Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 17, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 17-11-1997 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 17, 1997

10. Răspunsuri ale membrilor Executivului la interpelări adresate de deputați.

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Al doilea punct: prezentarea de răspunsuri la întrebările orale adresate membrilor Guvernului.

Dar cum secretarul de ședință a dispărut și nu a lăsat o listă, vă întreb pe dumneavoastră dacă există deputați care doresc să formuleze întrebări la adresa membrilor Guvernului.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Îmi dați voie?

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă rog.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Conform regulamentului nostru, cursul este așa: se formulează întrebarea, se pune la acest microfon, răspunde reprezentantul ministerului respectiv, apoi trei minute cel care a pus întrebarea are voie să dea o replică. Acesta este cursul regulamentului nostru.

Domnul Vasile Lupu:

De la Ministerul de Externe este prezent domnul Florian Murg, director la Direcția consulară.

Întrebarea formulată de domnul deputat Petre Țurlea: de ce nu s-a implicat Ministerul Afacerilor Externe în problema alcătuirii actelor ce trebuiau întocmite de cetățenii români pentru a beneficia de prevederile legii ungare privitoare la despăgubirile acordate celor care au avut de suferit de pe urma ocupației hortiste a Transilvaniei?

Obiectul întrebării a fost notificat în scris, a fost depus la secretarul de ședință și invit pe domnul director Florian Murg să răspundă.

Domnul Florian Murg:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Petre Țurlea am fost abilitat să prezint verbal următorul răspuns:

Legea ungară nr.29 din 1997, intitulată, "privind acordarea unor despăgubiri persoanelor care din motive politice și-au pierdut viața și libertatea în mod nedrept", este o lege internă, care nu a făcut obiectul unor consultări sau negocieri cu partea română.

În cursul lunii septembrie 1997, Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României la Budapesta, a solicitat autorităților ungare: prelungirea perioadei de întocmire și depunere a dosarelor de către cetățenii români cu cel puțin o jumătate de an, instituirea unor facilități procedurale în ce privește procurarea actelor din arhivele ungare, asigurarea traducerii sau tipăririi formularelor în limba română sau într-o limbă de circulație internațională, precum și alte facilități.

La demersurile Ministerului Afacerilor Externe, partea ungară a răspuns că nu este posibilă prelungirea termenului dincolo de 7 octombrie 1997, deoarece o asemenea măsură ar implica modificarea legii, procedură complexă și de lungă durată.

Partea ungară a acceptat ca, în cazul imposibilității procurării documentelor doveditoare până la data respectivă, să primească totuși cererile, cu condiția ca solicitanții să menționeze în chestionar că procurarea actelor doveditoare se va face ulterior.

Răspunsul primit din partea autorităților ungare a făcut obiectul comunicatului de presă al M.A.E. din 29 septembrie 1997 difuzat prin mass-media.

Cu prilejul convorbirilor oficiale pe care le-a avut în zilele de 8 și 9 octombrie 1997 cu ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, domnul Adrian Severin, ministru de stat, ministrul afacerilor externe, a solicitat ca guvernul Ungariei să analizeze posibilitatea prelungirii termenului de depunere a cererilor de către persoanele îndrituite să obțină despăgubiri, arătându-i că termenul fixat de partea ungară a fost foarte scurt, ceea ce a îngreunat completarea formularelor și obținerea actelor doveditoare necesare. Ministrul Laszlo Kovacs a reiterat că stabilirea unui nou termen ar fi deosebit de dificilă, fiind nevoie de adoptarea unei noi legi, dar a promis că va ridica această problemă în cadrul unei ședințe a guvernului ungar.

Ministerului Afacerilor Externe i-au fost adresate direct numai câteva cereri pentru eliberarea de documente care să ateste că persoanele în cauză au avut de suferit în timpul regimului hortist. În fiecare caz în parte s-a comunicat răspuns la cererile primite.

La solicitarea filialei Cluj Napoca a Arhivelor Naționale în vederea obținerii de acte doveditoare în legătură cu aplicarea Legii ungare nr.29 din 1997, Ministerul Afacerilor Externe a comunicat că, nedispunând în arhivă de asemenea date, nu poate furniza un răspuns documentat și că astfel de documente pot fi găsite în Arhivele Naționale, Arhivele Marelui Stat Major al Armatei, arhivele fostei poliții și ale siguranței statului. Menționăm că sursele cele mai documentate în această problemă se află, desigur, în arhivele ungare.

Acesta a fost răspunsul la întrebarea pusă. Vă mulțumesc.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Domnule președinte,

Am trei minute.

Domnul Vasile Lupu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ați auzit cu toții răspunsul reprezentantului Ministerului de Externe. Problema o știți cu toții. Legea aceasta ungară din vara anului acesta este evident o recunoaștere a crimelor făcute în Transilvania de Nord.

Problema este următoarea: aplicarea legii în România a fost făcută de către ambasada unui alt stat, de către Ambasada Ungariei, cu ajutorul unui partid de la noi, adică al UDMR.

1. S-a încălcat suveranitatea României, deoarece pe teritoriul unui stat independent doar organismele acelui stat aplică legile.

2. Datorită neimplicării statului român, dar și a tergiversării acțiunii de către Ambasada Ungariei, nu au putut înainta cereri decât aproximativ 30 de mii de oameni, din care au fost recunoscute ca juste de către partea ungară numai 10 mii. Dar, în realitate, ar avea dreptul la asemenea despăgubiri un număr - deci 10 mii au fost acceptate - ar avea dreptul un număr de 368.833 de oameni din Transilvania de Nord. Din aceștia, este vorba de cei 991 de români asasinați, deci urmașii lor, cei 217.942 de români alungați din Transilvania de Nord, cei 150 de mii de evrei deportați în lagăre, din care 132 de mii au fost asasinați. Toți aceștia au dreptul la despăgubiri.

3. Statul român are obligația să ceară despăgubiri și pentru zecile de mii de români arestați și trimiși în batalioanele de muncă forțată, pentru zecile de biserici distruse sau avariate, biserici românești, și pentru toate averile românilor confiscate sub autoritatea maghiară.

4. Unii români din Transilvania au făcut cereri de ajutor pentru a se încadra în această lege unor organisme locale. Iată, unul dintre acești petenți mi-a trimis chiar astăzi o scrisoare. Se numește Popa V. Gheorghe din Luduș, care a cerut sprijinul pentru aplicarea acestei legi, a cerut sprijinul președintelui Consiliului Județean Harghita, iar acesta, domnul Kolumban Gabor, reprezentantul UDMR, prin Adresa nr.4552 din 1997 îi răspunde: "Nu există lege specială pentru stabilirea măsurilor reparatorii". Iată o minciună sfruntată din partea șefului unui organism local din România.

5. Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe, pe care l-ați audiat domniile voastre adineauri, de care nu învinovățesc deloc pe reprezentantul ministerului, care l-a citit aici, spune așa, ați auzit și dumneavoastră: "Arhiva Ministerului Afacerilor Externe nu are în posesie documente prin care să se dovedească justețea cererilor românilor". Este o minciună! Iată, domnule reprezentant al acestui minister, cartea aceasta, intitulată: "Ip și Tresnea, atrocități maghiare și o acțiune diplomatică românească", pe care am publicat-o chiar anul trecut la Editura Enciclopedică, care cuprinde în proporție de 99%, sunt vreo 600 de pagini, documente extrase din arhiva dumneavoastră. Vă indic și fondul: Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fondul Transilvania 1920-1945. Sunt sute de dosare cu documente care puteau fi probe pentru despăgubirile maghiare.

Evident că în fața acestor lucruri, în fața incapacității ministrului român de externe de a apăra interesele românilor și în fața relei voințe, este imposibil să cred că dacă o singură întrebare la arhiva ministerului s-ar fi făcut, nu s-ar fi răspuns clar că există aceste documente, toate acestea duc la o singură concluzie: acela care ocupă portofoliul de ministru de externe în guvernul actual al României nu merită acest lucru și trebuie imediat demis. Nu să i se ceară demisia, ci să fie demis.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea întrebare.

Domnule deputat Țurlea, considerați că la cele două întrebări s-a abordat suficient subiectul sau formulăm și a doua întrebare?

Domnul Petre Țurlea (din sală):

S-a răspuns numai la o singură întrebare. Urmează celelalte.

Domnul Vasile Lupu:

Urmează cealaltă întrebare.

Deci cum caracterizează Ministerul Afacerilor Externe amestecul ministrului maghiar Laszlo Kovacs și a prim-ministrului maghiar Gyula Horn în treburile interne ale României?

Răspunde domnul Alexandru Cornea? Vă rog.

Domnul Alexandru Cornea (director în Ministerul Afacerilor Externe):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt abilitat să aduc la cunoștința domniilor voastre, din partea conducerii Ministerului de Externe, următorul răspuns la întrebarea formulată de domnul deputat Petre Țurlea, înregistrată la Camera Deputaților în data de 5 noiembrie 1997.

Ministerul Afacerilor Externe nu este în posesia unor date din care să rezulte amestecul în treburile interne ale României din partea primului-ministru și a ministrului afacerilor externe ai Republicii Ungare și nici cu privire la etichetarea unor forțe politice românești.

În perioada 8-9 octombrie 1997, ministrul afacerilor externe al Ungariei, Laszlo Kovacs, a efectuat o vizită oficială în România, iar în zilele de 20 și 21 octombrie a.c., premierul ungar Gyula Horn a fost oaspetele primului-ministru Victor Ciorbea.

Convorbirile româno-ungare la nivelul primilor-miniștri, respectiv al miniștrilor de externe, s-au concentrat asupra unor aspecte de interes privind consolidarea încrederii, intensificarea colaborării și parteneriatului între țările noastre.

Cu prilejul convorbirilor, înalții interlocutori unguri s-au referit și la ceea ce au numit unele manifestări naționaliste antimaghiare în presa română și în retorica unor politicieni, condamnând în egală măsură manifestări similare care s-au petrecut în Ungaria.

La rândul său, partea română a solicitat ca partidul de guvernământ din Ungaria să vegheze ca în perioada care urmează problema Transilvaniei să nu constituie un subiect electoral sau un teren electoral de manifestare a partidelor politice ungare. Constatându-se că, din păcate, se înregistrează unele manifestări antiromânești în Ungaria și antimaghiare în România, care pot influența negativ noul climat de înțelegere, încredere și colaborare, s-a convenit ca factorii guvernamentali din cele două țări să ia atitudine pentru dezavuarea unor asemenea tendințe, fiecare în plan național.

Acesta a constituit răspunsul. Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Țurlea. Două minute aveți.

Domnul Petre Țurlea:

Conform regulamentului, trei. Dar eu nu o să folosesc decât un singur minut.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule, iată, să vă citesc regulamentul: " Întrebarea orală este pusă sumar într-un interval de timp de cel mult un minut".

Domnul Petre Țurlea:

Folosesc doar un minut.

Domnul Vasile Lupu:

..."Ministrul competent răspunde la întrebarea ce i-a fost adresată în cel mult trei minute. Autorul întrebării, după audierea răspunsului, poate interveni cu precizări și cu comentarii, fără a depăși două minute".

Domnul Petre Țurlea:

Până acuma terminam, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Ați auzit, doamnelor și domnilor și domnule președinte, răspunsul distinsului reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Din păcate, nu este domnul Severin. Realitatea este evident îndulcită, este normal, în expunerea dânsului.

Domnul Laszlo Kovacs, așa cum rezultă din relatările tuturor ziarelor din momentul respectiv, a declarat că a atras atenția în mod solemn omologului său român asupra manifestărilor naționaliste din România și a atras atenția să fie acestea stopate. Altfel spus a poruncit, a dat ordin domnului Severin să stopeze..., a bătut din picior în fața acestuia să stopeze așa-zisele activități naționaliste. Domnul Severin nu este însă o persoană particulară. Este ministrul unui stat independent. Domnul Adrian Severin nu vrea, deci, să apere demnitatea statului român, pentru că nu a răspuns așa cum trebuie reprezentantului guvernului maghiar la București. Deci domnul Adrian Severin nu se comportă ca un ministru al unui stat independent. De aceea, evident, cer încă o dată demiterea acestui ministru care ne face de râs peste tot. Nu știe să apere demnitatea statului român. Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea Ministerului de Externe se dorește o replică, tot pentru două minute, poate avea cuvântul.

Doriți o replică la această intervenție? Vă rog.

Domnul Alexandru Cornea:

Aș vrea să fac următoarele precizări:

Protecția cetățenilor români este o obligație constituțională și Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu misiunile diplomatice exercită această atribuție și această obligație constituțională.

În legătură cu datele menționate care ar exista la Ministerul de Externe sau făcându-se referire și la acea carte. Într-adevăr, la Ministerul de Externe există arhive, fonduri arhivistice pe perioada ocupației hortiste, date comunicate de misiuni, de prefecturi, de organe locale...

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Deci aveam dreptate.

Domnul Alexandru Cornea:

...dar care sunt date statistice, date generale, nu date primare, care să se refere la persoane. Sunt date de politică externă care sunt menționate și în acele cărți, dar datele primare care să stea la baza constituirii unui dosar de despăgubiri nu mi s-au comunicat de către direcție. Există o direcție de documente diplomatice, a documentelor diplomatice. Nu există și nu putea Ministerul de Externe să elibereze dovezi constatatoare privind aceste probleme.

Celelalte aprecieri ale domnului deputat Țurlea sunt, desigur, aprecieri personale, pe care nu le comentez.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Trecem la următoarea întrebare, adresastă tot de domnul deputat Petre Țurlea ministrului educației naționale. Întrebare astfel formulată: de ce a permis ministrul educației naționale ca în județele Covasna și Harghita să se studieze după manuale școlare editate în Ungaria?

Este prezent domnul secretar de stat Petru Mihai Gorcea. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Răspunsul la interpelarea stimatului domn deputat Petre Țurlea este foarte simplu.

Ministerul Educației Naționale nu permite folosirea altor manuale școlare decât cele aprobate conform legii și nu numai că nu permite, ci o interzice cu severitate. În cazul în care s-ar încălca așa ceva, urmează sancțiunea, conform Statutului personalului didactic, care este lege de stat. Deci nu există nici o aprobare în acest sens.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Două minute pentru domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ar fi bine dacă ar fi așa cum spune domnul secretar de stat.

Dânsul, deci Ministerul Educației Naționale are obligația să vegheze asupra a ceea ce se întâmplă în învățământul românesc și, din ceea ce spune dumnealui, se pare că ministerul nu știe de aceste întâmplări. În Harghita și Covasna circulă două feluri de manuale de istorie în acest moment: unu, manual de istorie a poporului maghiar, editat la Cluj Napoca și la Sf.Gheorghe, două broșuri apar treptat, și doi, manual de istorie a Ungariei, iată o fotocopie a acestui manual, editat chiar în Ungaria. Ziarele, chiar ziarele centrale, dacă le citea domnul ministru, putea să vadă că chiar ziarele centrale au menționat existența a tone de manuale școlare venite din Ungaria. Și iată ce spune ziarul Haromszek din Sf.Gheorghe, care menționează în fiecare săptămână procesul de editare a acestor manuale publicate chiar de către inspectorul de istorie din Covasna, sub egida Inspectoratului Școlar din Covasna: "Ministerul Educației Naționale a anuțat, pe 30.10.1997, că profesorii care predau istoria după manuale ungurești vor fi sancționați". Nu e bine! Nu profesorii trebuie sancționați, pentru că ei au executat doar un ordin. Este vorba de Inspectoratul Școlar din Covasna și Harghita.

De aceea, trebuie imediat, cred eu, ca o măsură de apărare a învățământului românesc, trebuie destituită atât inspectoarea generală Keresztely Irma din Sf.Gheorghe, cât și inspectorul de istorie de acolo. La fel să se facă și în Harghita. Aceste manuale circulă și sunt tone de manuale, dar cu aprobarea inspectoratelor școlare din acele localități. Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Exercitați dreptul la replică de două minute? Vă rog, domnule ministru.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

În cazul în care domnul deputat Țurlea sau alți domni deputați dețin documente care probează încălcarea dispozițiilor Ministerului Educației Naționale în ceea ce privește interdicția oricărui alt manual, îi rugăm să ni le furnizeze și nouă, Ministerului Educației Naționale. Țin, însă, să atrag atenția că circulația unui număr de manuale, fie editate la Cluj-Napoca, în edituri particulare, fie editate în Ungaria, nu este de competența Ministerului Educației Naționale, atâta vreme cât ele nu sunt folosite drept obiecte de studiu la clasă. Persoanele particulare, ca atare, pot deține astfel de cărți; mă rog, în mod obișnuit ele trebuie, adică prezența lor în țară ține de altceva decât de unitățile școlare.

Problema este dacă în clasă sunt utilizate astfel de cărți, dacă răspunsurile elevilor sunt cotate după astfel de cărți. Dacă sunt, dacă este așa și avem documente în această privință, eu vă pot asigura pentru că ține de mine - eu răspund de învățământul preuniversitar - că vom lua măsurile cele mai drastice de sancționare a profesorilor respectivi. Deci, vă rugăm, în măsura în care aveți documente să ni le furnizați.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Tot o întrebare a domnului deputat Țurlea adresată Guvernului: "De ce a modificat ministrul Gyorgy Tokay rezultatul recensământului din 1992 ?"

Domnul ministru Gyorgy Tokay este prezent și are cuvântul.

Domnul Gyorgy Tokay:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Intrebarea domnului deputat Petre Țurlea sună, după cum am primit eu, cam așa: "Cu ce drept mistifică domnul ministru Tokay rezultatele recensământului din 1992, umflând proporția populației de origine maghiară din diverse localități ale țării?".

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Da. Așa este.

Domnul Gyorgy Tokay:

Mulțumesc.

Această întrebare, de fapt, cuprinde și o altă întrebare, printre altele s-ar putea formula dacă există un drept, un temei legal pentru mistificare, să nu folosesc pentru minciună, pentru fals. Răspunsul categoric este că nu există nici un fel de drept ca cineva să mistifice cifrele recensământului sau oricărui alt act.

Aș fi dorit ca întrebarea să precizeze când și în ce condiții am mistificat rezultatele recensământului. Pornind de la o frază a moțiunii înaintate de opoziție, doar bănuiesc că domnul deputat Petre Țurlea s-a gândit la anexele scrisorii mele de informare adresată prefecțiilor și președinților consiliilor județene, pe tema Ordonanței de urgență nr. 22. Zic, presupun. Nu pot să știu.

Aduc la cunoștința domnului deputat că în aceste anexe au fost folosite datele oficiale ale recensământului populației din anul 1992 cu privire la limba maternă declarată. Aceste date, care, de altfel, sunt publice ne-au fost puse la dispoziție de Comisia Națională de Statistică și nu am nici un motiv să pun la îndoială profesionalitatea și onestitatea acestei instituții.

Întrucât domnul deputat Petre Țurlea nu aduce nici un argument concret, nici un exemplu în susținerea acestei întrebări vagi, consider că discuția noastră aici se termină. Nu-mi rămâne altceva decât să resping cu tărie orice insinuare de acest fel.

De altfel, la dorința domnului deputat, aș putea pune la dispoziția domniei sale copiile acelor anexe care au fost trimise în diferite localități, respectiv în diferite județe.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Pentru două minute are cuvântul domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Exact ce a spus domnul Tokay, este vorba de anexa aceea la ordinul domniei sale către prefecturi, de inscripționare bilingvă. Prefecturile și consiliile județene s-au conformat. Iată cum s-a conformat - conform acelei anexe - e semnată de domnul ministru, prefectura sau Consiliul județean al județului Harghita, care, printr-o adresă către Primăria Toplița, îi indică să pună inscripții bilingve pentru că - preluând din ceea ce a scris domnul ministru Tokay - în Toplița ar fi 35,09% maghiari. În realitate, conform acelui recensământ menționat adineauri, în Toplița sunt 29,56% maghiari. Scris negru pe alb.

Doi: în județul Bacău s-a ordonat de către domnul ministru inscripționarea și a satelor, conform legii. Or, ultima, cea mai mică unitate administrativ-teritorială este comuna. Deci, nu trebuie inscripționat și satul.

Trei: în județul Covasna - aici s-a atins culmea - există un oraș numit Întorsura Buzăului. Aici sunt 8.626 locuitori, din care 86 maghiari, deci, 1%. Și, iată, vă prezint aici adresa, în urma ordinului domnului ministru, adresa domnului președinte al Consiliului județean, Orban Árpád, către primăria din localitatea Întorsura Buzăului, în care se spune foarte clar să se conformeze ordinului ministrului și să se pună inscripțiile. La care, cu demnitate, spre deosebire de mulți din Guvernul românesc care nu au această demnitate, cu demnitate primarul de acolo, reprezentant al Partidului Democrat, de altfel, a pus următoarea rezoluție: "Nu este cazul. Aici sunt doar 99% români; abia restul, 1% sunt maghiari".

Iată documentele pe care vi le-am spus. Sunt mult altele. S-a dovedit faptul că aveam dreptate. Ministerul respectiv, condus de un reprezentant al UDMR, mistifică realitatea din România. De aceea, evident, se demonstrează faptul că aducerea în Guvernul românesc a unor reprezentanți ai UDMR nu face decât rău acestei țări.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru dorește o replică?

Aveți cuvântul.

Domnul Gyorgy Tokay:

Deși, după cum am spus, în obligațiile legale ale Executivului nu intră și citirea gândurilor acelora care pun întrebări, eu am presupus, dar nu am putut citi intregral gândurile domnului deputat Petre Țurlea, motive pentru care nu am adus numai acele documente care se referă la Întorsura Buzăului. Îi pun la dispoziție domnului deputat copia exactă, trasă la xerox, a listei localităților din județul Covasna, în care, domnule deputat, trebuie să vă spun că Întorsura Buzăului nu figurează pentru simplul motiv pentru că nu intră sub incidența legii.

Or, în ceea ce privește adresa chestiunea este foarte clară, respectiv întrebarea este foarte clară și mi se adresează mie personal.

Eu am mistificat în susținerea dumneavoastră aceste date. Or, eu vă dovedesc și vă cer ca să binevoiți a vedea aceste acte, să vă convingeți că afirmația dumneavoastră nu are suport faptic - ca să mă exprim elegant - cum trebuie să ne exprimăm cu toții sub această cupolă.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Și aceasta este tot o fotocopie, domnule!

Domnul Gyorgy Tokay:

Dar, nu este semnată de mine. Aș fi recunoscător dacă ar fi semnată de mine.

Am onorea să vă informez, domnule Țurlea, că ministrul delegat pentru problemele minorităților naționale nu are în subordine, fiind administrativ, autoritățile locale.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Mai departe. De la Ministerul Muncii și Protecției Sociale este prezent domnul secretar de stat Iuliu Bara și va răspunde la întrebarea domnului Iulian Țocu, care se referă la înființarea Centrului regional de formare profesională pentru adulți.

Aveți cuvântul.

Domnul Iuliu Bara:

Domnule președinte,

Onorată Cameră,

La intrebarea formulată de domnul deputat Iulian-Costel Țocu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 222/A din 5 noiembrie, răspunsul Ministerului Muncii și Protecției Sociale privind înființarea unui centru regional de formare profesională pentru adulți în județul Neamț este următorul: este recunoscut faptul că județul Neamț se confruntă cu probleme privind integrarea profesională a șomerilor. Rata șomajului este de 13,9%, față de 7,2% media pe țară. Din aceste considerente și pentru protecția socială a șomerilor prin recalificare, județul Neamț a fost sprijinit prin înființarea unui centru de calificare, recalificare și perfecționare pentru șomeri în municipiul Piatra Neamț, care are o filială și în municipiul Roman. Acest centru a beneficiat de sprijin în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul PHARE, fiind dotat cu echipamente și alte materiale de instruire, precum și cu finanțare de stagii de pregătire în țară ....

Domnul Traian Dobre (din sală):

Domnul Țocu nu este în sală...!

Domnul Iuliu Bara:

... și străinătate pentru personalul de specialitate.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște!...

Termină imediat.

Domnul Iuliu Bara:

În prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale derulează un proiect intitulat "Forța de muncă și protecția socială" finanțat de Banca Mondială, care prevede în cadrul subcomponentei de ocupare a forței de muncă două obiective: crearea Consiliului Național de Formare Profesională și înființarea centrelor regionale de formare profesională a adulților.

Până la înființarea Consiliului Național de Formare Profesională, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a demarat acțiunea de identificare a viitoarelor centre de formare profesională, - șase centre regionale, în loc de trei - cât era prevăzut inițial.

Printre propunerile primite de la 13 județe, susținute și de partenerii sociali, se numără și propunerile județului Neamț. Conform calendarului stabilit de misiunea Băncii Mondiale, de comun acord cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, în prima parte a anului 1998, după înființarea Consiliului Național de Formare Profesională, se vor face demersurile necesare pentru selectarea centrelor respective.

Analizând nota de fundamentare a propunerii județului Neamț de înființare a unui centru regional de formare profesională pentru adulți în comuna Horia și cele prezentate de domnul deputat Iulian-Costel Țocu, apreciem că aceasta corespunde în mare parte criteriilor stabilite, decizia finală urmând a fi luată după această dată.

Vă mulțumesc pentru atenție. Copia răspunsului puteți să o primiți imediat.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Mai departe. Domnul deputat Tudor Moroianu Geamăn a solicitat o întrebare ministrului justiției.

Domnul ministru solicită amânarea răspunsului, deoarece nu este finalizată verificarea dosarului.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Dacă nu este în sală, nu se răspunde...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Eugen Nicolicea e în sală? Nu e în sală.

Domnul Petre Naidin. O clipă. Deci, domnul Dimitriu, președintele FPS, solicită amânare răspunsului deoarece face parte din delegația care îl însoțește pe președintele Emil Constantinescu în India.

De aceea, domnule deputat, răspunsul îl veți primi data viitoare.

Domnul Petre Naidin:

Domnule vicepreședinte,

Vreau să fac un comentariu la pct. 8 și la pct. 10. La pct. 10 observați că domnul ministru Buruiană trebuia să-mi trimită un răspuns scris. Având alte întâlniri, nu l-am primit astăzi.

Deci, în primul rând, la pct. 8 trăsnaia asta cu fostele CAP-uri trebuie eliminată, pentru că i-am cerut schimbările de directori la fostele IAS-uri, și nu la CAP-uri, pentru că FPS nu are competența asupra CAP-urilor și nu vreau să mă trezesc, împreună cu domnul Dimitriu, prin "Adevărul" sau prin "Cațavencu" și, problema de fond, de comentariu este că eu acum contabilizez - eu și cu domnii miniștri - contabilizez vreo cinci, să spunem, dialoguri neonorate din partea altora. E vorba de două interpelări, două întrebări și o întrebare scrisă.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Naidin, domnul ministru Clinciu, pentru relațiile cu Parlamentu, este prezent în sală. A luat act. Vom comunica și noi ca miniștrii să se conformeze Regulamentului.

Vă mulțumesc.

Domnul Petre Naidin:

V-aș cere și dumneavoastră, domnule vicepreședinte, să interveniți. Am cerut-o și domnului Chiliman. Este o rubrică a noastră. Am spus acum o săptămână că măncâm o pâine, efectiv, și noi, și miniștrii susținând această rubrică și, deci, să o tratăm cu seriozitate. Eu nu știu când Dumnezeu mai putem dialoga asupra celor cinci interpelări sau întrebări pentru că vine decembrie și va veni vacanța parlamentară.

Nu știu dacă acum eu trebuie să exprim punctul de vedere politic, dar...

Domnul Vasile Lupu:

Domnul ministru Clinciu a luat act.

Vă mulțumesc.

Domnul Sergiu Rizescu aștepta răspuns de la domnul ministru Ion Oltean, de la Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, care îi comunică domnului Sergiu Rizescu că îi va răspunde în scris la termen, până la data 25.XI.1997.

Domnul Petre Țurlea aștepta răspuns de la domnul Caramitru. De asemenea, domnul Caramitru a solicitat amânarea și a trimis în scris. Ministrul Culturii a răspuns în scris. N-a mai așteptat domnul Țurlea.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 22 august 2019, 10:33
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro