Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 3, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 03-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 3, 1997

Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 3-7 noiembrie 1997.

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Ioan Andrei Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Miron Tudor Mitrea și Kovács Csaba Tiberiu, secretari.

*

 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Onorați colegi,

Rog pe domnii secretari să verifice cvorumul, ca să putem să începem.

Vă mulțumesc.

Onorați colegi,

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Rog secretarii grupurilor parlamentare ale PUNR-ului și UDMR-ului să-i anunțe pe colegii care mai sunt în ședință de grupuri că, de fapt, ședințele de grupuri trebuiau să se termine până în ora 16,00...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

PUNR nu are secretar....

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Poftim?

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Nu au secretar.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Oricum, la ora actuală avem cvorumul de lucru de 140.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, luni, 3 noiembrie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 281, 62 fiind absenți, din care 32 participă la alte acțiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit. Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate în ședința de joi, 30 octombrie.

În ședința sa de astăzi, Biroul permanent a propus două modificări asupra ordinii de zi, și anume introducerea - așa cum am discutat, de altminteri, și joi, a cinci rapoarte de mediere, pe pozițiile 2-7, nu, șase sunt, pe pozițiile de la 2 până la 7, rapoarte de mediere care, de obicei, se dezbat lunea - și, de asemenea, grupul parlamentar......(Rumoare, agitație).

Am o rugăminte, onorați colegi, să fiți atenți și să vă ocupați locurile în sală pentru că vă voi supune spre aprobare diverse lucruri și n-aș vrea să votați altminteri de cum trebuie, da?

Biroul permanent, de asemenea, la solicitarea Grupului parlamentar PDSR a cerut ca pozițiile 19 și 20 din ordinea de zi pentru ziua de astăzi - e vorba de Legea vinului și a viei și sunt două inițiative lelgislative legate de acest subiect - să fie trecute pe pozițiile 10 și 11 pentru ședința de astăzi.

Toate aceste modificări se referă numai la ziua de astăzi și vă întreb dacă mai sunt și alte modificări cerute pentru programul zilei de astăzi?

Aveți dumneavoastră?

Domnul deputat Dumitrescu. Vă rog.

 
 

Domnul Paul Adrian Dumitrescu:

Domnule președinte,

Există un proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/1997 și aveam rugămintea dacă puteți să-l treceți la pct. 12, puțin mai în față, pentru că și săptămâna trecută acest proiect a fost amânat discuției plenului.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, ce propunere concretă faceți. El oricum intră, dacă intră, intră după rapoartele de mediere, dar propuneți exact. De pe poz. 12...

 
 

Domnul Paul Adrian Dumitrescu:

La pct. 7, dacă este posibil.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Pe 7 nu se poate. După 7.

 
 

Domnul Paul Adrian Dumitrescu:

8.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Deci, există două modificări care au fost aprobate de Biroul permanent, vi le-am spus, rapoartele comisiilor de mediere și 19 și 20 trecute pe locurile 10 și 11.

Eu vă supun spre aprobare, în primul rând, amendamentul la ordinea de zi propus de domnul deputat Dumitrescu, și anume legea de pe poz. 12 să treacă pe poz. 8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Câte abțineri sunt? 5.

Deci, cu 5 abțineri a fost adoptat acest amendament.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi, cu propunerea făcută și acceptată la Birou, ca punctele 19 și 20 din ordinea de zi care a fost difuzată, să treacă pe pozițiile - acum nu o să mai fie 10 și 11, o să fie 11 și 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată ordinea de zi în noua formulă.

Ca atare, putem să trecem la dezbaterea....

Poftim? Tot pentru luni mai aveți? Astea au fost numai pentru luni. Restul, programul rămâne neschimbat de luni....

Poftim? (Discuții la masa prezidiului, cu domnul deputat George M. Șerban).

Pentru marți? Care este problema? Vă rog, poftiți atunci...

 
 

Domnul George M. Șerban:

Pentru ziua de marți, domnule președinte, din partea Grupului parlamentar PD(USD) vă propun ca poziția 10 din ziua de luni, care a trecut pe locul 13, să fie mutată marți, pe locul 2, având în vedere că proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social, problema a fost discutată și săptămâna trecută, are procedură de urgență, este o chestiune de protecție socială și este necesar ca acest proiect de lege să fie adoptat de Cameră și transmis mai departe Senatului pentru a fi dezbătut și mai departe...

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, propuneți să fie de pe locul 10, de luni, pe ce poziție ?

 
 

Domnul George M. Șerban:

Pe locul 2 de marți.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Zoner. Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu n-am nimic contra, dar în sfârșit, proiectul de Lege privind sistemul național de decorații a ajuns pe locul 2. Vă rog frumos permiteți-ne să începem să discutăm această lege!

Nici la anul nu vom avea un sistem de decorații!

Cum am spus și rândul trecut: conferirea de decorații este un atribut al independenței și suveranității statului. Nu avem un sistem de decorații de 8 ani de zile. Vă rog frumos.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Mulțumesc, domnule Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Deci, rugămintea mea este, eu nu spun să rămână pe locul 10, dar sistemul de decorații să rămână pe locul 2. Insist. Și sper să am acordul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

E vorba de un proiect de lege foarte scurt, care poate fi dezbătut într-un timp foarte scurt, acesta privind cantinele de ajutor social.

Eu, sigur că trebuie să supun la vot propunerea făcută, ca pct. 10 de astăzi, să treacă pe poz. 2 de mâine.

Eu cred că nu împietează asupra desfășurării ulterioare în mare viteză și a legii celeilalte.

Deci, vă supun votului acest amendament propus de domnul deputat George M. Șerban.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă.

3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost adoptată și această chestiune.

Vă supun spre aprobare ordinea de zi cu amendamentele făcute.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Deci, în unanimitate s-a adoptat ordinea de zi.

O să vă rog să vă ocupați locurile, ca să putem să trecem mai departe.

 
Informarea plenului Camerei Deputaților, de către domnul deputat Constantin Șerban, Rădulescu Zoner privind demisia domniei sale din Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr.42/1990.

Da, domnul deputat Rădulescu Zoner. Doriți o intervenție? Vă rog.

 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc.

Permiteți-mi să vă prezint o scurtă declarație de demisie.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă aduc la cunoștință pe această cale demisia mea din Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990, comisie constituită în baza Hotărârii Parlamentului României nr. 1 din 29 februarie 1997 și publicată în "Monitorul Oficial" nr. 32 din 27 februarie 1997.

Demisia - decizia pe care am luat-o - se bazează pe următoarele motive:

1. De la data constituirii și până în prezent, comisia nu a verificat nici un caz, deși de la finele lui februarie a.c. și până acum s-ar fi putut parcurge nu numai dosarele celor 8.270 de beneficiari ai legii până la modificarea acesteia, dar și o bună parte a celor constituite ulterior, fapt care a dus la o creștere scandaloasă prin abuzuri și fraudă a numărului de certificate, inclusiv a unor mari beneficii materiale.

Eu consider că dacă noi am fi lucrat, nici situația aceea dramatică din fața Senatului nu ar fi avut loc.

2. În ciuda totalei inactivități a comisiei, cele câteva ședințe care au avut loc fiind de fiecare dată deviate de la scopul lor prin luări de cuvânt meșteșugite ale unora dintre membrii acesteia, domnul senator Nicolae Dide a făcut o seamă de declarații publice din care rezulta că amintita comisie lucrează.

3. La ultima întrunire a acesteia, 29 octombrie, convocată printre altele și în urma declarației subsemnatului, transmisă de postul național de Televiziune, privind inactivitatea comisiei și cauzele respectivei stări de fapt, domnul senator Nicolae Dide ne-a prezentat brusc 700 de dosare, preluate și triate doar de domnia sa.

Când i-am cerut să ne prezinte procesul-verbal de predare-primire, domnul senator nu l-a arătat.

Tot fără răspuns a rămas și întrebarea privind cauzele care l-au determinat să "lucreze" de unul singur.

Ca atare, în aceeași ședință, am cerut demisia domnului senator Nicolae Dide din funcția de președinte al comisiei, învinuindu-l de a fi răspunzător de inactivitatea acesteia, cât și de unele declarații publice făcute în numele nostru, fără a ne fi consultat.

De la bun început am subliniat că cererea mea nu trebuie înțeleasă drept o încercare de a prelua conducerea comisiei, în calitatea de vicepreședinte, pe care o aveam, ci am cerut să se ia act că în în situația în care se va recurge la alegerea unui nou președinte sau a întregului birou, refuz de a candida pentru orice funcție.

Cererea mea nu a fost luată în considerare.

4. Cu prilejul celor câtorva întâlniri ale membrilor comisiei mi-am dat seama că unii dintre aceștia reprezintă interese partizane ale unor grupuri de revoluționari și nu urmăresc, de fapt, o departajare reală a revoluționarilor autentici de impostori.

Cum până la vârsta pe care o am nu mi-a fost călcată în picioare onoarea de către nimeni, refuz să fiu implicat în orice fel de jocuri suspecte și necurate pe care le-am observat în calitatea de membru și de vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru controlul aplicării Legii nr. 42.

V-am prezentat mai sus doar foarte pe scurt motivele demisiei mele, care este irevocabilă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă mulțumesc. O să trecem mai departe.

O să o transmit celor în drept. Poate că ar fi bine să dăm o copie și presei, ca să nu ia notițe în mare viteză acolo.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la recunoașterea academică a titlurilor universitare, adoptată la Paris la 14 decembrie;Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea perioadelor de studii universitare, adoptată la Paris la 15 decembrie 1956;Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea generală a perioadelor de studii universitare, adoptată la Roma la 6 noiembrie 1990;Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituții universitare, adoptată la Strasbourg la 3 iunie 1964;Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituții universitare, adoptată la Paris, la 11 decembrie 1953.

Deci, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative.

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la recunoașterea academică a titlurilor universitare, adoptată la Paris la 14 decembrie 1959, adoptat de Senat în ședința sa din 28 octombrie 1997.

Au fost sesizate în fond: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea perioadelor de studii universitare, adoptată la Paris la 15 decembrie 1956, adoptat de Senat în ședința sa din 28 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize Comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea generală a perioadelor de studii universitare, adoptată la Roma la 6 noiembrie 1990, adoptat de Senat în ședința sa din 28 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional la Convenția europeană cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituții universitare, adoptată la Strasbourg la 3 iunie 1964, adoptat de Senat în ședința sa din 28 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției europene cu privire la echivalarea diplomelor ce permit accesul în instituții universitare, adoptată la Paris, la 11 decembrie 1953, adoptat de Senat în ședința sa din 28 octombrie 1997.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și pentru avize comisiile pentru politică externă și juridică, de disciplină și imunități.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind instituirea Zilei Adolescentului.

Onorați colegi,

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind instituirea "Zilei Adolescentului".

O să vă rog să vă ocupați locurile, ca să putem să verificăm cvorumul și așa mai departe. Deci, comisia de mediere, întrunită miercuri, 22 octombrie, a decis să ne supună spre aprobare următorul raport asupra căruia va trebui să ne exprimăm votul.

Deci, la nr. crt. 1 din raport, în unanimitate textul Senatului.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2 din raport. Textul Camerei Deputaților și asta în unanimitate.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a verificat cvorumul. Putem să trecem și la votul final.

Deci, este o lege ordinară, vă supun spre aprobare raportul în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la 15 octombrie 1985 la Strasbourg.

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985.

Comisia s-a întrunit în 29 octombrie 1997. La nr. crt.1 din raport dacă sunt intervenții. Da.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă propun ca votul nostru asupra acestui punct din raportul Comsiei de mediere la Legea pentru ratificarea Cartei Europene a Autonomiei Locale să fie textul votat de Camera Deputaților, fiind corespunzător atât din punct de vedere al tehnicii legislative, cât și al corelării sale cu prevederile de la art. 2.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră propuneți să rămână textul Camerei Deputaților.

Două articole... Vă rog.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

De altfel, domnule președinte, vă rog să observați că art. 2, care este propus de comisia de mediere, este exact articolul votat de Camera Deputaților, adică, sigur, e o chestiune de redactare. Normal ar fi trebuit să se menționeze, în dreapta, la propunerea comisiei de mediere, textul Camerei Deputaților.

Nu există nici un fel de diferențe între textul Camerei și textul propus de comisia de mediere.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Spuneți că nu există nici o deosebire între textul comisiei de mediere și textul Camerei, la art. 2. La art. 1, însă, există o mică diferență la sfârșitul lui. În loc de pct. 2, se spune "par. 2 din acest instrument" în loc "din Cartă". (Discuții la masa prezidiului, cu domnul deputat Acsinte Gaspar)

Ca urmare a intervenției făcute de domnul deputat Acsinte Gaspar, care are un amendament, eu totuși trebuie să vă supun, votului conform regulamentului nostru, întâi propunerile comisiei spre aprobare.

Am rugămintea să vă ocupați locurile și să fiți atenți la ceea ce vă supun spre aprobare.

Vă voi supune spre aprobare textele propuse de comisia de mediere, pe articole.

Deci, la art. 1, textul comisiei de mediere. Există un amendament să se revină la textul Camerei Deputaților, amendament făcut de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Eu vă supun spre aprobare, în primul rând, textul propus de comisia de mediere.

Voturi pentru? Vă rog să ridicați mâinile, ca să putem să verificăm. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. 20 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog, abțineri. Câte sunt? 3 abțineri.

Cu 20 de voturi contra și 3 abțineri a fost adoptat textul comisiei pentru art. 1.

Art. 2 este în redactarea Camerei Deputaților, propus de comisie. Deci, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat.

Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere al unei legi ordinare, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii gospodăriei comunale nr.4/1981.

Tot o lege ordinară, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea Legii gospodăriei comunale, nr. 4/1981. Comisia s-a întrunit pe 29 octombrie 1997 la Senat și ne propune un text la nr. crt. 1.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Pentru textul propus de comisie, textul Senatului, în unanimitate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2, textul Senatului, în unanimitate.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, la nr. crt. 3, referitor la art. 67, comisia ne propune în unanimitate textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4, comisia ne propune textul Camerei Deputaților cu majoritate de voturi. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5 este vorba tot de textul Senatului, propus în unanimitate de comisie.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere în ansamblul său. Este o lege ordinară.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Acum trecem la o lege organică.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.40/1997 pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr.114/1996.

Raportul Comsiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1997 pentru modificarea și completarea Legii locuinței, nr. 114/1996.

Comisia de mediere s-a întrunit în 29 octombrie la Senat.

Dacă la nr. crt. 1 din raport sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 3. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 5. Intervenții?

Da. Vă rog.

 

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Mi-aș permite, pentru stenogramă, să rog comisia să facă o precizare. Ce înțelege, în sensul prezentei legi, prin copii? Dacă este vorba și despre copii căsătoriți sau dacă acești copii căsătoriți formează o altă familie și nu mai fac parte din familia la care face referire art. 17.

 
 

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

E vorba de o comisie de mediere și suntem la nr. crt. 5, la partea introductivă și se spune acolo,"4, la art. I, pct. 7, art. 17 va avea următorul cuprins..."

Deci, exact așa, acesta este textul pe care îl voi supune la vot.

Eu nu supun altceva la vot decât această schimbare în text, propunerea textului Senatului, deci, propunerea comisiei de a se aproba textul Senatului. Eu nu merg la conținutul articolului.

Nu se schimbă decât un preambul de articol.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Hilote:

Domnule președinte,

Am în vedere faptul că în condiții de ambiguitate a legii se apelează la voința legiuitorului. Or, voința legiuitorului rezultă din discuțiile care au fost făcute pe marginea textului. Doresc o precizare doar pentru stenogramă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar eu n-am comisia de mediere aici. Îi rog pe colegii din comisie...

Deci, de la Camera Deputaților au fost domnii deputați Munteanu, Manea, Bara Radu Liviu, Cristea Marin, Trifu Romeo, Cazacu Vasile, Burlacu Viorel. A lipsit domnul Cazacu Vasile Mircea. Din cei care au fost, rog să vină și să explice, în fața plenului..., să răspundă la această întrebare, dacă este cazul. Deci, nu este vorba de o divergență, este vorba doar de o precizare în text.

Domnule deputat Cristea,

Vă rog frumos, dacă puteți să explicați dumneavoastră despre ce este vorba aici, pentru că am impresia că întrebarea făcută nu se leagă de textul propus spre adoptare.

 
 

Domnul Marin Cristea:

Nu are legătură articolul cu... Referirea se face la articolul din ordonanță, dar și la articolul din Legea locuinței.

Fără să am pretenția că repet exact ce scrie în lege, se referă la copiii necăsătoriți. Vorbesc de cei care se gospodăresc în aceeași familie și sunt necăsătoriți.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Cu această precizare, dacă nu mai sunt alte intervenții, nu sunt, vă supun spre aprobare adoptarea textului Senatului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 7. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 8. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 9. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 10. Nu sunt intervenții.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 11. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 12. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 13. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 14. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 15. Intervenții? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 16. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 17. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog frumos să vă ocupați locurile în sală.

Acest raport vi-l supun spre aprobare, în ansamblul său. Este o lege organică. Suntem în prezența cvorumului, pentru adoptarea unei asemenea legi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat raportul comisiei de mediere la această lege, lege organică.

Înainte de a trece la raportul comisiei de mediere următor, vreau să vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă privind susținerea financiară a producătorilor agricoli și societăților comerciale de stat și private, pentru însilozarea produselor agricole de importanță deosebită, inițiativă legislativă inițiată de un număr de doi deputați P.U.N.R. și la care s-a cerut de către liderul Grupului parlamentar P.U.N.R. dezbaterea în procedură de urgență.

Îl rog, dacă-și menține cererea, să o facă în fața plenului.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Da. Ne menținem cererea pentru dezbaterea în procedură de urgență. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am rugămintea ca să fiți atenți. Este vorba, deci, de cererea pentru dezbatere în procedură de urgență.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru.

Domnul deputat Mitrea... Domnul secretar Mitrea...

Deci, sunt 50 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați și voturile împotrivă. Vă rog să țineți mâinile ridicate, pentru că este foarte greu să numărăm altminteri. Deci, sunt 91 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați dacă sunt abțineri. Deci, sunt 3 abțineri.

Deci, această cerere a fost respinsă, având 50 voturi pentru, 91 voturi împotrivă și 3 abțineri și, ca atare, își va urma cursul conform procedurilor normale, însă constat că din nou a scăzut cvorumul nostru la limita cvorumului de lucru. Bun. Suntem în sală, în Parlament, deci vă rog să votați, atunci când sunteți prezenți.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.32/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale (Amânarea votului final.)

Deci, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale. Comisia de mediere s-a întâlnit la Senat în ziua de 28 octombrie 1997 și ne propune următorul raport, spre aprobare.

Deci, la nr. crt. 1, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 3.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 5.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 6.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 7.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 8.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 9.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 10.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lnr. crt. 11.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 12.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 13.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 14.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 15.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 16.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 17.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 18.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 19.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 20.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Am o rugăminte. Sunteți deputat, doamnă? Ați ocupat un loc acolo, în sală. Vă rog foarte mult... În sala de ședințe nu stau decât deputații și, la ședințele comune, și senatorii. Vă rog foarte mult. Îi rog pe cei care sunt puși să facă ordine,s-o și facă.

La nr. crt. 21. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 22.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 23.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 24.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

La nr. crt. 25.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 26.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 27.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 28.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 29.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 30.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 31.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 32.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 33.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 34.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 35.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 36.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 37.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 38.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 39.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 40.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 41.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

La nr. crt. 42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, am votat toate punctele din raportul comisiei de mediere.

Cvorumul a scăzut sub cvorumul pentru adoptarea acestei legi, deci, nu mai suntem 172 în sală. Avem cvorumul de lucru, dar nu avem cvorumul pentru votare. Vot - mâine la ora 11,30, împreună cu celelalte două legi bancare.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării, nr.16/1994 (Amânarea votului final.)

Continuăm cu raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii arendării nr. 16/1994, tot o lege organică. Comisia de mediere, întrunită în ziua de 28 octombrie 1997, ne propune raportul.

La nr. crt. 1, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 3.

Domnul deputat Cristea. Vă rog.

Vă rog frumos să fiți atenți, să vă ocupați locurile în sală, pentru că sunt anumite amendamente. Vi le supun spre aprobare și pe urmă n-o să știți ce și cum să votați. Vă rog foarte mult...

Domnul deputat Cristea.

Suntem la nr. crt. 3 din raport.

 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o scurtă precizare: după cum știți, varianta votată de Camera Deputaților la Legea privind modificarea Legii arendei, modificarea Legii nr. 16, era o variantă permisivă, în care se permitea posibilitatea realizării subarendării...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog nu părăsiți sala de ședințe!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Și, aș vrea să reamintesc că discuțiile care s-au purtat aici au ajuns în final la o concluzie, care mie mi se pare și logică și normală, în sensul că arendașul este un investitor și că trebuie tratat ca atare, ca un investitor care-și investește banii într-un proces de arendare și, în consecință, poate să realizeze o subarendare, în parte, să spunem, sau în totalitate, a bunurilor pe care le arendează.

Aș vrea să pledez, în continuare, pentru poziția adoptată de Camera Deputaților, pentru că și în discuțiile din comisia de mediere se menține o confuzie, confuzie care nu trebuie să existe. S-a argumentat în diverse feluri faptul că, datorită procesului de subarendare, ar crește prețul produselor obținute, lucru care este total inexact, pentru că noi discutăm de economie de piață, în care prețul produselor este stabilit de piață. S-a mai argumentat, de o manieră pe care n-aș vrea s-o calific neapărat, că subarendare înseamnă un proces de exploatare, chiar de exploatare a omului de către om, în agricultură (rumoare în sală în partea dreaptă a sălii de ședință) și că, această subarendare va duce la înrobirea nu știu cui etc. etc., lucru care, evident nu stă și nu poate fi luat în considerare în mod serios.

Ceea ce vreau să spun este că subarendarea, așa cum este definită și cum este cuprinsă în textul legii, se realizează numai dacă, și este extrem de important, numai dacă proprietarul terenului este de acord cu acest proces. Este de acord, dacă dă o declarație scrisă în acest sens. Deci, în condițiile în care proprietarul ar avea dubii, semne de întrebare, procedura nu se realizează.

Dar, trebuie să înțelegem că, dacă vrem să atragem investiții în agricultură, trebuie să acceptăm această modificare permisivă, să-i spunem așa, în sensul că să se poată realiza această investiție și de către cei care dispun de sumele de bani necesare, fără a-i obliga însă, în același timp, să-și procure și toată gama de utilaje necesare unei astfel de exploatații, pentru că pot realiza ceea ce și-au propus, procedând de această manieră.

Și, în al treilea rând, aș vrea să înțelegeți foarte clar că un contract de subarendare, presupunând că se realizează după ce proprietarul este de acord, este succesiv unui contract de arendare, contract în care ceea ce trebuie să primească proprietarul este stabilit, este irevocabil, sub formă de produse sau sub formă de bani și contractul de subarendare vizează numai partea care trebuie să revină arendașului și înseamnă, de fapt, o împărțire, dacă vreți, a acestei părți, care trebuie să revină arendașului, între arendaș, ca investitor și subarendașul respectiv.

Deci, vă rog, stimați colegi, să menținem formularea votată de Camera Deputaților, atunci când proiectul de lege a fost votat în plenul Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai sunt alte intervenții? Da. Vă rog.

Am o rugăminte: vă rog nu părăsiți sala de ședințe și vă rog să fiți atenți, pentru că sunt articole la care trebuie să vă exprimați prin vot și trebuie să știți exact cum votați. Vă rog foarte mult...

 
 

Domnul Victor Neagu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Asupra acestui text de articol, noi am mai discutat și au mai fost discuții aici în contradictoriu.

Este adevărat că arendașul poate, într-adevăr, să fie și un investitor, dar nu este o condiție obligatorie. El poate fi, într-adevăr, un investitor. Nu deranjează cu nimic, deci, în problema aceasta a arendării, în această acțiune de arendare, de arendaș-arendator.

Dar, dacă ne întoarcem în istorie, dacă ne întoarcem un pic în urmă, dacă analizăm cu atenție prezentul, vedem că cei care sunt intermediari nu fac decât să ia în plus ceva, de la cine?, de la noi toți, și de la țărani implicit, ne dăm seama ce înseamnă această subarendare.

Subarendarea înseamnă o persoană interpusă, o persoană care vine să ceară ceva în plus pe nemuncă.

Arendașul... și noi trebuie să fim aceia și stă în mâna noastră ca să creăm din arendaș omul care să muncească, care știe cum să muncească pământul și care să se implice în activitățile agricole.

În acest spirit trebuie să privim arenda, astăzi, așa cum a rezultat, de altfel, și din votul pe care l-a dat comisia de mediere și, implicit, Senatul și aș vrea să vă mai adaug un lucru de care vă spuneam puțin mai înainte că, în istorie, se cunosc cauzele Răscoalei de la 1907, cauze care se află adânc înfipte în ideea aceasta de subarendare, în ideea aceasta de exploatare suplimentară, dacă vreți dumneavoastră, a țăranului nostru.

V-aș ruga deci, doamnelor și domnilor, să vă aplecați cu multă atenție și, să votăm textul comisiei de mediere, astfel ca să putem evita această subjugare - iertați-mă că-i spun așa - dar, așa se traduce și vizavi de țăran, dar și de cei care consumă ceea ce produce el.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu părăsiți sala de ședințe.

Vă rog, domnule deputat Cristea.

Urmează domnul deputat Avramescu.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, vă mulțumesc domnule președinte.

Aș fi fost foarte curios să văd practic ce înseamnă sau în ce constă subjugarea, stimate coleg...

Deci, contractul de arendare, proprietarul arendează și în baza contractului primește o cantitate de produse sau o sumă de bani și cu asta lucrurile sunt clare.

Subarendarea intervine între arendaș și un terț. Ea se face numai dacă proprietarul acceptă, deci, dacă proprietarul are garanția că terțul în cauză este un om de bună credință etc. și, în al doilea rând, această subarendare nu afectează în nici un fel partea stabilită prin contract pe care proprietarul trebuie s-o primească, fie ca procent în produse, fie ca sumă de bani și așa mai departe.

Deci, proprietarul cedează... și aș vrea să spun încă o dată, că spunea colegul nostru aici, că poate să fie și o investiție. Arenda este o investiție. Arendașul își investește banii proprii. Proprietarul nu investește nimic, este proprietar, calitate în care solicită, în baza unui contract, o parte din producția realizată. Arendașul este cel care-și investește banii. Dacă el își investește banii și vrea să realizeze această investiție, inclusiv prin cedarea unei părți din activitatea respectivă unei terțe persoane, este dreptul lui s-o facă, este investiția lui, sunt banii lui, este profitul pe care acceptă să-l împartă cu altcineva.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Avramescu.

Urmează domnul deputat Kovacs.

 
 

Domnul Constantin Avramescu:

Dacă contestăm ideea de subarendare, pe motiv că ar crește costurile, în aceeași logică de idei ar trebui să nu fim de acord nici cu arendarea, pentru că este ceva la mâna a doua, care ar crește costurile.

Acesta este pct. 1.

Punctul 2: creând acest articol, să știți că nu va împieta cu nimic asupra contractului care se încheie între părți, și unde pot fi puse tot felul de condiții. Deci, dacă eliminăm acest articol, înseamnă că nu se va face subarendare. Repet: este o înțelegere între părți.

Dar, este necesar, după mine, acest articol, în condițiile în care noi trăim încă într-o birocrație și în care la tot felul de contracte se găsesc tot felul de obiecții, este necesar să fie stabilit acest principiu aici, ca să se înțeleagă că se pot face și asemenea operații.

În consecință, eu țin cont de situația în care ne aflăm astăzi, cu o birocrație, cu anumite piedici care se pun, este necesar să rămână acest articol, care nu va împieta, și repet ce a spus domnul Cristea, cu nimic asupra costurilor, pentru că, dacă sunt mulți intermediari și cresc costurile, operația nu se poate face.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovacs.

Urmează domnul deputat Tabără și pe urmă domnul deputat Albu.

Vă rog...

 
 

Domnul Kovacs Csaba Tiberiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Demult nu am mai auzit un asemenea text, care m-a determinat ca să cer cuvântul.

Cred că aici nu s-a sesizat că este vorba, și-n acest caz, despre un contract, chiar dacă este vorba de subarendare.

Eu mă întreb: care este acea categorie de contract, încheiat între două părți, cine este cel care obligă, când chiar în textul introductiv se mai introduc două condiții în plus - o condiție este ca arendașul să fie investitor și a doua condiție este să aibă acordul scris al proprietarului.

Nu poate obliga nimeni acel proprietar care nu vrea să subarendeze, să semneze un asemenea act. Depinde de libera lui voință.

Mie îmi pare foarte rău, dar aici este vorba de o mentalitate și chiar trebuie să numesc că este vorba de o mentalitate marxistă. Iertați-mă, în acest moment, eu cred că pe lumea cealaltă, Marx, Engels îl caută pe Lenin, ca să încingă o horă, că uite ce bine a pătruns mentalitatea lor în această lume.

Nu este vorba de nici o posibilitate de exploatare și de subjugare. Îmi pare foarte rău, dar aceasta nu face decât să dovedească existența unei mentalități complet depășite. Și, ca atare, textul adoptat de Camera Deputaților, din punct de vedere juridic, este perfect valabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Valeriu Tabără. Se pregătește domnul deputat Albu.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Îl asigur și pe colegul, pe antevorbitorul meu, că nu îmi însușesc punctele de vedere legate de mentalități, dar, așa cum am spus-o și altădată, cred că și subarendarea, ca instituție, a fost absolut artificial creată și la comandă adusă într-o lege care putea să fie perfecționată din alte puncte de vedere.

Pe de altă parte, venim și creăm această instituție a subarendării, fără să creăm, de fapt, posibilitățile și să multiplicăm aceste posibilități, ca proprietarul de pământ, cei care sunt aproape 5 milioane în această țară, care reprezintă 37% din populația activă, peste 45% populație rurală, să-și poată lucra propriul lor pământ.

Și arendarea și subarendarea sunt instituții care se potrivesc foarte bine țărilor în care ponderea agriculturii sau populației rurale este în jur de 3 - 5%, maximum 10 - 12%, și în nici un caz României.

Iată că insistăm astăzi la crearea unor prevederi, în această lege, din nou, pentru investitorii care nu se arată într-un sector în care noi am putea să producem foarte bine prin susținerea producătorilor români și mai ales a proprietarilor care să beneficieze de această proprietate.

Susțin varianta Senatului și cred că au judecat-o bine colegii noștri senatori, având în vedere momentul în care găsim și, mai ales, importanța proprietății rurale pentru producția rurală, a locuitorilor din zona rurală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Albu. Se pregătește domnul deputat Șteolea.

Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte și domnilor colegi,

Și teoria economică și practica se ridică împotriva ideii de subarendare.

Încă de la fiziocrați și cu atât mai mult urmând, apoi, la clasici și chiar la Marx, domnule Cristea, subarendarea a avut efecte extrem de negative asupra producției agricole.

În fond, subarendarea ce este: interpunerea unui intermediar între proprietar și cei care urmează să lucreze pământul în continuare. Arendașii, intermediarii au jucat un rol pozitiv în viața economică, în decursul deceniilor, poate chiar al secolelor, dar, când arendașul va subarenda ceea ce el a arendat, deja se transformă, dintr-o clasă laborioasă, într-o clasă parazitară. Efectul activității sale este ruinarea și a proprietarilor și ducerea la un prag limită de sărăcie a pălmașilor, a celor care lucrează efectiv pământul.

Să nu uităm că trustul arendășesc Fischer, din nordul Moldovei, prin exploatarea sălbatică, prin sistemul subarendării a stat la baza declanșării răscoalei din 1907, și chiar mai înainte de aceasta, a răscoalei din 1888.

Nu are rost să interpunem o clasă, o categorie parazitară între acei doi poli din agricultură.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte de ședință,

Se pare că am ajuns la a reitera momente istorice, oameni și altele, am ajuns la Marx, la Engels, la Lenin, la 1907, sunt etape, dar să revenim la etapa actuală, în care o vechime de doi ani și jumătate în aplicarea Legii arendării nu este, zic eu, suficientă pentru a ajunge și la această altă variantă, care să extindă instituția arendării spre subarendare. De ce spun acest lucru, fiindcă și în labirintul Legii arendării, așa cum este ea, adică arendarea simplă, directă, încă nu s-a ajuns la ipostaza în care, din ambele părți, lucrul să fie sau contractul acesta să fie clar înțeles. Oameni care au o anumită iuțeală a minții, care au experiența negocierilor ș.a.m.d. vin în față cu proprietarul de teren. Nu vreau să zic că nu este pregătit, are bună știință, buna muncă ș.a.m.d. dar câteodată este pus la index, este adus în situația că încheie un contract anormal și defavorabil. Or, în această linie de doi, dacă mai introducem și pe al treilea, situația zic eu că se complică în această ipostază.

În această etapă, să lăsăm Legea arendării pe această linie- arendare simplă- să funcționeze, se mai, zic eu așa, experimentează și unul și altul, capătă experiență și unul și altul și într-un viitor oarecare, se va ajunge și la această ipostază când se cunoaște procesul, în faza lui simplă. De aceea nu consider decât că varianta aceasta de subarendare ar duce la ceea ce ar însemna o buticărie, un buticărai și în relațiile de exploatație agricolă.

Sunt, din această cauză, pentru varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Raduly.

 
 

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Renunț.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Renunțați? Da, bine.

Domnul deputat Cristea.

Vă rog să nu părăsiți sala de ședințe, pentru că riscăm să oprim ședința din lipsă de cvorum și vă anunț, cu toate că îmi displace, că în cazul în care nu avem cvorumul de lucru, voi face o chemare, așa, de catalog.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci am să fiu foarte scurt. Îmi pare foarte rău că argumentele aduse sau încercarea de a aduce argumente nu convinge în nici un fel.

Dacă acceptăm că proprietatea este proprietate și că dreptul de a dispune de această proprietate aparține proprietarului, restul discuției nu mai are rost.

Nu se interpune nimeni, nicăieri. Este un drept fundamental, dreptul de dispoziție. Am o suprafață de teren pe care o arendez în condițiile în care îmi convin și în calitatea aceasta stabilesc aceste condiții. În această calitate spun: nu se face subarendare și nu se face. Dar dacă proprietarul nu spune acest lucru, arendașul care, repet, este un investitor, pentru că el își investește banii acolo, hotărăște, decide în baza contractului, a mandatului de exploatare pe 10 ani, sau pe 12, sau pe 15, să exploateze de această manieră suprafața pe care a contractat-o cu proprietarul, îl putem împiedica, în vreun fel?, având în vedere că contractul este legea părților, având în vedere că suprafețele, la noi, știți cum sunt rezultate din aplicarea Legii nr.18, cu o fărâmițare excesivă, și că tocmai acest proces dă posibilitatea unor exploatații cât de cât viabile, tocmai prin mecanismul de arendare. Vrem să investim mai mult în agricultură? Vrem să contribuim, dacă vreți, indirect, la procesul de coagulare a proprietății? Trebuie să lăsăm această posibilitate liberă. Uzează sau nu uzează de ea. Restul, îmi pare foarte rău, sunt lucruri care nu pot rezista unei discuții serioase și cu argumente economice.

Deci, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot și, repet, susțin varianta adoptată de Camera Deputaților, pentru că mi se pare că este cea mai bună, să spunem, în actuala situație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Despre ulei ce știți, cum este cu uleiul?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile în sală.

Voi supune la vot, în mod regulamentar, în primul rând propunerile Comisiei de mediere. Dacă aceste propuneri sunt respinse de dumneavoastră, revenim și vă supun la vot propunerea făcută de domnii deputați Cristea, Avramescu și Kovács. Ca atare, deci, vă supun, în primul rând spre aprobare propunerea comisiei, de eliminare a acestui text care prevede subarendarea.

Voturi pentru? Și vă rog să numărați. 66 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 88 contra.

Abțineri? Vă rog să numărați. 3 abțineri.

A fost respins textul propus de Comisia de mediere.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Cvorumul!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul este de 140. 66 și cu 88 depășesc 140. Ca atare, este cvorumul de lucru, pe care nu l-am stabilit eu, l-am stabilit prin Regulament.

Deci a fost respinsă varianta Senatului.

Vă supun spre aprobare păstrarea textului Camerei Deputaților, propunere făcută de domnii deputați Cristea, Avramescu și Kovács.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

(Vociferări)

Păi rămâne, că nu a ieșit nimeni din sală, nu a intrat nimeni în sală, deci au rămas 88...

 
 

Domnul Florian Bercea (din sală):

Numărați voturile pentru!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, bun. Numărăm din nou.

Voturi pentru? Vă rog stați cu mâinile sus. Numără domnul deputat Kovács.

Vă rog.

(Comentarii)

Vă rog păstrați liniștea!

Deci 89.

Voturi împotrivă? Și vă rog să țineți mâinile sus, ca să poată să le numere. Vă rog foarte mult. Deci sunt 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să ridicați mâinile pentru abțineri. 4 abțineri.

Deci s-a adoptat, în continuare, textul Camerei, pentru acest articol.

Nr.crt.4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.5. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

6 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

7 -Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

8 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

9 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog frumos, dumneavoastră nu sunteți deputat.

Rog pe tânărul care s-a așezat acolo, în banca a patra ... Nu sunteți deputat, vă rog frumos părăsiți sala de ședințe! Aici nu intră decât deputați sau senatori.

Rog pe cei care sunt puși de pază să-și facă datoria!

Dacă mai este cineva care nu este deputat, îl rog să părăsească sala!

Nu putem să facem reguli și să nu le respectăm chiar noi. Da?

Nr.crt.10. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

11 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

12 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

13 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

14 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

15 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

16 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

17 - Voturi pentru? Vă mulțumesc. Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

18 - Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege cu caracter organic, votul final îl vom da tot mâine, , având în vedere cvorumul pe care îl avem la ora actuală, care ne permite doar să trecem pe articole legile.

Continuăm cu proiectul de Lege privind cantinele de ajutor social.

Este o lege organică și aceasta. Vă rog frumos comisia să-și ocupe locurile.

Deci rog comisia să își spună...

(Discută cu secretarii)

A, scuzați, legea aceasta este trecută pe marți. Mă scuzați, eu am greșit.

Continuăm cu ...

Domnule deputat Cristea, sunteți amabil să veniți până aici?

Da, vă rog să vă ocupați locurile.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Stimați colegi,

Îmi cer scuze pentru că nu am fost suficient de atent dar, la pct.16, unde se discută de art.252, în raportul Comisiei de mediere este varianta Senatului, de eliminare, pentru că se eliminase subarendarea și, pe cale de consecință, se elimina și discuția despre contractele de subarendare, care se supun acelorași reguli ale contractelor, în general.

Deoarece raportul Comisiei de mediere a fost aprobat cu modificarea pe care am votat-o acum și, deci, se menține subarendarea, în această situație, trebuie să votăm, și eu propun, la pct.16, alin.4, dacă nu mă înșel, să votăm varianta Camerei Deputaților, pentru că, altfel, este o discordanță care nu are nici un rost.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

S-a votat!

(Comentarii)

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că se merge..., dar este o chestiune, pur și simplu de neatenție, și nu de altceva...

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Trebuia ca președintele de ședință sau dumneavoastră...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, sigur, probabil că, împreună, dar eu, în primul rând, trebuia să fac această corectură la vreme.

Domnule președinte, să găsim o soluție, pentru că este vorba de a acorda art.4 cu ce s-a votat. Nu este nici un fel de altă problemă.

Deci propunerea mea este să supuneți la vot acest lucru, pe varianta Camerei Deputaților, pentru a face acordul între articolul în care am votat acceptarea subarendării, dacă nu mă înșel eu, pct.3, alin.2.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, deci votul Camerei a fost exprimat, revenirea asupra votului nu se poate face, regulamentar. Sigur că există soluție de rezolvare, pentru că oricum se va ajunge cu aceste texte în divergență la plenul celor două Camere, pentru că Senatul și-a votat varianta lui. La noi s-a mers pe varianta Camerei, astfel încât textele care au rămas în discuție se vor discuta în plenul celor două Camere, în ședință comună.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, și eu cred că revenind la o mediere, a doua mediere în plenurile respective, cred că se va putea corecta și corela, eventual în raportul care ne va fi supus spre aprobare acolo. Eu, totuși, vă supun spre aprobare și vă rog să fiți atenți, vă supun spre aprobare cererea făcută de domnul deputat Cristea, ca să revenim asupra punctului...

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Care este baza regulamentară?!

 
 

Domnul Petru Șteolea(din sală):

Care este baza regulamentară?!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Arătați-mi care este baza regulamentară să nu. Dacă mi-o arătați pe aceea, atunci eu nu spun nimic. Pentru că nu există, vă spun eu.

Deci, la poz.16, subpunctul referitor la art.252, să fie resupus aprobării dumneavoastră.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu se poate!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă supun spre aprobare această chestiune, ca să revenim asupra votului de la nr.crt.16, alineatul referitor la art.252.

Voturi pentru?

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

În virtutea cărui articol din Regulament?!

 
 

Domnul Petru Șteolea (din sală):

Care este articolul din Regulament?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Arătați-mi care este... Deci nu este specificat în Regulament. Ca atare, plenul decide.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu poate să fie așa! Acesta este un abuz din partea dumneavoastră!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci arătați-mi exact unde scrie în Regulament...

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu aveți capacitatea de conducere corectă!

(Vociferări)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, nu se știe. Trebuie precizat.

Deci 89 de voturi. Vă rog frumos...

Voturi împotrivă? Vă rog numărați voturile împotrivă. Bun, nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci înseamnă că...

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Nu aveți cvorum!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cvorumul există, nu vă faceți atâtea griji.

Faptul că nu vă convine când se supune ceva la vot nu înseamnă că trebuie neapărat să interveniți în felul acesta.

Există un mod democratic de a vă comporta și de a ne comporta, pe care trebuie, totuși, să încercăm să-l menținem.

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Nu ne convine când dumneavoastră interpretați abuziv Regulamentul!

 
 

Domnul Petru Șteolea (din bancă):

Nu știe să numere!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci nu există voturi împotrivă, există o singură abținere, s-a aprobat această cerere...

 
 

Domnul Marțian Dan (din sală):

Câți deputați sunt în sală?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt peste 140, încă, în sală, în momentul de față. Ca atare, dacă doriți să ne oprim cu ședința, vă rog să luați decizia pe care o luați la grup, să coborâți cvorumul sub cel de lucru. Deci, faptul că nu vreți să votați ceva, nu este normal. Votați contra sau vă abțineți. Așa se face în orice moment în care respectăm democrația.

Deci, vă rog, domnul deputat Dan dorește să ia cuvântul într-o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Îmi pare rău că vă erijați în lupul moralizator, pentru că dumneavoastră ar trebui să vă faceți autocritica într-un dublu sens.

În primul rând, în momentul în care ați ajuns la acel punct, dumneavoastră, dacă conduceați lucrările cu atenția cuvenită, trebuia să fi atras atenția plenului asupra faptului că, în privința acelui punct, decurg anumite consecințe, eventual, din votul exprimat anterior. Nu ați făcut aceasta nici dumneavoastră, nu a făcut acest lucru nici domnul Cristea. Aceasta înseamnă lipsă de capacitate managerială în conducerea lucrărilor Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Las-o baltă!

 
 

Domnul Marțian Dan:

În al doilea rând, după ce dumneavoastră ați constatat că au apărut niște corelații, ați propus Camerei Deputaților, în mod abuziv, să se revină asupra unui vot exprimat. Nu aveți bază regulamentară pentru aceste chestiuni! Și, sigur că, în fața unei lipse de sensibilitate la aceste chestiuni, luarea mea de cuvânt și a altora dintre colegii din opoziție ne dăm seama că nu va avea foarte mare valoare, pentru că nu există respect față de instituția parlamentară și față de noi înșine, aici. Din acest punct de vedere, noi vă atragem atenția, și rugăm să se consemneze în stenogramă protestul nostru, pentru că se încalcă procedurile parlamentare, iar acest lucru este foarte grav. Nu putem lucra în funcție de abordări relativiste, ci numai în funcție de dispozițiile Regulamentului și de niște cutume care s-au impus, în mod pozitiv, în această Cameră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumesc domnului deputat Dan pentru că m-a urecheat pentru că nu am respectat regulamentele. Eu aș dori ca dânsul să se precizeze, pentru stenogramă, și îl invit la microfon, ce puncte din articole din Regulamentul nostru am încălcat, pentru că cutumele sunt niște obiceiuri, dar nu sunt parte din Regulament. Există un Regulament scris. În momentul în care Regulamentul nu precizează un lucru, este votul majorității, care a votat și Regulamentul respectiv, care decide dacă un lucru este sau nu posibil. Ca atare, vă rog să precizați exact ce punct, ce articol din Regulament am încălcat, ca să pot să mă corectez pe viitor.

Domnule deputat Dan Marțian, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Dumneavoastră vreți, aici, acum, mă rog, să persistați într-o eroare. Depinde de pudoarea fiecăruia. Mie mi se pare că bărbătește este atunci când se comite o eroare, ea să fie recunoscută și corijată. Nu vreți să faceți acest lucru, vă privește! Vreau, însă, să vă spun că la o lege, și lucrul este valabil și pentru rapoartele comisiei de mediere, fiecare articol, poziție, în parte, se supune la vot și se aprobă. Dumneavoastră ați încălcat această procedură care este fundamentală în procesul de legiferare. Nu v-a împiedicat nimeni, nici pe dumneavoastră, nici pe domnul Cristea, nici pe alții din Comisia de mediere care exprimă opinia majorității actuale, să ridicați acea problemă în momentul în care s-a ajuns la acest punct.

Că dumneavoastră, și domnul Cristea, și alți câțiva sunteți absenteiști, atunci când trebuie să fiți prezenți, aceasta este o problemă care vă privește pe dumneavoastră.Eu vă spun deci, că ați încălcat Regulamentul. Încercați din acest punct de vedere să impuneți anumite proceduri care nu au nici un fel de suport și aceasta este foarte grav, pentru că arată că Parlamentul acesta nu se respectă pe sine, arată că dumneavoastră, în loc să trageți concluzii dintr-o conducere eronată într-un anumit moment al lucrărilor Camerei, faceți din ea virtute. Vă privește!

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mulțumesc încă o dată domnului deputat Dan Marțian pentru lecția de regulament pe care mi-a ținut-o, țin să precizez că există niște reguli juridice care spun exact că acolo unde nu există, se poate legifera de către plen, că tot plenul a legiferat și Regulamentul respectiv, numai că nu există acolo nimic, deci, neexistând eu nu cred că am încălcat vreun articol din Regulament; dimpotrivă, am procedat cât se poate de corect și de regulamentar și am cerut un vot plenului, plen care există aici și pe care-l reprezentăm cu toții. Singurul lucru care poate fi eventual discutat este dacă avem cvorumul pentru a supune la vot ceva și este singurul lucru care este de discutat.

Domnul deputat Țurlea vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul pentru natura funcției dumneavoastră, vă rog să constatați că în sală suntem în total 126 de deputați și un președinte. Deci, sub cvorumul necesar.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este exact ceea ce vroiam să constat cu ajutorul celor doi secretari ca să vedem dacă putem continua lucrările.

Domnul deputat Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc. Îmi pare rău că se confirmă proverbul românesc cu țânțarul și cu armăsarul. Domnule Marțian, eu am venit și mi-am cerut scuze pentru lipsa de atenție de la microfon și v-am rugat să acceptați, dat fiind că este vorba de o corelare de text, deci, un text care există sau nu există în lege, în funcție de textul de la pct.4. Dacă în această lege se menținea varianta Senatului și textul de la pct.4 era eliminat, era eliminat și textul de la pct.16. Dacă textul de la pct.4 nu a fost eliminat, în consecință, nu trebuie elimint textul de la pct.16. Este o scăpare, dacă vreți, a mea, pentru că n-am fost suficient de atent, dar v-am rugat să înțelegeți, pentru că... pe de altă parte, dacă vreți, cum să spun, seriozitate în adoptarea unui text, acceptați să adoptăm un astfel de text de mediere cu două texte contradictorii? Și, evident dacă aș fi răutăcios... bun, dacă eu am fost gură cască la acest text, la votarea lui, ați fost și dumneavoastră la fel la momentul respectiv? Ați intervenit să spuneți: Stați puțin, că lucrurile nu stau așa, uite, trebuie să le corectăm?!

Sigur că da, este un gest de înțelegere pur și simplu pentru acuratețea unui text, nimic altceva. Repet, un text a cărui existență ține de existența textului de la pct.4 și, ca atare, cred că s-a procedat corect, cerând acordul Camerei să se revină pentru că nu servește nimănui să spunem la pct.4 că se acceptă subarendarea, iar la pct.16 să eliminăm textul care conferea aceeași calitate juridică contractului de subarendare, ca și contractului de arendare, deci, le așeza absolut pe același plan. Mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă rog domnilor secretari să verificați cvorumul!

Deci, 98 pe partea dreaptă.

Pe partea stângă vă rog! 48. Deci, depășim cvorumul de 140 cerut la ora actuală, ca atare, vă supun încă o dată spre aprobare cererea de a se reveni asupra alineatului acesta referitor la art.252 de la nr.crt.16 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă! Vă rog să le numărați!

Din sală:

Și pe ceilalți?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rezultă prin scădere. Este foarte simplu, pentru că, uitați! dimpotrivă, avem chiar un vot în plus pe partea aceasta, dar nu cred că aceasta este important. Vă rog numărați!

48 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog numărați abținerile! Sunt 4 abțineri.

A fost acceptată cererea de rediscutare a acestui alineat.

Eu vă supun spre aprobare alin.de la pct.16 în primul rând varianta Senatului, care propune eliminarea, variantă care...

Sunteți amabili să fiți atenți și să nu părăsiți sala de ședințe în timpul votului, da?

Deci, primul lucru pe care trebuie să-l supun spre aprobare este varianta propusă de Comisia de mediere, variantă care însă nu mai este corelată cu ce am votat înainte, mi se pare la art.3.

Voturi pentru? Vă rog să numărați voturile pentru! Vă rog ridicați mâinile! 48.

Voturi împotrivă? Vă rog țineți mâinile sus, ca să le numărăm, da? Deci, 99.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile!

4 abțineri.

Deci, a fost respins textul propus de Comisia de mediere.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul deputat Cristea de adoptare în continuare a textului Camerei Deputaților pentru acest art.25 pct.2.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Vă rog să numărați!

Deci, 97 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 34.

Abțineri? Vă rog să țineți mâinile sus, pentru că noi suntem peste 140 în sală.

Deci, sunt colegi de ai noștri care n-au votat nici pentru, nici contra, nici nu s-au abținut, pentru că pe partea stângă a sălii sunt în momentul de față 44 de colegi, 46 de fapt de colegi.

Din sală:

Au mai și plecat.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Or, din 46 n-au votat decât 39. Ca atare, cei care nu au votat îi considerăm la abțineri, da?

Vă rog frumos să vă exprimați voturile împotrivă, ca să le putem număra. V-am rugat un lucru. Trebuie să dăm o notă de seriozitate acestui Parlament, or, prin modul în care nu votăm, nu ridicăm mâinile decât când ne convine sau așa..., este mult mai civilizat și mai cinstit când nu vrei să votezi un lucru, nu te lasă conștiința sau ceva, părăsești sala, dar nu rămâi în sală și nu votezi nici într-un fel, nici în altul.

Deci, vă rog foarte mult, voturile împotrivă? 41 .

Abțineri? 3 abțineri.

Deci, s-a dovedit că au fost... De altfel, în Regulament este un punct care spune că deputații care nu-și exprimă dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședință, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului.

Din sală:

Suntem 39 din 41.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, nu i-am numărat, i-a numărat domnul deputat Mitrea.

Deci, s-a acceptat acest amendament. Vă supun spre aprobare nr.crt.16 din...

Din sală:

Aceasta este parodie.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nr.crt.16 cu acest amendament.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă.

32 de voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați!

4 abțineri.

A fost adoptat art.16. Vot final mâine la 11.30.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și pentru urmașii celor care au decedat, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției anticomuniste din decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluționare din decembrie 1989 (procedură de urgență; amânarea votului final).

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.42/1997 cu privire la îmbunătățirea protecției sociale pentru persoanele care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă și urmașii celor care au decedat, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989, ori în legătură cu evenimentele revoluționare din Decembrie 1989. Este în procedură de urgență, rog comisia, domnul deputat Iliescu să propună. Da, procedură? Domnul deputat Șteolea. Vă rog.

 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Cu tot respectul ce vi-l port și pentru eleganța cu care conduceți lucrările Camerei Deputaților și le-ați condus până în momentul de astăzi, dacă ați forțat acea revenire la votul privind acel raport de mediere, atunci ar fi normal ca, mergând pe aceeași linie de celeritate, de viteză în abordare în lucrul nostru legislativ, să supuneți la vot, vot final, acest raport al Comisiei de mediere.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, votul final asupra raportului unei comisii de mediere presupune existența aici, în sală, a cvorumului pentru supus la vot o lege care este de 172 de deputați. Or, la ora actuală, în sală - și a rezultat din numărătoare - nu suntem 172. Dacă eram 172 îl supuneam la vot ca lege organică.

Deci, cvorumul de vot diferă de cvorumul de lucru. Este o diferență, cvorumul de lucru diferă de la zi la zi, scăzându-se din cvorumul de 172, colegii care sunt plecați în diverse misiuni.

(Discuții cu domnul deputat Acsinte Gaspar)

Comisia? Vă rog. Cei doi timpi durata dezbaterilor totală și dezbatereaa pe articole. Vă rog!

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

15 minute dezbaterea întregii ordonanțe, 3 minute pentru fiecare articol.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Vă supun spre aprobare cei doi timpi.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog numărați!

Deci, 4 voturi împotrivă.

Abțineri?

S-au aprobat cei doi timpi.

Trecem la titlul legii. Dacă la titlul legii nr.crt.1 din raport sunt amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Continuăm cu titlul Ordonanței de urgență. Amendamente respinse nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 al Ordonanței. Există...? Domnul deputat Iliescu, vă rog! Deci, la nr.crt.3 se propune...

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș propune la alin.2 ca la punctul referitor la indemnizația pentru urmași, chiar așa să fie menționată. Deci, "indemnizație reparatorie pentru fiecare urmaș - 0,70".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, "reparatorie pentru urmași"...?!

Bun, până să ajungem acolo, la art.1 primul alineat dacă sunt amendamente respinse? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc. Este vorba de nr.crt.3 din raport, cuprinsul primului alineat al art.1, propus de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2 există această propunere... Vreau să știu dacă această propunere a fost respinsă în comisie sau este o scăpare de dactilografie. Deci, este o scăpare de dactilografiere. Dacă este o scăpare de dactilografiere, atunci aici textul, la ultima linie, se va citi: "indemnizație reparatorie pentru fiecare urmaș".

Alin.2 cu această corectură, scăpată la dactilografiere. Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, dacă au fost amendamente respinse? Nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1 în ansamblul său cu cele trei alineate.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2, nr.crt.4 din raportul comisiei, dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.3, nr.crt.5 din raport dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4 - nu sunt amendamente ale comisiei. Aveți un amendament respins? Vă rog. Domnul deputat Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Membrii comisiei, ulterior definitivării raportului la această Ordonanță de urgență, ajung la concluzia introducerii unui articol suplimentar. Vom face o abatere de la Regulament, dar având în vedere un motiv argumentat: să introducem o prevedere referitoare la soțul supraviețuitor al eroului martir, persoane care nu sunt foarte multe, numai 140 și care merită o compensație. În măsura în care îmi permiteți, o să și citesc conținutul acestui articol nou, penultimul al acestei legi, urmând ca cel trecut în raport să devină...

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un moment. Suntem la art.4. Art.4 din lege unde n-au fost modificări.

Vă supun spre aprobare articolul 4, textul inițiatorului.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare cererea comisiei, venită ulterior, de introducere a unui nou amendament. Deci, numai pentru formularea acestui amendament, nu și amendamentul ca atare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a acceptat.

Domnul deputat Iliescu vă rog frumos poftiți la microfon, să susțineți amendamentul.

Deci, un art.5 nou. Spuneți!

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

O să citesc conținutul acestui articol: "Soțul supraviețuitor al eroului martir va primi, pe lângă drepturile prevăzute la art.1 din prezenta lege și din art.10 alin.1 din Legea 42/1990, republicată și modificată, și o indemnizație lunară egală cu 1,2 salarii medii pe economie".

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenții la acest amendament? Nu sunt. Sunteți de acord, da? Deci, inițiatorul este de acord.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

O să vă rog ca textul să-l predați departamentului nostru pentru a fi introdus în...

Deci, la nr.crt.6 din raport este art.5 care va deveni 6 prin această nouă introducere. Intervenții sau amendamente respinse dacă au fost? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Revenim la textul articolului unic al legii. Deci, articolul unic al legii care urmează să cuprindă, este nr.crt.2 din raport, care însă trebuie să fie completat și cu cele aprobate de noi aici, respectiv cu acest articol 5 și art.5 devenit 6. Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

In unanimitate s-a adoptat. Fiind o lege organică, vot final mâine la ora 11.30, împreună cu celelalte legi care sunt acolo.

 
Prezentarea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Încetăm programul de dezbătut legi și intrăm în partea a doua a zilei de astăzi, cu părere de rău că n-am putut să trecem mai multe legi și anume: întrebări ale deputaților la care răspund diverși colegi din Executiv.

Vă rog. Domnul deputat Țurlea, o chestiune de procedură la acest al doilea punct al zilei noastre de astăzi și anume la programul de la 18.30 la 19.30, expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului și prezentate răspunsuri la aceste întrebări din partea membrilor Guvernului. Domnule deputat Petre Țurlea, aveți cuvântul.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este o chestiune strictă de procedură. Am înaintat Ministerului de Externe o întrebare la care am cerut răspunsul oral. Se referea întrebarea respectivă la neimplicarea Ministerului de Externe de la București în problema aplicării pe teritoriul României a legii ungare privitoare la despăgubirea victimelor hortismului.

Iată că aflu astăzi că ministrul de externe, onoratul nostru coleg, domnul Adrian Severin, refuză să răspundă la tribuna Camerei Deputaților și îmi transmite..., mă atenționează că îmi va răspunde în scris.

Regulamentul Camerei Deputaților, pe care domniile voastre sunt convins că îl știți foarte bine, la art.151 nu menționează posibilitatea ca un ministru să se eschiveze de la răspunsul oral.

Prin hotărârea sa, domnul Adrian Severin, ministrul de externe al României, a încălcat deci Regulamentul Camerei Deputaților care este, după cum știți foarte bine, o lege. Și atunci, este normal să ne aducem aminte de un principiu pe care-l respectăm cu toții cred: un încălcător de lege nu are dreptul să fie ministru în România.

De aceea, cer, domnule președinte, demiterea domnului Adrian Severin care încalcă legile României și refuză să se supună Parlamentului. De asemenea, repun întrebarea și cer răspunsul oral, conform Regulamentului.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să am rugămintea către Ministerul pentru relația cu Parlamentul să ia act de această chestiune absolut regulamentară. În cazul în care cei care au adresat întrebări, acceptă răspunsuri scrise, este un lucru care este la latitudinea dânșilor. Dacă nu acceptă aceste răspunsuri scrise, este obligația membrilor Executivului de a veni aici să prezinte aceste răspunsuri.

Onorați colegi,

De la Ministerul Industriilor și Comerțului, este cineva?

Doamna deputat Hildegard Puwak. Întrebarea nr.158 a. Doriți să puneți întrebarea pe scurt, doamnă deputat?

Doriți numai răspunsul. Vă rog să poftiți la microfon, să dați răspunsul.

O să vă rog să vă prezentați și să dați răspunsul. Vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Mă numesc Buruiană Florin. Sunt secretar de stat la Ministerul Industriilor.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul secretar de stat Florin Buruiană. Vă rog.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Răspund întrebării care mi-a fost pusă, și anume, pentru a fi coerent, ar fi nevoie totuși să spunem despre ce este vorba.

Colegii din sală nu știu. Dumneavoastră știți și eu știu, dar colegii din sală nu știu despre ce este vorba. Mi se pare firesc să fie așa.

Întrebarea este următoarea:

"Începând cu trimestrul II al acestui an, urma să se modifice procedura de plată a consumului de energie electrică.

Pentru aceasta s-a impus o metodologie greoaie de urmărire și plată lunară de către abonat a acestuia, incluzând și un sistem de arondare a cetățenilor la centrele IDEB, care ar fi preluat în bună măsură, dacă nu în totalitate, sarcinile cititorului-încasator.

În acest scop, a fost distribuită cetățenilor fișa privind citirea contorului din locuință. Deși semnalele privind inoperabilitatea acestei metodologii au fost numeroase, regia din subordinea ministerului pe care-l coordonați a persistat în impunerea ei.

Dat fiind faptul că, potrivit afirmațiilor cititorilor-încasatori, această fișă nu se mai folosește, vă rugăm, domnule ministru, să explicați cu ce fonduri s-au realizat aceste documente, costul lor, cui se va imputa plata acestora, dat fiind inutilitatea acestei acțiuni".

Situația este cumva diferită, și anume fișa de citire a contorului de către consumatorul de energie electrică va conduce în realitate la reducerea cheltuielilor cu facturarea energiei electrice, deoarece salariații filialelor de rețele electrice se vor deplasa mai rar la abonat. Aceasta va conduce la micșorarea numărului de salariați care sunt utilizați în această problemă.

Abonatul are tot interesul ca fișa să fie completată cu indexul real, deoarece trimestrial salariații filialei RENEL vor citi contorul, efectuând regularizări. Deci, nu de două ori pe lună sau o dată pe lună, ci o dată pe trimestru.

Costurile pentru fișă au fost calculate și sunt mult mai mici decât cheltuielile ce se realizează prin citirile lunare de către salariații RENEL - salariile lor, cheltuielile de deplasare la domiciliul abonatului și celelalte cheltuieli.

În principiu, deci, se urmărește o reducere a prețului pe care abonatul ar urma să-l plătească pentru energia electrică consumată.

Sigur că, probabil, această operațiune va lua ceva timp până la aplicarea ei, dar intenția este bună și rezultatatele economice vor fi cu siguranță bune.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Hildegard Puwak. Replică scurtă, vă rog, regulamentar.

 
 

Doamna Carola Hildegard Puwak:

Domnule președinte,

Domnule secretar de stat,

Efectiv, nu am cuvinte pentru a spune că, practic, dumneavoastră nu mi-ați răspuns la întrebare.

Întrebarea mea a fost foarte clară: cât s-a cheltuit? Și-mi este greu să cred că atunci când ați dat în lucru o asemenea metodologie, nu ați făcut și calculele necesare pentru a multiplica acele fișe de citire a contorului, cel puțin pentru numărul gospodăriilor care există la ora actuală în România.

În al doilea rând, cât reprezintă aceste calcule de reducere este foarte relativ, atâta vreme cât dumneavoastră nu ne spuneți cât au reprezentat aceste cheltuieli și ce cheltuieli se fac acum.

Mă îndoiesc că prin această fișă ați obține cine știe ce economii sensibile în bugetul regiei care este în subordinea dumneavoastră.

În presă apar în fiecare zi relatări - nu există suficienți plătitori-încasatori. Și, totuși, în fiecare lună, în casele oamenilor, în anumite zone ale țării, vin acești plătitori-încasatori, pentru ca în alte zone, fără această fișă, oameni vârstnici să fie nevoiți să se ducă să-și plătească, citindu-și singuri contoarele, și vă rog să verificați situația din Caraș-Severin.

Deci, una: nu mi-ați răspuns la întrebare. Vă mulțumesc că totuși ați venit, pentru că această întrebare a fost adresată domnului ministru Tăriceanu pe data de 3 septembrie. Am sperat sincer întotdeauna că prezența dumneavoastră la conducerea Ministerului Industriilor s-ar putea să aducă puțină rigoare în acest ultim an de când ați preluat conducerea ministerului, dar cred că răspunsul dumneavoastră de astăzi, dacă nu mă face încă să mă înșel, cel puțin îmi dă de gândit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți și acestei chestiuni.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Aveți dreptate că nu s-a făcut un calcul al cheltuielilor făcute cu sistemul și al avantajelor care ies în urma aplicării sistemului. Voi reveni cu precizările solicitate de dumneavoastră.

Dreptatea este de partea noastră însă, dar ea trebuie demonstrată, nu afirmată. Aveți dreptate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Tot Ministerului Industriilor și Comerțului s-a adresat cu o întrebare domnul deputat Ionel Marineci. Sunteți în sală? Da. Vreți s-o repuneți, sau așteptați direct răspunsul?

 
 

Domnul Ionel Marineci (din sală):

Răspunsul.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Răspunsul, da? Bun. Vă rog, domnule secretar de stat Florin Buruiană, să răspundeți.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Vă rog să mă scuzați dacă afirm din nou că, după părerea mea, ar trebui pusă întrebarea totuși, pentru ca toți cei din sală să înțeleagă la ce se răspunde.

Dat fiind faptul că nu s-a agreat această propunere, voi da răspunsul direct.

Așa cum este cunoscut, în România sezonul rece este considerat intervalul de la 1 septembrie până la 1 aprilie, cu un punct de control semnificativ la 15 octombrie, când se verifică situația stocurilor energetice la intrarea în iarnă.

Ministerul Industriilor și Comerțului, sprijinit de celelalte ministere care au caracter economic, a început pregătirea iernii în pragul în care ne aflăm încă din martie-aprilie 1997.

A fost elaborat programul energetic pentru perioada 1 aprilie '97-31 martie '98. Acest program cuprinde măsurile și acțiunile a căror aplicare conduce la o bună pregătire a sectorului energetic pentru sezonul rece. Realizarea acestor măsuri a fost urmărită îndeaproape și, în consecință, rezultatele, realizările acestor stocuri sunt bune.

Pentru edificarea dumneavoastră, am să vă spun cum stăm de fapt.

La lignit, stocul este cu 8% mai mare decât cel programat, adică sunt peste 8 milioane 500 de mii de tone de lignit; la huilă energetică, 725 de mii de tone, ceea ce reprezintă cu 9% mai mult decât în perioada respectivă a anului precedent; la păcură, 847 de mii de tone, cu 40% mai mult decât în perioada respectivă a anului precedent; la combustibil lichid ușor, 100 de mii de tone, aproape dublu comparativ cu perioada respectivă a anului precedent; la gaze naturale, l miliard 188 de mii de metri cubi, cu 10% mai mult decât în perioada corespunzătoare a anului trecut; apă în lacurile hidrocentralelor la nivelul anului trecut și, în general, stocurile sunt foarte bune.

Singura situație declicată din cele enunțate se găsește la păcură pentru centralele termice de zonă și centrale termice de cvartal și la combustibil lichid ușor, în sensul că stocurile sunt mari, sunt mai mari decât anul trecut, sunt potrivite, dar nu se găsesc la consumator, ci se găsesc la producător.

Acesta este neajunsul. Neajunsul respectiv se datorează următoarei cauze: în foarte multe zone din țară, centralele de zonă și centralele de cvartal care depind de consiliile locale, nu au încasat de la cetățeni contravaloarea căldurii și a apei calde livrate. Acest lucru a făcut ca să nu existe posibilitatea de a-și constitui fondurile cu care să-și cumpere combustibilul pentru rezerva de iarnă.

Dat fiind faptul că datorită rău platnicilor ar suferi și cetățenii care plătesc în mod corespunzător apa caldă și energia termică, Guvernul a lut următoarea inițiativă și se află în prezent în curs de aprobare, probabil la prima ședință de Guvern va fi aprobată o hotărâre de Guvern care prevede o devansare a plății subvențiilor pentru ianuarie, februarie și martie, pentru energie termică, subvenții pentru populație, pentru devansarea în această perioadă, în așa fel încât cu aceste fonduri să se constituie exact rezerva de combustibil necesară la centrale, urmând ca plata combustibilului consumat să fie rezolvată de cetățeni pe parcursul iernii.

Această situație va rezolva și problema pe care o ridicați dumneavoastră, existând o repartiție potrivită. Este vorba de o subvenție pentru moment de 253 de miliarde de lei, subvenție sau alocare din buget care va permite constituirea acestor stocuri și respectiv ea va fi repartizată în mod corespunzător către toate consiliile locale, iar consiliile locale o vor repartiza regiilor din subordine. Această situație se va petrece în toate județele țării, inclusiv în județul dumneavoastră.

Ceea ce se poate face, dumneavoastră încheiați intervenția sau întrebarea dumneavoastră, interpelarea dumneavoastră cu întrebarea: ce se poate face?

Se poate face următorul lucru: întâi trebuie insistat ca cetățenii care consumă căldură și energie să-și plătească căldura și energia, în așa fel încât regiile locale să aibă bani pentru treaba asta, iar pe de altă parte, imediat ce aceste fonduri vor fi alocate de către Guvern fiecărui consiliu în parte, să se grăbească repartiția lor în teritoriu, pentru fiecare dintre centralele în nevoie. Atât.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doriți o scurtă intervenție, domnule deputat Marineci? Vă rog.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Domnule ministru, vă mulțumesc că ați formulat acest răspuns dar, dacă aș fi la fel de tăios ca doamna Puwak, v-aș răspunde că tot la modul general a fost formulat răspunsul dumneavoastră. Problema mea era clară: orașul Alexandria, capitala județului Teleorman, riscă să înghețe de frig. Și dumneavoastră ați atins acest punct, recunoscând că la păcură se stă foarte prost din acest punct de vedere. Deci, aceasta era întrebarea mea. Știu că nu s-a încasat de la locuitorii orașului o mare sumă de bani, în jur de 2 miliarde de lei, care înseamnă consumul pe ultima perioadă.

Și eu întrebam, dumneavoastră mi-ați spus că este în lucru o hotărâre de Guvern, dar se pare că este foarte târziu. Ne-a ajutat natura să nu înghețăm până la ora asta, dar dacă hotărârea de Guvern va veni peste două săptămâni sau trei săptămâni, până apar probabil și normele de aplicare, până se întreprind toate formalitățile, vor veni sărbătorile de iarnă și vor găsi orașul Alexandria tot fără păcură.

Dacă ar fi să fiu sincer și să fiu lipsit de suflet, eu sunt în opoziție și vă faceți un rău dumneavoastră, fiind la putere, în condițiile astea.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Florin Buruiană:

Îngrijorarea dumneavoastră este justificată, dar nu se va ajunge la această situație. Dificil ar fi dacă nu ar exista combustibil. Depozitele întreprinderilor care produc combustibil sunt pline. Deci, problema se pune numai de a-l deplasa de la cea mai apropiată întreprindere care produce combustibilul respectiv până la Alexandria. Distanța nu este foarte mare, așa că lucrurile se pot rezolva. Singura încurcătură este cea legată de fonduri și v-am explicat de fapt de unde a provenit această încurcătură.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Hildegard Puwak a pus o întrebare Ministerului Transporturilor. Doriți să repetați întrebarea de la microfon? Nu.

Îl rog pe domnul ministru Traian Băsescu să răspundă. Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea doamnei deputat, adresată Ministerului Transporturilor, referitoare la repartizarea Fondului special al drumurilor publice pe anul '97, pentru județul Timiș, vă precizez următoarele.

Fondul special al drumurilor publice pe anul 1997 reprezintă, conform bugetului rectificat, 1700 de miliarde de lei, ceea ce revine în medie pe un județ - 40,5 de miliarde de lei.

Județului Timiș i-a fost repartizată pe anul 1997, pentru rețeaua de drumuri publice ce se încadrează în prevederile Legii nr.118 - drumuri naționale, județene și comunale - suma de 101,05 miliarde, din care s-a alocat până la 30 octombrie suma de 83,7 miliarde de lei. Deci, dintr-un program de 101 miliarde, s-au virat, până la 30 octombrie, 83,7 miliarde, restul urmând a se vira în următoarele luni din acest an, conform programului.

Rezultă, deci, că județul Timiș, pe total drumuri publice, a avut o repartiție de 2,5 ori mai mare decât media pe țară ce revine unui județ.

În consecință, nu suntem de acord cu sesizarea Consiliului județean Timiș, care ia în calcul numai suma repartizată prin consiliul județean, și nu întreaga sumă de care beneficiază județul Timiș, așa cum s-a prezentat mai sus.

În anexă este prezentată structura de alocări pe lucrările efectuate.

Doamna deputat, eu o să vă dau și anexa. Poate o publicați și în presa locală, cu următoarea precizare: domnul președinte Coifan, de la Timiș, confundând faptul că nu mai este în campanie electorală și poate puțin deranjat de faptul că i-au trecut prin mână doar 11,5 miliarde din totalul de 101 miliarde, cât s-a alocat județului Timiș, a declanșat o adevărată campanie de presă.

Noi, ca minister, nu putem să nu avem în vedere un echilibru în utilizarea fondurilor. Dacă județul a avut alocări din fondul special al drumurilor de circa 90 de miliarde numai pentru dumurile naționale, care sunt într-un real program de modernizare, asta nu înseamnă că domnul președinte Coifan ar putea să spere că din Fondul special al drumurilor va primi tot atât, și trecând prin domnia sa repartizări din fondul special. Pentru că, din păcate, deși sunt un adept al ideii că "Banatu-i frunce", nu pot să consider că restul țării este altă parte a corpului.

Deci, și județul Timiș trebuie să se încadreze în niște limite pe care ni le putem permite, chiar dacă domnul președinte Coifan consideră că, dacă s-ar putea, toată suma din fondul special ar trebui să treacă prin penița domniei sale.

Repet, ca o concluzie, județul Timiș a avut pe total o alocare în program de 101 miliarde, din care, la ora aceasta, 83 de miliarde sunt deja virate, la 30 octombrie.

Faptul că domnia sa are o mare supărare că nu s-a repartizat mai mult consiliului județean pentru a-și putea face jocurile politice în comunele în care dânsul consideră că ar trebui să și le facă, nu-i vina Ministerului Transporturilor. Și, de fapt, este pur și simplu vina domniei sale că din bani publici încearcă să facă jocuri politice. Eu vă dau și răspunsul la interpelare și anexa.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamna deputat Hildegard Puwak. Vă rog.

 
 

Doamna Carola Hildegard Puwak:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

În primul rând vreau să vă mulțumesc pentru promptitudinea cu care mi-ați răspuns mie, așa cum faceți întotdeauna.

Dați-mi voie totuși să încep cu ceea ce dumneavoastră ați încheiat. Ați vorbit de jocuri politice în comune. Bănuiesc că v-ați referit la jocurile politice ale puterii pe care o reprezintați, pentru că domnul Coifan mi-a trimis această sesizare, la fel cum a făcut-o și cu deputații puterii.

Deci, am să mă transform în transmițătorul informațiilor pe care dumneavoastră le-ați rostit astăzi în Camera Deputaților și, ca deputat de Timiș în opoziție, vreau să vă spun că, în ciuda acestor sume mari pe care dumneavoastră ni le-ați citit, am putut constata că într-adevăr în județul Timiș drumurile comunale sunt într-o stare jalnică. Și ele sunt așa după un an de zile, când primarii și în general reprezentanții dumneavoastră au promis în campania electorală că unul din primele lucruri pe care le vor face vor fi drumurile.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Traian Băsescu:

Am o mică reacție la ceea ce ați spus dumneavoastră. Bineînțeles, doamnă, primarii au promis ce au promis, dar nu puteau recupera în 10 luni ce ați distrus dumneavoastră în 4 ani. (Rumoare)

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să trecem la următoarea întrebare, pusă de domnul deputat Barbu Pițigoi Ministerului de Interne.

Domnul deputat este aici. Răspunde domnul secretar de stat Emanoil Albu, de la Ministerul de Interne. Vă rog.

 
 

Domnul Emanoil Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea pusă de domnul deputat se referă la împrejurarea că la Ministerul de Interne, Clubul sportiv "Dinamo" își păstrează încă denumirea, întrebarea sunând în felul următor: "Conducerea Ministerului de Interne, cât timp va mai tolera să patroneze un astfel de simbol care este de sorginte sovietică?"

Problema necesită o lămurire. La Ministerul de Interne există Clubul de fotbal "Dinamo", care este persoană juridică de drept privat, înființat potrivit Legii nr.21 din 1924, iar schimbarea denumirii acestui club de fotbal nu se poate face decât cu respectarea procedurii judecătorești prevăzută de acest act normativ.

Revenind la denumirea Clubului sportiv "Dinamo", pentru că în cadrul Ministerului de Interne există și un Club sportiv "Dinamo", care are mai multe secții sportive, de la jocurile individuale până la jocurile colective, menționăm că denumirea acestui club a fost aprobată prin anexa la Decretul nr.79 din 1974, care nu a fost încă abrogat și, în consecință, schimbarea acestei denumiri nu se poate face decât printr-o lege care să modifice acest act normativ.

Problema ridicată de interpelarea, de întrebarea pusă de domnul deputat a făcut obiectul unei discuții în cadrul conducerii Ministerului de Interne, concluzia discuțiilor respective fiind aceea că conducerea Ministerului de Interne nu agreează ideea unei inițiative legislative, a unui proiect de lege pentru modificarea acestui act normativ la care m-am referit. Dar, dacă din partea dumneavoastră există o astfel de inițiativă, o propunere legislativă, acest lucru este posibil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Barbu Pițigoi.

 
 

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule ministru,

Interpelarea mea se încadrează într-o gândire mai amplă, aceea care a izvorât din revoluția care ne-a adus pe noi aici, ca să revenim la simbolurile și la valorile noastre naționale.

Așa după cum știți, această echipă de fotbal sau acest club sportiv a purtat o denumire frumoasă înainte de era comunistă. I se spunea "Unirea tricolor" și ea a fost titulara unor mari performanțe ale sportului nostru și a unor valori ale timpului pe care dictatura comunistă le-a șters fără să cârtească. Și v-aș aminti aici de celebrul sportiv Moina, care era campion european la 200 de metri plat și așa mai departe.

Iată că această denumire care a fost impusă prin tancurile sovietice, care au impus și alte lucruri în țara românească, nu mai există în multe dintre țările "surori", nu mai există nici măcar în fosta Uniune Sovietică. A dispărut "Dinamo" Moscova, a dispărut "Dinamo" Kiev și așa mai departe.

Este o menținere pe care o păstrează Ministerul de Interne, care mai păstrează și alte persoane în minister după vremea dictaturii, din nostalgicii care trăiesc încă în Ministerul de Interne și care sunt împotriva restituirii simbolurilor noastre naționale, așa după cum dumneavoastră puteți constata că mai există și Casa de Cultură a Studenților, care poartă numele lui Grigore Preoteasa și "Grivița Roșie" și așa mai departe.

Iată, deci, că Ministerul de Interne are posibilitatea să facă această inițiativă legislativă pentru că face parte din Guvern, și Guvernul face inițiative legislative, dar trebuie să existe în acest minister și voința de a reda poporului român tradiția lui și simbolurile cu care să se mândrească.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu a adresat o întrebare tot Ministerului de Interne.

Doriți să repuneți întrebarea de la microfon? Domnul deputat Vasile Vetișanu.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

N-am să pun întrebarea din nou decât am să-l rog pe domnul secretar de la Ministerul de Interne, dacă poate să-mi răspundă, ținând seama de unele precizări, adică având în vedere perioada de iarnă care vine, cred, fără a face imixtiuni în viața, în distracțiile generației tinere din România, cred că Ministerul de Interne, fără a abuza, ținând seama de faptul că în discotecile din România se petrec fenomene uneori alarmante, care merg..., pot apărea victime care ajung direct la spitale și la morgă, în același timp, faptul că este perturbată liniștea populației datorită programului acestor discoteci până în zori, dimineața la orele 4 și 5, cred că măcar în perioada de iarnă Ministerul de Interne ar putea interveni ca aceste programe ale discotecilor în țară să se desfășoare cel târziu până la ora 1, de la ora 9 sau 8 seara. (Rumoare)

....Dacă trăiați unde ați trăit înainte, sub regimul tovarășului, așa făcea tovarășul....

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Vetișanu, ați pus întrebarea, vă rog nu discutați cu sala. Ați pus o întrebare, așteptați răspunsul de la ministerul pe care l-ați chestionat.

Vă rog

 
 

Domnul Emanuel Albu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Întrebarea domnului deputat viza pe de o parte Ministerul Culturii și pe de altă parte Ministerul de Interne.

Referitor la partea care se referea la Ministerul de Interne, limitarea timpului activităților din discoteci între orele 20 și 24, acest lucru nu intră în atribuțiile Ministerului de Interne. Este adevărat că Ministerul de Interne are atribuții în legătură cu organizarea, controlarea și îndrumarea activității de asigurare și menținere a ordinii și liniștii publice.

În acest sens, Ministerul de Interne este preocupat pentru prevenirea și combaterea evenimentelor negative care se produc în incinta discotecilor care, de regulă, sunt organizate la sfârșitul săptămânii. Îndeplinind aceste atribuții, unitățile de poliție, potrivit Legii nr.26 din 1994, asigură prezența polițiștilor în zonele de organizare a discotecilor și realizează ori de câte ori este nevoie intervenția cu operativitate în cazul producerii unor acte de dezordine.

Este adevărat că s-au înregistrat multe reclamații ale cetățenilor referitoare la poluarea fonică, generată de instrumente muzicale și de aparatură de amplificare, și aceste reclamații au fost rezolvate de fiecare dată împreună cu reprezentanții Ministerului Mediului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 137 din 1995.

Fiind preocupați, la rândul nostru, de problemele ridicate de domnul deputat, în vederea întregirii cadrului juridic sancționator al faptelor prin care se tulbură liniștea locatarilor, Ministerul de Interne a elaborat proiectul Legii de modificare al Legii nr.61/1991 și, printre altele, s-a propus sancționarea celor care tulbură liniștea locatarilor prin producerea de zgomote folosind orice aparat sau instrument muzical în localurile publice situate în imobilele cu destinație de locuințe.

De asemenea, a fost introdusă și o propunere de sancționare a celor care permit accesul minorilor până la 16 ani în localurile în care se desfac băuturi alcoolice, în spațiile special amenajate, între orele 24 și 6 dimineața.

În ceea ce privește propunerea de limitare a programului discotecilor, Minsiterul de Interne nu are competențe în acest sens, însă va sprijini orice inițiativă legislativă, inclusiv propunerile legislative de genul interpelării pronunțate de domnul deputat, pentru care îi mulțumesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm. Domnul deputat Ionel Marineci a pus o întrebare Ministerului Educației Naționale.

Doriți să repetați întrebarea, domnule deputat? Nu.

Răspunde, din partea ministerului, domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea.

Vă rog.

 
 

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Stimați domni deputați,

Domnule președinte,

La întrebarea domnului deputat Ionel Marineci, vă comunicăm următoarele.

Potrivit Legii învățănântului nr. 84/1995, art.152, funcțiile didactice pe tipuri și forme de învățământ, precum și condițiile de ocupare a acestora, se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

Art.153 alin.1 prevede că norma didactică pentru învățământul preuniversitar se reglementează prin același act normativ.

Legea nr. 128/1997, privind statutul personalului didactic, prevede la art.42, activitatea personalului didactic de predare, iar la art.43 pct. f) se precizează, pentru personalul didactic din învățământul special și din casele de copii, la care s-a referit domnul deputat care ne-a pus întrebarea, norma didactică se stabileșste astfel: profesori și învățători la predare și profesori pentru activități specifice - 16 ore pe săptămână; iar pentru învățători-educatori, institutori-educatori, profesori-educatori și maistru -instructor, 20 de ore pe săptămână.

Coroborând prevederile art.44 alin.1 care precizează că norma didactică cuprinde ore prevăzute în planurile de învățământ cu prevederile art.42 pct.f) rezultă că învățătorul-educator, profesorul-educator, institutorul-educator nu sunt personal didactic de predare. Activitățile specifice care se desfășoară cu copii preșcolari și cu elevii din casele de copii, sub coordonarea acestor cadre didactice, pot fi restructurate și eșalonate astfel, încât copii să beneficieze în mai mare măsură de aportul acestora. Pentru respectarea normelor prevăzute de legislația în vigoare și, mai ales, pentru asigurarea educătirii și supravegherii acestor copii, Ministerul Educației Naționale inițiază în prezent un proiect de hotărâre de Guvern care să modifice prevederile Hotărârii de Guvern nr. 586/1990, completată cu Hotărârea de Guvern nr.283/1993, cu privire la efectivele care constituie grupe sau clase pentru activitatea de după amiază din zilele de sâmbătă și duminică precum și pentru cele din vacanță.

În acest sens, preconizăm ca normarea posturilor de profesori-educatori, învățători-educatori, institutori-educatori, maiștri-instructori, să se facă la efective mai mari de copii, datorită faptului că trebuie să se respecte și prevederile Legii nr.72/1997. Plata personalului didactic menționat respectă reglementările în vigoare. În baza prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr.26/1997, Ministerul Educației Naționale va încheia un protocol cu Departamentul pentru Protecția Drepturilor Copilului, care să reglementeze competențele rezultate din descentralizarea coordonării caselor de copii și a protecției celor aflați în aceste instituții. Demersurile pe care ministerul le va întreprinde, în continuare, pentru casele de copii, vor fi aduse la cunoștința Guvernului și a Parlamentului României.

Vă asigurăm de întreaga noastră considerație.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Marineci, vă rog. Sunteți mulțumit sau aveți ceva de întrebat?

Da, vă rog, poftiți la microfon.

 
 

Domnul Ionel Marineci:

Da, așa este, conform Ordonanței nr. 26 casele de copii vor trece în subordinea consiliilor locale.

Eu voiam, domnule ministru, să vă întreb ce se întâmplă până la 1 ianuarie 1998 cu norma educatorului, pentru că norma a fost de 30 de ore săptămânal, iar prin statutul personalului didactic norma este de 20 de ore. Ce se întâmplă cu acea diferență de 10 ore? Se plătesc ore suplimentare? Se mai încadrează un educator la astfel de restanțe de ore? Sau se preconizează mărirea normei de la 20 la 30 de ore, ceea ce înseamnă modificarea statutului. Ce se întâmplă, pentru că acești oameni au muncit de la 1 sept.1997, 30 de ore, iar statutul îi dă dreptul să fie plătit numai pentru 20 de ore. Aceasta era problema în esență. Eu vă mulțumesc pentru răspunsul amplu pe care l-ați prezentat, dar aici este important că toți colegii mei - pentru că eu provin din sistem, am lucrat 20 de ani alături de ei - adresează această întrebare: Cine îi plătește?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul secretar de stat Gorcea.

 
 

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Cred că în hotărârea de guvern pe care o pregătim va trebui să stipulăm și acest lucru, încât personalul de la casele de copii nu este personal didactic de predare, el nu poate avea aceleași norme ca și personalul didactic de predare și vom propune, nu știu dacă vom avea succes în această privință, vom propune totuși pentru dânșii norma de 30 de ore pe sâptămână, așa cum a fost și până acum.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Sunt 2 întrebări care au fost adresate de domnul deputat Petre Țurlea, una Ministerului Afacerilor Externe, la care a venit un răspuns scris, și a avut o intervenție la microfon la începutul acestei părți a ședinței noastre, e o chestiune procedurală și o a doua adresată Ministerului Culturii, la care ministerul a solicitat amânarea răspunsului, dânsul a acceptat această amânare.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate de către deputați Guvernului.

Cu aceasta încheiem această a doua parte a ședinței noastre și continuăm cu a treia parte, și anume, cea destinată formulării interpelărilor adresate Guvernului și vom începe cu doamna deputat Viorica Afrăsinei care va depune în scris interpelarea dânsei, direct. Vă rog să dați o copie și pentru stenogramă, ca să fie cuprinsă.

(Doamna Viorica Afrăsinei depune o interpelare adresată ministrului delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului general al Guvernului și Departamentului pentru administrația publică locală.

Obiectul interpelării: revenirea la interpelările adresate anterior, care conțin aceeași solicitare - prezența în județul Botoșani a unei comisii guvernamentale în vederea impunerii unor măsuri speciale pentru redresarea economico-socială a județului Botoșani.)

Continuăm cu domnul deputat Dumitru Bălăeț.

Vă rog pe fiecare să țineți cont că sunt 14 înscrieri la cuvânt și timpul se limitează până la ora 8, ca să poată fiecare să citească.

Vă rog să fiți cât se poate de operativi.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu am două interpelări, una adresată domnului ministru al culturii, domnului Caramitru, și una adresată domnului ministru al relației cu Parlamentul - Bogdan Niculescu Duvăz.

În prima interpelare - mă refer la obiectivul de construcție Biblioteca Națională, care se află sub oblăduirea Ministerului Culturii și aici vreau să aflu care este situația cu această investiție, cum s-au cheltuit sumele acordate an de an acestui obiectiv și, în special, cele 12 miliarde date prin buget în acest an.

Când considerați, domnule ministru, că va fi finalizat acest obiectiv de construcție, dacă se continuă risipa actuală? De ce nu se transferă răspunderea lui la beneficiarul de investiție care este Biblioteca Națională - singurul care ar putea să stabilească tot ce trebuie făcut acolo, pentru a putea intra într-o stare de normalitate și a se finaliza lucrarea.

Vă rugăm să dați un răspuns scris la cele solicitate, precum și unul oral la tribuna Camerei Deputaților. Termenul pe care îl solicit este 17 nov.1997.

Iar domnului ministru Bogdan Niculescu Duvăz, ministrul relației Guvern-Parlament, îi adresez o interpelare legată de ordonanțele de urgență, pe care vedem că Guvernul Ciorbea continuă să le folosească drept formă de legiferare și bombardează permanent țara cu ele, chiar și în această sesiune de toamnă, deși Constituția prevede că aceste ordonanțe de urgență pot fi date numai în cazuri excepționale. Având în vedere faptul că asemenea cazuri nu au existat, dar ordonanțele de urgență au curs gârlă și în această sesiune, ca ministru răspunzător cu relațiile înrăite dintre Guvern și Parlament, vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Care este numărul total al ordonanțelor de urgență date de Guvernul Ciorbea până în prezent?

2. Câte dintre acestea atacă domenii de legiferare organică?

3. Câte ordonanțe de urgență modifică legile realizate de Parlament în ultimii ani și cum se justifică acestea?

4. Dacă mania ordonanțelor de urgență continuă și în sesiunea de toamnă a acestui an parlamentar, când credeți că guvernul îi va pune capăt?

5. Cum apreciați situația, ce întreprindeți pentru remedierea ei?

Vă rugăm a ne da un răspuns scris la aceste probleme și unul oral la tribuna Camerei Deputaților.

Termen 17 noiembrie 1997.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin depune în scris și-l rog să depună în scris o interpelare și la stenogramă.

(Domnul Petre Naidin depune o interpelare adresată Guvernului României.

Obiectul interpelării: situația stocurilor de combustibili lichizi; sprijinul pe care-l poate acorda Executivul municipiului Călărași.)

Urmează domnul deputat Nicolae Ionescu. Apoi se pregătește domnul deputat Vasile Miclăuș.

Dacă mai sunt colegi care vor să depună în scris, să nu le mai citească de la microfon, vă rog să-mi spuneți, ca să anunț și să poată fi depuse.

Da, vă rog, domnule deputat Ionescu.

 
 

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează Guvernului, domnului Adrian Severin, ministrul de externe și domnului prim-ministru Victor Ciorbea.

Obiectul interpelării este următorul. În două interpelări adresate în ultimele 6 luni domnului Adrian Severin - ministrul de externe - semnalam că în Ucraina, unde trăiesc peste 1 500 000 de români se îngustează tot mai mult și mai vizibil accesul lor la limba strămoșească și că în acest context se pregătea o lege, prin care se preconiza ca învățământul în țara vecină să se desfășoare numai în "limba națională a Ucrainei". Spre surprinderea mea, răspunsul pe care l-am primit în scris a fost în întregime superficial. Mi se dădea de înțeles că sunt cam exagerat în cele ce semnalam. Mi se mai recomanda să mai am puțină răbdare, pentru că în urma semnării Tratatului de bază cu Ucraina totul va fi bine. Răspunsul încerca să mă convingă cu dracul nu ar fi așa de negru, cum îl vedeam eu. Din nefericire, dracul avea să fie chiar și mai negru. O dovedesc evenimentele tot mai dramatice care se petrec în Ucraina, în legătură cu tratamentul adesea inuman la care sunt supuși conaționalii noștri. Recent, în presa românească de mare tiraj și de credibilitate, au apărut o serie de articole, cu un conținut de-a dreptul alarmant, privitor la dramele pe care le trăiesc românii din nordul Bucovinei.

În ciuda reglementărilor cuprinse în tratatul de bază, în virtutea cărora se spera că românii trăitori din acea parte a Ucrainei se vor bucura de largi drepturi și libertăți naționale, lucrurile stau în prezent exact invers. Un fapt de-a dreptul alarmant, care are darul să ne umple de mânie și de revoltă și pe noi și pe confrații noștri din Nordul Bucovinei, este acesta: pe străvechiul pământ românesc al Herței, al Cernăuțiului și în alte arii largi de locuire românească sunt interzise chiar și întrunirile și festivitățile de cinstire și de evocare a eroilor din trecut ai neamului nostru. Recent, oficialitățile ucrainene au anulat în unele localități, până și comemorarea a 500 de ani de la biruința românească de la Codrii Cosminului. Istorica bătălie de acum 5 veacuri este considerată de noii oficiali de la Kiev și de la Cernăuți ca o acțiune: " de cucerire a Bucovinei de către Ștefan cel Mare". Ba, și mai mult, ei și-au permis neobrăzarea și nesăbuința de a-l declara pe Ștefan Voievod, nici mai mult nici mai puțin, decât "agresor, care a ucis, a prădat și a luat prizonieri mii de ucraineni".

În fața unor astfel de realități care afectează un întreg popor român, ce ați mai avea de zis, domnule ministru de externe? Ce ne-ați mai îndemna să facem? Să stăm liniștiți, să mai avem "puțintică răbdare", vorba lui Caragiale? Să stăm în continuare cu mâinile în sân și să asistăm pasivi cum confrații noștri bucovineni suferă tot felul de privațiuni și sunt supuși la un proces diabolic de deznaționalizare? Așa ceva nu se mai poate admite.

De aceea, ne permitem să-i întrebăm, în primul rând pe domnul Adrian Severin, dar și pe domnii Emil Constantinescu, Victor Ciorbea și pe șefii de partide din echipa guvernamnetală, ce au de gând să facă de acum înainte, pentru a-i apăra pe conaționalii noștri din Ucraina de toate relele ce se abat asupra lor, de a le asigura păstrarea naționalității, în ultimă instanță de a-i apăra de la pieire.

Îl rog pe domnul ministru de externe să alăture răspunsurile trimise mie anterior și să le comenteze în contextul actual cu răspunsuri concrete.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Miclăuș și se pregătește domnul deputat Mihai Vitcu.

 
 

Domnul Vasile Miclăuș:

Domnilor,

Voi adresa o interpelare domnului ministru al învățământului Virgil Petrescu și o întrebare pentru Secretariatul de Stat pentru Culte.

Obiectul interpelării pentru domnul Virgil Petrescu.

Având în vedere sesizările făcute de către populația românească din județele Covasna și Harghita, precum și constatările unor deputați din diverse partide parlamentare făcute la fața locului, solicit Ministerului Educației Naționale să prezinte în detaliu acțiunile concrete întreprinse de la nivelul ministerului pentru înființarea de clase, secții și școli cu predare în limba română, sprijin financiar direct pentru conservarea învățământului în limba română în cele două județe, predarea istoriei românilor și geografiei patriei și asigurarea manualelor. Pe ce bază legală permite predarea istoriei maghiarilor după manuale tipărite în Ungaria sau după alte broșuri?

Întrebare adresată Secretariatului de Stat pentru Culte.

Având în vedere faptul că s-a înființat Episcopia Ortodoxă Covasna și Harghita, care sunt măsurile concrete luate pentru sprijinirea materială și financiară a acestei episcopii, pentru buna ei funcționare, precum și pentru sprijinirea bisericilor ortodoxe din cele două județe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Vitcu și se pregătește domnul deputat Petre Bejinariu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule președinte,

Întrebarea se adresează domnului ministru Mircea Ciumara și anume, este vorba de problema rectificării bugetului de stat, prin Ordonanța de Guvern nr.14/1997, pentru județul Suceava, care prevede suma de 4,6 miliarde de lei, din care circa un miliard este destinat acoperirii golului de venituri creat ca urmare a anulării impozitului pe venitul agricol.

În condițiile în care bugetul inițial a acoperit doar jumătate din necesitățile de cheltuieli ale județului, semnalăm crearea unei situații deosebit de grave, cu implicații sociale imprevizibile, ce vizează hrana persoanelor spitalizate, aprovizionarea de iarnă, plata energiei termice pentru încălzit și apă caldă, a energiei electrice și a altor cheltuieli materiale, reparații curente și capitale. Situația cea mai gravă este asigurarea hranei în spitalele județului, unde suma alocată, prin rectificativ, reprezintă doar 7,8% din necesar.

O situație asemănătoare o au școlile din județ, care sunt în imposibilitatea de a-și desfășura cursurile la un nivel minim de confort intelectual. Prezentându-vă în anexă rețeaua sanitară și de învățământ din județul Suceava, vă întrebăm, domnule ministru, dacă într-o perspectivă apropiată aveți în vedere o intervenție salavatoare asupra gravelor probleme semnalate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Bejinariu și se pregătește domnul deputat Romulus Raicu.

 
 

Domnul Petre Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează Ministerului de Externe, domnului ministru Adrian Severin.

Duminică, 26 oct.1997, s-au împlinit 500 de ani de la marea bătălie a lui Ștefan cel Mare de la Codrii Cosminului. În locul înălțării monumentului Ștefan cel Mare și al organizării unor manifestări culturale pe măsura evenimentului, așa cum au cerut cu multă insistență românii nord-bucovineni, în mass-media ucraineană au fost lansate atacuri la istoria românilor, ajungându-se la jignirea memoriei celui mai mare și sfânt nume din istoria neamului românesc.

În ziua de 26 oct.1997 a avut loc slujba de sfințire a bisericii din Rușăuți, la care au venit mii de români, deși autoritățile n-au vrut așa ceva și unde în final s-a prezentat mesajul domnului Emil Constantinescu, președintele României.

La această slujbă de sfințire, autoritățile județului Suceava, cu care chipurile se construiește euroregiunea Prutului superior, n-au fost acceptate, în timp ce la Rușăuți a fost prezent consilierul prezidențial, alte oficialități, ambasadorul de la Kiev al României.

În faxul ajuns la vama din Siret pe care l-am consultat, se motiva acest refuz prin eventualele înrăutățiri ale relațiilor dintre Ucraina și Polonia. Și acum citesc interpelarea.

"Vă rugăm, domnule ministru Adrian Severin, să ne explicați, cum de numai autoritățile județului Suceava prezente la Rușăuți, pot înrăutăți relațiile ucraineano-polone, iar mesajul președintelui României și oficialitățile de la București nu au astfel de urmări. Să fie vreo nouă anexă la Tratatul româno-ucrainean, propusă la recenta întîlnire a miniștrilor de externe de la Kiev?"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu și se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru de finanțe Mircea Ciumara, iar obiectul interpelării se referă la situația critică în care se găsește în momentul de față Combinatul chimic Romag, unitate reprezentativă unicat în economia românească. Construirea combinatului s-a făcut prin investirea unor uriașe fonduri bănești, iar tehnologia instalată este de un înalt nivel. Deși amplasarea combinatului la Drobeta Turnu-Severin nu a fost dorită de locuitorii urbei noastre, Combinatul chimic este o realitate și o întreprindere care asigură un produs de extremă importanță pentru energetica nucleară românească, asigurând totodată și un mare număr de locuri de muncă pentru cetățenii orașului. O asemenea unitate nu trebuie nicicum să fie neglijată de actuala putere. În momentul de față, combinatul "Romag" Drobeta se află într-o situație extrem de dificilă din cauza prevederilor bugetare, total insuficiente pentru continuarea programului de fabricație a apei grele pe anul 1997 și în viitor. Astfel, din cele 132 de tone de apă grea, prevăzute a se realiza în 1997 au fost realizate, până la 30 sept.1997, 97 tone apă grea. Prin bugetul de venituri și cheltuieli pe 1997 în programul de investiții al Centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă a fost prevăzută suma de 65 miliarde lei cheltuieli de capital pentru plata apei grele, sumă total insuficientă.

Din cele 65 de miliarde prevăzute, "Romag" Drobeta a încasat doar 40 de miliarde lei până la 30 sept. curent, diferența de 25 miliarde fiind repartizată de Ministerul Industriei și Comerțului la alți agenți economici.

Având în vedere faptul că apa grea este inclusă în nomenclatorul produselor ce se păstrează la Administrația Națională a Rezervelor Materiale, vă solicităm, domnule ministru de finanțe, ca la o viitoare rectificare de buget, despre care se vorbește, sau și dacă nu va fi o astfel de rectificare, să se găsească resurse bugetare necesare pentru a fi asigurată suma de 75,4 miliarde lei pentru producerea cantității de peste 20 de tone apă grea pe 1997, care a mai rămas de produs.

Vă mărturisesc că oamenii sunt îngrijorați pentru situația în care se află combinatul, s-au făcut demersuri, din câte știu, și de parlamentarii partidelor aflați actualmente la putere, dar din nefericire încă nu s-au găsit resursele financiare necesare. Noi insistăm foarte mult pentru că este într-adevăr o situație alarmantă și ar fi păcat ca o asemenea unitate reprezentativă a industriei românești să dispară.

Cerem Guvernului României să ia o hotărâre politică în favoarea menținerii în stare de funcționare a Combinatului chimic al cărui produs finit, apa grea, face parte din categoria produselor cu importanță strategică pentru România. Aș dori să primesc răspuns la interpelare până pe 17 nov.1997.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Vetișanu și apoi se pregătește domnmul deputat Viorel Burlacu.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Interpelarea mea de astăzi se adresează procurorului general al României, domnului Sorin Moisescu, care a declarat recent că a cerut Curții Supreme de Justiție reabilitarea membrilor Guvernului Antonescu. Este foarte binevenită această inițiativă de întronare a unui spirit justițiar, față de cei condamnați în mod arbitrar de către regimul comunist. Vrem însă să aflăm dacă această reabilitare are în vedere mai întâi și reabilitarea deplină a lui Ion Antonescu o dată cu întregul său guvern. Odată cu aceasta, trebuie să aflăm dacă această reabilitare se oprește numai la miniștri, dintre care cei mai mulți nici nu sunt în viață, sau reabilitarea lor are în vedere recunoașterea și a drepturilor ce li se cuvin urmașilor lor.

În al treilea rând, consider că acuzatorii direcți ai lui Antonescu și a miniștrilor guvernului său trebuie cunoscuți public, fie că e vorba de procurorul Riciu sau de partizanii de stânga ai acestuia - un Iorgu Iordan - ambasador la Moscova în 1947 și alții care i-au condamnat prin declarațiile lor pe un filozof ca Ion Petrovici sau Mircea Vulcănescu.

Întreb, dacă s-a gândit domnul procuror general la toate aceste lucruri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu și se pregătește domnul deputat Traian Dobre.

 
 

Domnul Viorel Burlacu:

Am două interpelări în această seară.

Una se adresează domnului prim-ministru, de fapt este vorba de o hotărâre de guvern.

Pentru susținerea procesului de asigurare cu căldură a populației în perioadele reci, având în vedere lipsa de lichidități financiare pentru cumpărarea combustibilului lichid, necesar încălzirii, de către unitățile furnizoare, se impune ca și în anul 1997 să se aprobe o hotărâre de Guvern pentru asigurarea de credite cu dobândă subvenționată în acest scop. Situația este alarmantă, întrucât sezonul rece a sosit, populația stă în frig, datorită faptului că din lipsa banilor, unitățile furnizoare de căldură nu au putut cumpăra combustibil lichid sau păcură necesare încălzirii.

Situația mai este presantă și pentru faptul că logistica acordării unui asemenea credit impune o perioadă de aproximativ 30 de zile de la apariția hotărârii de guvern până la intrarea banilor în contul unităților de specialitate care furnizează căldură.

Aștept răspunsul dumneavoastră privind soluția acestei probleme.

A doua interpelare se adresează domnului ministru al justiției.

În numărul 6 din anul 1994 al publicației "Tribuna economică" a apărut un articol intitulat "Șmecherii fiscale". Această publicație fiind de specialitate economică, nu poate fi catalogată ca având opțiuni politice.

Autorul dezvăluia public viciul de fond al ordinului Ministerului de Finanțe nr. 91.071 din 10.01.1994, care avea ca scop ascunderea față de opinia publică a trei fonduri de natura asigurărilor sociale și a trei fonduri de natura impozitelor și taxelor. Cum? În vechiul plan de conturi contabile, constituirea acestor fonduri se făcea cu ajutorul a două conturi distincte, care, prin agregarea la scară națională, trebuiau să se regăsească în bugetele pe țară și pentru ele trebuiau explicații în rapoartele execuției bugetare. Or, ordinul menționat stabilea ca obligatorie constituirea să se facă prin contul creditor, care cont era denumit în intimitatea contabililor ca fiind "oala comună". Această "oală comună" rămâne la sediul fiecărei firme, neexistând posibilitatea totalizării la scară națională a fondurilor constituite și care, în realitate, reprezintă surse bugetare.

Au beneficiat de acest ordin, în primul rând, marii datornici către bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale și în al doilea rînd, cei care au utilizat aceste sume necuvenite.

Mai marii zilei în materie și de finanțe, supărați nevoie mare de dezvăluirea din articol l-au identificat pe autor și au trecut la represalii. I s-a întocmit dosar penal pe motive "cusute cu ață albă", care fiind prea albă, Poliția și Parchetul au clasat dosarul.

Convins că are dreptate, autorul reia tema și o publică în "Adevărul economic" nr. 52/1996, deci după instalarea noii puteri, în articolul intitulat "Lege pentru verificarea notei de plată". Dar se vede că nici noile autorități nu citesc publicații de specialitate și, deci, nu s-a sesizat nimeni.

Din discuțiile avute cu autorul articolelor, acesta apreciază că prezumtiva pagubă este de circa 50 de miliarde de lei la cursul mediu al anului 1993, deci, în prezent, la sute de miliarde.

Solicit să preluați sesizarea și să finalizați această problemă. Aștept răspunsul dumneavoastră.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Traian Dobre, se pregătește domnul deputat Gheorghe Marin.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Voi adresa o interpelare domnului ministru Dinu Gavrilescu, ministrul agriculturii și alimentației.

În luna decembrie 1996, în județele din nord-estul țării, și anume în Botoșani, Neamț, Iași și jumătatea de nord a județului Vaslui s-a instalat o masă de aer polar cu temperaturi de până la minus 33 grade Celsius, care a afectat atât producția de struguri a anului 1997, cât și plantațiile viticole cu soiuri nobile, pe o suprafață de peste 11.300 de hectare. Pagubele sunt evaluate la peste 44 de miliarde de lei.

Din analiza datelor statistice, ale stațiilor meteorologice a rezultat că asemenea fenomene se produc în luna decembrie, odată la 48 de ani, având caracter de accident climatic.

Au fost afectate podgorii de renume, ca cele de la Cotnari, Iași și Huși, au scăzut veniturile deținătorilor de plantații, printre care se află circa 20.000 de gospodării individuale.

Lipsa de resurse financiare ale acestora pune în pericol menținerea patrimoniului viticol în zone de mare tradiție, cu grave implicații economice, sociale și ecologice.

Pentru a se evita aceste pericole, începând din primăvară au fost depuse memorii ale producătorilor din zonă, semnate de direcțiile generale ale agriculturii din cele patru județe, la prefecturi, la Ministerul Agriculturii, au avut loc întâlniri cu parlamentarii din aceste județe, solicitându-se intervenția Guvernului pentru sprijinirea acțiunii de refacere a patrimoniului viticol.

Situația a fost analizată la fața locului de către conducerea Ministerului agriculturii, unele prefecturi au elaborat proiecte de Hotărâre de Guvern, pentru a se compensa pagubele din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, dar până în prezent nu s-a acordat nici un fel de sprijin.

Întrebarea este: când vor primi proprietarii de plantații viticole din zonă sprijinul solicitat Ministerului Agriculturii și Guvernului României?

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Marin, se pregătește domnul deputat Radu Mazăre.

 
 

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ulm Spineanu.

În primăvara acestui an am făcut o interpelare, care avea ca obiect Societatea Comercială "Grulen" S.A. din Câmpulung Muscel.

Arătam atunci că trecerea acestei societăți pe lista celor zece care urmau să fie lichidate și lichidarea acesteia urma să producă grave efecte economice și sociale și, de asemenea, pereclita existența unei investiții cu capital străin, în incinta acestei societăți.

În răspunsul primit din partea F.P.S.-ului se menționa că această societate a fost trecută pentru privatizare și se extima atunci că pe la sfârșitul lunii mai va fi încheiat procesul de privatizare.

Prin închiderea Societății "Grulen" a fost afectată - arătam în interpelare - și o investiție străină, investiție în valoare de 12 milioane de mărci germane, societatea numindu-se "Petching" S.A. Construirea în Câmpulung a noii Societăți "Petching" în cadrul Societății "Grulen" a fost determinată de ideea inițială de a utiliza materie primă de la această societate.

În prezent, Societatea "Petching" S.A. funcționează, produce granule "pet" pentru ambalaje care se folosesc în industria alimentară, dar achiziționează materia primă din import, din Malaezia.

Aș dori să știu, din partea domnului ministru Ulm Spineanu, dacă această societate mai are șanse reale de a-și relua activitatea, ea la ora actuală fiind închisă și cei 1.370 de angajați ai societății fiind trimiși acasă, deoarece, dacă această unitate nu-și reia activitatea în cel mai scurt timp, Societatea "Petching" S.A. va fi prima investiție mare, cu capital străin și tehnologie modernă din România, care va da faliment.

În final aș vrea să adresez domnului ministru o invitație, să vadă cele două societăți, să ia contact direct cu cele relatate de mine și cu situația reală existentă.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Mazăre, se pregătește domnul deputat Gheorghe Ana.

 
 

Domnul Radu Ștefan Mazăre:

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Victor Ciorbea.

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Foștii guvernanți au fost adepții unei privatizări graduale, care a decurs mult prea lent, motiv pentru care electoratul a votat schimbarea, acordând girul actualei puteri.

Ne așteptam ca transferul de proprietate să fie făcut cu respectarea legilor, la valoarea reală și mai ales ținând cont de interesul național.

Totodată, speram ca investițiile străine să fie realizate în societăți nerentabile și prin aporturi de capital să genereze o creștere economică.

Cu durere și revoltă constatăm, însă, că asistăm la vânzarea pe nimic, mai ales a societăților profitabile, în urma unor înțelegeri oculte, între interesele străine și cei pe mâna cărora a căzut averea statului.

Terminalul de minereu "Convex" S.A. Constanța deține monopolul operațiunilor de descărcare-încărcare a minereului pe coasta de sud-est a Europei, din Ucraina până în Italia. Posedă două macarale de 50 de tone din cele câteva existente în lume și dane specializate unde pot acosta mineraliere de până la 250.000 de tone.

Această investiție uriașă a fost realizată în singurul loc unde platforma marină a permis, și anume în Portul Constanța.

Regimul comunist a alocat fonduri de peste 60 de milioane de dolari, conștient fiind că din momentul intrării în funcțiune, această societate va deveni strategică.

Minereul necesar Combinatului "Sidex" Galați, celui de la Călărași și tuturor marilor consumatori din România, în proporție de 95 % este operat prin "Convex". Tot aici se situează cel mai mare depozit de minereu în aer liber din Europa.

Transportul pe Canalul Dunăre - Marea Neagră face ca și Ungaria, Slovacia, Iugoslavia, Austria, să fie dependente de activitatea "Convex"-ului.

Mai mult, s-au făcut deja demersurile necesare pentru ca statutul de zonă liberă să se extindă și asupra terminalului de minereu.

Dovadă a poziției de monopol pe care o deține stau și rezultatele financiare ale societății: 22 de miliarde de lei profit în prima jumătate a anului 1997.

Specialiștii spun că cel care deține controlul acestui punct strategic capătă implicit o putere economico-politică uriașă. În primul rând poate genera, în cel mult două luni blocarea industriei siderurgice și în lanț a întregii economii. În al doilea rând poate fixa prețul minereului datorită monopolului deținut.

Cum să înțelegem gestul domnului Sorin Dimitriu, care la un preț derizoriu, 4,8 milioane dolari, a oferit controlul Societății "Convex" grupului de firme "Bali", reprezentat în România de generalul Stănculescu? Proprietarii Grupului "Bali" sunt etnici iranieni de diverse cetățenii.

Iată cum interese geo-politice, care au determinat chiar și conflicte armate, au reușit să pătrundă într-un punct vital al României, cu complicitatea domnului Dimitriu. Oare președintele Constantinescu are cunoștință despre această mârșavă aservire?

Dar dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați acorda girul unei asemenea ticăloșii sau nu ați realiza dimensiunea și consecințele ei?

Încă trăiesc cu speranța că deasupra tuturor intereselor, fie politice, economice sau personale așezați interesul națiunii române.

Cu respect vă rog ca de la această tribună să-mi explicați mie și cetățenilor acestei țări, dacă veți anula vânzarea sau vă veți face părtași la această trădare națională.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ana Gheorghe, se pregătește domnul deputat Neculai Popa.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni,

Vă rog să-mi îngăduiți să prezint succint interpelarea adresată Guvernului României.

Interpelarea care face obiectul reținerii dumneavoastră acum, aici, se referă la politica Guvernului României în domeniul mineritului, în mod deosebit al zonelor monoindustriale și perspectiva acestora, sub raportul unor alternative economice capabile să absoarbă forța de muncă deja disponibilizată și să creeze, astfel, echilibre economice și sociale în comunitățile respective.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neculai Popa. Da, vă rog.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pe scurt am să prezint interpelarea adresată ministrului educației naționale, domnul ministru Virgil Petrescu.

Având în vedere schimbările care s-au efectuat la nivelul Inspectoratului Școlar General Alba și, bineînțeles, numirile de director și în același timp detașările, vă întreb, domnule ministru, de ce s-a încălcat Legea învățământului, nefiind o comisie a colectivelor didactice pentru numirea noilor directori? De ce s-a încălcat drepturile acestora de a propune oameni care să se bucure de aprecieri pozitive, datorită valorii lor profesionale și morale? Pe ce criterii se fac numirile și eliberările din funcție a inspectorilor școlari de specialitate? Cum vă explicați faptul că județul Alba este singurul județ în care epurarea inspectorilor școlari s-a făcut în totalitate, fără cel mai mic efort de respectare a legilor?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu acestă ultimă interpelare citită, declar închisă ședința noastră de astăzi. Ne revedem mâine dimineață.

Ședința s-a încheiat la ora 19,55.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 7 december 2019, 2:06
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro