Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 17, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 17-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 17, 1997

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru pentru perioada 17-21 noiembrie 1997.

Ședința a început la ora 16.17.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tiberiu Csaba Kovacs și Miron Tudor Mitrea, secretari.

 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi, 17 noiembrie 1997, a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 342 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 266, sunt absenți 76, din care 23 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulament este întrunit.

Ordinea de zi și programul de lucru pentru această săptămână au fost aprobate în ședința din ziua de joi, 13 noiembrie.

Biroul permanent, în ședința de astăzi a făcut unele modificări asupra proiectului ordinii de zi, introducând rapoartele comisiilor de mediere de la pozițiile 2 și 3 pentru ședința de astăzi. Totodată, Biroul permanent al Camerei Deputaților vă propune ca proiectul de lege de la pct.4 din ziua de luni să treacă la pct.2 din ziua de marți, iar pct.7 din ziua de luni să treacă la pct.4 din aceeași zi. Dacă la aceste propuneri ale Biroului permanent există vreo intervenție din sală? Nu există.

Atunci, supun votului dumneavoastră propunerea ca proiectul de lege de la pct.4 din ziua de luni să treacă la pct.2 din ziua de marți.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

De asemenea, supun votului dumneavoastră ca propunerea de la pct.7 din ziua de luni să treacă la pct.4 din aceeași zi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rugăm să păstrați liniștea în sală! Și dacă la ordinea de zi mai sunt alte propuneri? Aveți cuvântul domnule deputat.

 
 

Domnul Ioan Vida Simiti:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Vă propun pentru ziua de marți în programul nostru rocada punctului 3 cu pct.5, respectiv proiectul de Lege privind mărcile și indicațiile geografice să treacă în locul punctului 5, proiectul Legii datoriei publice a României. Motivez acest lucru prin faptul că OSIM-ul, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, a cărui prezență este neapărat necesară la discuția proiectului de la pct.3, fiind o lege tehnică, dar în același timp OSIM-ul organizează, împreună cu Departamentul comerțului din SUA și Oficiul proprietății industriale din Republica Moldova o conferință a cărei deschidere oficială este marți, la care participă și conducerea OSIM-ului împreună cu miniștrii din guvern. Consider că este oportună modificarea aceasta locală. Revin, pct.3 cu pct.5.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Într-adevăr, stimați colegi, trebuie să manifestăm înțelegere față de această situație și să aprobăm această propunere de modificare a ordinii de zi.

Supun votului dumneavoastră propunerea ca pct.5 din ziua de marți să treacă în locul punctului 3, iar pct.3 în locul de la pct.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Mai sunt alte propuneri la ordinea de zi? Poftiți. Domnul deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Cu respect, vă rog pe dumneavoastră și Camera Deputaților să acceptați ca pct.11 referitor la măsurile legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/91 să fie trecut pe poziția 5, în așa fel să fie dezbătut astăzi, întrucât de vreo lună de zile noi tot ne învârtim în jurul acestui proiect de ordonanță de urgență și cred că este nevoie ca să-l adoptăm astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Deci, domnule deputat, pct.12 de luni sau de marți?

 
 

Domnul Marian Ianculescu (din bancă):

Pct.11 de luni, de astăzi, pe poz.5 de astăzi.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nr.11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/97 să treacă pe pct.5.

 
 

Domnul Marian Ianculescu (din bancă):

Pe locul 4 nu are loc, deja l-am votat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Dacă sunteți de acord cu această propunere, vă rog să vă manifestați prin vot.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, această propunere a fost acceptată.

Supun votului dumneavoastră acum ordinea de zi cu modificările votate de dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

 
Evocarea personalității academicianului Alexandru Bârlădeanu.

Doamna deputat Afrăsinei, poftiți!

 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Fiecare dintre dumneavoastră, desigur, ați luat la cunoștință de trecerea în neființă a marelui academician român Alexandru Bârlădeanu, vicepreședinte al Academei Române, remarcabil economist, participant activ la procesul de reînnoire a României, membru al Biroului executiv CPUN și președinte al Comisiei pentru reconstrucție și dezvoltare a CPUN în perioada 1990-92, primul președinte al Senatului României după Revoluția din decembrie 1989. Desigur, cuvintele ar fi de prisos după atâtea alte cuvinte remarcabile și rememorabile scrise și rostite.

De aceea, Grupul parlamentar PDSR vă roagă, domnilor colegi, să păstrăm un moment de reculegere. Vă mulțumesc. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

 
Informare cu privire la proiectele de lege și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.49/1997 privind înființarea Societății Naționale a Petrolului, PETROM S.A. București, adoptat de Senat în ședința din 11 noiembrie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare. Pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități. În conformitate cu prevederile art.102, alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență; propunerea legislativă privind responsabilitatea ministerială, inițiată de un număr de 7 parlamentari PDSR înlocuiește forma difuzată anterior. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior și recunoașterea diplomelor, inițiată de domnul deputat Florian Udrea. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport, pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Modificare componență Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport - Vasile Berci.

Doamnelor și domnilor,

Vă prezint în continuare cererea domnului deputat Vasile Berci, care a fost validat recent de Comisia pentru validare în calitatea de deputat, completând locul de pe lista Convenției Democrate, lăsat liber ca urmare a numirii domnului Tudor Dunca ambasador la Bonn, pentru a face parte din Comisia pentru învățămînt, știință, tineret și sport. Biroul permanent al Camerei a verificat echilibrul în componența comisiilor, rămâne ca dumneavoastră să vă pronunțați prin vot asupra acestei solicitări.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.28/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.82/1992 privind rezervele materiale naționale.

Domnul secretar Mitrea.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O intervenție care nu știu cum să-i spun, de procedură sau cum altfel? are legătură cu mai multe lucruri referitor la proiectele de legi care ne vin nouă în discuții. Mă refer la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.55/97 pentru modificarea unei prevederi din Ordonanța de urgență nr.47/97. Am mai avut asemenea cazuri în mod repetat. Am și luat cuvântul în Biroul permanent, atrăgând atenția că suntem într-o situație absolut rizibilă, ca noi să primim de la Guvern proiecte de ordonanță de urgență care modifică ordonanță de urgență, câteodată chiar cu numere foarte apropiate, ca în acest caz.

Deci, la interval de 3-4 zile, Guvernul descoperă că o ordonanță de urgență, deci o lege pe care au dat-o, este neconformă cu realitatea. Și vreau, domnule președinte, să facem o întâmpinare Guvernului României pentru mai multă seriozitate, pentru îndepărtarea acestor bâlbe, care ne creează probleme deosebite în activitatea legislativă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Aceasta se poate rezolva la nivel de Birou permanent și o vom rezolva în ședința de miercuri.

Stimați colegi,

Urmează raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind rezervele de stat. Aveți materialul în față.

La pct.1, Comisia de mediere a accceptat, cu unanimitate de voturi, modificarea titlului legii în sensul de menținere a textului din Camera Deputaților.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, Comisia de mediere s-a pronunțat cu unanimitate de voturi, de asemenea pentru varianta Camerei Deputaților. O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului Camerei Deputaților, raportul integral al Comisiei de mediere cu privire la proiectul de Lege privind rezervele de stat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

La pct.1 se propune textul adoptat de Camera Deputaților, cu unanimitate de voturi din partea Comisiei de mediere. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.2, aceeași situație. Comisia de mediere propune textul Camerei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, comisia propune un text comun, un text nou. Dacă sunt intervenții din sală? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4 din raport se propune textul Camerei Deputaților. Obiecțiuni nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.5 de asemenea, cu unanimitate de voturi, se propune textul Camerei Deputaților.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, comisia propune textul Camerei. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.7, comisia propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.8, comisia, cu unanimitate, propune textul Camerei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.9 aceeași situație. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.10, idem. Comentarii din sală nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.11, comisia, cu unanimitate de voturi, propune un text comun. Obiecțiuni din sală nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aici fac sublinierea, textul comun a fost propus pentru alin.1 din art.14, pct.11, dar tot la pct.11 avem alin.2 al art.14, pentru care Comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.3, aceeași situație.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.4, alin.4 din acest articol se propune tot textul Camerei Deputaților.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră în întregime pct.11 care se referă la art.14, așa cum ați votat până acum.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.12 pentru art.18, alin.1, Comisia de mediere propune, cu unanimitate de voturi, textul Camerei. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.13, text comun propus cu unanimitate de voturi. Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.14, comisia propune textul Camerei Deputaților cu unanimitate de voturi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.15 se propune de asemenea, textul Camerei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct.16 comisia propune de asemenea, cu unanimitate de voturi, textul Camerei Deputaților. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Supun votului dumneavoastră raportul integral al Comisiei de mediere cu privire la proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Vă mulțumesc.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.52/1997 privind contractarea de către Ministerul Finanțelor a unui credit extern pentru achiziționarea de harware, software, elemente de comunicare și asistență tehnică pentru dezvoltarea sistemului de gestionare a finanțelor publice - procedură de urgență.

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.52 din 1997 privind contractarea de către Ministerul de Finanțe a unui credit extern pentru achiziționarea de hardware, software, elemente de comunicație și asistență tehnică pentru dezvoltarea sistemului de gestionare a finanțelor publice.

Potrivit art.102 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105, a art.106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege. Comisia pentru buget, finanțe și bănci, sesizată în fond, dacă este prezentă, și este prin domnul deputat Partal, este invitată să facă propunerea pentru timpii afectați dezbaterii. Aveți cuvântul domnule deputat.

 

Domnul Petre Partal:

Mulțumesc domnule președinte.

Comisia, după ce a dezbătut problema respectivă, propune 3 minute de articol și 30 de minute pe total.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Deci, 3 minute pe articol, 30 de minute pe total.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Potrivit prevederilor art.105 din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Este vorba de o lege ordinară. Deci, la dezbaterile generale nu se mai pot face intervenții și, ca atare, supun discuției dumneavoastră titlul ordonanței mai întâi, care va deveni lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Comentarii din sală? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3. Sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.52/1997 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind acordarea tichetelor de masă (Amânarea votului final.)

Urmează proiectul de Lege privind acordarea tichetelor de masă. Rog comisia sesizată în fond să ocupe locul de onoare și vă reamintesc că în ședința din ziua de 6 noiembrie 1997, la solicitatea inițiatorului, plenul Camerei Deputaților a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență. Conform prevederilor art.105 și 106 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul Comisia pentru muncă și protecție socială, sesizată în fond să facă propunerile. Domnul președinte Iliescu are cuvântul.

 

Domnul Valentin Iliescu:

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune pentru dezbaterea acestui proiect de lege 3 minute pentru fiecare articol, 45 de minute pentru dezbaterea globală a acestui proiect de lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Aveți raportul comisiei în față, aveți textul inițial înaintat de Guvern și începem cu titlul legii: Lege privind acordarea tichetelor de masă. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.1 din lege, comisia propune reformularea textului alin.2 al articolului după cum o aveți dumneavoastră în raport.

Dacă la alin.1 sunt comentarii? Da, poftiți domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

La acest alineat am făcut un amendament care mie mi se pare de esență a acestei legi, și anume; am considerat că în locul stabilirii unei simple posibilități, unei simple facultăți în ceea ce privește acordarea acestor tichete de masă, până la urmă, însăși rațiunea unei legi este aceea de a produce efecte.

Consider că dacă noi ne vom limita să stabilim încă în art.1 al acestei legi faptul că salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar pot primi, deci stabilind o simplă posibilitate, efectul legii nu va fi cel scontat și nici măcar, să zic așa, ceea ce a urmărit inițiatorul nu va fi realizat.

Deci, în opinia mea, acest articol trebuie să instituie o obligație, un drept al salariaților și am propus înlocuirea acestei posibilități, deci: "...pot primi o alocație" și textul să curgă, prin: "...primesc o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă suportate integral pe costuri de angajator", adică așa cum este textul în ansamblu.

Repet: este vorba ca o lege să-și producă efecte, rațiunea legii fiind aceea de a produce efecte și nu aceea de a stabili simple posibilități.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sintagma care a fost introdusă în alin.1 al art.1 "pot primi", creează, în fapt, numai o posibilitate pentru beneficiarii acestei legi, și nu institutuie un drept sau o obligație certă.

Ca atare, ar trebui ca acest alineat - așa cum a susținut și domnul deputat Sârbu - să fie reformulat, iar în felul acesta el să fie corelat și cu alineatul 2 și celelalte alineate care au fost însușite ca amendamente de către Comisie și, unde, peste tot, sintagma "pot primi" s-a înlocuit cu "primesc".

Vreau să vă spun că, în legătură cu acest alineat care este introdus acum în această lege, există un punct de vedere diferit și pe care nu îl înțeleg: actualul ministru al muncii și protecției sociale, profesorul Alexandru Athanasiu, care a promovat acest proiect de lege și care a fost însușit de către Guvern, în legislatura anterioară era președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială; cu acel prilej a fost analizată o propunere legislativă făcută de mai mulți deputați - văd că este semnată de domnul președinte Ion Diaconescu, Florian Ioan Angelo, Mircea Mihai Munteanu, Aurelian Paul Alecu, Vasile Lupu, Ioan Mureșan - și, cu acel prilej, avizul Comisiei al cărui președinte este actualul ministru al muncii și protecției sociale suna în felul următor: "Propunerea legislativă conține un viciu fundamental prin însăși formularea art.1, care reglementează doar o posibilitate - și dă în paranteză sintagma "pot aloca" - și nu un drept sau o obligație certă.

În consecință, prevederea cuprinsă în art.1 nu este de domeniul legii, ci eventual poate fi inclusă în Contractul colectiv de muncă, întrucât nici o dispoziție legală nu interzice acest lucru".

Deci, vedeți o stare de inconsecvență. Și pe mine mă surprinde că ministrul muncii, care este un distins jurist, un distins profesor, a abdicat de la un punct de vedere care a fost exprimat în legislatura anterioară, iar acum vine și creează această facultate, lăsând la latitudine: dacă se instituie sau nu se nu instituie aceste tichete pentru masă.

Ca atare, v-aș propune ca amendamentul care a fost făcut de domnul deputat Sârbu să fie însușit și corelat cu celelalte amendamente pe care Comisia le propune.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

 
 

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu cred că este vorba de o inconsecvență, ci exact invers: în sensul că, dacă a fost considerată în trecut o problemă de rezolvat între sindicate și manageri, prin caracterul de opționalitate pe care îl are acest proiect de lege, acest lucru se păstrează; în plus, vine cu cadrul legal de reglementare a unor acțiuni, deci, cu greutatea și puterea legii. De aceea, vreau să vă spun că amendamentul pe care l-a introdus domnul deputat Sârbu acum, și anume, și la alin.1 al art.1, nu numai la alin.2 al art.1, așa cum este trecut în raport, schimbă cu totul caracterul legii, din "opțional" în "obligatoriu". Or, acest lucru nu este permis să-l facem într-o economie de piață, în care un manager știe că își poate permite acest lucru: o cheltuială suplimentară de 10 mii de lei sau de 15 mii de lei - iată, cum a propus PDSR-ul în Comisie - pentru a fi acordate sub forma unui tichet de masă fiecărui salariat sau nu poate să își permită, pentru că nu vrea să-și mărească prețurile, pentru că vrea să rămână în zona competitivității. Deci iată că noi introducem în cadrul economiei de piață o obligație care s-ar putea să-i arunce pe mulți în afara concurenței sau, mai rău, să-i oblige să disponibilizeze personal, pentru că - așa cum spune legea - "în limita bugetului" se face acest lucru, deci trebuie să avem în vedere și viitorii șomeri pe care trebuie să-i luăm în considerare dacă noi prevedem obligația.

În acest sens, vă rog să păstrăm conținutul inițial al legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, doamna deputat.

Stimați colegi,

Vă reamintesc faptul că ați votat trei minute pentru fiecare articol și treizeci de minute pentru întregul proiect. Dacă la fiecare articol ne vom lungi pe asemenea discuții, nu terminăm în toată seara.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Se poate prelungi, nu-i nici o problemă...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna Paula Ivănescu, pentru o intervenție foarte scurtă.

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Susținând formularea prezentată în inițiativa guvernamentală, vreau să fac o precizare necesară, în calitate de membru al Comisie pentru muncă și protecție socială din vechea legislatură: domnul Alexandru Athanasiu, actualul ministru, a semnat acel raport de respingere a inițiativei legislative privind tichetele de masă gratuite, în calitate de președinte. El, acolo, a exprimat poziția comisiei, care era majoritară PDSR, PRM, PUNR, conform algoritmului trecut. Deci, aceea este poziția majorității de până în noiembrie 1996.

Stimați colegi, vă rog să votați inițiativa Guvernului, deoarece este cea mai potrivită și cea mai bine formulată din punct de vedere al tehnicii legislative și al voinței actualei majorități.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Adică estetică...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul președinte, din parte Guvernului avem solicitată o intervenție, domnul secretar de stat Bara, și dumneavoastră, din partea comisiei, veți răspunde la urmă.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Președintele Comisiei fomulează ultima concluzie și trecem la vot.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Observ din raportul comisiei că acest amendament a fost respins în comisie - pe de o parte; pe de altă parte, noi am agreat intervenții în toate celelalte articole, transformând frazele opționale în obligatorii, tocmai datorită faptului că în art.1 alin.1 vorbim de posibilitatea acelor întreprinderi care, fără să greveze pe costurile de producție, pot asigura acest sistem de asigurare a hranei calde și a hranei pentru angajații lor.

În mod evident, impunerea pe toată economia a obligației de a opera în această manieră, este o manieră inacceptabilă pentru o parte din agenții economici.

Mai degrabă ne gândim ca în momentul în care un angajator se înscrie în sistem, adică încheie un contract cu un emitent de tichete, în acest moment să se analizeze capacitatea întreprinderii de a acoperi aceste cheltuieli.

Deci, vă sugerăm, vă propunem menținerea art.1 alin.1, așa cum este inclusiv în textul pe care Comisia îl aduce în fața dumneavoastră.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumim.

Domnul președinte Iliescu.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș vrea să vă spun că am convingerea fermă că aproape toți membrii Comsiei și-ar fi însușit punctul de vedere formulat aici de colegul nostru domnul Sârbu sau de domnul Gaspar, dar nu cred că este posibil: pe de o parte, pentru că această lege și-a propus să creeze cadrul legislativ prin care să asigure un sistem de protecție pentru angajați prin introducerea acestei alocații individuale de hrană, prin tichetele de masă - lucru care nu este nou, nu este făcut acum de noi, nu este o idee originală - ea funcționează de mai bine de 50 de ani în Anglia, de vreo 30 de ani în Franța, în Germania din 1990, chiar în multe țări foste socialiste. Și aș vrea să spun că dincolo de dorința noastră de a stabili obligația tuturor agenților economici de a da aceste tichete de masă, nicăieri, în nici o legislație, un asemenea lucru nu este posibil. Acest lucru a cântărit foarte mult, dar evident, dacă o asemenea propunere formulată de colegul Sârbu va întruni votul majorității, sigur, o putem noi institui.

Revenind la ce spunea aici doamna deputat Ivănescu, vreau să vă spun că și înainte și acum, grupul PUNR, și în legislatura trecută și în aceasta, va susține această lege.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Gaspar, foarte pe scurt, vă rog frumos.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să întreg Guvernul: măsura de protecție care se instituie prin această lege este pentru salariați sau pentru agenții economici? Pentru că, dacă măsura se referă la agenții economici, atunci textul este greșit redactat și ar trebui redactat în felul următor: "Societățile comerciale, regiile autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul celorlalte persoane nejuridice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot acorda o alocație individuală salariaților". Dar în momentul în care subiectul este "salariații", trebuie ca în această situație să se creeze un drept cert pentru salariați. Dacă vreți să protejați agenții economici, reformulați textul, și atunci, sigur că ei vor putea acorda aceste tichete de masă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, 30 de secunde solicită autorul amendamentului.

 
 

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

O simplă precizare în legătură cu cele spuse de domnul președinte Iliescu: este adevărat că în majoritatea țărilor în care există acest sistem nu există obligativitate, însă în nici una din aceste țări nu există lege. De fapt, aceasta este problema: în momentul în care încerci să promovezi un anumit sistem printr-o lege, legea este făcută pentru a produce efecte, nu pentru a crea posibilități.

Facultatea, disponibilitatea agenților economici - și în alte țări - de a oferi aceste tichete de masă se face, așa cum spunea și alt coleg, pe bază de "gentleman agreement", pe baza acordurilor din contractele colective de muncă, nefiind nevoie de apariția unei legi. O lege, așa cum este promovată - și noi am susținut legea pe fond - are rațiunea de a produce efecte, și nu de a crea simple posibilități.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor,

Cu această argumentare, deși ați reținut amendamentul făcut la alin.2 din art.1, alin.1 rămâne ca în textul inițiatorului.

Ca să facem distincția între cele două alineate, le supun la vot separat.

Deci Comisia a propus reformularea textului alin.1 al art.1 cu textul din raport. Avem amendamentul domnului deputat Sârbu pentru alin.1. De acord, da? Și îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru?

Este vorba despre amendamentul domnului Sârbu. Numărați voturile.

52 de voturi pentru. Insuficient.

Supun votului dumneavoastră, acum, textul inițiatorului, pentru alin.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Deci, voturi împotrivă? (Animozitate în partea stângă a sălii)

Dacă se invocă cvorumul de un lider de grup, numărăm și voturile pentru.

Dar majoritatea a fost clară.

43 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Deci cu majoritate de voturi pentru, 43 împotrivă și o abținere, textul a fost adoptat.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu este nevoie de o intervenție a unui lider de grup ca să se numere voturile pentru, contra și abținerile, conform regulamentului nostru. Deci, nu este nevoie de o intervenție pentru cvorum; câte voturi au fost pentru raportul prezentat de comisie - câte au fost? 100? 30? 60?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Mi s-a părut evidentă majoritatea, dar numărăm dacă mai doriți... mai numărăm încă o dată.

Cine este pentru textul inițiatorului?

Deci, în partea stângă a sălii, vă rog să manifestați voturile pentru clar.

107 voturi pentru.

Împotrivă? 46 de voturi.

Abțineri?

Deci, o abținere, la domnul Boda.

Recapitulăm votul: 107 voturi pentru, 46 împotrivă și o abținere.

Suntem în cvorumul de lucru.

Vă mulțumesc.

Trecem la alin.2 al art.1 modificat în raportul comisiei în urma amendamentului prezentat de domnul deputat Marian Sârbu.

Sunt comentarii din sală? Domnul Gheorghe Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Alineatul acesta, în fapt, definește suportabilitatea cheltuielilor privind aceste tichete gratuite de masă. Vă rog să observați că în sistemul informațional al România, prin hotărârea Guvernului, se instituie obligativitatea elaborării și supunerii spre aprobare a bugetelor de venituri și de cheltuieli numai pentru societăților comerciale și regiile autonome cu capital public; pentru societățile comerciale fără capital public, deci cu capital privat, nu există această obligativitate. În aceste condiții, vă rog să observați că acest alineat nu are prevederi concrete pentru ceilalți angajatori, adică societățile cu capital privat. Se dorește să se acorde tichete de masă numai pentru salariații din sectorul bugetar și din sectorul întreprinderilor cu capital public sau și salariaților din societățile cu capital privat? În această situație, înseamnă că trebuie modificat textul acestui alineat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai există alte comentarii din sală. Nu mai există.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Bara.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Onorată adunare,

Adineauri tocmai spuneam că indiferent de forma de proprietate a întreprinderii, agentului economic, raționalitatea proprietarului va impune angajarea acestui tip de beneficiu pentru angajații săi, dacă va găsi că această formă este benefică pentru angajați; dacă nu, indiferent dacă este o întreprindere privată sau publică, va opera alte beneficii în pachetul de beneficii oferit salariatului. De aceea, "se acordă în limita prevederilor" devine obligație pentru acea întreprindere care, în conformitate cu alin.1, s-a înscris în sistem.

Deci dumneavoastră precis ați reținut că avem aici patru roluri: 1) rolul emitentului - organizator al sistemului, 2) rolul angajatorului, care oferă angajaților săi acest beneficiu, dacă costurile sale îi permit, 3) salariații, cei care pot beneficia dacă angajatorul s-a înscris în sistem și, evident, 4) este vorba de operatorul rețelei de alimentație publică, cel care operează propriu-zis.

Deci art.1 alin.2 poate să rămână așa cum Comisia a conchis, și anume: "...Tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, bugetelor locale..."

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, este clar. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Domnul deputat Ana Gheorghe a pus o problemă și a cerut indirect lămuriri de la secretarul de stat; nu a făcut un amendament, pentru că suntem în procedură de urgență, pentru a fi în cunoștință la vot; dar nu putem extinde aceste discuții încălcând, trecând peste timpul afectat prin votul dumneavoastră.

Domnul deputat Șerban are o intervenție de procedură.

 
 

Domnul George M. Șerban:

Vă rog, domnule președinte, să reintrăm în procedura de urgență prevăzută de regulament, prin care nu se pot pune în dezbatere decât amendamentle respinse sau cele din raportul Comisiei, numai prin câte un reprezentant al fiecărui grup.

Vă rog, totodată, să nu contabilizați în dezbaterea acestui punct intervenția domnului deputat Ana, pentru că ea nu face parte din sistemul procedurii de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Face parte, pentru că, potrivit regulamentului, dacă depășim cele 30 de minute aprobate pentru dezbaterea proiectului, atunci vom trece fără să mai ținem cont de timpii afectați.

Stimați colegi, vă rog ocupați locurile în sală și nu părăsiți sala spre a ne determina la un apel nominal.

Domnule deputat Ana, vă rog să înțelegeți că este timpul votului.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Îmi îngăduiți, domnule președinte, să reiterez faptul că în regulamentul Camerei Deputaților există și procedura acestor intervenții, atunci când legea în discuție necesită intervenții de genul acesta. Eu, dacă doriți, n-am nimic împotrivă să se voteze textul pe care îl aveți în față, dar rog distinșii colegi să-l recitească, inclusiv pe dumneavoastră, domnule președinte, și să meditați la ceea ce înainte am spus. Textul arată clar: pot să dau tichete și să suport - de unde: în limita prevederilor făcute în bugetul de stat, în bugetele locale, respectiv în bugetele de venituri și cheltuieli ale cui? Cine este obligat să întocmească aceste instrumente de lucru? Numai societățile comerciale și regiile.

Vreți să-l puneți la vot în acest fel, puneți-l!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, procedural, trebuie să-l supun votului.

Și vă rog luați loc în bănci.

Deci supun votului dumneavoastră textul alin.2 din art.1, propus de Comisie, la inițiativa domnului deputat Marian Sârbu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Domnilor colegi, sunt 7 voturi împotrivă.

Abțineri?

Și o abținere.

Cu majoritate de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și o abținere, alin.2 a trecut.

Supun la vot textul integral din art.1.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi pentru, nici un vot împotrivă și o abținere, art.1 a fost votat.

Trecem la art.2, pct.2 din raport.

Art.2 alin.1.

Comisia propune reformularea alineatelor 1 și 2.

Deci, la alin.1: "Tichetele de masă se emit de unități specializate, denumite în continuare unități emitente".

Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alin.2, textul Comisiei.

Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Textul art.2 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Doamnelor și domnilor,

Art.3, poziția 3 din raport.

La alin.1, Comisia propune reformularea textului, după cum urmează, evident, în materialul pe care îl aveți în față. Autor de amendament domnul Dumitru Buzatu.

Comentarii din sală? Nu mai sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul inițiatorului. Comisia nu are obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3 integral.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4. Comisia nu are nici o obiecțiune.

Dacă sunt amendamente? Nu sunt formulate la comisie.

Îl supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5, punctul 4 din raport.

La alineatul 1 comisia nu are obiecțiuni.

Supun votului dumneavoastră alineatul 1.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La alineatul 2 comisia propune o reformulare inițiată de domnul deputat Marian Sârbu.

Alte comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5 integral.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6. Comisia nu are nici o obiecțiune. Din sală nu sunt obiecțiuni.

Cele 30 de minute, cum anunță domnul secretar de ședință Csaba au expirat și vom trece la ....

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

45.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

45, îmi cer iertare. Și mergem până la 45.

Deci, la articolul 6 obiecțiuni nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul 7 comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8. Comentarii nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 9. Nu sunt obiecțiuni.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 10. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 11. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 12. Nu sunt observații.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 13. Comentarii nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La articolul 14 comisia vine cu o reformulare. Obiecțiuni nu sunt.

Supun votului dumneavoastră textul comisiei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La punctul 6 din raport comisia propune introducerea unui articol nou, numerotat 15.

Dacă sunt obiecțiuni? Doamna Paula Ivănescu.

 
 

Doamna Paula Ivănescu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Acest articol nou, introdus în comisie, eu cred că ne îndepărtează de intențiile inițiatorului, care a solicitat procedură de urgență pentru această lege, deci înseamnă că este pregătit să pună în aplicare o astfel de lege, nu mai trebuie să amânăm intrarea în vigoare 6 luni după publicarea în Monitorul Oficial. Și, apoi, unei legi nu i se pot emite norme de aplicare decât după ce ea este în vigoare. Deci, aici este un nonsens și aș ruga și inițiatorul să-și spună părerea, dacă Comisia pentru muncă și protecție socială a gândit bine când a propus acest nou.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat, ați făcut amendamentul la comisie în termenul prevăzut?

 
 

Doamna Paula Ivănescu:

Eu susțin textul inițiatorului, care nu conține acest articol nou, 15.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Buzatu.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Eu aș dori să susțin amendamentul domnului deputat Kerekes, pentru că, deși nu sunt trecut acolo, am fost unul din coautorii acestui amendament. Acordarea acestor tichete de masă este o operațiune extrem de complexă, trebuie constituit un sistem. Atunci când a apărut pentru prima dată în Parlamentul României am făcut o vizită în Franța, la corporația care gestionează aceste chestiuni, la Corporația "Alcor" și m-am informat detaliat asupra sistemului de acordare a tichetelor de masă și am prezentat și comisiei amănunte în legătură cu această informare. Nu se poate pune în funcțiune un sistem, imediat ce o lege este adoptată. Este strict necesară o oarecare perioadă până când se elaborează normele de punere în aplicare, pentru a se stabili foarte bine elementele acestui sistem. De altminteri, și inițiatorul, în fața noastră, a adus mai multe planșe care să arate viabilitatea și funcționalitatea acestui sistem.

După părerea mea, comisia a avut o judecată sănătoasă și bună atunci când a introdus acest articol nou și aș ruga pe stimații colegi să susțină prezența în corpul legii a acestui amendament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Altă intervenție din sală? Domnul Kerekes, autorul amendamentului.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Împreună cu domnul Dumitru Buzatu am fost autorii acestui amendament și de ce îl susținem? Pentru că punerea în aplicare a legii nu poate fi făcută înainte de elaborarea normelor de aplicare. Or, Guvernul a propus un termen de 60 de zile pentru elaborarea normelor de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Deci, înainte de acest termen de 60 de zile, oricum, nu se poate aplica legea.

Pe de altă parte, am propus termenul de 6 luni pentru aplicarea legii, înainte de 6 luni să nu fie aplicată legea, pentru că trebuie creat sistemul, infrastructura necesară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală. De asemenea, chestorii sunt invitați să-și facă datoria, să invite deputații la vot!

Ca atare, ați ascultat argumentele pro și contra. Ar fi interesantă poziția Guvernului.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Acceptăm în întregime propunerea comisiei, iar referitor la urgența punerii în aplicare, pot să spun că patru luni de la adoptarea normelor metodologice cred că este o perioadă suficientă pentru a întreprinde toate măsurile organizatorice, pentru o implementare bună și aplicare bună a legii. În mod evident avem în vedere inclusiv protejarea pieții de unii operatori care ar putea să aplice legea incorect și cu aceasta să deterioreze intențiile inițiatorului.

Deci, susținem propunerea comisiei.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Guvernul susține propunerea comisiei.

Supun votului dumneavoastră textul articolului 15.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi pentru - și, iată, sunt corectat de domnul secretat - 3 voturi împotrivă și nici o abținere, a fost votat și textul articolului 15.

Stimați colegi,

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci și fiind vorba de o lege organică, propun să o votăm o dată cu celelalte proiecte mâine, la ora 10,00. Sunteți de acord, da? Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr.18/1991.

Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum am anunțat în repetate rânduri, Grupul parlamentar al Partidului Democrației Sociale din România nu este deloc de acord cu procedura absolut nedemocratică a Guvernului, de a emite un număr extraordinar de mare de ordonanțe de urgență.

Credem că această metodă care vrea să imprime o anumită linie spre o dictatură civilă, nu poate fi sprijinită de grupul nostru parlamentar și am hotărât - cum v-am anunțat - că nu vom mai participa la dezbaterea ordonanțelor de urgență emise de Guvern după data de 1 octombrie 1997.

Această ordonanță a fost emisă în 23 octombrie 1997, motiv pentru care noi ne vom retrage de la aceste dezbateri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

O clipă!

Ordinea de zi a fost modificată. Să verificăm exact situația! Mapa a fost aranjată necorespunzător! (Râsete în sală)

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Am aprobat modificarea ordonanței. Punctul 11 a devenit punctul 5, referitoare la finanțarea aplicării Legii nr. 18. Deci, suntem la Ordonanța nr. 57 acum.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Pe punctul 5 a trecut Ordonanța nr. 57. Da. Vă mulțumesc pentru intervenția la timp.

Vă rog luați loc în bănci, să continuăm discuțiile.

Discutăm proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

În ședința din ziua de 14 octombrie 1997, la solicitarea inițiatorului, plenul Camerei Deputaților a aprobat dezbaterea acestui proiect de lege în procedură de urgență.

Conform prevederilor articolelor 105 și 106 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, împreună cu Comisia pentru buget, finanțe și bănci au întocmit raportul în fond.

Sunt prezente aceste comisii, reprezentanții acestor comisii?

De la Comisia pentru buget, finanțe și bănci nimeni din birou? Domnule Partal, poftiți la tribună.

Din biroul Comisiei pentru agricultură...?

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ministrul agriculturii este în vacanță!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cristea era pe aici!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Este la coadă la ulei!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu cred că mai prezintă așa mare interes de piață uleiul!

Stimați colegi,

Cum raportul a fost întocmit de cele două comisii și mai important este aspectul financiar al chestiunii, din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci...iată, a venit și domnul vicepreședinte Elek Barna de la Comisia pentru agricultură, nerăbdător să răspundă la intervențiile dumneavoastră. Putem trece la dezbatere.

Domnule Gaspar, aveți cuvântul, procedural.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că atât în adresa de înaintare a raportului către Biroul permanent, cât și în raportul propriu-zis se vorbește de proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului. Vă rog să observați că această ordonanță a fost emisă în baza Legii de abilitare nr. 134 și, ca atare, nu ne găsim în fața unei ordonanțe de urgență.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Potrivit raportului, "în urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/1997...", a fost ordonanță de urgență, după raport. Să vedem conținutul textului.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule Barna, poftiți la tribună, poftiți în banca... (Discuții în sală)

Stimați colegi,

Iată, aici, este o neclaritate. În ordinea de zi nu apare "ordonanță de urgență". În raport, într-adevăr, se vorbește de ordonanță de urgență. Conținutul ordonanței, de asemenea, este o ordonanță simplă, nu de urgență.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

În raportul comisiei scrie "de urgență".

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Lucrurile s-au lămurit... (Discuții în sală)

Din partea comisiilor avem informația că a fost o greșeală de dactilografie... (Râsete și aplauze în sală) ...și funcționarul în culpă va fi sanționat. (Nemulțumire în sală)

Stimați colegi,

Haideți să lămurim lucrurile!

A fost solicitată din partea comisiei.... Mergeți la microfon și lămuriți! (Se adresează domnului deputat Elek Barna)

Deci, a fost o lege...

Domnul vicepreședinte Elek Barna vine cu ultimile noutăți.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Alarma este doar falsă, că nu este nici o tragedie cu această ordonanță. Ordonanța, într-adevăr, a fost depusă la Camera Deputaților ca o ordonanță în regim normal, în schimb, s-a cerut pentru discutarea acestei ordonanțe regim de urgență.

Deci, procedura de urgență. Procedura este de urgență, ordonanța este în regim normal!

Or, din această controversă putem să ieșim foarte ușor: dacă ne apucăm să lucrăm! Altminteri, putem să discutăm mult și bine. Dacă este de urgență sau mai puțin de urgență, problema este că trebuie să adoptăm această ordonanță.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În concluzie,... domnule Gavra, numai puțin!

 
 

Domnul Elek Barna:

În concluzie noi propunem 15 minute pentru discutarea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Procedură!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

A fost o ordonanță obișnuită, în baza unei legi de abilitare, ajunsă la Camera Deputaților. Comisiile ce au întocmit raportul în fond au cerut procedură de urgență, am înțeles că plenul Camerei Deputaților a aprobat această procedură de urgență, ordonanța urmează să fie dezbătută în procedură de urgență, greșeala a fost comisă la dactilografierea raportului comisiei, care a calificat-o "ordonanță de urgență".

Deci, cu aceste precizări, putem trece la dezbaterea acestei ordonanțe în procedură de urgență. Din partea comisiilor avem propunerea de 15 minute pentru întregul text și de 3 minute pentru fiecare articol.

Cine este pentru propunerea comisiei privind timpul? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Asupra titlului ordonanței: "Ordonanța Guvernului nr. 57/1997 privind măsuri pentru asigurarea finanțării acțiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991".

Domnul Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Vă mulțumesc că mi-ați acordat până la urmă cuvântul, pe chestiuni de procedură. Sigur că dilema în care am fost puși nu este soluționată. Probabil că domnul Cristea nu a consumat ulei la momentul respectiv, ci altceva, când a făcut acest raport. Domnul Barna, bineînțeles că a venit să dea o explicație și cu o nouă inovare sau inovație în Regulament. Deci, domnule președinte, dacă dumneavoastră răsfoiți Regulamentul - și vă rog să-l răsfoiți - asemenea chestiuni de urgență le cere doar un grup parlamentar și nu comisia de specialitate. Prima chestiune. Indiferent la ce dată, când și cum anume.

Doi. Vă pun, totuși, întrebarea, pentru că stenogramele Camerei Deputaților există și ele trebuiesc consultate, să ni se spună exact ziua, ora la care s-a cerut de către comisie o asemenea procedură, pentru că nu are voie să ceară comisia, ci numai grupul parlamentar, cum scrie în Regulament. Dumneavoastră știți chestiunea aceasta. Iar inovația domnului Elek, probabil că este de la domnul Barna. Probabil! Vă rog frumos, să nu inovăm regulamente ale Camerei Deputaților.

Deci, vine o ordonanță a Guvernului simplă, prin Legea de abilitare, că numai simple pot să vină, așa am abilitat, iar comisia cere urgență pentru ce? Probabil că ei au ceva urgențe la ulei, la zahăr, la vodcă, este altă problemă. Să vină cu ele în Parlamentul României, că avem și noi nevoie de ele, probabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu trebuie să precizez că nu am fost prezent în Camera Deputaților, motivat, când a fost aprobată această procedură de urgență, dar citesc articolul 102, alineatul 2 din Regulament: "Cererea Guvernului și propunerile Biroului permanent, ale grupurilor parlamentare sau ale comisiilor permanente pentru procedură de urgență se supun aprobării Camerei Deputaților...".

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu a fost chestiunea aceasta!

 
 

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Citiți tot!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

...în ziua în care au fost înregistrate sau dacă deputații nu se află în plen, în prima ședință ce urmează zilei de înregistrare a acestora". (Gălăgie în sală)

Domnul Partal are cuvântul.

 
 

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ordinea de zi pe care dumneavoastră ați primit-o și aprobat-o, se menționează deja dedesubt procedura de urgență în paranteză. Ea nu a fost cerută astăzi. La momentul respectiv, când în plen s-a depus lucrarea respectivă, a fost menționată procedura de urgență. Nu este vorba de ziua de astăzi, însă, vă rog frumos, în raport este această greșeală în care se menționează că Ordonanța nr. 57 este de urgență, ceea ce nu este adevărat - cum a sesizat domnul Gaspar. Deci, nu este ordonanță de urgență. Dar procedura la momentul respectiv, în mod normal, legal, a fost solicitată. De acord, domnule Gaspar? De acord. E-n regulă! Vă mulțumesc. S-a clarificat.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Eu vă întreb: contestați votul Camerei Deputaților asupra procedurii de urgență? (Gălăgie în sală)

În această situație, putem verifica stenograma! Membrii comisiei pot da o informație asupra datei când s-a dat votul pe procedură de urgență?

 
 

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Rog de la acest microfon al Parlamentului României pe domnul președinte Lupu să asigure condițiile optime pentru desfășurarea ședinței, pentru că asemenea intervenții din partea unor colegi din partea asta a sălii, (Arată spre partea stângă a sălii) nu-mi vine să pronunț nici un nume... Nu-mi vine să pronunț nici un nume, nu de alta, dar ca să nu mai pierdem timpul cu asemenea intervenții absolut ilogice, necorecte și neavenite, pentru că dumneavoastră, adică un coleg care, nu știu, este Gavra sau Ion sau sunt doi colegi de la P.U.N.R., unul Gavra și altul Ion, poftim, ca să zic și nume, contestă hotărârea plenului Camerei Deputaților.

Dacă dumnealui contestă hotărârea Camerei Deputaților - nu am unde să vă dau data și nici nu mă interesează data - dar, s-a votat în acest plen că se va proceda, se va lucra după această procedură.

Dacă domnul Gavra nu este de acord cu această procedură, nu are decât, dumnealui nu trebuie să participe la aceste lucrări, dar nouă să ne dea voie, și acestei Camere să-i dea voie, să lucrăm, pentru că se cere aprobarea ordonanței privind aplicarea Legii fondului funciar. Dacă domnul Gavra și onorații colegi din partea aceasta a sălii nu sunt de acord cu prelungirea termenului privind lucrările Legii fondului funciar, nu au decât! Este treaba domniilor lor, eu nu intervin.

Stimați colegi,

Stimate domnule președinte,

Eu vă rog foarte mult să continuăm lucrările Camerei Deputaților cu sau fără domnul deputat Gavra Ioan.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gavra.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

În replică, domnule vicepreședinte. Domnul Barna s-a străduit, dar din lingvistica domniei sale nu a putut lipsi numele și prenumele meu... s-a străduit că unul, altul, ăsta, asta.... Domnule deputat Elek Barna, folosiți corect limba oficială a statului, să sunteți în Parlamentul României, care se cheamă Camera Deputaților.

Deci, nu există formulă de "ăsta", "asta", "ăla" sau "aia"! La dumneavoastră o fi "aia", "ăla", la noi nu există decât "acesta", "aceasta", "acestea", depinde...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, această situație....

 
 

Domnul Ioan Gavra:

A doua chestiune.

Domnule președinte,

A doua chestiune: vă rugăm să asigurați desfășurarea firească, așa cum cerea domnul deputat Elek Barna lucrărilor și normală, în limba oficială și efectiv românească a statului. Că aici nu avem nevoie de paranteze, sincope, figuri de stil, epitete și alte chestiuni. Să meargă în altă parte cu ele! Există sectorul zootehnic la Comisia de agricultură și așa mai departe. Acolo se pot folosi orice chestiuni.

3) Obiectul este acesta: Comisia de agricultură, care este și zootehnie până la urmă.

Domnule președinte,

Indiferent ce o să îmi spuneți dumneavoastră sau ce o să ne spuneți dumneavoastră nouă, opoziției... Acum a venit și domnul Cristea, îi mulțumim, după 25 de minute nici nu este târziu că a apărut și domnia sa în sală, mai sunt 10 minute și încheiem lucrările, trecem la interpelări, tot pentru Guvernul României..., dorim clarificarea exactă a situației procedurale: când s-a adoptat, la solicitarea comisiei sau a altcuiva, această procedură de urgență în Camera Deputaților, pentru dezbaterea acestui raport. Pentru că informarea Camerei Deputaților este obligatorie, noi nu putem să lucrăm în ceață!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule Gavra, era vorba de dreptul la replică!

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Iar domnul Elek, dacă îl cheamă și Barna, eu îl felicit! Poate îl cheamă și altfel... Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Stimați colegi,

Iată, s-au lămurit lucrurile, am primit informații de la Secretariatul general al Camerei: trecem la dezbaterea ordonanței în procedură normală. (Aplauze și râsete în Grupul parlamentar PUNR.)

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Păcat de timpul irosit!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Programul nostru este până la ora 18,30, așa că avem timpul necesar.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Până la ora 20,00!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Până la 18,30, dezbatere pe proiecte de legi, după care urmează interpelări, răspunsuri la întrebări ș.a.m.d.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar vă cereți scuze pentru ceea ce ați spus mai înainte?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gavra, vă cer dumneavoastră să luați loc în bancă și să păstrați liniștea în sală!

Doamnelor și domnilor,

Întreb dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

La dezbaterile generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt? Cu cine avem onoarea? Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Daniel Grigore:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Daniel Grigore, director general în Ministerul Agriculturii.

Legea fondului funciar nr. 18, ale cărei prevederi privind finanțarea acțiunilor legate de aplicarea acesteia sunt în vigoare până la data de 31 decembrie 1997, conform Ordonanței de urgență nr. 5/1997...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Numai puțin, vă rog! Stimați colegi, nu părăsiți sala, că trecem imediat la vot!

Aveți cuvântul!

 
 

Domnul Daniel Grigore:

...prevede ca din totalul de 9,3 milioane de ha, ai căror proprietari sunt 4,75 milioane, să se intre în proprietate pentru un număr de 45 de milioane de parcele. Până la această dată, practic, până pe 4 noiembrie, dintr-un număr total, cum am spus, de peste 4,200 milioane de titluri de proprietate, s-au eliberat numai 3.200.819 de titluri de proprietate, deci, într-un procent de 70,5%. Cunoașteți greutățile în aplicarea acestei legi și faptul că, la ora actuală, prin Legea nr. 169, s-a votat punerea în aplicare a modificării acestei Legi nr. 18.

Prin prelungirea motivației de aplicare a Legii nr. 18/1991, se creează posibilitatea ca pentru un număr de peste 2.000 de specialiști care fac servicii pentru agricultură, în sensul de măsurători și de punere în posesie, să se creeze un fond în bugetul Ministerului Agriculturii de circa 38 de milioane de lei, care trebuie prevăzut în bugetul pe anul 1998. Pentru continuarea aplicării legii, este necesar acordul dumneavoastră în ceea ce privește continuarea acestei activități. De asemenea, la data de 4 noiembrie, din totalul de 9.332.000 ha care urmau să fie puse în posesie, s-au pus în posesie circa 7.346.961 ha, adică 78,7%.

Este necesară continuarea acestei activități, având în vedere toate cele expuse mai înainte și, ca atare, vă rugăm să supuneți atenției dumneavoastră discuția acestei ordonanțe.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, se înscrie cineva la cuvânt, după ce comisia își va spune părerea? Domnul președinte Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Trebuie să fac o precizare. Solicitarea venită la comisie pentru această dezbatere este solicitare pe procedură de urgență.

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Din partea cui?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Din partea Secretariatului general al Camerei Deputaților!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Cum să ceară secretariatul așa ceva?!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Cristea, las-o moartă, treci la subiect! (Aplauze îndelungate și râsete.) Am pierdut jumătate de oră cu chestiunea aceasta!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da, și o să mai pierdem trei sferturi de oră, aceasta, pentru disponibilitatea dumneavoastră, domnule președinte de ședință, de a da gir unor afirmații care nu au nici un fel de acoperire! Dacă vreți, sigur că pierdem! Dar aici există un document oficial: adresa remisă Comisiei pentru agricultură, pe care domnul Gavra nu a avut de unde să o vadă, că nici nu interesează, și în care se solicită această procedură de urgență pentru comisia noastră, împreună cu Comisia pentru buget-finanțe? Aceasta, ca să lămurim lucrurile, pentru că nu este corect să discutăm altfel!

Cei care ne-au sesizat au făcut, într-adevăr, o greșeală, pentru că în aceeași adresă se spune: "ordonanța de urgență", în loc să se spună: "ordonanță simplă". Iar în raportul comisiei s-a reluat această sesizare, la întocmirea raportului. Nu este vorba de nimic altceva!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, dumneavoastră ați dezbătut această ordonanță și cel puțin acest aspect trebuia sesizat atunci! Deci, vă rog să treceți la prezentarea acestui proiect de lege și să nu mai pierdem timpul!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Comisia a hotărât să supună spre dezbatere plenului ordonanța, în forma în care a fost emisă de Guvern și cu care a fost sesizată. De fapt, mă refer aici la ambele comisii, dacă, cumva, Comisia pentru buget finanțe nu a avut obiecțiuni la ea.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc și eu.

Din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să intervină? Domnul deputat Lăpușan, de la Grupul parlamentar PDSR.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Iată că, după ce începusem să-l laud pe ministrul agriculturii, dânsul iarăși nu și-a făcut un pic de timp să vină la discutarea acestui act normativ, care considerăm, și de această dată, că este cel puțin foarte important pentru a ne clarifica poziția.

Sigur că în momentul acesta - și observația aceasta este foarte importantă - ordonanța, fie că este de urgență, fie că nu este de foarte mare urgență, este în vigoare, își produce efectele, banii au plecat sau pot pleca, deci, cei din teritoriu nu se pune problema că așteaptă deznodământul discuțiilor noastre, care se pot prelungi mai mult sau mai puțin.

Ceea ce este de comentat, cred eu, și este nevoie de prezența ministrului agriculturii pentru acest lucru - și, domnule președinte, vă rog să luați notă că solicit expres ca ministrul agriculturii să fie prezent la discutarea acestui act normativ...

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Sau viitorul ministru, care este aici!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

... pentru că este nevoie de câteva clarificări, și anume:

După cum se știe, procentul de punere în posesie, din momentul preluării problemelor administrative și până acum, este de sub 10%. De asemenea, după cum se știe, Legea nr. 18 a suferit modificări mari de fond, ceea ce a făcut ca activitatea acestor comisii, în momentul de față, să fie cel puțin înghețată sau blocată, cum vreți dumneavoastră să alegem termenul.

Și atunci, se pune problema: de ce este nevoie în continuare de banii aceștia? Este posibil să ni se aducă argumente suficiente, logice și sunt convins că vom fi de acord cu validarea acestei ordonanțe. De aceea este nevoie să ni se spună care sunt noile atribuții ale comisiilor, pentru că sunt aproximativ 2.000 de specialiști din afara Ministerului Agriculturii, agreați și angrenați în acțiunea de aplicare a Legii fondului funciar, și acest număr se afirmă că este insuficient. Deci, iată că avem oameni, dar se pare că în momentul acesta nu există obiectul muncii, pentru că aplicarea Legii nr. 18, așa cum a fost ea inițial și pentru care trebuiau create aceste comisii, în momentul de față, s-a blocat. Ce fac aceste comisii?

Părerea mea este - și vă solicit și dumneavoastră, domnule președinte, să supuneți plenului - să votăm amânarea validării acestei ordonanțe până în momentul în care, poate mâine, poate în altă zi, ministrul agriculturii (acesta sau altul) va binevoi să ne spună tot ce este nevoie și sunt convins că noi vom înțelege și vom fi de acord cu validarea acestei ordonanțe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul președinte Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Am crezut că domnul Lăpușan, după practica de 7 ani din Ministerul Agriculturii și de 7 ani de la aplicarea legii, a învățat cu ce se ocupă aceste comisii! Dar, se pare că nu a învățat! Domnul Lăpușan a învățat să vină la acest microfon și să bruieze, pentru că altfel nu pot să spun, și lucruri care nu au nici o legătură, nici cu politica, nici cu altceva!

Aceste comisii au obligația, domnule deputat, să măsoare în continuare terenul, pentru că procedura de punere în posesie stabilită pe Legea nr. 18, cu onoare și cu complicații enorme, ați făcut-o dumneavoastră! Nu am făcut-o noi! Nu am inventat noi mizeria din Legea nr. 18, care este în funcțiune! Nu am inventat noi așa ceva! Dumneavoastră ați inventat-o, dumneavoastră nu ați înțeles să o modificați la vreme! Aceasta este toată problema!(Rumoare, vociferări, proteste.)

Din sală:

Lasă tonul mai mic! Rușine!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Comisiile, conform procedurilor din Legea nr. 18 și din normele de aplicare, trebuie să facă aceste măsurători în continuare, pentru fișe de punere în posesie și pentru toate celelalte, pe care le știți foarte bine, de altfel. Și nu trebuie, pentru aceasta, să vină aici doi sau cinci miniștri, ca să vă explice! Știți foarte bine despre ce este vorba, nu aveți nevoie de explicații suplimentare! Și, pentru așa ceva, legea trebuie votată!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Am informații de la Ministerul Agriculturii că domnul ministru, din motive de sănătate, nu poate fi prezent în această sală aici. Mai ales că ordinea de zi s-a modificat astăzi.

Din sală:

Să se plimbe a putut! A răcit prin America!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Lăpușan. Pe procedură?

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte, pentru un drept la replică.

Eu nu vreau să am, în continuare, discuții nu foarte funcționale cu președintele Comisiei pentru agricultură, eu îl susțin, vreau chiar să vă spun o particularitate, un mic secret de al meu: eu m-am înțeles în agricultură cu toți instructorii de partid, care erau băieți buni și de treabă la noi, în Ardeal, acolo... (Râsete.) Domnule președinte, însă, nu pot să trec cu vederea faptul că de câte ori se trece în zona mai fluidă și lunecoasă a uleiului să se pronunțe numele meu, să se arunce în zona noastră de activitate acțiuni care, efectiv, nu sunt deloc reale, nu sunt adevărate și nu au nici un dram de adevăr în ele!

Vreau să vă spun, domnule președinte, că punctul meu de vedere este perfect fundamentat: în momentul de față Legea nr. 18 este blocată, nu se mai fac nici un fel de măsurători, pentru că oamenii își fac cereri, sunt tensiuni în teritoriu dacă le va rămâne și terenul care le-a fost atribuit, cu titlu sau fără titlu, și în momentul acesta comisiile în discuție nu au nici un fel de obiect al muncii! Și, de aceea, credem că ministrul agriculturii trebuie să vină și să ne explice cum și în ce mod le integrează, ce atribuții de serviciu au acești oameni, iar noi vom fi de acord ca ei să fie plătiți, pentru o muncă utilă pe care o depun, în baza legii noi, vechi..., viitoare, trecute ș.a.m.d.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Din informațiile pe care le am, se lucrează la modificarea regulamentului de aplicare a Legii nr. 18 și în săptămâna ce urmează e posibil ca Guvernul să se pronunțe.

Domnul Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog ca în baza art. 199 din regulament să îl invitați pe domnul deputat Cristea să retracteze ceea ce a afirmat aici, despre mizeriile de legi adoptate de Parlament! Vreau să îi citesc art. 58 din Constituție, care spune clar: "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării"! (Aplauze ale opoziției.)

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, de la tribună se formulează opinii politice. Acum, opiniile acestea se formează și citind ziarele, și stând de vorbă cu oamenii, iar, dacă vreți, v-o spun și de la tribună: calificative de genul acesta pentru Legea fondului funciar au fost cu milioanele în țară, nu izolat.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Despre ulei ce s-a spus în țară?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Șteolea.

 
 

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Ultima dumneavoastră aserțiune eu cred că era cazul să o expuneți de la acest microfon!

Revenind la oile noastre și la Legea nr. 18, vreau să vă exprim o nedumerire: eu am înțeles că prioritatea numărul unu, inclusiv în ce înseamnă Contractul cu România și programul Guvernului o reprezintă Legea nr. 18, dar văd că din punct de vedere al Ministerului Agriculturii nu este așa. Eu mă așteptam, ca și alte dăți, și dacă ar fi să fac un scor, acesta ar fi destul de diferențiat, în sensul negativ, adică al prezențelor domnului ministru aici. La fel, nici astăzi nu este prezent. Dacă este cauză de boală, este altceva, dar putea un domn secretar de stat pe domeniu să vină. Am tot respectul față de domnii directori generali și directori de la Ministerul Agriculturii care sunt aici, dar acum este vorba și de un alt punct de vedere, acela pe care îl reprezintă politica în acest domeniu al aplicării Legii nr. 18, pe care Guvernul trebuie să transpună, spun eu, în conformitate cu angajamentele luate în programul de guvernare.

Și voiam să pun o întrebare, apropo de utilizarea unor fonduri: știu că s-au dat publicității niște rezultate, din noiembrie până la sfârșitul lunii iulie, procentul de titluri de proprietate eliberate era pe undeva subunitar, adică sub 1%! Deci, s-au cheltuit niște bani și încotro s-au dus ei? Este un semn de întrebare!

Al doilea este acela cu referire la faptul că, dacă se încep acțiunile de aplicare a acestei legi, a situației și balanței terenurilor în agricultură, care, de fapt, constituie obiectul legii de completare a Legii nr. 18, ce acțiuni se vor desfășura? Clar: cât se utilizează pentru aplicarea în continuare a Legii nr. 18/1991 și cât pentru legea nouă? Sunt niște aspecte!

Un alt lucru: într-adevăr, acești specialiști, normal, trebuie menținuți în activitate, trebuie să lucreze, dar ce vor lucra? În al doilea rând, cine se face vinovat de faptul că ei nu pot lucra, adică, nu pot ieși în câmp și, efectiv, măsura și întocmi procese verbale de punere în posesie, elibera titluri de proprietate? Nu este vina lor, este vina acelor comisii de la prefecturi, care nu lucrează, a acelor primari! De ce nu ni se spune aici cine se face vinovat de acest mic procent de realizare? Sunt banii statului aici!

Sunt aspecte care trebuiau clarificate de un demnitar de la Ministerul Agriculturii.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare se doresc intervenții?

 
 

Domnul Petre Partal:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Văd că discuțiile au alunecat într-o cu totul altă direcție, nu vorbim de Legea fondului funciar, nici de bunele sau relele ei lucruri, este vorba de Ordonanța nr. 57, al cărei titlu privește: "măsuri de asigurare a finanțării"! Această ordonanță a fost înaintată de către Guvern pentru că era necesar ca în proiectul de buget care se întocmește acum (sperăm că se întocmește acum...) pentru 1998 să existe baza legală pentru a fi introduse sumele de bani necesare continuării aplicării Legii fondului funciar. Nimic spectaculos în sine, este o lege tipică pentru Comisia de buget finanțe, deși a fost înmânată și Comisiei pentru agricultură. Mă rog, nu este treaba noastră...

Dar credem că lucrurile, deja, au alunecat în altă parte, e nevoie de această lege pentru a exista bază legală la fundamentarea bugetului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Iată ultima informație: cei trei secretari de stat sunt convocați la Comisia pentru agricultură a Senatului.

Din sală:

Toți trei? Unul putea să vină și la noi!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Lăpușan.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

O intervenție de fond. Eu cred că nu întâmplător a fost solicitată și Comisia pentru agricultură, pentru că banii aceștia trebuie să se ducă pentru ceva. Cu tot respectul pentru Comisia buget-finanțe, care avea nevoie de un act normativ ca bază legislativă pentru buget, iată, ordonanța respectivă reprezintă baza legislativă pentru a fi trecută în bugetul respectiv. Nu scrie nicăieri că o ordonanță trebuie să fie aprobată, validată de Parlament pentru a fi trecută în Legea bugetului! Ce se va întâmpla după aceea rămâne de văzut!

Vreau să vă spun că destinația acestor bani nu reprezintă altceva decât aplicarea Legii nr. 18. Or, această lege, domnule deputat, în momentul acesta este blocată! Deci, nu cred că mai putem discuta fără explicații suficiente și necesare în acest domeniu!

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu este blocată, s-a deblocat, domnule deputat...

Domnul deputat Marton.

 
 

Domnul Marton Arpad:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi place consecvența cu care luptă pentru anumite idei anumiți deputați, de exemplu, ca să avem în vedere cele scrise în Regulamentul Camerei Deputaților. Când se dovedește că ceva nu este în regulă cu ceea ce au spus dânșii, mai uită de ce este scris în Regulamentul Camerei Deputaților... De pildă, așa cum un coleg din sală a specificat, din partea fiecărui grup parlamentar intervine o singură persoană și o singură dată la dezbaterile generale, chiar dacă este o procedură normală.

Dar să revenim la această consecvență cu care...

Domnule ex-ministru, vă rog să fiți atent!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

Și dacă nu vreau?

 
 

Domnul Marton Arpad:

Dumneavoastră ați venit anual cu această solicitare de a prelungi intervalul de acordare a sumelor necesare, pe care noi, consecvenți și atunci, l-am votat, pentru că eram siguri că este nevoie să se dea acești bani. Este adevărat că, dacă, până în noiembrie 1996, ați fi terminat dumneavoastră toată această treabă, când aveați dumneavoastră prefecturile în mână, atunci, astăzi, nu mai discutam despre această problemă.

Iar referitor la legea de modificare a Legii nr. 18, vă rog să o citiți și să spuneți unde este specificată această blocare de aplicare a Legii nr. 18? Este doar o lege de modificare a Legii nr. 18!

Dacă doriți să primească în continuare țăranul român ceea ce i se cuvine și să fie plătiți cei care dau în proprietate, măsoară aceste terenuri, atunci, votați în consecință! Dacă nu doriți, votați împotrivă, nu e nici o problemă!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan (din sală):

Solicit drept la replică!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Nu este cazul dreptului la replică, nu ați fost jignit, ați venit deja la tribună! Vi s-a pronunțat numele, dar nu într-o chestiune care să vă jignească și să vă dea motiv să interveniți de cinci ori de la tribună! Poftiți, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Dreptul la replică nu este numai atunci când cineva este jignit, pentru că eu cred că nu o să își permită prea mulți să mă jignească pe mine, dar aceasta este altceva.

Domnule președinte,

Eu sunt de acord ca nu numai țăranul român să își primească drepturile în conformitate cu Legea nr. 18 sau Legea nr. 18 modificată, eu sunt de acord ca și țăranul ungur să își primească drepturile acestea!

Despre prefecturi și alte chestiuni o să discutăm probabil mâine, la moțiunea aceea cu Harghita și Covasna. Însă, trebuie să recunoaștem că lucrurile, de fapt, stau așa: Legea nr. 18 este blocată, Legii nr. 18 modificate nu i-au apărut încă normele metodologice de aplicare.

Domnule președinte,

În aceste condiții, noi nu cerem decât o amânare, poate, peste o jumătate de oră sau mâine, poate domnul ministru ia un eferalgan, că am văzut la televizor că face minuni eferalganul ăsta, sau eu știu ce alt medicament, și vine și ne spune despre ce este vorba, iar noi votăm. Cu atât mai mult cu cât această ordonanță este în vigoare, ea se aplică, banii au ajuns acolo. Deci, nu blocăm nimic, nu încurcăm pe nimeni! Nu avem dreptul la o mică explicație?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, într-adevăr, la solicitarea dumneavoastră, domnul ministru Gavrilescu ar trebui să fie prezent aici, v-am expus motivele pentru care nu poate fi prezent. Aplicarea legii nu este blocată și, cu atât mai mult, comisiile de aplicare a Legii fondului funciar au acum mai mult de lucru pentru a recupera cei 7 ani bolmojiți până acum.

Din sală:

Șase!

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Șase.

Vă rog, dacă este posibil, să trecem la dezbaterea legii. Dacă nu, n-avem decât a suspenda ședința.

Poftiți, domnule Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

O intervenție de procedură. Nu este prima oară când dumneavoastră faceți afirmații pe fond de la acel microfon. Vă rog să respectați regulamentul și celelalte afirmații, altele decât cele care se referă la bunul mers al ședinței, cum a fost cea cu cei șase-șapte ani, să le faceți de la acest microfon, cum le facem cu toții. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Domnul Mitrea m-a invitat la microfon și îmi face plăcere chiar să cobor. (Coboară la microfon)

Doamnelor și domnilor,

Nu este un secret pentru nimeni în țara aceasta că în ultimii 150 de ani de legislație a statului modern și contemporan român, o lege care să provoace atâtea încurcături ca Legea nr.18/1991 n-a existat. Acum, este adevărat, am intrat într-o încurcătură prin neatenția Comisiei pentru agricultură și nu o poate trece nimeni cu vederea. Am văzut Adresa Senatului. Senatul a cerut dezbaterea Ordonanței nr.57 privind aplicarea acestei legi. Deci n-a cerut dezbaterea unei ordonanțe de urgență și nici în Cameră nu s-a votat procedură de urgență pentru acest text.

Dar, mă rog, de la aceste chestiuni procedurale, pe care eu le-am recunoscut, nu trebuia să le recunosc, le-am constatat de la prezidiu, am ajuns la discuții cu totul deplasate de la fondul dezbaterii noastre.

Ca atare, dacă doriți să aprobăm această ordonanță, continuăm dezbaterile, dacă nu, trecem la un alt proiect de pe ordinea de zi. Dar cum banii în cea mai mare parte s-au cheltuit, confirmarea sau infirmarea de către Parlament - și în cazul infirmării consecințele vor fi altele - este constituțională, procedural impusă, eu cred că în timpul care ne-a mai rămas până la programul de interpelări și întrebări, putem dezbate aceste proiect de lege. Vă mulțumesc.

(Se întoarce la prezidiu)

Ca atare, avem un text format doar din trei articole și am putea epuiza dezbaterea în timpul care ne-a mai rămas.

Procedural? Poftiți, vă rog. Doamna deputat Afrăsinei. Aveți microfonul.

 
 

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte,

În temeiul articolului 128 alin.2, vă rugăm să verificați cvorumul.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, solicit secretarilor de ședință să numere deputații prezenți în sală. (Secretarii numără deputații din sală)

140 de deputați sunt prezenți în sală. Cvorumul de lucru este de 149. Rog liderii grupurilor parlamentare să invite deputații în sală și chestorii să încerce să-i identifice pe culoarele Parlamentului.

Deci cvorumul nu crește, scade, că mai pleacă din colegi.

Stimați colegi,

Mai sunt cinci minute până când schimbăm programul. Luăm o pauză de cinci minute și revenim pentru a discuta interpelări și întrebări. Vă mulțumesc. Se reia ședința cu dezbaterea proiectelor de lege mâine, după programul de intervenții.

- pauză -

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Reluăm lucrările cu expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului.

Există deputați în sală care doresc să adreseze întrebări Guvernului?

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Este o ordine. Nu este o ordine aici?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Păi, iată, după programul de lucru, urmează expunerea orală a întrebărilor adresate membrilor Guvernului.

 
Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de deputați.

Al doilea punct: prezentarea de răspunsuri la întrebările orale adresate membrilor Guvernului.

Dar cum secretarul de ședință a dispărut și nu a lăsat o listă, vă întreb pe dumneavoastră dacă există deputați care doresc să formuleze întrebări la adresa membrilor Guvernului.

 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Îmi dați voie?

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Conform regulamentului nostru, cursul este așa: se formulează întrebarea, se pune la acest microfon, răspunde reprezentantul ministerului respectiv, apoi trei minute cel care a pus întrebarea are voie să dea o replică. Acesta este cursul regulamentului nostru.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

De la Ministerul de Externe este prezent domnul Florian Murg, director la Direcția consulară.

Întrebarea formulată de domnul deputat Petre Țurlea: de ce nu s-a implicat Ministerul Afacerilor Externe în problema alcătuirii actelor ce trebuiau întocmite de cetățenii români pentru a beneficia de prevederile legii ungare privitoare la despăgubirile acordate celor care au avut de suferit de pe urma ocupației hortiste a Transilvaniei?

Obiectul întrebării a fost notificat în scris, a fost depus la secretarul de ședință și invit pe domnul director Florian Murg să răspundă.

 
 

Domnul Florian Murg:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Petre Țurlea am fost abilitat să prezint verbal următorul răspuns:

Legea ungară nr.29 din 1997, intitulată, "privind acordarea unor despăgubiri persoanelor care din motive politice și-au pierdut viața și libertatea în mod nedrept", este o lege internă, care nu a făcut obiectul unor consultări sau negocieri cu partea română.

În cursul lunii septembrie 1997, Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Budapesta, a solicitat autorităților ungare: prelungirea perioadei de întocmire și depunere a dosarelor de către cetățenii români cu cel puțin o jumătate de an, instituirea unor facilități procedurale în ce privește procurarea actelor din arhivele ungare, asigurarea traducerii sau tipăririi formularelor în limba română sau într-o limbă de circulație internațională, precum și alte facilități.

La demersurile Ministerului Afacerilor Externe, partea ungară a răspuns că nu este posibilă prelungirea termenului dincolo de 7 octombrie 1997, deoarece o asemenea măsură ar implica modificarea legii, procedură complexă și de lungă durată.

Partea ungară a acceptat ca, în cazul imposibilității procurării documentelor doveditoare până la data respectivă, să primească totuși cererile, cu condiția ca solicitanții să menționeze în chestionar că procurarea actelor doveditoare se va face ulterior.

Răspunsul primit din partea autorităților ungare a făcut obiectul comunicatului de presă al M.A.E. din 29 septembrie 1997 difuzat prin mass-media.

Cu prilejul convorbirilor oficiale pe care le-a avut în zilele de 8 și 9 octombrie 1997 cu ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, domnul Adrian Severin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, a solicitat ca guvernul Ungariei să analizeze posibilitatea prelungirii termenului de depunere a cererilor de către persoanele îndrituite să obțină despăgubiri, arătându-i că termenul fixat de partea ungară a fost foarte scurt, ceea ce a îngreunat completarea formularelor și obținerea actelor doveditoare necesare. Ministrul Laszlo Kovacs a reiterat că stabilirea unui nou termen ar fi deosebit de dificilă, fiind nevoie de adoptarea unei noi legi, dar a promis că va ridica această problemă în cadrul unei ședințe a guvernului ungar.

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost adresate direct numai câteva cereri pentru eliberarea de documente care să ateste că persoanele în cauză au avut de suferit în timpul regimului hortist. În fiecare caz în parte s-a comunicat răspuns la cererile primite.

La solicitarea filialei Cluj Napoca a Arhivelor Naționale în vederea obținerii de acte doveditoare în legătură cu aplicarea Legii ungare nr.29 din 1997, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, nedispunând în arhivă de asemenea date, nu poate furniza un răspuns documentat și că astfel de documente pot fi găsite în Arhivele Naționale, Arhivele Marelui Stat Major al Armatei, arhivele fostei poliții și ale siguranței statului. Menționăm că sursele cele mai documentate în această problemă se află, desigur, în arhivele ungare.

Acesta a fost răspunsul la întrebarea pusă. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Am trei minute.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați auzit cu toții răspunsul reprezentantului Ministerului de Externe. Problema o știți cu toții. Legea aceasta ungară din vara anului acesta este evident o recunoaștere a crimelor făcute în Transilvania de Nord.

Problema este următoarea: aplicarea legii în România a fost făcută de către ambasada unui alt stat, de către Ambasada Ungariei, cu ajutorul unui partid de la noi, adică al UDMR.

1. S-a încălcat suveranitatea României, deoarece pe teritoriul unui stat independent doar organismele acelui stat aplică legile.

2. Datorită neimplicării statului român, dar și a tergiversării acțiunii de către Ambasada Ungariei, nu au putut înainta cereri decât aproximativ 30 de mii de oameni, din care au fost recunoscute ca juste de către partea ungară numai 10 mii. Dar, în realitate, ar avea dreptul la asemenea despăgubiri un număr - deci 10 mii au fost acceptate - ar avea dreptul un număr de 368.833 de oameni din Transilvania de Nord. Din aceștia, este vorba de cei 991 de români asasinați, deci urmașii lor, cei 217.942 de români alungați din Transilvania de Nord, cei 150 de mii de evrei deportați în lagăre, din care 132 de mii au fost asasinați. Toți aceștia au dreptul la despăgubiri.

3. Statul român are obligația să ceară despăgubiri și pentru zecile de mii de români arestați și trimiși în batalioanele de muncă forțată, pentru zecile de biserici distruse sau avariate, biserici românești, și pentru toate averile românilor confiscate sub autoritatea maghiară.

4. Unii români din Transilvania au făcut cereri de ajutor pentru a se încadra în această lege unor organisme locale. Iată, unul dintre acești petenți mi-a trimis chiar astăzi o scrisoare. Se numește Popa V. Gheorghe din Luduș, care a cerut sprijinul pentru aplicarea acestei legi, a cerut sprijinul președintelui Consiliului Județean Harghita, iar acesta, domnul Kolumban Gabor, reprezentantul UDMR, prin Adresa nr.4552 din 1997 îi răspunde: "Nu există lege specială pentru stabilirea măsurilor reparatorii". Iată o minciună sfruntată din partea șefului unui organism local din România.

5. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe, pe care l-ați audiat domniile voastre adineauri, de care nu învinovățesc deloc pe reprezentantul ministerului, care l-a citit aici, spune așa, ați auzit și dumneavoastră: "Arhiva Ministerului Afacerilor Externe nu are în posesie documente prin care să se dovedească justețea cererilor românilor". Este o minciună! Iată, domnule reprezentant al acestui minister, cartea aceasta, intitulată: "Ip și Tresnea, atrocități maghiare și o acțiune diplomatică românească", pe care am publicat-o chiar anul trecut la Editura Enciclopedică, care cuprinde în proporție de 99%, sunt vreo 600 de pagini, documente extrase din arhiva dumneavoastră. Vă indic și fondul: Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fondul Transilvania 1920-1945. Sunt sute de dosare cu documente care puteau fi probe pentru despăgubirile maghiare.

Evident că în fața acestor lucruri, în fața incapacității ministrului român de externe de a apăra interesele românilor și în fața relei voințe, este imposibil să cred că dacă o singură întrebare la arhiva ministerului s-ar fi făcut, nu s-ar fi răspuns clar că există aceste documente, toate acestea duc la o singură concluzie: acela care ocupă portofoliul de ministru de externe în guvernul actual al României nu merită acest lucru și trebuie imediat demis. Nu să i se ceară demisia, ci să fie demis.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea întrebare.

Domnule deputat Țurlea, considerați că la cele două întrebări s-a abordat suficient subiectul sau formulăm și a doua întrebare?

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

S-a răspuns numai la o singură întrebare. Urmează celelalte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Urmează cealaltă întrebare.

Deci cum caracterizează Ministerul Afacerilor Externe amestecul ministrului maghiar Laszlo Kovacs și a prim-ministrului maghiar Gyula Horn în treburile interne ale României?

Răspunde domnul Alexandru Cornea? Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Cornea (director în Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt abilitat să aduc la cunoștința domniilor voastre, din partea conducerii Ministerului de Externe, următorul răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Țurlea, înregistrată la Camera Deputaților în data de 5 noiembrie 1997.

Ministerul Afacerilor Externe nu este în posesia unor date din care să rezulte amestecul în treburile interne ale României din partea primului-ministru și a ministrului afacerilor externe ai Republicii Ungare și nici cu privire la etichetarea unor forțe politice românești.

În perioada 8-9 octombrie 1997, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, a efectuat o vizită oficială în România, iar în zilele de 20 și 21 octombrie a.c., premierul ungar Gyula Horn a fost oaspetele primului-ministru Victor Ciorbea.

Convorbirile româno-ungare la nivelul primilor-miniștri, respectiv al miniștrilor de externe, s-au concentrat asupra unor aspecte de interes privind consolidarea încrederii, intensificarea colaborării și parteneriatului între țările noastre.

Cu prilejul convorbirilor, înalții interlocutori unguri s-au referit și la ceea ce au numit unele manifestări naționaliste antimaghiare în presa română și în retorica unor politicieni, condamnând în egală măsură manifestări similare care s-au petrecut în Ungaria.

La rândul său, partea română a solicitat ca partidul de guvernământ din Ungaria să vegheze ca în perioada care urmează problema Transilvaniei să nu constituie un subiect electoral sau un teren electoral de manifestare a partidelor politice ungare. Constatându-se că, din păcate, se înregistrează unele manifestări antiromânești în Ungaria și antimaghiare în România, care pot influența negativ noul climat de înțelegere, încredere și colaborare, s-a convenit ca factorii guvernamentali din cele două țări să ia atitudine pentru dezavuarea unor asemenea tendințe, fiecare în plan național.

Acesta a constituit răspunsul. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Țurlea. Două minute aveți.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Conform regulamentului, trei. Dar eu nu o să folosesc decât un singur minut.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule, iată, să vă citesc regulamentul: " Întrebarea orală este pusă sumar într-un interval de timp de cel mult un minut".

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Folosesc doar un minut.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

..."Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări și cu comentarii, fără a depăși două minute".

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Până acuma terminam, domnule președinte.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Ați auzit, doamnelor și domnilor și domnule președinte, răspunsul distinsului reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Din păcate, nu este domnul Severin. Realitatea este evident îndulcită, este normal, în expunerea dânsului.

Domnul Laszlo Kovacs, așa cum rezultă din relatările tuturor ziarelor din momentul respectiv, a declarat că a atras atenția în mod solemn omologului său român asupra manifestărilor naționaliste din România și a atras atenția să fie acestea stopate. Altfel spus a poruncit, a dat ordin domnului Severin să stopeze..., a bătut din picior în fața acestuia să stopeze așa-zisele activități naționaliste. Domnul Severin nu este însă o persoană particulară. Este ministrul unui stat independent. Domnul Adrian Severin nu vrea, deci, să apere demnitatea statului român, pentru că nu a răspuns așa cum trebuie reprezentantului guvernului maghiar la București. Deci domnul Adrian Severin nu se comportă ca un ministru al unui stat independent. De aceea, evident, cer încă o dată demiterea acestui ministru care ne face de râs peste tot. Nu știe să apere demnitatea statului român. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Ministerului de Externe se dorește o replică, tot pentru două minute, poate avea cuvântul.

Doriți o replică la această intervenție? Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Cornea:

Aș vrea să fac următoarele precizări:

Protecția cetățenilor români este o obligație constituțională și Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu misiunile diplomatice exercită această atribuție și această obligație constituțională.

În legătură cu datele menționate care ar exista la Ministerul de Externe sau făcându-se referire și la acea carte. Într-adevăr, la Ministerul de Externe există arhive, fonduri arhivistice pe perioada ocupației hortiste, date comunicate de misiuni, de prefecturi, de organe locale...

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Deci aveam dreptate.

 
 

Domnul Alexandru Cornea:

...dar care sunt date statistice, date generale, nu date primare, care să se refere la persoane. Sunt date de politică externă care sunt menționate și în acele cărți, dar datele primare care să stea la baza constituirii unui dosar de despăgubiri nu mi s-au comunicat de către direcție. Există o direcție de documente diplomatice, a documentelor diplomatice. Nu există și nu putea Ministerul de Externe să elibereze dovezi constatatoare privind aceste probleme.

Celelalte aprecieri ale domnului deputat Țurlea sunt, desigur, aprecieri personale, pe care nu le comentez.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea întrebare, adresastă tot de domnul deputat Petre Țurlea ministrului educației naționale. Întrebare astfel formulată: de ce a permis ministrul educației naționale ca în județele Covasna și Harghita să se studieze după manuale școlare editate în Ungaria?

Este prezent domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Răspunsul la interpelarea stimatului domn deputat Petre Țurlea este foarte simplu.

Ministerul Educației Naționale nu permite folosirea altor manuale școlare decât cele aprobate conform legii și nu numai că nu permite, ci o interzice cu severitate. În cazul în care s-ar încălca așa ceva, urmează sancțiunea, conform Statutului personalului didactic, care este lege de stat. Deci nu există nici o aprobare în acest sens.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Două minute pentru domnul Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ar fi bine dacă ar fi așa cum spune domnul secretar de stat.

Dânsul, deci Ministerul Educației Naționale are obligația să vegheze asupra a ceea ce se întâmplă în învățământul românesc și, din ceea ce spune dumnealui, se pare că ministerul nu știe de aceste întâmplări. În Harghita și Covasna circulă două feluri de manuale de istorie în acest moment: unu, manual de istorie a poporului maghiar, editat la Cluj Napoca și la Sf.Gheorghe, două broșuri apar treptat, și doi, manual de istorie a Ungariei, iată o fotocopie a acestui manual, editat chiar în Ungaria. Ziarele, chiar ziarele centrale, dacă le citea domnul ministru, putea să vadă că chiar ziarele centrale au menționat existența a tone de manuale școlare venite din Ungaria. Și iată ce spune ziarul Haromszek din Sf.Gheorghe, care menționează în fiecare săptămână procesul de editare a acestor manuale publicate chiar de către inspectorul de istorie din Covasna, sub egida Inspectoratului Școlar din Covasna: "Ministerul Educației Naționale a anuțat, pe 30.10.1997, că profesorii care predau istoria după manuale ungurești vor fi sancționați". Nu e bine! Nu profesorii trebuie sancționați, pentru că ei au executat doar un ordin. Este vorba de Inspectoratul Școlar din Covasna și Harghita.

De aceea, trebuie imediat, cred eu, ca o măsură de apărare a învățământului românesc, trebuie destituită atât inspectoarea generală Keresztely Irma din Sf.Gheorghe, cât și inspectorul de istorie de acolo. La fel să se facă și în Harghita. Aceste manuale circulă și sunt tone de manuale, dar cu aprobarea inspectoratelor școlare din acele localități. Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Exercitați dreptul la replică de două minute? Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Petru Mihai Gorcea:

În cazul în care domnul deputat Țurlea sau alți domni deputați dețin documente care probează încălcarea dispozițiilor Ministerului Educației Naționale în ceea ce privește interdicția oricărui alt manual, îi rugăm să ni le furnizeze și nouă, Ministerului Educației Naționale. Țin, însă, să atrag atenția că circulația unui număr de manuale, fie editate la Cluj-Napoca, în edituri particulare, fie editate în Ungaria, nu este de competența Ministerului Educației Naționale, atâta vreme cât ele nu sunt folosite drept obiecte de studiu la clasă. Persoanele particulare, ca atare, pot deține astfel de cărți; mă rog, în mod obișnuit ele trebuie, adică prezența lor în țară ține de altceva decât de unitățile școlare.

Problema este dacă în clasă sunt utilizate astfel de cărți, dacă răspunsurile elevilor sunt cotate după astfel de cărți. Dacă sunt, dacă este așa și avem documente în această privință, eu vă pot asigura pentru că ține de mine - eu răspund de învățământul preuniversitar - că vom lua măsurile cele mai drastice de sancționare a profesorilor respectivi. Deci, vă rugăm, în măsura în care aveți documente să ni le furnizați.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Tot o întrebare a domnului deputat Țurlea adresată Guvernului: "De ce a modificat ministrul Gyorgy Tokay rezultatul recensământului din 1992 ?"

Domnul ministru Gyorgy Tokay este prezent și are cuvântul.

 
 

Domnul Gyorgy Tokay:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intrebarea domnului deputat Petre Țurlea sună, după cum am primit eu, cam așa: "Cu ce drept mistifică domnul ministru Tokay rezultatele recensământului din 1992, umflând proporția populației de origine maghiară din diverse localități ale țării?".

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Da. Așa este.

 
 

Domnul Gyorgy Tokay:

Mulțumesc.

Această întrebare, de fapt, cuprinde și o altă întrebare, printre altele s-ar putea formula dacă există un drept, un temei legal pentru mistificare, să nu folosesc pentru minciună, pentru fals. Răspunsul categoric este că nu există nici un fel de drept ca cineva să mistifice cifrele recensământului sau oricărui alt act.

Aș fi dorit ca întrebarea să precizeze când și în ce condiții am mistificat rezultatele recensământului. Pornind de la o frază a moțiunii înaintate de opoziție, doar bănuiesc că domnul deputat Petre Țurlea s-a gândit la anexele scrisorii mele de informare adresată prefecțiilor și președinților consiliilor județene, pe tema Ordonanței de urgență nr. 22. Zic, presupun. Nu pot să știu.

Aduc la cunoștința domnului deputat că în aceste anexe au fost folosite datele oficiale ale recensământului populației din anul 1992 cu privire la limba maternă declarată. Aceste date, care, de altfel, sunt publice ne-au fost puse la dispoziție de Comisia Națională de Statistică și nu am nici un motiv să pun la îndoială profesionalitatea și onestitatea acestei instituții.

Întrucât domnul deputat Petre Țurlea nu aduce nici un argument concret, nici un exemplu în susținerea acestei întrebări vagi, consider că discuția noastră aici se termină. Nu-mi rămâne altceva decât să resping cu tărie orice insinuare de acest fel.

De altfel, la dorința domnului deputat, aș putea pune la dispoziția domniei sale copiile acelor anexe care au fost trimise în diferite localități, respectiv în diferite județe.

Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Pentru două minute are cuvântul domnul Țurlea.

 
 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Exact ce a spus domnul Tokay, este vorba de anexa aceea la ordinul domniei sale către prefecturi, de inscripționare bilingvă. Prefecturile și consiliile județene s-au conformat. Iată cum s-a conformat - conform acelei anexe - e semnată de domnul ministru, prefectura sau Consiliul județean al județului Harghita, care, printr-o adresă către Primăria Toplița, îi indică să pună inscripții bilingve pentru că - preluând din ceea ce a scris domnul ministru Tokay - în Toplița ar fi 35,09% maghiari. În realitate, conform acelui recensământ menționat adineauri, în Toplița sunt 29,56% maghiari. Scris negru pe alb.

Doi: în județul Bacău s-a ordonat de către domnul ministru inscripționarea și a satelor, conform legii. Or, ultima, cea mai mică unitate administrativ-teritorială este comuna. Deci, nu trebuie inscripționat și satul.

Trei: în județul Covasna - aici s-a atins culmea - există un oraș numit Întorsura Buzăului. Aici sunt 8.626 locuitori, din care 86 maghiari, deci, 1%. Și, iată, vă prezint aici adresa, în urma ordinului domnului ministru, adresa domnului președinte al Consiliului județean, Orban Árpád, către primăria din localitatea Întorsura Buzăului, în care se spune foarte clar să se conformeze ordinului ministrului și să se pună inscripțiile. La care, cu demnitate, spre deosebire de mulți din Guvernul românesc care nu au această demnitate, cu demnitate primarul de acolo, reprezentant al Partidului Democrat, de altfel, a pus următoarea rezoluție: "Nu este cazul. Aici sunt doar 99% români; abia restul, 1% sunt maghiari".

Iată documentele pe care vi le-am spus. Sunt mult altele. S-a dovedit faptul că aveam dreptate. Ministerul respectiv, condus de un reprezentant al UDMR, mistifică realitatea din România. De aceea, evident, se demonstrează faptul că aducerea în Guvernul românesc a unor reprezentanți ai UDMR nu face decât rău acestei țări.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru dorește o replică?

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gyorgy Tokay:

Deși, după cum am spus, în obligațiile legale ale Executivului nu intră și citirea gândurilor acelora care pun întrebări, eu am presupus, dar nu am putut citi intregral gândurile domnului deputat Petre Țurlea, motive pentru care nu am adus numai acele documente care se referă la Întorsura Buzăului. Îi pun la dispoziție domnului deputat copia exactă, trasă la xerox, a listei localităților din județul Covasna, în care, domnule deputat, trebuie să vă spun că Întorsura Buzăului nu figurează pentru simplul motiv pentru că nu intră sub incidența legii.

Or, în ceea ce privește adresa chestiunea este foarte clară, respectiv întrebarea este foarte clară și mi se adresează mie personal.

Eu am mistificat în susținerea dumneavoastră aceste date. Or, eu vă dovedesc și vă cer ca să binevoiți a vedea aceste acte, să vă convingeți că afirmația dumneavoastră nu are suport faptic - ca să mă exprim elegant - cum trebuie să ne exprimăm cu toții sub această cupolă.

 
 

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Și aceasta este tot o fotocopie, domnule!

 
 

Domnul Gyorgy Tokay:

Dar, nu este semnată de mine. Aș fi recunoscător dacă ar fi semnată de mine.

Am onorea să vă informez, domnule Țurlea, că ministrul delegat pentru problemele minorităților naționale nu are în subordine, fiind administrativ, autoritățile locale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Mai departe. De la Ministerul Muncii și Protecției Sociale este prezent domnul secretar de stat Iuliu Bara și va răspunde la întrebarea domnului Iulian Țocu, care se referă la înființarea Centrului regional de formare profesională pentru adulți.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

La intrebarea formulată de domnul deputat Iulian-Costel Țocu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 222/A din 5 noiembrie, răspunsul Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind înființarea unui centru regional de formare profesională pentru adulți în județul Neamț este următorul: este recunoscut faptul că județul Neamț se confruntă cu probleme privind integrarea profesională a șomerilor. Rata șomajului este de 13,9%, față de 7,2% media pe țară. Din aceste considerente și pentru protecția socială a șomerilor prin recalificare, județul Neamț a fost sprijinit prin înființarea unui centru de calificare, recalificare și perfecționare pentru șomeri în municipiul Piatra Neamț, care are o filială și în municipiul Roman. Acest centru a beneficiat de sprijin în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind dotat cu echipamente și alte materiale de instruire, precum și cu finanțare de stagii de pregătire în țară ....

 
 

Domnul Traian Dobre (din sală):

Domnul Țocu nu este în sală...!

 
 

Domnul Iuliu Bara:

... și străinătate pentru personalul de specialitate.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște!...

Termină imediat.

 
 

Domnul Iuliu Bara:

În prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale derulează un proiect intitulat "Forța de muncă și protecția socială" finanțat de Banca Mondială, care prevede în cadrul subcomponentei de ocupare a forței de muncă două obiective: crearea Consiliului Național de Formare Profesională și înființarea centrelor regionale de formare profesională a adulților.

Până la înființarea Consiliului Național de Formare Profesională, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demarat acțiunea de identificare a viitoarelor centre de formare profesională, - șase centre regionale, în loc de trei - cât era prevăzut inițial.

Printre propunerile primite de la 13 județe, susținute și de partenerii sociali, se numără și propunerile județului Neamț. Conform calendarului stabilit de misiunea Băncii Mondiale, de comun acord cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în prima parte a anului 1998, după înființarea Consiliului Național de Formare Profesională, se vor face demersurile necesare pentru selectarea centrelor respective.

Analizând nota de fundamentare a propunerii județului Neamț de înființare a unui centru regional de formare profesională pentru adulți în comuna Horia și cele prezentate de domnul deputat Iulian-Costel Țocu, apreciem că aceasta corespunde în mare parte criteriilor stabilite, decizia finală urmând a fi luată după această dată.

Vă mulțumesc pentru atenție. Copia răspunsului puteți să o primiți imediat.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Mai departe. Domnul deputat Tudor Moroianu Geamăn a solicitat o întrebare ministrului justiției.

Domnul ministru solicită amânarea răspunsului, deoarece nu este finalizată verificarea dosarului.

 
 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dacă nu este în sală, nu se răspunde...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Eugen Nicolicea e în sală? Nu e în sală.

Domnul Petre Naidin. O clipă. Deci, domnul Dimitriu, președintele FPS, solicită amânare răspunsului deoarece face parte din delegația care îl însoțește pe președintele Emil Constantinescu în India.

De aceea, domnule deputat, răspunsul îl veți primi data viitoare.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Domnule vicepreședinte,

Vreau să fac un comentariu la pct. 8 și la pct. 10. La pct. 10 observați că domnul ministru Buruiană trebuia să-mi trimită un răspuns scris. Având alte întâlniri, nu l-am primit astăzi.

Deci, în primul rând, la pct. 8 trăsnaia asta cu fostele CAP-uri trebuie eliminată, pentru că i-am cerut schimbările de directori la fostele IAS-uri, și nu la CAP-uri, pentru că FPS nu are competența asupra CAP-urilor și nu vreau să mă trezesc, împreună cu domnul Dimitriu, prin "Adevărul" sau prin "Cațavencu" și, problema de fond, de comentariu este că eu acum contabilizez - eu și cu domnii miniștri - contabilizez vreo cinci, să spunem, dialoguri neonorate din partea altora. E vorba de două interpelări, două întrebări și o întrebare scrisă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Naidin, domnul ministru Clinciu, pentru relațiile cu Parlamentu, este prezent în sală. A luat act. Vom comunica și noi ca miniștrii să se conformeze Regulamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Petre Naidin:

V-aș cere și dumneavoastră, domnule vicepreședinte, să interveniți. Am cerut-o și domnului Chiliman. Este o rubrică a noastră. Am spus acum o săptămână că măncâm o pâine, efectiv, și noi, și miniștrii susținând această rubrică și, deci, să o tratăm cu seriozitate. Eu nu știu când Dumnezeu mai putem dialoga asupra celor cinci interpelări sau întrebări pentru că vine decembrie și va veni vacanța parlamentară.

Nu știu dacă acum eu trebuie să exprim punctul de vedere politic, dar...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Clinciu a luat act.

Vă mulțumesc.

Domnul Sergiu Rizescu aștepta răspuns de la domnul ministru Ion Oltean, de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care îi comunică domnului Sergiu Rizescu că îi va răspunde în scris la termen, până la data 25.XI.1997.

Domnul Petre Țurlea aștepta răspuns de la domnul Caramitru. De asemenea, domnul Caramitru a solicitat amânarea și a trimis în scris. Ministrul Culturii a răspuns în scris. N-a mai așteptat domnul Țurlea.

 
Prezentarea interpelărilor adresate Guvernului.

Cu acestea, doamnelor și domnilor, trecem la a doua parte a programului nostru pentru a da cuvântul următorilor deputați spre a citi interpelările adresate. Scurt, foarte pe scurt.

Deci, domnul deputat Viorel Burlacu, PRM, a depus o interpelare în scris domnului ministru Valeriu Stoica. De asemenea, domnul deputat Munteanu a depus o interpelare Guvernului, în scris.

Dacă domnul Marian Sârbu este prezent în sală?

Vă rog, pe scurt.

 

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

În interpelarea pe care am s-o prezint pe scurt, am solicitat ministrului muncii și protecției sociale explicații în legătură cu o problemă importantă, o problemă de politică socială, amintindu-i domnului ministru faptul că prin prevederile legale intrate în vigoare încă din 1994, din fondul de șomaj aflat la dispoziția Ministerului Muncii și Protecției Sociale se pot acorda credite cu dobândă substanțial redusă intreprinderilor mici și mijlocii care încadrează personal din rândul șomerilor.

În anii 1995-1996, această măsură a avut efecte pozitive pe piața muncii, creându-se circa 50-60.000 de noi locuri de muncă.

În acest sens, vreau să solicit explicații în legătură cu sumele aprobate în acest an, sumele utilizate sau neutilizate pentru această măsură activă, precum și precizări legate de numărul locurilor de muncă create prin această măsură atât în întreaga țară, cât și în județul Călărași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Domnul Sergiu Rizescu nu este prezent.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Am și eu o interpelare acolo...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Urmează imediat domnul Gaspar, dar până atunci domnul Popa Virgil. Este prezent? Nu-i.

Domnul Mircea Munteanu a depus-o în scris.

Domnul Acsinte Gaspar.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Interpelarea este adresată domnului Remus Opriș, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului și a Departamentului pentru Administrația Publică Locală.

Obiectul interpelării pe scurt: stadiul aducerii la îndeplinire a prevederilor articolelor 22 și 23 din Legea nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Urmează ca dezvoltarea interpelării să o fac în condițiile prevăzute de Regulament, într-o ședință viitoare a Camerei Deputaților.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Petru Bejinariu. Se pregătește domnul Vitcu Mihai.

 
 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Interpelarea se adresează domnului ministru Nicolae Noica.

Guvernul României a oprit aplicarea Hotărârii Guvernului nr.906 din '96 și urma să apară o metodologie în timp de 60 de zile. Dar această metodologie nu a apărut.

Ea se referă la spații cu altă destinație decât locuințele. Foarte pe scurt. O propoziție. În centrul municipiului Rădăuți există foarte multe spații cu alte destinații, adică fronturi compacte de clădări, aproape 100 la număr, cu parter și etaj, clădiri datând din perioada stăpânirii habsburgice în Bucovina, care fac parte din patrimoniul arhitectural și care sunt de mare interes pentru specificul localității și pentru nevoile actuale economico-sociale.

Propoziția este următoarea: Stau să cadă.

Interpelarea: Domnule ministru Nicolae Noica, vă rugăm să precizați dacă Guvernul are în vedere elaborarea metodologiei într-un termen acceptabil, când anume și dacă pentru municipiul Rădăuți se poate prevedea o investiție adecvată refacerii și conservării spațiilor care nu vor fi cumpărate de actualii titulari de contracte de închiriere?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Urmează domnul deputat Vitcu Mihai și se pregătește domnul deputat Vasile Vetișanu.

 
 

Domnul Mihai Vitcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Virgil Petrescu, ministrul educației naționale, și anume se referă la o Adresă din 12 septembrie 1997, trimisă în liceele de specialitate, adresă în baza căreia conducerile de școli, la indicațiile inspectoratelor școlare, care se pare că aveau precizări chiar de la Ministerul Educației Naționale, au întocmit statele de funcțiuni și orarul școlii fără a se respecta documentele școlare cu caracter de lege, și anume planul de învățământ și programa școlară.

Voi dezvolta acest subiect în condițiile în care va fi și domnul ministru. Interpelarea o prezint acum.

Vă rugăm, domnule ministru, să precizați dacă această adresă a avut în vedere o cale de reducere a personalului din învățământ, cu care dumneavoastră v-ați angajat la îndeplinirea politicii școlare, sugerată de actuala coaliție guvernamentală, ce viza cele 59.000 de posturi ce trebuiau să dispară din sistemul național de învățământ?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Are cuvântul domnul Vetișanu.

Vă rog să depuneți în scris interpelările aici, la prezidiu.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Interpelarea mea se adresează domnului procuror general Sorin Moisescu, pornind de la afirmația domniei sale potrivit căreia elemente organizate ale mafiei internaționale...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Vetișanu, fac precizarea că procurorul general nu va veni niciodată în Parlament să răspundă la o interpelare, că nu este membru al Guvernului.

E potrivit să o adresați ministrului justiției.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Bine. Dar, afirmațiile pe care le fac aici, de fapt, pornesc de la cele ale domnului procuror general Sorin Moisescu.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Intrebați-l pe ministrul justiției de afirmațiile, cum le apreciați dumneavoastră, procurorului general. Procurorul general nu vine în Cameră să răspundă.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Atunci, îmi permit să fac în scris aceasta și să o prezint....

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, da. Vă rog.

Vă mulțumesc.

Deci, domnul Traian Dobre. Se pregătește domnul Anghel Stanciu.

 
 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Voi adresa o interpelare Ministerului Finanțelor, domnului ministru Mircea Ciumara.

În luna decembrie '96, în județele din nord-estul țării - Botoșani, Iași, Neamț și jumătatea de nord a județului Vaslui - s-a instalat o masă de aer polar cu temperaturi care au ajuns până la minus 33 de grade, fenomen înregistrat în această zonă în luna decembrie o dată la 48 de ani, având caracter de accident climatic.

Ca urmare, a fost afectată atât producția de struguri a anului 1997, cât și plantațiile viticole cu soiuri nobile, în suprafață de peste 11.300 de hectare, care necesită lucrări de refacere a potențialului de producție.

Pagubele au fost evaluate la peste 44 de miliarde de lei. Lipsa de resurse financiare a proprietarilor de plantații, printre care se află și circa 20.000 de gospodării individuale, pune în pericol existența unor podgorii de renume, cum ar fi cele din Cotnari, Iași și Huși, cu grave implicații economice, ecologice și sociale.

Subliniem faptul că în această zonă cu relief foarte frământat, cultura viței de vie reprezintă nu numai o sursă de existență pentru zeci de mii de familii, ci și o măsură de protecție a terenurilor în pantă supuse alunecărilor și care au un slab potențial de producție pentru alte culturi.

Situația a fost semnalată de către proprietarii plantațiilor viticole încă din primăvara anului '97, depunându-se memorii la organele competente. Au avut loc întâlniri cu parlamentari din aceste județe. Direcțiile generale ale agriculturii au înaintat memorii la organe centrale, unele prefecturi au întocmit proiecte de hotărâre de Guvern. La fața locului s-a deplasat și conducerea Ministerului Agriculturii care a analizat situația și, cu toate acestea, până în prezent nu s-a acordat nici un fel de sprijin proprietarilor de plantații.

În urma interpelării adresate domnului ministru al agriculturii, mi s-a răspuns că "în vederea acoperirii pagubelor din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Alimentației o ordonanță de urgență care s-a înaintat Ministerului de Finanțe la 20 octombrie a.c."

Adresez rugămintea domnului Ciumara, ministru de finanțe, să avizeze favorabil această ordonanță de urgență pentru a veni în sprijinul locuitorilor din această parte a țării și a păstra patrimoniul viticol - una din puținele resurse de care populația dispune în zonă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu. Se pregătește domnul deputat Dreciu Mihai.

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Constat, ca și dumneavoastră, nu numai absența colegilor, dar văd și absența domnilor secretari, ceea ce, în orice caz, nu este un motiv de a contesta desfășurarea ședinței noastre, dar, totuși, credem că este un motiv să interveniți la nivelul Biroului, spre a fi prezenți pentru a putea prelua materialele pe care noi le lăsăm și a nu vă pune pe dumneavoastră în situația delicată ca vicepreședinte de Cameră să faceți pe secretarul.

Acestea fiind spuse, interpelarea noastră se adresează domnului profesor universitar doctor Alexandru Athanasiu, ministru de stat, ministrul muncii și protecției sociale și are ca obiect salarizarea sub orice limită a funcționarilor din administrația publică locală, a viceprimarilor și primarilor, care au ajuns într-o situație foarte delicată, în sensul că mulți dintre aceștia preferă să-și abandoneze activitatea pentru care s-au pregătit o bună perioadă de timp spre a ajunge la performanță, dar din cauza unor salarii - aș putea spune - mizere, cele mai mici la ora actuală, dânșii caută alte sectoare.

De asemenea, sunt în imposibilitate primăriile, cele din orașe și municipii, de a mai angaja funcționari cu pregătire juridică, deorece aceștia preferă să se ducă în sfere mult mai bine retribuite.

Ca urmare, întrebăm pe domnul ministru Athanasiu ce a întreprins și ce urmează a întreprinde Guvernul privitor la aspectele menționate în interpelare, având în vedere aceste aspecte, și la ce nivel de salarizare crede că trebuie plasați funcționarii și organele alese din sistemul administrației publice locale pentru ca, într-adevăr, autoritatea statului, credibilitatea sa în fața cetățeanului și comportamentul acestora față de cetățean să fie în mod corespunzător.

Urmează să dezvoltăm interpelarea în ședința viitoare.

Vă mulțumim.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Interpelarea se depune la președintele de ședință, după Regulament, dar sigur că era necesară și prezența secretarilor.

Vă mulțumesc.

Deci, are cuvântul domnul Dreciu Mihai și se pregătește domnul Petre Naidin.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Deci, mă numesc Drecin Mihai, deputat P.U.N.R. de Bihor.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Drecin Mihai. Îmi cer scuze pentru transcrierea nu tocmai lizibilă a numelui domniei sale de către secretariat.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mihai Drecin:

Interpelarea mea se adresează domnului Nicolae Noica - ministrul lucreărilor publice și amenajării teritoriului.

Pe scurt, obiectul interpelării: solicit domnului ministru verificarea legalității construirii celor 9 garaje de pe Str. Mihail Sadoveanu nr. 8 - 10, în zona Asociației de Locatari nr.142 din Oradea, care lezează liniștea și sănătatea a peste 600 de cetățeni și a 250 de copii care frecventează Grădinița nr. 35 din apropiere.

Garajele au fost ridicate prin încălcarea legilor de protecție a mediului.

Proprietarii garajelor fac parte din categoria persoanelor sus-puse din Oradea, ceea ce le-a permis să încalce legile și să sfideze aproape o mie de cetățeni contribuabili ai Primăriei municipiului.

Dezvoltarea interpelării urmează s-o fac, în condițiile legii, într-o ședință viitoare, sper, în prezența domnului ministru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Urmează domnul Petre Naidin.

Se pregătește domnul Neculai Popa.

 
 

Domnul Petre Naidin:

În speranța că mă veți lăsați să termin, în speranța că Guvernul României nu are gânduri mai rele despre această rubrică a noastră, s-o desființeze sau să abroge articole din Constituție privind oportunitatea interpelărilor, pentru domnul prim-ministru Victor Ciorbea adresez o interpelare privind privatizarea Societății de creștere a porcilor COMSUIN-Ulmeni din județul meu, Județul Călărași, bazat pe niște semnale din presă, dar mai ales, pe documenteația pe care o am, care mi s-a pus la dispoziție de către Federația AGROSTAR.

O s-o dezvolt la momentul oportun.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Neculai Popa are cuvântul.

Se pregătește domnul Viorel Burlacu. Fac precizarea că dumnealui deja a depus în scris.

 
 

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată...

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule Naidin, ați depus întrebarea în scris? Da. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Neculai Popa:

... domnului ministru Călin Popescu Tăriceanu, ministrul industriilor și comerțului.

Obiectul interpelării este legat de situația gravă a minelor din Munții Apuseni, cele specializate în extracția minereurilor neferoase - cupru și aur - care în momentul de față sunt pe punctul de a fi închise.

De asemenea, întrebările se referă la strategia pe care Ministerul Industriilor o are în acest sector.

O altă întrebare este legată de faptul dacă mai există vreo strategie legată de extracția zăcămintelor de cupru și aur, sau dacă ea va fi abandonată, iar țara va apela la importuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Roșca..., am citit corect?

Se pregătește domnul Ianculescu. Domnul Roșca a renunțat.

Da. Poftiți domnule deputat Ianculescu.

 
 

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al învățământului, Virgil Petrescu.

Există în județul Prahova, localitatea Cheia, care ține de comuna Măneciu. În anii trecuți, a funcționat aici o grădiniță cu program normal. Începând cu anul 1997, această grădiniță a fost desființată. Nu știm care sunt cauzele pentru care a fost desființată grădinița pentru cei 8 copii ai acestei localități.

Având în vedere că localitatea Cheia este angrenată în regimul turismului și că trebuie să pregătim cadrele locale pentru un turism civilizat, cred că se impune și venim cu rugămintea la domnul ministru Petrescu, să reînființeze grădinița cu orar normal în satul Cheia din comuna Măneciu.

Dezvoltarea interpelării am s-o fac în timpul ședinței viitoare.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suspendăm ședința și reluăm lucrările mâine la ora 8,30.

Vom începe cu programul de intervenții, apoi va urma dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi și moțiunea simplă introdusă și vom continua, de asemenea, cu proiectele de pe ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

O seară plăcută.

Ședința s-a încheiat la ora 19,35.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 25 august 2019, 10:20
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro