?

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Și nu mă interesează în acest moment nici cauza, nici cine a făcut-o ci faptul că noi avem de rezolvat o problemă care ne privește pe toți: dacă facem ceva ca acei oameni să nu moară. Pe mine lucrul acesta mă intresează. Vă rog foarte mult!

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Sunteți revoluționar?

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Da!

 
   

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Și profitor?

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Profitori poate sunt alții! Beneficiarul legii nu înseamnă profitori și, vă rog frumos, vreau să vă spun un singur lucru: îmi pare rău, spun, că am venit să vorbesc de la acest microfon pe o problemă ca aceasta, care este legată de viața unor oameni și îmi pare rău că colegii mei din Parlament caută să profite de pe urma acestei situații.

Poate soluția nu este bună, poate soluția propusă inițial nu era bună! În orice caz, este singura soluție la care s-a ajuns, discutându-se cu cei care sunt implicați, pentru a salva viața acelor oameni. Și vă rog, în numele acestei probleme, în numele vieții acelor oameni, să susțineți această soluție. Altfel, vom ajunge să ne întrebăm care dintre noi este vinovat.

Văd că pe dumneavoastră nu vă interesează și în continuare discutați la fel!

Soluția este una singură: cea propusă de Guvern în momentul acesta! Noi nu putem aștepta, după părerea mea, încă 5 zile să vedem dacă altcineva se va gândi altfel. Trebuie să facem acum, acest lucru! Este vorba de viața unor oameni, în rest, fiecare face cum crede! (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă nu mai sunt alte intervenții pe acest subiect... Din partea grupurilor au vorbit...

Domnul deputat Stancov și după aceasta supun la vot. Sigur, dacă dumneavoastră doriți să părăsiți sala, puteți să o părăsiți. (Se adresează Grupului parlamentar al P.D.S.R.-ului)

Domnul deputat Stancov și după aceasta trecem la vot.

 
   

Domnul George-Iulian Stancov:

Cum și alții au vorbit într-un fel în numele lor, celor care sunt acolo unde sunt și poate că una din victoriile pseudoceaușismului de care nu mai scăpăm sau retroceaușismului, este faptul că la ora la care vorbim, în Piața Revoluției se află cei care măcar de ceaușism ne-a scăpat.

Este una din întrebările mele de suflet și vă spun că indiferent de culoarea politică pe care o îmbrac dimineața și o dezbrac când îmi vine, nu suport ca Revoluția Română să fie pusă în discuție. Ea trebuie respectată, nu discutată, atât vă spun! (Aplauze)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Emil Popescu.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să-i adresez domnului Năstase o rugăminte. Știți cât de mult țin eu la domnul Năstase! (Râsete în sală) Vă rog foarte mult, domnule președinte Năstase, să luați cuvântul de la acest microfon și să răspundeți la următoarea întrebare, direct și fără echivoc: au fost 38.000 de revoluționari la Revoluție? Da sau nu? (Rumoare în sală)

Vă rog să vă ridicați de pe scaun și să veniți aici la acest microfon și să ne răspundeți clar: da sau nu?!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Popescu, vă rog frumos să ocupați locul în bancă!

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu știu dacă domnul deputat Emil Popescu m-a solicitat să vin să răspund în calitate de martor, în calitate de elev la lecții de aritmetică. Eu vreau să-i spun domnului deputat că, în general, noi ne-am cam săturat de diversiunile...

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Au fost 38.000 sau nu?!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Ne-am săturat de diversiunile pe care dumneavoastră încercați să le faceți. Este vorba de un proiect de lege care este o mizerie, vă rog să-l citiți și să-mi spuneți dacă sunteți de acord cu felul în care este redactată această lege.

Dumneavoastră, ca jurist, pentru că știți cât vă respect, trebuie să recumoașteți că este o mizerie!

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Au fost sau nu?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Popescu, vă rog foarte mult, nu vă mai dau cuvântul!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Există o lege și această lege trebuie respectată în seriozitatea ei. Probabil că au fost mai mulți de 38.000. Sunt unii care au beneficiat pe drept, sunt alții care sunt impostori. Dar pentru că au fost niște impostori nu trebuie să distrugem legea sau să dăm o altă lege. Este nevoie ca noi, în aplicarea acestei legi și cei care au fost înainte și cei care au greșit și cei care de un an de zile nu pun în aplicare această lege, să ia măsuri în interiorul acestei legi. Aceasta era datoria noastră și vă rog să faceți diferența, dumneavoastră care sunteți un jurist strălucit, între elaborarea dreptului și aplicarea dreptului. Deci, atunci când o lege nu este bine aplicată nu trebuie neapărat să fie înlocuită cu alta.

Și vă rog foarte mult, domnule deputat, să vedem care este exact chestiunea în discuție și vă rog, domnule președinte, la aceste discuții, în legătură cu probleme de acest gen să dați cuvântul câte unui singur reprezentant al grupurilor parlamentare. (Aplauze din partea stângă. Grupul parlamentar al P.D.S.R.-ului părăsește sala de ședințe).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta trecem la votul asupra cererii Guvernului privind retragerea procedurii de urgență. O să vă rog să aveți răbdare ca Grupul P.D.S.R. să părăsească sala. Vă rog să păstrați liniștea și după aceasta vom trece la vot, da?

 
   

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu putem trece noi acolo? (Arată către locurile goale rezervate P.D.S.R.-ului)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ca să vă vedem mai bine? Nu, nu, rămâneți așa! Este mai bine! Acum suntem în procedura de vot.

Supun votului dumneavoastră cererea Guvernului de revenire la procedura normală, deci de retragere a procedurii de urgență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.42/ 1990.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru. 165 de voturi pentru pe partea dreaptă și 13 pe partea stângă.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați. 5 abțineri.

Cu 178 de voturi pentru, 14 împotrivă și 5 abțineri a fost adoptată cererea de retragere a procedurii de urgență. Evident, legea își va urma cursul în procedură normală.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la următoarele proiecte de lege:  

Vă supun spre aprobare...Vă rog nu părăsiți sala!

Vă supun spre aprobare componența nominală a două comisii de mediere: Comisia pentru medierea la proiectul de Lege pentru modificarea Legii gospodăriei comunale nr. 4/1981.

Următoarea componență nominală: Botescu Ion, Morariu Teodor Gheorghe, Grigoraș Neculai, Bara Liviu, Corâci Cezar Ioan, Nagy Ștefan, Simion Florea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Comisia de mediere pentru proiectul de Lege privind instituirea "Zilei adolescentului".

Componența nominală: Andrei Gheorghe, Săndulescu Aureliu Emil, Antonescu Ecaterina, Bejinariu Petru, Brezniceanu Alexandru, Ionescu Anton, Vasilescu Nicolae.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, în prezența cvorumului cu care s-a votat și propunerea pentru retragerea procedurii de urgență.

Reluarea dezbaterilor asupra proiectului Legii minelor.  

Continuăm dezbaterile la proiectul de Lege a minelor. Rog comisia să-și ocupe locurile. De asemenea, colegii de la PDSR să revină în sală.

Inițiatorul, comisia, precum și grupurile parlamentare și-au expus punctele de vedere în cadrul dezbaterilor generale. Vom începe dezbaterea acestui proiect de lege, mergând pe raportul comisiei.

Titlul legii. Comisia propune să rămână același. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2 din raport, intervenții? Domnul deputat Avramescu.

   

Domnul Constantin Avramescu:

Este vorba de preambulul legii, unde se spune la un moment dat: "Legea protejează proprietatea și asigură..." Această exprimare: "Legea protejează proprietatea", sigur, recunoaștem, este în deplină concordanță cu art. 135 din Constituție, care într-adevăr spune: "Statul ocrotește proprietatea". Aș vrea să amintesc celor care au fost în Constituantă că această redactare, la vremea respectivă, a produs multe discuții. Dar aceasta este istorie. Însă, în cazul de față, foarte mulți investitori consideră și au o oarecare teamă că această redactare, "protejează" și nu "garantează", s-ar putea, undeva să creeze niște ambiguități ș.a.m.d.

Sigur că noi nu putem ieși din textul Constituției, dar amintesc că tot în Constituție, la Capitolul "Protecția proprietății private", art. 41 par. 1, se spune: "Dreptul de propritate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate." Deci, apare în Constituție acest cuvânt, "garantate".

Sprijinindu-mă pe acest paragraf din Constituție și ținând cont și de modul de redactare al acestui preambul, v-aș propune înlocuirea expresiei "protejează proprietatea" cu expresia "garantează dreptul de proprietate", ceea ce este în perfectă concordanță cu Constituția și, în același timp, nu mai poate, în continuare, crea ambiguități, semne de întrebare ș.a.m.d. Vă rog, domnule președinte, să supuneți acest amendament la vot!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu, președintele comisiei.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Domnul deputat Avramescu a spus că această formulare a suscitat foarte multe discuții, încă de pe vremea redactării Constituției. Noi credem că această lege trebuie să rămână la formularea pe care comisia, după foarte multe dezbateri, a propus-o. Deci, susținem punctul de vedere inițial pe care l-a propus comisia.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Domnul deputat Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Într-adevăr, problema este discutabilă, dar având în vedere că în Constituția României sunt acceptate ambele formulări (sigur că ele sunt formulate în mod diferit și într-o parte și în alta, și la art. 41, și la art. 131), mie mi se pare că nu este nici un fel de gravitate sau de diferență dacă am preciza că "garantează" totuși "proprietatea" și, în ceea ce mă privește, sunt de acord cu această formulare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna Rodica Dumitriu, director general în Ministerul Industriei și Comerțului.

 
   

Doamna Rodica Dumitriu:

Noi insistăm pentru și susținem punctul de vedere al comisiei, întrucât nu este o lege în sine care garantează proprietatea în ansamblu, ci protejează prin acțiunile pe care le reglementează această proprietate din domeniul public al statului, cu a cărei reglementare se ocupă legea. Deci, nu este o noțiune de garantare a proprietății în ansamblu, ci de protecție prin acțiunile pe care le desfășoară prin reglementările propuse.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există acest amendament, care nu a fost primit de comisie și de minister, numai de domnul deputat Pițigoi, unul dintre inițiatorul celorlalte proiecte de legi. Eu sunt obligat să vi-l supun spre aprobare.

În par. 1 din preambul, s-a cerut, de către domnul deputat Avramescu, introducerea cuvântului "garantează", în loc de "protejează".

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

În conformitate cu Constituția, legea "garantează" dreptul la proprietate!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna Dumitriu.

 
   

Doamna Rodica Dumitriu:

Noi ne-am susținut punctul de vedere legat de ideea de protecție pentru că este o lege nouă, care se cheamă "Legea domeniului public". Dar, pentru curățirea acestui text, nu este imposibil să acceptăm că este o lege care "protejează și garantează" proprietatea în acest sens. Și mie mi se pare că putem accepta acest compromis al textului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră, deci, ați fi de acord să se scrie "protejează și garantează".

Din sală:

Puneți-vă de acord acolo, inițiatorii!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Cred că ne încurcăm și mai rău, pentru că "protejarea" este, cum foarte bine s-a spus, o "protejare a proprietății", iar "garantarea" este "garantarea dreptului de proprietate". Deci, prin această formulare introducem alte ambiguități, care nu ne vor ajuta, zic eu, la clarificarea problemei.

Așadar, noi menținem punctul de vedere al comisiei, pe care l-am dat în scris.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În condițiile acestea, trebuie să supun la vot amendamentul propus de domnul Avramescu și constat că colegii noștri au părăsit lucrările, astfel încât nu mai avem cvorum de lucru și, ca atare, va trebui să așteptăm după pauza pe care o voi da la ora 13,00.

Domnul deputat Pițigoi dorește să ia cuvântul. Vă rog!

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

În legătură cu acest amendament, să îl întrebăm pe domnul deputat Avramescu dacă acceptă formularea "garantează și protejează"?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu. Vă rog!

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Eu acccept amendamentul, pentru că apare și cuvântul "garantează", dar, în același timp, nu pot să nu țin seamă de observațiile domnului Popescu, că a spune "protejează și garantează" duce la mai multe ambiguități. Pe când, exprimarea pe care am propus-o eu, "garantează", nu am spus "garantează proprietatea", am spus "garantează dreptul la proprietate", ca să fiu exact în litera Constituției.

În consecință, pentru aceste motive susțin în continuare să se pună la vot, când vom avea cvorum, bineînțeles, această expresie: "garantează dreptul la proprietate".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voi face acest lucru după pauză. Ne întrerupem acum pentru trei sferturi de oră, pentru că urmează un Birou permanent. Eu o să vin poate ceva mai repede de la Biroul permanent pentru continuarea lucrărilor, rugămintea mea este ca să asigurați de la ora 13,40 prezență maximă în sală, pentru supunerea la vot a acestor amendamente și a unor eventuale proceduri de urgență care ar putea să apară de la Biroul permanent.

(Pauză între orele 13,00-14,35.)

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

*

DUPĂ PAUZĂ

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Putem să reîncepem activitățile noastre.

Înainte de a continua programul, vă anunț că vă puteți exercita dreptul constituțional de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi: Legea pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de avocați și de Ministerul Justiției și Legea pentru completarea Legii nr. 26/1994 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

Vă informez cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 15/1997 privind stabilirea termenului de convocare a adunării generale extraordinare a acționarilor de la societățile comerciale pentru care Fondul Proprietății de Stat a dispus dizolvarea, adoptat de Senat în ședința sa din 9 octombrie 1997. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și, pentru avize, Comisiile pentru buget, finanțe, bănci și juridică, de disciplină și imunități.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 62/1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe a Senatului, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisiile pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru industrie și servicii; pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru muncă și protecție socială; pentru sănătate și familie; pentru învățâmânt, știință, tineret și sport; pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1997 privind modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 6/1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a Fondului pentru finanțarea lucrărilor agricole, aprobată prin Legea nr. 62/1997, proiect adoptat de Senat în ședința sa din 14 octombrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe, bănci și, pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Ultimele două proiecte de legi, fiind vorba de ordonanțe de urgență, se află în procedură de urgență și urmează să fie dezbătute ca atare.

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 20-24 octombrie 1997.  

Vă supun spre aprobare ordinea de zi pentru săptămâna următoare, care v-a fost transmisă. Față de varianta transmisă anterior, există o modificare pe care a cerut-o Biroul permanent, în așa fel încât punctul aflat la pct. II.5, e vorba de o ordonanță a Guvernului privind niște sume de bani convenite cu BERD pentru Metrorex, să treacă după poz. 10 la pct. I, deci, pentru luni. Dacă mai sunt alte intervenții? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare ordinea de zi pentru ședințele Camerei Deputaților de săptămâna viitoare, cu această modificare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 1 abținere, a fost adoptată ordinea de zi pentru săptămâna viitoare.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare v-a fost transmis, dacă sunt intervenții? Este o săptămână absolut normală. Nefiind intervenții, îl supun la vot.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii minelor.  

Acum, putem să continuăm cu dezbaterile la proiectul de Lege a minelor, de unde rămăsesem. Și rămăsesem la nr. crt. 2.

Domnul deputat Constantin Avramescu a cerut ca în textul propus de comisie expresia "legea protejează" să fie înlocuită cu "garantează dreptul la proprietate". Inițiatorul nu a fost de acord, după care a propus "protejează și garantează". Comisia nu a fost de acord.

Îl rog pe domnul deputat Dan Ioan Popescu, președintele comisiei, să ne spună punct de vedere al comisiei după ce au mai analizat acest amendament al domnului Avramescu. Vă rog!

   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Fiind vorba de preambul, vă facem următoarea propunere, ca par. 1 să aibă forma: "Prezenta Lege a minelor reglementează desfășurarea activităților miniere în România, stimulând valorificarea resurselor minerale proprietate publică a statului. Legea asigură maxima transparență a activităților miniere și concurența loială..." și restul curge mai departe.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ați propus eliminarea sintagmei "protejează proprietatea și".

Inițiatorul? De acord.

Domnule deputat Avramescu, vă mențineți amendamentul?

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

În conformitate cu regulamentul, se supune întâi la vot propunerea comisiei, de eliminare, și numai dacă nu va trece amendamentul meu. Oricum, mi-l mențin.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt două amendamente care vin unul după altul, legate de acest text. Vă supun spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare a sintagmei "protejează proprietatea și " din a doua frază a par. 1 din preambul. Cu această propunere este de acord și inițiatorul.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 1 vot împotrivă și 1 abținere, a fost adoptată această propunere, deci nu mai pun la vot amendamentul domnului Constantin Avramescu, a căzut automat.

Vă supun spre aprobare nr. crt. 2, în ansamblul său, inclusiv par. 1 din preambul, cu amendamentul votat, de eliminare a sintagmei "protejează proprietatea și".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 3 par. 2, fără modificări. Intervenții sunt? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 4 par. 3 din preambul, e propunere de eliminare din partea comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 5. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 6. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 7. Intervenții? Domnul deputat Constantin Avramescu, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Este o treabă eminamente tehnică...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reglați mai bine microfoanele.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Este o treabă eminamente tehnică. În acea enumerare, la un moment dat se spune "căldura din sistemele geotermale". Aș vrea să atrag atenția că aceasta este o discuție mai veche între specialiști. Personal, optez însă pentru denumirea de "ape geotermale" și mă explic: "ape geotermale" conține și expresia "termală", deci partea de căldură și, în același timp, în apele geotermale, pe lângă căldură, există și gaze combustibile și gaze necombustibile, gaze combustibile care la un moment dat pot să facă obiectul valorificării. În consecință, nu am dreptul să le scot din enumerarea substanțelor minerale utile. Acesta este motivul pentru care propun ca, în loc de "căldura din sistemele geotermale", să apară "ape geotermale", fiind mai comprehensivă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? De acord. Comisia? De acord.

Deci vă supun spre aprobare... Da, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mi-aș lua îngăduința să-l completez un picuț pe distinsul coleg, domnul Avramescu. Deci în locul sintagmei din enumerare "căldura din sistemele geotermale", să apară formularea "apele geotermale, gazele care le însoțesc și căldura din roci" și textul curge mai departe. Este un text care s-a discutat și cu inițiatorul și a fost de acord. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu? Sunteți de acord, da?

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Inițiatorul? De acord.

Atunci, eu vă supun spre aprobare numărul curent 7, cu amendamentul propus ca, în loc de "căldura din sistemele geotermale", să apară "apele geotermale, gazele și căldura din roci"... Poftim?

 
   

Domnul Nicolae Bud (din sală):

"care le însoțesc".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"gazele care le însoțesc și căldura din rocă" sau "roci"? Cum este corect?

 
   

Domnul Nicolae Bud (din sală):

"din roci".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"din roci", da? Bun.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 8. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 9. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 10. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 11. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 12? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 13? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 14? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 15? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 16? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 17? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 18? Da. Domnul deputat Constantin Avramescu. Vă rog. La 17, la 18? La care sunteți?

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

La exploatare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci la 17, da?

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Este totuși o chestiune tehnică. Apare aici... (Discuții la masa comisiei).

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule deputat Avramescu, dumneavoastră aveți la numărul 19, da?

La numărul 18. Intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 19. Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Este vorba de exploatare, care înseamnă, după cum scrie aici, "extragerea resurselor minerale, prelucrarea, prepararea și livrarea acestora în forme specifice". "Extragerea resurselor minerale" este corect, "prelucrarea" este corect, dar "prepararea", mai nou, în clasificările Comisiei Centrale de Statistică se folosește termenul modern de "mineralurgie". Știu că discuțiile în comisie au fost să menținem cuvântul "preparare" pentru că acesta este mai cunoscut, dar pentru că în clasificările oficiale, repet, ale Comisiei de Statistică apare acest termen mai modern, "mineralurgie", propun ca în loc de "preparare" să fie "mineralurgie". De fapt, vreau să vă atrag atenția că există și o asociație a preparatoriștilor, care se numește Asociația Mineralurgiștilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog inițiatorul.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din banca inițiatorului):

Propun textul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord cu textul comisiei.

Comisia?

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu (din banca comisiei):

Textul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul comisiei.

Domnul deputat Avramescu. Deci nu vă susțineți...?

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

În loc de "preparare", "mineralurgie".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci a eliminat cuvântul "prepararea" din textul comisiei. Deci este vorba de introducerea în textul comisiei, după "prelucrarea", a cuvântului "mineralurgie".

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

În loc de "prepararea".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La pct.19 nu apare.

 
   

Domnul Corneliu Ciontu:

Apare la 20.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Apărea în textul inițial. În textul comisiei nu mai apare. (Discuții la masa comisiei).

Deci vă păstrați amendamentul sau renunțați la el?

 
   

Domnul Constantin Avramescu (din sală):

Îl păstrez.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare, în primul rând, amendamentul și pe urmă propunerea comisiei.

Deci domnul deputat Avramescu a propus introducerea după cuvântul "prelucrarea", virgulă, "mineralurgia și livrarea acestora în fome specifice", da?. Deci introducerea cuvântului "mineralurgia" în loc de "prepararea" din formularea inițiatorului, termen eliminat de comisie. Inițiatorul nu este de acord, comisia nu este de acord.

Vă supun spre aprobare acest amendament. Voturi pentru? Vă rog să numărați. 9 voturi pentru. Insuficient.

Vă supun spre aprobare textul propus de comisie, cu care este de acord inițiatorul. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 20. Domnul deputat Bivolaru. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

În șirul activităților miniere este introdusă aici și activitatea de comercializare. Având în vedere că sunt mai multe probleme juridice legate de activitatea de comercializare ca activitate minieră, ținând cont chiar și de unele prevederi ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale ținând de anumite facilități care se acordă lucrătorilor din activitățile miniere, consider ca absurd să considerăm că activitatea comercială în acest sens poate fi socotită activitate mineră. În consecință, propun eliminarea acestei sintagme și să ne oprim după activitatea aceasta metalurgică.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul, vă rog să vă spuneți punctul de vedere. Domnul deputat Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Inițiatorul nu este de acord cu amendamentul domnului deputat Bivolaru, deoarece există aspecte de comercializare specifice activității miniere. De pildă, cărbunele care este extras din mină, el trebuie încărcat, vagonat și expediat la beneficiar, ceea ce reprezintă o activitate proprie activității miniere. Ca atare, rămânem pe formularea comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu sunteți de acord.

Comisia? Comisia rămâne și ea la formulare.

Eu sunt obligat să vă supun spre aprobare, regulamentar, propunerea făcută de domnul deputat Bivolaru de eliminare a sintagmei "și comercializarea" la numărul curent 20. Deci pentru această eliminare, cine este pentru? Voturi pentru? Vă rog să numărați. 3 voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Textul comisiei agreat de inițiator în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri? Nu sunt. Cu 1 vot împotrivă a fost adoptat numărul curent 20.

Numărul curent 21. Nu sunt intervenții. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 22? Domnul deputat Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

În această înșiruire de definiții, propun o mică modificare pentru logica textului. După ce am avut etapele activității miniere - prospecțiune, explorare, dezvoltare, exploatare ș.a.m.d., licență, după "licență" trebuie să apară aceste trei definiții: "concedent, concesionat, administrare" și, după aceea, intrăm "permis de prospecțiune, permis de exploatare, titular" ș.a.m.d., adică ordinea operațiunilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți de fapt o inversare.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

O inversare, ca după "licențe"...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci numărul 22 spuneți-mi după ce număr curent vreți să intre.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

După "licențe", care mi se pare că are numărul 21.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

După "licență"? Păi, este 21. Este după licență.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

După "licențe", aveți acolo...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci licența am votat-o, este 21. La numărul curent 21...

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Și rămâne. Și acum vine inversare. După "licență", aceste trei definiții: "concedent, concesionare, administrare", care apar mai jos, să apară după licență, pentru că este ordinea logică a operațiunilor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți ca numerele curente 25, 26 și 27 să vină ca ordine după 21.

Eu vă propun următorul lucru: supun la vot 22 ș.a.m.d. și, după ce le aprobăm textele ca atare, supun la vot să fie trecute după 21.

Deci la numărul curent 22 dacă sunt intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

23. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

24. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 25?. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Intervenții la 26? Nu sunt... Aveți dumneavoastră, domnule deputat Avramescu? Poftim? Deci 25, 26, 27 și 28. Poftim? Deci patru, nu trei.

Domnule deputat Avramescu, vă rog poftiți la microfon și spuneți exact ce doriți, ca să supun la vot după ce votăm cele patru sau cinci articole. Deci 25 l-am votat.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Noi am votat la 21 "licență".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Corect.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Și acum propun, ceea ce se află "concendent" la 26, "concesionat" la 27 și "administrare" la 28, să vină după 21, adică după "licență".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, am înțeles.

Deci eu vă supun spre aprobare, în primul rând, textele și, pe urmă, rearanjarea textului.

La 26, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La 27. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La 28. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Ei, acum, domnul deputat Kovacs dorește și dânsul să intervină referitor la propunerea făcută de domnul deputat Avramescu.

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Sigur, propunerea este corectă, însă din punct de vedere juridic, dat fiind faptul că la pct.21 deja folosim termenii de "concedent" și "concesionare", eu propun ca 26, 27 să vină înainte, pentru că se dau cele două definiții și pe poziția următoare să vină cea cu administrația, pentru că este logic ca întâi să dau definiția și, după aceea, să mă refer la un act încheiat între concedent și concesionar. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneți să vină toate trei după 20 sau numai primele două și a treia după 21?

 
   

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu (la prezidiu):

26 și 27 să vină înainte de 21 și 28 să vină după 21.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, deci vă fac următoarea propunere, pe care v-o supun la vot. Inițiatorul e de acord, comisia este de acord.

Deci numărul curent 26 și 27 din raport să fie introduse după numărul curent 20 și numărul curent 28 să intre după actualul număr curent 21. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Numărul curent 29. Nu sunt intervenții. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

30. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

31. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

32. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

33. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

34. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

La numărul curent 35, domnul deputat Ana Gheorghe a depus un amendament pe care i-l înmânez ca să-l citească.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Evident, cadastrul minier nu poate fi confundat cu un document și, din acest motiv, vă propun să reformulăm acest alineat: "Cadastrul minier - cadastrul de specialitate în cadrul cadastrului general, reprezentând ansamblul lucrărilor de specialitate, de evidență tehnică, economică, juridică și alte informații privind perimetrul instituit".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? De acord. Comisia? Comisia este de acord.

O să-l rog pe domnul deputat Ana să-mi înmâneze acest amendament ca să-l supun la vot. Da, vă mulțumesc.

Deci textul "cadastrul minier - cadastrul de specialitate, reprezentând ansamblul lucrărilor de specialitate, de evidență tehnică, economică, juridică și alte informații privind perimetrul instituit". Inițiatorul și comisia sunt de acord. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

36. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

37. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

38. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

39. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

40. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

41. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

42. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

43. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

44. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

45. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

46. Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

47. Voturi pentru... Da, există? Domnul deputat Avramescu. Mă scuzați, sala e destul de mare și mi-e foarte greu să văd când cineva intervine. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Se spune "persoanele juridice care efectuează activități minere" și textul curge. Pentru că în textul legii, în anumite condiții sunt prevăzute că și persoanele fizice pot face anumite activități miniere, pentru armonia textului, aș propune "persoanele juridice și fizice care efectuează activități miniere" ș.a.m.d.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poate fi simplificat "persoanele" și atât.

Bun, inițiatorul vă rog. De acord cu "persoanele juridice și fizice", da? Deci dumneavoastră ce text agreați, inițiatorul? Vă rog, domnul deputat Pițigoi. Vă rog. Și pe urmă comisia.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În discuțiile pe care le-am avut la comisie, am plecat de la ideea că persoanele juridice au posibilități materiale, capital, condiții de exploatare, care să ducă la descoperirea unor zăcăminte. Dacă aceste condiții sunt în posesia și a unei persoane fizice, nu împiedică pe nimeni ca această persoană fizică, în condițiile legii, să facă prospecțiunea de rigoare. Deci sunt de acord să se adauge și persoane fizice.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu, președintele comisiei.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Noi susținem textul agreat de comisie inițial, pentru că o persoană fizică poate avea mijloacele financiare pentru a executa anumite operațiuni sau pentru a pune în valoare poate niște zăcăminte, dar nu cred că le face singur, ori aici se spune clar "persoanele juridice folosesc datele și informațiile numai în interes propriu". Deci și persoana fizică poate acționa probabil printr-o societate, prin ceva. Noi rămânem la textul propus inițial.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Dumneavoastră aveți în textul legii că pentru o serie de activități, să zic, extracții în balastiere, cariere, uneori și aur din aluviuni, pot efectua aceste exploatări persoane fizice, or, în aceste condiții, ele trebuie puse la egalitate, adică "persoane juridice și fizice care efectuează activități miniere dispun liber și neîngrădit de datele și informațiile obținute numai în interes propriu, pe toată durata activităților miniere". Adică e în concordanță. Eu mă leg ca să fie introduse și "fizice", nu mă leg cu redactarea textului în continuare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pițigoi, vă rog, din partea inițiatorilor.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Stimați colegi...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, reglați microfoanele.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Referirea la persoane fizice se face în contextul articolului 20 și alineatul 2, care sună în felul următor: "persoanele fizice autorizate pentru activitatea de recuperare a aurului din aluviuni sunt obligate la plata taxelor și redevențelor" ș.a.m.d. Deci, aceste persoane fizice au și ele dreptul la activitatea de care vorbeam mai sus. Nu este vorba despre persoane juridice care... sau persoane fizice care să facă activitățile unor persoane juridice de ansamblul celor care s-au menționat mai sus. Este vorba despre persoanele prevăzute la art.20, alin.2.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Kovács. Vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Părerea mea este că în acest caz textul comisiei este bun, pentru că nu este vorba aici de o excludere a persoanelor fizice, dar accesul persoanelor fizice la anumite exploatări se face doar în condițiile precizate în art.18, 19 și 20 și vă rog să vedeți articolele care urmează. Circulația acestor informații are un regim special și este clar că aici sunt vizate exclusiv persoanele juridice. Nu este vorba de persoana fizică care va exploata aur. Este cu totul altceva și riscăm aici să intrăm într-o complicație pe care, după aceea, cu greu o vom repara.

Eu susțin textul comisiei pentru că aici acest text este foarte bun. Nu trebuie, la acest capitol al informațiilor să extindem prevederea și asupra persoanelor fizice. Persoanele fizice, în art. 18, 19 și 20, își au foarte clar delimitat domeniul de activitate.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule Avramescu, acceptați explicația sau mențineți amendamentul?

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu (din sală):

Accept explicația.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Acceptați explicația. Atunci supun spre aprobare textul comisiei, nr. crt. 47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

61.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

63.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

64.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

65.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

66.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

67.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. (Discuții la masa prezidiului).

66 l-am votat, dar am revenit pe urmă la votarea întregului Capitol I, din cauză că sărisem acest lucru. Deci, nu l-am sărit pe 66.

Eu mi le notez înainte să le....

68.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

69.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

70.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

71.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

72.

Voturi pentru?

Da, înainte de voturi pentru, domnul deputat Avramescu, la nr. crt. 72.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

În textul propus de comisie, apare "prin concurs semestrial de ofertă". Prima observație pe care aș face-o și amendament, este să eliminăm cuvântul "semestrial", pentru că aici nu suntem în domeniul petrolului, unde se lucrează cu niște perimetre bine determinate, aici acest lucru trebuie făcut tot timpul pe măsură ce apar ofertanții.

Deci, primul amendament este eliminarea cuvântului "semestrial".

În al doilea rând, după "de ofertă" aș adăuga "sau la cerere în lipsa acesteia" pentru că, conform situației care este în industria minieră, s-ar putea să fac ofertă și, de fapt, să nu-mi vină nimeni. Și, atunci, când am o cerere, trebuie imediat să lansez oferta și într-un timp scurt, nu semestrial, ori mai vine altcineva și fac concursul, ori dau celui care mi-a făcut cererea.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul.

Vă rog să poftiți la microfon.

Deci, sunt două amendamente făcute de domnul...(Discuții la masa prezidiului).

Domnule deputat Avramescu, renunțați la amândouă, da? Bun.

Vă supun spre aprobare nr.crt. 72, în formularea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

73.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

74.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

75.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

76.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

77.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

78.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

79.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

80.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

81.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

82.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

83.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

84.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

85.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

86.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

87.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

88.

Domnul deputat Kovács are un amendament. Vă rog.

 
   

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de un amendament respins de către comisie, vizavi de formularea inițiatorului, respectiv "Licența se încheie în formă scrisă și intră în vigoare după aprobarea sa de către Guvern", noi am considerat că această atribuție a Guvernului nu poate fi exercitată decât printr-o Hotărâre de Guvern, ceea ce înseamnă o procedură centralistă și excesiv de greoaie, și amendamentul înseamnă o simplificare, în sensul că noi propunem ca textul să sune în felul următor:"Licența se încheie în formă scrisă și se aprobă de către Ministerul Industriei și Comerțului pe baza avizului favorabil al autorității competente".

Este vorba, în fond, de faptul că licența a fost avizată în fapt de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale, care are rolul decisiv în organizarea licitației și verificarea condițiilor impuse de lege. Aprobarea la nivelul Guvernului, după cum am precizat mai înainte, înseamnă o procedură extrem de greoaie, și în practică se va întâmpla următorul fenomen: cel care a câștigat licitația va mai aștepta o perioadă de o lună, poate chiar două, până când Guvernul va aproba această licitație.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorul sau inițiatorii? Formula comisiei.

Deci, nu sunteți de acord cu acest amendament. Comisia nu este de acord. Eu sunt obligat să vă supun spre aprobare amendamentul care a fost respins de comisie și care a fost citit de domnul deputat Kovács.

Voturi pentru acest amendament? Vă rog să numărați.

10 voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Nr. crt. 88. Propunerea comisiei de a rămâne textul nemodificat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

89.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

90.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

91.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

92.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

93.

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Se spune aici că "Titularul unei licențe poate transfera (...) numai cu aprobarea scrisă a autorității competente". Dacă acest lucru nu îl detaliem s-ar putea ca anumiți oameni să se servească de bunul plac, motiv pentru care v-aș propune ca în loc de "numai cu aprobarea scrisă" să apară "înștiințarea și avizul prealabil al autorității competente în ceea ce privește menținerea clauzelor de concesiune". Autoritatea competentă trebuie să vegheze dacă acest transfer s-a făcut în conformitate cu prevederile actului din concesiune.

Este o precizare necesară în lipsa căreia pot apare, la un moment dat, abuzuri.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Inițiatorii?

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Ideea aceasta dumneavoastră o cunoașteți și de la legea .....

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog vorbiți în microfoane!...

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Va să zică, în Legea petrolului este reluată aceste idee și acolo s-a demonstrat că nu poate fi transferat, nu se poate face transferul unei persoane numai cu înștiințarea. I-am spus agenției și cu asta am terminat, pentru că agenția trebuie să controleze dacă persoana căreia îi transfer aceste bunuri este o persoană juridică, evident, competentă, care poate să ducă mai departe.

Or, acest lucru cineva trebuie să-l verifice. Și cine îl verifică? Concesionarul, deci, autoritatea competentă și, ca atare, el trebuie să fie aprobat.Este nevoie nu numai de înștiințare, ci și de aprobarea autorității respective.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Eu n-am spus "numai înștiințarea", am spus: și avizul prealabil al autorității competente în ceea ce privește menținerea clauzelor de concesiune". Altfel nu îi dau aprobare, că așa mi-a venit mie.

Este o precizare a drepturilor pe care le are autoritatea competentă. Ea trebuie să vegheze, într-adevăr, că această cedare, acest transfer, a respectat întocmai clauzele concesiunii.

În caz contrar, rămâne liberul arbitru al autorității competente de a da sau nu a da aprobarea. În afară de faptul că, în general, în multe legi și din străinătate pe care le-am văzut, acest cuvânt "aprobare" sună cam urât. Dar asta are mai puțină importanță.

Cel mult, putem renunța la "înștiințarea", să rămânem la "avizul prealabil al autorității competente în ceea ce privește menținerea clauzelor de concesiune". Aici trebuie să vegheze și, de fapt, acesta este și fondul legii.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Ana.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

E o singură intervenție pentru o preciziune în text.

Foarte de acord că aprobarea nu poate fi dată decât în scris. Deci, cu prima parte a textului sunt totalmente de acord.

Cu ultima parte, teza a doua, "orice transfer realizat fără aprobare este lovit de nulitate". Foarte corect. Dar dacă în prima teză am ținut să arătăm că aprobarea trebuie să fie în formă scrisă, v-aș ruga să acceptați și în teza a doua că: "Orice transfer realizat fără aprobare scrisă este lovit de nulitate."

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Ne întoarcem la amendamentul propus de domnul deputat Avramescu.

Inițiatorii?

Vă rog să explicați de la microfon, ca să știe și colegii noștri.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Nouă ni se pare că aprobarea scrisă a autorității componente...

Din sală:

... competente...

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

... competente, da, presupune prezentarea tuturor documentelor necesare obținerii acestei aprobări. Adică, nu vin așa, la colțul străzii și zic: "Domnule, haide să aranjăm noi doi să obvținem..." Trebuie făcut un document, trebuie făcut un dosar, ăsta trebuie aprobat, autoritatea competentă nu este un om, este un ansamblu funcțional care analizează, studiază și dă o aprobare.

Probabil că este... și aici eu aș fi de acord cu enunțul pe care l-a făcut domnul deputat Ana, "Orice transfer realizat fără aprobare scrisă este lovit de nulitate".

Deci, trebuie menționat acest element scris ca să rămână o dovadă în efectuarea operațiunii. Rămânem pe textul inițial cu adăugarea cuvântului "scris" la formularea a doua, la teza a doua din art. 14, adică adăugarea cuvântului "scris".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

În legătură cu cel de-al doilea amendament, la a doua frază, "Orice transfer să fie realizat fără aprobare scrisă...", propus de domnul deputat Ana?

 
   

Domnul Barbu Pițigoi (din sală):

De acord.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Acolo sunteți de acord.

Domnul deputat Popescu, din partea comisiei. Deci, vă rog să vă referiți la amândouă amendamentele.

 
   

Domnul Ioan Dan Popescu:

Nu cred că mai trebuie să intru în amănunte pentru a explicita de ce este obligatorie aprobarea scrisă, pentru că este și o asumare de responsabilitate vizavi de acest transfer, și nu este vorba numai de o înștiințare și un aviz care poate fi dat de orice funcționar. Deci, susținem menținerea propunerii comisiei.

Pentru cea de-a doua parte, de acord cu ceea ce propune domnul deputat Ana Gheorghe, doar cu încă o mică modificare. "Orice transfer realizat fără aprobare scrisă este nul de drept".

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Deci, supun la vot...

Domnule deputat Avramescu, vă mențineți amendamentul?

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Nu. Renunț.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vi-l supun la vot sau nu? Nu. Ați renunțat.

Ințeleg că amendamentul propus de domnul deputat Ana a fost acceptat.

Deci, 93, cu amendamentul domnului deputat Ana și cu modificarea propusă de comisie, evident.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Acceptat în unanimitate.

94.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

95.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

96.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

97.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

98.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

99.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

100.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

101.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

102.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

103.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

104.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

105.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

106.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

107.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

108.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

109.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

110.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

111.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

V-aș ruga să fiți de acord că orice litigiu se rezolvă fie pe cale amiabilă, fie prin arbitraj, și în ultimă instanță pe cale judecătorească.

În această situație, dacă sunteți de acord să punem mai întâi "arbitrajul" și apoi "instanța".

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Propuneți exact textul. Deci, dumneavoastră spuneți: "poate cere instanței de arbitraj sau judecătorești". Da? Asta e ordinea.

Inițiatorul de acord? Comisia? De acord.

111, cu amendamentul propus de domnul deputat Ana.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

112.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

113.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

114.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

115.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

116.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

117.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

118.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

119.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

120.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

121.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

122.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

123.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

124.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

125. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Unanimitate.

126. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

127. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

128. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

129. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

130. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

131. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

132. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

133. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

134. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

135. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

136. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

137. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

138. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

139. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

140. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

141. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

142. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

143. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

144. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

145. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

146. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

147. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

148. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

149. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

150. Voturi pentru? Domnul deputat Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Am spus că nu voi mai face intervenții pentru acuratețea textului, dar aici este o chestiune de fond. Pct.150 sună așa: "să utilizeze cu prioritate în executarea activităților miniere forța de muncă autohtonă cu calificare corespunzătoare, precum și echipamente și materiale performante și competitive produse în România". Mă iertați! O asemenea discriminare cred că nu o întâlnim în nici o altă legislație, motiv pentru care propun eliminarea ultimei părți, adică "precum și echipamente și materiale performante, competitive produse în România". Dacă asemenea materiale se produc, în mod firesc, cel care este operatorul minier le cumpără de aici. Dacă rămâne acest text însă în această formulare, o să apară o serie întreagă de discuții și procese în ce măsură un echipament sau altul este mai competitiv sau mai mult sau mai puțin, dacă este produs din țară sau din străinătate. Eu consider că această redactare pusă la urmă contrazice legile de bază ale economiei de piață. În fond, cel care investește își ia echipamentele de unde crede el de cuviință.

Deci, în concluzie, propun eliminarea "precum și echipamente și materiale performante și competitive produse în România". (Discuții cu inițiatorul.)

 
   

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Încurajăm producția internă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Până când vă puneți de acord cu acest articol... comisia rămâne... Domnule deputat Avramescu, rămâneți la idee? Domnul deputat Pițigoi? Inițiatorii, vă rog!

 
   

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Este un semnal pentru producția internă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog la microfon, domnul deputat Pițigoi.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Folosirea echipamentelor de producție românească este opțională, pentru că în text se spune "cu prioritate". Nu este o obligativitate. I se mai adaugă de asemenea ideea de performanță.

Deci, rămâne la latitudinea concesionarului... celui care concesionează, pardon, ca să folosească orice fel de echipament vrea el, dar i se recomandă, deci, are caracter de recomandare să folosească, prioritar, echipamente românești. Ar fi, într-un fel, dacă vreți, pe ușa din dos și spusă pe ocolite, și un fel de protecție a producției românești de echipamente de domeniu și am sugera investitorului să folosească, dacă găsește în producția românească de echipamente, utilaje performante "cu prioritate". Acest "prioritar" este un cuvânt de natură a nu impune, ci de a sugera că poate folosi cu prioritate deci, aceste echipamente.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Dacă înainte... îmi permiteți?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Dacă rămâne acest text, înseamnă să introducem ceea ce era înainte de 1989, sistemul negațiilor. Adică, investitorului, înainte de a cumpăra ceva de undeva, îi trebuie o negație că în țară nu se produce un echipament la aceeași calitate și competitiv ca preț. Ne complicăm foarte mult și vă spun un lucru: pe investitorii străini, așa ceva, s-ar putea să-i rețină să vină.

 
   

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Nu se supără nimeni.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu. Vă rog! Comisia.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Deci, legea prevede foarte clar "cu prioritate". În cazul în care există două echipamente cu aceeași competitivitate, este normal să fie protejat echipamentul românesc, să fie utilizat echipamentul românesc. A elimina acest lucru înseamnă a nu mai da nici o șansă industriei române să participe cu asemenea echipamente. Deci, noi rămânem la formularea pe care am propus-o în cadrul comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Sunt obligat, procedural, să supun spre aprobare propunerea de eliminare, făcută de domnul deputat Avramescu, a ultimei bucăți a acestei fraze de la "precum și..." Vă rog frumos să fiți atenți, da?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă!

44 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Deci, a fost adoptată propunerea făcută de domnul deputat Avramescu.

Vă supun spre aprobare pct.150, în forma...

 
   

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Nu s-a aprobat. Varianta comisiei s-a aprobat. Dacă adunăm voturile, nu cred că s-a aprobat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog pe toți cei care ați fost pentru să ridicați mâna. Este vorba de amendamentul domnului deputat Avramescu.

Deci, este clar, nu? Este foarte clar, s-a votat, au fost 44 de voturi împotrivă.

Vă supun, spre votare, pct.150 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă!

44 de voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

A fost adoptat.

151. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

152. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a strecurat o eroare de dactilografie la nr.131. La nr.131 îl rog pe domnul deputat Ana să citească textul.

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

V-aș ruga să binevoiți să acceptați să revenim la poziția 131, unde domniile voastre constată la textul definitiv al comisiei, rândul 3 de jos în sus că la expirarea concesiunii, exploatarea și celelalte bunuri trec în proprietatea statului, or, concesionarea nu presupune nici transferul și nici pierderea dreptului de proprietate a statului, ci numai darea în folosință. În această situație, vă rog să acceptați să înlocuim cuvântul "trece" cu cuvântul "revine".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorii? De acord.

Comisia? De acord.

Vă resupun spre aprobare poz nr.131 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

152 l-am votat.

153. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

154. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

155. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

156. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

157. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

158. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

159. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

160.

La 160 sau la 159? La 160, domnul deputat Avramescu, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Aici este un întreg capitol în care vorbește de relațiile între ministerul de resort și viitoarele companii naționale, societăți naționale sau cum le va zice, actualmente regii. În ideea că această Lege a minelor se face nu pentru un an, nu pentru doi, ci pentru o perioadă îndelungată și trebuie menținut un anumit stil, nu putem merge pe o discriminare în modul de tratare a concesionarilor privați și cei de stat sau majoritari de stat, pentru că aceasta împietează asupra concurenței pe piață. Relațiile între minister și societățile sau companiile naționale trebuie să facă obiectul și va face, într-adevăr, a unui alt proiect de lege, care nu se va referi în exclusivitate la industria minieră, ci, mă rog, la toate ramurile unde apar asemenea societăți și acolo se vor stabili poate chiar mai detaliat; pentru că, stimați colegi, chiar anumite prevederi, să fundamenteze și să transmită anual la termenele stabilite volumele de finanțare necesare lucrărilor prevăzute în licență, sunt, de fapt, un mod mascat de a acoperi subvențiile. Eu știu că noi vom da în continuare subvențiile, dar aceasta face obiectul bugetului de stat și a unor alte negocieri. Aici, pentru, cum să vă spun, acuratețea și nediscriminarea care trebuie făcută în această lege, eu propun eliminarea întregului capitol 29 paragraf 2, ceea ce aici se referă la punctele 160 până la 164 inclusiv.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorii. Doamna director Dumitriu din Ministerul Industriei. Vă rog!.

 
   

Doamna Rodica Dumitriu:

Considerăm amendamentul dumneavoastră că nu este în concordanță cu prevederile Ordonanței 30 și respectiv 32. În prima, care transformă regiile autonome în companii naționale, se menționează acea prevedere expresă în conformitate cu care ministerul de resort este desemnt să reprezinte drepturile și obligațiile acționariatului, respectiv a părții proprietate de stat.

Deci, relația pe care o consacră legiuitorul și o consacră în mod expres, menține această legătură cu cele de interes național. Deci, noi precizăm că am pus-o total de acord, pentru că este o continuitate a relației, nu are nici o legătură cu investiția, are legătură cu controlarea activității din punct de vedere a producției, cu controlarea... Deci, el este un agent încă în limita pe care dreptul îl consacră ca acționar al statului până la privatizare, pe porțiunea de drept al proprietății publice de stat.

Deci, eu insist și vă rog să lăsați așa cum este, că nu este o aroganță nici a ideii organului administrației de stat care să-și motiveze activitatea și nici nu vizează partea de subvenții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu vă rog.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Vă mulțumesc doamnă că mi-ați susținut argumentația în sensul că există o ordonanță, care, probabil, va veni și la noi să o votăm, în ceea ce privește relațiile între ministerele, vorbesc cu intenție, la plural, și societățile sau companiile naționale. Și tot ceea ce spuneți dumneavoastră, care este corect, se va regăsi acolo. Aici pentru, cum să vă spun, conciziunea și precizarea legii, nu am nevoie de acest articol, tocmai pentru că îl găsim acolo, pentru că în momentul când apare aici, apare ca o discriminare. Și vă rog să vă uitați, și repet încă o dată, la pct.1, este vorba de subvenții, spuse mascat cu alte vorbe.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, inițiatorul v-ați spus punctul de vedere, nu sunteți de acord cu acest amendament. Comisia? Nu sunteți de acord.

Îi rog pe toți colegii să fiți atenți la ce supun acum la vot, ca să nu apară pe urmă discuții.

Deci, domnul deputat Avramescu a propus eliminarea integrală a paragrafului 2, care presupune eliminarea numerelor curente 160, în continuare până la 164 inclusiv. Eu vă supun spre aprobare această propunere, care nu a fost însă agreeată nici de inițiator, nici de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Da, este clar, voturile împotrivă sunt mai multe.

Abțineri?

O abținere.

A căzut această propunere.

Propunerea inițiatorului la 160.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Câte voturi împotrivă sunt? Vă rog mult!

Abțineri?

Deci, sunt 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

161. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

162. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

163. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

164. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

165. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

166. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

167. Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Avramescu:

Am impresia că s-a dezbătut foarte mult înainte în comisii acest proiect de lege. Între timp a acționat inflația și opinia mea este că aceste taxe care sunt prevăzute aici sunt prea mici. De exemplu: taxa anuală pentru activitatea de prospecțiune se stabilește la 5.000 de lei/km2. La ora actuală, această cifră, gândiți-vă că este complet ridicolă. Este motivul pentru care, la pct.167, propun, în loc de 5.000, propun 50.000, adică înmulțesc cu 10, la punctul următor la explorare, în loc de 20.000, înmulțesc de asemenea cu 10 și pun 200.000, iar în ceea ce privește taxa anuală pentru activitatea de exploatare, în loc de 5 milioane, înmulțit cu 2 = 10 milioane. Cred că este o scăpare și sper să mă susțină comisia și inițiatorul, pentru că cifrele sunt vechi și sunt depășite. Chiar dacă după aceea este un articol că la propunerea Guvernului aceste taxe pot fi modificate, dar pentru că votăm acum această lege, v-aș propune să fim mai la zi în ceea ce privește aceste taxe.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog. Domnul deputat Șteolea.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, poziția exprimată de domnul deputat o agreez și eu, dar eu consider necesară și o explicare a nivelului acesta la care s-a ajuns, adică a acestor sume. Eu le văd, cel puțin pentru o zonă de câmp minier din acesta aurifer, auro-argintifer, de-a dreptul infime. Mă gândesc și fac o comparație cu alte taxe de concesionare pentru alte utilități, nu mă refer, bineînțeles, la niște taxe de concesionare în intravilan, dar în ceea ce înseamnă și o comparație cu închirierea unui teren agricol, adică arenda ș.a.m.d., mi se par niște sume infime.

De aceea, zic eu că o explicație a modului de calcul sau a criteriilor avute în calculul făcut pentru a se fundamenta aceste valori este necesară. Ce să vă spun? Și cifrele pe care le-a propus domnul deputat Avramescu mi se par pentru anumite zone de-a dreptul minore, minime, de-a dreptul, cum să vă spun, așa simbolice. Deci, eu consider necesar ca inițiatorul să explice și, mă rog, domnul deputat inițiator și Guvernul să explice acest lucru. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog inițiatorul și comisia, acum, după consultările pe care le-ați avut, să propuneți, dacă sunteți de acord cu amendamentul sau nu?

Domnul deputat Avramescu, vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Din scurtele discuții avute cu inițiatorul a rezultat:

1. Că aceste cifre sunt informative, pentru că apare - în continuare, într-un paragraf ideea că "ele se indexează anual, în anumite condiții".

2. Că aceste cifre trebuie să apară, pentru că orice investitor se uită să vadă despre ce este vorba și ce are el de plată.

Și, ca să nu mai fie discuții, pot renunța la amendament, cu toate că cifrele așa cum sunt, sunt ridicole, ca să apară niște cifre și să rămână această libertate la Guvern, de a le indexa după cum crede, dar pornind de la aceste cifre care indică niște proporții între o taxă și alta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, renunțați la amendamentul dumneavoastră, da?

Bun. Domnul deputat Petru Șteolea, vă rog.

Am rugămintea, comisia și inițiatorii, ca și dumneavoastră, să fiți atenți, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Părerea mea este că faptul că nu se poate exprima un punct de vedere de către inițiatori, cu referire la calculul făcut, criteriile avute când s-a ajuns la aceste propuneri de valoare a concesionării, specifice, ne face să ne punem întrebarea: dacă aceste sume sunt considerate derizorii, atunci de ce mai apar? Să lăsăm de la bun început, prin lege, poate altă variantă, să zicem așa, în abordare și ca un amendament, că: "aceste valori să fie stabilite de Guvern". Dacă ele sunt infime și, să zic, neacoperitoare total, în momentul de față, atunci este sau nu este logic numai să le punem așa, ca să apară acolo? E un semn de întrebare.

Din partea stângă:

Să se stabilească la comisie aceste sume.

 
   

Domnul Barbu Pițigoi:

Aș vrea să fac precizarea că noțiunea de derizoriu aparține unuia dintre colegii noștri. Deci, nu este textul legii. În textul legii sunt precizate niște cifre exacte. Că aceste cifre par unuia mari, sau altuia mai mici, asta e o altă chestiune, sunt păreri personale. Aceste cifre au fost discutate la momentul respectiv cu Ministerul Finanțelor. Sigur că suntem într-o situație evolutivă, în ceea ce privește raportul dintre leu și dolar, dar dacă vă uitați cu atenție, domnilor deputați, mai departe, la pct. 172, alin. 5 spune că: "Taxele de la alin. 2, 3 și 4 sunt aplicabile la intrarea în vigoare a prezentei legi, adică acum. La propunerea autorității competente, acestea vor fi actualizate prin hotărârea Guvernului, în funcție de rata inflației."

Deci, cu alte cuvinte, aceste cifre sunt momentan acceptate, iar ele vor fi indexate, ca să mă exprim așa, în funcție de rata inflației, prin hotărâre de Guvern, evident, la cererea autorității respective.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Șteolea, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Vreau să spun că, văd că și domnul deputat inițiator, domnul Pițigoi, vine și ne spune că atât a fost stabilit atunci de Ministerul de Finanțe, pe baza unor criterii pe care nu le cunoaștem, dar momentul stabilirii acestora a fost acel moment, în urmă cu două, cu trei luni. Deci, în momentul de față nu mai sunt valabile. Faptul că permanent este o oscilație, în funcție, normal, de criterii, de raportul de schimb, plus evoluția piețelor respective la nivel european, zonal ș.a.m.d., ne face să ajungem la concluzia normală că, totuși, acest lucru s-a afirmat - se impune intervenția Guvernului și stabilirea de către Guvern, anual, a acestora. Cel puțin așa cred, anual. Dacă mergem pe această idee, atunci de ce să nu eliminăm această propunere valorică și să mergem, exact cu legiferarea că acest lucru îl realizează anual Guvernul și, bineînțeles, cine reprezintă Guvernul în stabilirea acestor taxe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, din partea ministerului, întâi, și pe urmă ...

Da, vă rog.

 
   

Domnul Radu Mironovici (consilier în cadrul Ministerului Industriei și Comerțului):

Eu aș vrea să fac următoarele precizări:

Trebuie să înțelegem că lucrările de prospecțiune sunt lucrări care de fapt nu utilizează sub nici o formă terenul. Acestea sunt lucrări prin care, pur și simplu, prospectorul își culege o serie de informații, după natura și forma terenului, așa cum este el prezentat. Din cauza aceasta, taxa aceasta este mai mult modică. Acolo unde lucrările de exploatare intervin, taxa, vedeți că a crescut, a ajuns la 5 milioane pe hectar, or cea mai mică exploatare minieră are de la 100 ha. în sus. Dacă la această taxă pe hectar adăugăm și taxele de folosire a terenurilor agricole, plus redevențele, o să vedeți la ce nivel de cheltuieli și obligații față de stat ajungem, și atunci, cât este interesul aceluia care vine să execute astfel de lucrări?

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnul Ionescu.

 
   

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule președinte,

Având în vedere că timpul este destul de înaintat și că acest lucru nu se poate rezolva imediat, părerea mea este să meargă la comisie și comisia să definitiveze împreună cu inițiatorul, care este valoarea reală. Deja suntem în întârziere în ziua de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În întârziere nu suntem. Deci, vreau să fiu foarte precis, nu suntem în întârziere.

De la masa prezidiului:

Programul este până la ora 16,00.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, îmi pare rău, în programul pe care îl am eu aici, pentru astăzi, scrie ora 16,30.

Vă rog foarte mult, nu ...

Domnul deputat Gaspar, sunteți amabil să veniți puțin?

Onorați colegi,

Eu vă propun ca aceste numere curente 167, 168 și 169 să fie trimise la comisie și să le dezbatem săptămâna viitoare.

Continuăm însă cu nr. 170.

Da, domnul deputat Popescu, vă rog.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Aceste taxe, la comisie, au suscitat discuții destul de aprinse. Ele sunt, din ceea ce ni s-a transmis de la Comisia de resurse minerale, actualizate cu nivelele europene. Aș vrea să susțin încă un punct de vedere. Prin aceste taxe, noi trebuie să atragem investitorii străini, nu să-i îndepărtăm. Deci, o mărire arbitrară a taxelor ar duce tocmai la îndepărtarea lor. Nu cred că este cazul acum, să acordăm un spațiu de analiză suplimentar, privind valoarea acestor taxe.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră susțineți aceste taxe, așa cum sunt.

Domnul deputat Șteolea, vă rog.

 
   

Domnul Petru Șteolea:

Eu cred că și în ceea ce privește aceste taxe de concesionare există o piață a lor, o piață europeană, o piață zonală ș.a.m.d. Faptul că noi vrem să atragem investitorii străini, nu știu, asta înseamnă un apel la tot ce avem ... în a-i atrage..., cu tot ce le oferim, să mergem din start, de la poziția de a subevalua. Nu cred că este un punct de vedere corect, adică justificat, exprimat de domnul nostru coleg, înainte.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, în cazul acesta, totuși, eu sunt obligat să trec mai departe, nu să le trimit la comisie.

Voi supune spre aprobare nr. crt. 167, în forma inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

A fost adoptat.

Nr. crt. 168.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri?

Adoptat.

Nr. crt. 169.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 170.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 171.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 172.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 173.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 174.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 175.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 176.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 177.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 178.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 179.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 180.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 181.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 182.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 183.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am ajuns la Cap. V.

Având în vedere ora înaintată, vom încheia aici ședința noastră și vom continua săptămâna viitoare dezbaterea la acest proiect de lege.

Din păcate, nu s-au întrunit condițiile pentru dezbaterea altor proiecte de lege, în regim de urgență, în această după-amiază.

Vă mulțumesc.

Ședința s-a încheiat la ora 16,30.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 23 februarie 2020, 16:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro