Plen
Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-06-2022 (comună)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (comună)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 19-02-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 19 februarie 1996

15. Răspunsuri ale ministrilor la întrebări și interpelări adresate de deputați.

(Din acest moment ședința este condusă de domnul Ioan Gavra, vicepreședinte al Camerei Deputaților)

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi, vă rog să nu părăsiți lucrările Camerei Deputaților, întrucât sunt problemele care vă interesează, pentru că se și mediatizează, și am înțeles că Televiziunea, de acum, ne acordă, într-adevăr, spațiu și pentru mediatizare, în sensul prezentării răspunsurilor Guvernului și, mai ales, a întrebărilor și interpelărilor colegilor noștri.

Domnilor colegi,

Următorul segment de activitate îl constituie răspunsurile Guvernului la întrebările și interpelările dumneavoastră și, sigur, continuăm cu întrebări și interpelări la care se va răspunde, conform regulamentului, în săptămânile următoare.

Pentru astăzi sunt prezenți la lucrările Camerei Deputaților, pentru a vă oferi răspunsurile pe care dumneavoastră le-ați solicitat prin interpelări sau întrebări, un număr de 7 ministere, prin titularii sau prin reprezentanții acestora.

Acord cuvântul domnului ministru Dan Mircea Popescu, -nu înainte de a întreba colegii noștri dacă nu doresc să dezvolte interpelările, conform regulamentului - pentru a răspunde întrebărilor puse de domnii deputați Remus Opriș și Ákos Birtalan.

ÎI consult pe domnii deputați dacă doresc să-și dezvolte interpelările.

Domnule deputat Opriș, aveți cuvântul, conform regulamentului. Știți câte minute, maximum? Cinci. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Remus Opriș:

N-am să stau cinci minute să fac această dezvoltare, pentru că eu am încredințarea că aceste lucruri pe care le-am abordat în interpelare s-ar cuveni, poate, să le discutăm cu mai multă profunzime, chiar în afara acestui program. Este vorba, concret, de o hotărâre guvernamentală care are anexat "Planul național de acțiune în favoarea copilului". Cum remarcasem, în punctul 5 al hotărârii se exprimă dorința Guvernului ca această hotărâre să fie respectată de organizațiile nonguvernamentale care sunt înființate în România în baza Legii nr. 21/1924.

Or, acest conținut al activității organizațiilor nonguvernamentale nu poate fi dirijat de structurile guvernamentale, nici chiar de un plan național de bune intenții, pentru că nu aș putea să găsesc niște posibilități concrete de dezvoltare a bunelor intenții pe care Planul național le are. Tocmai aceasta cred că s-ar cuveni să fie în atenția dumneavoastră, domnule ministru. Dacă se poate, în răspunsul pe care îl veți da, să conturați câteva acțiuni concrete pe care planul ar trebui să le cuprindă. În plus, se cuvine, într-adevăr, să fie acest plan mult dataliat și, mai ales, să găsească în atenția Guvernului resursele financiarer pentru rezolvarea lui. Pentru că, știți bine, că sunt, poate, peste 80.000 de copii, la ora actuală, abandonați - în leagăne, în spitale, în instituții și mulți au dosarele, poate blocate la nivelul acestor comisii județene pentru plasarea copiilor abandonați. Lor li se adaugă cei aflați în școlile speciale sau în alte instituții ale Secretariatului de Stat pentru Handicapați.

Or, într-adevăr, pentru acești copii s-ar cuveni, poate, chiar o modificare a Legii privind regimul ocrotirii unor categorii de minori și, deci, o bază legislativă mai solidă, bineînțeles, dublată de resurse financiare.

Sper ca acest plan de măsuri să nu rămână numai la nivelul unor deziderate, ci să se transforme în direcții concrete de acțiune, pe care sunt convins că și organizațiile nonguvernamentale le vor sprijini, în baza unor relații de parteneriat. Însă, consider că acest termen, puțin cam imperativ, pe care-l folosește în articolul 5 hotărârea, nu este, cum am spus, de fapt, în interpelare, adecvat. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru Dan Mircea Popescu, vă rog să oferiți răspunsul necesar și solicitat. Aveți cuvântul.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat Remus Opriș, pot să confirm că Hotărârea Guvernului cu nr. 972 din 1995, în articolul 1..., prin acest articol, Comitetul Național pentru Protecția Copilului este împuternicit să coordoneze activitatea de aplicare a planului național invocat de către domnul deputat, prin ministerele, reprezentate, de altfel, în acest comitet național.

O parte din cele 9 capitole ale planului sunt în responsabilitatea directă a unor ministere, cum ar fi: Ministerul Sănătății, Ministerul Învățământului, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar alte capitole, prin conținut, au caracter interministerial, deci responsabilitatea aparține mai multor ministere.

Monitorizarea activităților și urmărirea cotidiană a acestora se realizează de către secretariatul permanent al Comitetului Național.

În prezent, fiecare minister a fost solicitat să identifice capitolele care sunt în responsabilitatea sa și programele pentru care are resurse financiare de la bugetul statului sau de la alți finanțatori, să identifice cum se poate implica financiar în programele cu caracter interministerial, cum ar fi: "Drepturile copilului", "Creșterea și dezvoltarea copilului", "Familia, mediul privilegiat pentru dezvoltarea copilului" și altele.

În al doilea rând, Comitetul Național pentru Protecția Copilului, vreau să vă subliniez că nu are alocații bugetare. La dispoziția acestui comitet există, însă, un fond de contrapartidă, constituit din contravaloarea ajutoarelor umanitare primite din țările Uniunii Europene, în valoare totală de 3,5 miliarde lei, gestionat de Ministerul Finanțelor, care se derulează prin Secretariatul General al Guvernului.

Din acest fond de contrapartidă se finanțează programe cu caracter interministerial, după cum urmează: 2 miliarde de lei sunt deja angajați pentru activități de reabilitare a unor instituții de ocrotire; 1 miliard de lei sunt destinați pentru programe de dezvoltare în domeniul serviciilor sociale, pentru ocrotirea copilului și a familiei în dificultate; 200 de milioane de lei pentru copii străzii, program de creare a unui serviciu social de asistență în stradă - este un program în curs de realizare -; 100 milioane lei pentru perfecționarea personalului din instituțiile de ocrotire.

Sprijin tehnic și financiar pentru realizarea acestei strategii se acordă, de asemenea, prin Uniunea Europeană, prin Programul PHARE - 12 milioane ECU, reprezentanța UNICEF, prin programul de cooperare pe perioada anuilor 1995 - 1999, în valoare de 12,5 milioane de dolari.

De asemenea, Guvernul Marii Britaniiacordă un sprijin substanțial, prin Fondul de know how al Marii Britanii.

Cu privire la articolul 5 din această Hotărâre nr. 972, acesta nu se referă la oganizații neguvernamentale ca persoane juridice constituite după Legea nr. 21 din 1994, ci la activitățile concrete ale acestora pentru copii, activități care trebuie să răspundă unor exigențe naționale, în concordanță cu Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de România, după cum bine știți, în 1990.

În practică, am constatat că foarte multe asemenea organizații neguvernamentale, care prin statut se ocupau de copii, în realitate se ocupau de cu totul alte lucruri pe teritoriul României. De aceea, a fost necesară, într-un fel, prinderea acestui articol 5 în cadrul hotărârii. Acesta a fost răspunsul la interpelarea domnului deputat.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru.

Sper că sunteți mulțumit, domnul deputat.

Domnul deputat Ákos Birtalan, doriți să interveniți pentru dezvoltarea interpelării? Aveți cuvântul.

Domnul Ákos Birtalan:

Mulțumesc, domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

O scurtă dezvoltare a interpelării care a avut tema: "Aplicarea legii privind ajutorul social nr. 67 din 1995".

Cu toate că la prima vedere și citire, legea sus amintită nu conține în mod expres răspunderi în sarcina Guvernului, situație care a fost comentată în diferite moduri, cu toate acestea, consecințele acestei poziții, să spunem, nedefinite, sunt incontestabil nefavorabile, mai cu seamă la nivelul la care se aplică sau ar trebui aplicată legea, și anume, ale cetățeanului și al administrației locale.

Totodată, Executivul nu este și nu poate să se situeze pe o poziție de spectator, întrucât normele metodologice date în aplicarea legii au fost aprobate de Guvern, norme care interpretează și fac aproape imposibilă, în unele locuri, corecta aplicare a legii, care și ea prezintă multe confuzii.

Caracterul de ajutor social este mult diminuat și uneori inexistent, întrucât, în majoritatea cazurilor beneficiarii sumelor sunt persoane apte pentru muncă, iar condiționările prevăzute la articolul 5 alineatul 1 din lege sunt numai formale, mai ales pentru că oficiile forțelor de muncă nu au posibilitate să ofere locuri de muncă disponibile, n-au din ce. Respectiv, chiar prin lege, - articolul 5 alineatul 2, - unele persoane sunt exceptate să facă dovada solicitării unui loc de muncă.

Tototdată, din punct de vedere financiar, deși legea, la articolul 21 prevede: "Fondurile necesare plății ajutorului social se suportă din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale, din veniturile proprii și - subliniez - din sumele defalcate cu această destinație, din bugetul de stat". Din această ultimă sursă sumele sunt asigurate, după cum se știe, cu mari întârzieri și în valoare insuficientă față de nevoi.

Se știe, la fel, că pentru anul 1996, încă în luna februarie România nu are bugetul de stat aprobat, astfel, sursele bugetelor locale sunt limitate și insuficiente, chiar pentru asigurarea funcționării acestora ca instituții, iar nevoile de investiții în sănătate, învățământ, gospodărie comunală etc. sunt pereclitate. Mai mult, sumele totale asupra cărora dispun, nu ar fi suficiente nici măcar pentru plata integrală a ajutorului social, destinație pentru care nu sunt prevăzute sume defalcate nici măcar în proiectul de buget pe anul 1996. Față de această situație de fapt, am dorit și doresc să se precizeze punctul de vedere al Guvernului. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnul deputat,

Are cuvântul, în continuare, domnul ministru de stat Dan Mircea Popescu.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Față de interpelarea formulată de domnul deputat Ákos Birtalan sunt în măsură să spun că Guvernul României, în ședința sa din 6 februarie 1996, a analizat un raport cu privire la principalele concluzii în legătură cu aplicarea Legii nr. 67/1995 privind ajutorul social.

La 31 decembrie 1995 au fost înregistrate 740.483 de cereri, din care 655.178 au fost aprobate, diferența reprezentând cereri respinse sau nesoluționate până la acea dată.

În urma verificării modului de stabilire a dreptului la ajutor social de către unii primari, s-a constatat că nu s-au respectat unele prevederi legale, cum ar fi: afișarea la sediile consiliilor locale a criteriilor proprii aprobate; lipsa fișei de calcul pe baza căreia s-a stabilit cuantumul ajutorului social pentru unele familii; acordarea de ajutor social individual unor persoane în vârstă de 16 ani; lipsa unor adeverințe de venituri ale familiei, care să ateste cuantumul stabilit; neefectuarea de anchete sociale pentru constatarea realității datelor privind veniturile familiei rezultate din declarația pe propria răspundere. Criteriile proprii de evaluare a veniturilor realizate în gospodăriile solicitanților de ajutor social au condus la subevaluarea veniturilor familiei.

În consecință, rezultă că au beneficiat de ajutor social familii a căror situație materială nu conducea la încadrarea în prevederile Legii nr. 67 din 1995. De altfel, presa, aproape zilnic ne arată persoane care vin să-și ridice ajutorul social la volanul Mercedes-urilor personale, după cum bine ați văzut.

Vreau să vă spun că, din totalul de cereri înregistrate și aprobate, au fost puse în plată 559.396 de ajutoare sociale, deci 559.396 de familii au beneficiat, la finele anului trecut, de ajutor social.

În al doilea rând, fondurile necesare pentru plata drepturilor de ajutor social s-au asigurat prin suplimentarea buegetelor locale pe anul 1995, din suma de 78 de miliarde lei, prevăzută în bugetul de stat și repartizată județelor și Municipiului București prin Hotărârile de Guvern nr. 655 și 936 din 1995.

Până la data de 31 decembrie 1995 s-au plătit ajutoare sociale în sumă totală de 68,3 miliarde lei, diferența de 9,7 miliarde lei reprezentând credite bugetare neutilizate.

Potrivit prevederilor articolului 72 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice, după cum bine cunoașteți, "Oice venit neîncasat și orice cheltuială neefectuată până la 31 decembrie, se va încasa sau se va plăti în contul bugetului pe anul următor. Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept".

În al treile rând, sumele rămase neachitate până la finele anului beneficiarilor de ajutor social, precum și drepturile pentru 1996 se vor plăti din sumele cu această destinație, din bugetul pe anul 1996. Creditele bugetare pentru 1996, până la aprobarea Legii bugetului,se acordă în proporție de 8,3% din cheltuielile aprobate pentru anul precedent, deci 1995, privind ajutorul social.

Față de cele prezentate, la solicitarea Guvernului României,în urma raportului prezentat în plenul ședinței de Guvern, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor sunt în curs de definitivare a unor măsuri în legătură cu acordarea ajutorului social, precum și pentru modificarea și completarea normelor metodologice pentru aplicarea dispozițiilor legii, norme care vor fi aprobate printr-o hotărâre a Guvernului.

În cursul anului 1996 plățile curente, cât și restanțele, se vor achita din alocațiile bugetare cu această destinație, prevăzute în bugetele locale, așa după cum ați subliniat și dumneavoastră.

Acesta este răspunsul pentru domnul deputat.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru,

În continuare, va răspunde interpelărilor domnilor deputați Octavian Bot și Elek Barna, doamna secretar de stat Hildegard Puwak, în numele Consiliului pentru Coordonare, Strategie și Reformă Economică, nu înainte,însă, doamna secretar de stat, de a întreba colegii noștri dacă nu doresc să-și dezvolte interpelarea. Și întrucât doresc acest lucru, are cuvântul domnul deputat Octavian Bot.

Domnul Octavian Bot:

Practic, nu este o dezvoltare, este doar o precizare. Arătam în interpelarea adresată Guvernului că s-a blocat procesul de privatizare la Fabrica de Mobilă "Alfa", din Oradea, pe motivul că această unitate este considerată unitate strategică.

Prefectul județului Bihor, prin Adresa nr. 362 din 31.01.1996, solicită același lucru Agenției Naționale de Privatizare.

V-aș ruga să lămurim acceastă chestiune.

Domnul Ioan Gavra:

Vă mulțumesc, domnul deputat.

Doamna secretar de stat Puwak, aveți cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc.

Aș vrea să dau o explicație cu privire, în primul rând, la acel procent cu care societatea comercială este înscrisă în listă.

În această listă au fost înscrise unele societăți cu 49%, care, într-adevăr, fac parte din ramuri strategice, dar nu este cazul acestei societăți de mobilă. Această societate a fost înscrisă cu 49% pentru că, pentru ea, la Fondul Proprietății de Stat există cereri pentru cumpărarea pachetului de acțiuni, de 51%.

Aceasta este ultima informație pe care Fondul Proprietății de Stat ne-a dat-o. Pe lângă faptul că PAS-ul a depus o asemenea solicitare de cumpărare a pachetului majoritar, există și cereri de solicitare a cumpărării acestui pachet din partea unor investitori români și străini. Urmează ca Fondul Proprietății de Stat să aleagă dintre aceste oferte care au fost prezentate pe cele pe care le consideră ca fiind cele mai bune sub aspectul creării locurilor de muncă, al investițiilor care se creează și, bineînțeles, al prețului acțiunilor.

Deci, nu este vorba despre o scoietate strategică, ci este o societate care la momentul în care a fost înscrisă în listă a avut deja solicitări de cumpărare a pachetului majoritar.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat Elek Barna, doriți o dezvoltare a interpelării? Aveți cuvântul.

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

De fapt, nu ar fi vorba despre o dezvoltare propriu-zisă, decât, aș vrea, în câteva cuvinte, să pun în temă pe colegi despre această interpelare. Este vorba despre acțiunea de privatizare a unei secții din județul Mureș, Secția "S.M.A. - Trei Sate", aparținând Agromec-ului Sovata, secție trecută pe lista de privatizare. Anumite, să zicem așa, forțe, printr-o conjunctură au reușit să o facă să nu se privatizeze, respectiv să nu fie trecută această unitate pe listă și să se aprobe privatizarea pe baza unei cereri depuse de circa 200 de proprietari de terenuri din localitate, unitatea fiind, să zic așa, "destinată" să se privatizeze sub o mască nu prea cinstită, zicem noi.

Deci, aceasta ar fi tema, pe scurt, a interpelării, privatizarea Secției "S.M.A." din comuna Trei Sate, Ghindari, județul Mureș. Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Puwak, aveți, în continuare, cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc și pentru întrebare.

Îmi permiteți să aduc unele lămuriri suplimentare care cred că, totuși, nu au fost înțelese așa cum trebuia, la momentul potrivit, de instituțiile care trebuiau să pună în practică acest articol al legii.

În elementele pe care dumneavoastră mi le-ați dat sunt, totuși, prea puține informații pentru a considera că activitatea comisiei județene a fost incorectă și o să încerc să vă conving.

În primul rând, Servagromec-ul de care se vorbește în interpelare nu este trecut în listă, deci în această ipoteză proporția privatizabilă gratuit este de 30% și partea care ar fi trebuit să fie cumpărată este de 70%.

Al doilea element este următorul: nu s-a înțeles foarte exact că acesta este un articol de lege care se referă la toate unitățile prestatoare de servicii, indiferent dacă ele sunt incluse în listă sau nu sunt incluse în listă, tocmai pentru a crea niște facilități la privatizarea acestor unități.

Această evaluare a societăților prestatoare de servicii, în maniera în care normele metodologice elaborate în baza Hotărârii Guvernului nr. 855 prevăd să se facă, este oportună și pentru societățile care nu sunt cuprinse în listă, prin diminuarea valorii capitalului, inclusiv prin aplicarea acestei Hotărârii nr. 81, de evaluare a terenului neagricol pe care se situează aceste unități.

În primul rând, este o facilitate privind valoarea cu care aceste unități se privatizează.

Deci, la sfârșitul lunii decembrie, când această acțiune sau această intenție de cumpărare se producea, aceste societăți erau în plin proces de realizare a raportului de evaluare de către subcomisii, așa cum s-a stabilit acolo.

Aceste comisii de evaluare a unităților prestatoare aveau diferite sarcini, inclusiv să stabilească oportunitatea divizării sau fuzionării unor secții aparținând unui Agromec, aceasta, în funcție de interesul producătorilor agricoli, respectiv din Trei Sate, cum spuneți dumneavoastră.

Dacă această comisie va aprecia și există oferta de cumpărare și a pachetului de acțiuni de 70%, fac această precizare, nu există nici un motiv ca acceastă societate să nu se divizeze și puiul să devină o societate comercială privatizabilă 30%, 70%, cumpărarea pachetului de acțiuni, dar în baza articolului 5 - pe subscriere cu cupoane. Deci, sunt îndreptățiți să subscrie cu cupoane salariații, știți dumneavoastră, inclusiv producătorii agricoli, iar la cumpărarea părții de acțiuni au drept de preemțiune producătorii agricoli, în limita a 35% din capitalul social.

Deci, acest proces de evaluare a muncii comisiilor se va încheia peste câteva zile, fiind ușor întârziat datorită procedurilor; după care, într-adevăr, se poate trece la privatizarea acestei societăți.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

În continuare, va răspunde interpelării domnului deputat József Nándor Neményi domnul Valeriu Tabără, ministrul agriculturii și industriei alimeantare.

Doriți dezvoltarea interpelării? Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul József Nándor Neményi:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Domnilor miniștri,

Interpelarea privește o problemă de fond din economia României: soarta Avicolelor care au ajuns la faliment din cauza politicii dualiste a Guvernului în ceea ce privește creditarea acestor unități și "foarfeca" agrară. In speță, fiind vorba de Avicola S.A. Gilău, care deși figurează în Ordonanța nr. 13 expres, cu restructurarea tehnologică, organizatorică și financiară și s-a aprobat un studiu pentru restructurare, redresare financiară, anul trecut La data de 31 iulie, a fost declarată în stare de faliment de o bancă particulară la care s-a transferat, Banca "Dacia Felix", și după această procedură deosebit de ciudată, unitatea nici nu a fost declarată în faliment de facto, că nu a fost numit judecătorul sindic, nici nu a primit sumele cuvenite după Ordonanța nr. 13, în care figurează, și, în acest moment este într-un impas financiar total.

Se pune întrebarea: ce se va întâmpla cu această unitate, care este o unitate strategică în județul Cluj, având o producție anuală de circa 9.000 de tone de carne de pasăre în viu și carnea de pasăre este deosebit de importantă întrucât este o proteină ușor asimilabilă și se obține în 56 de zile. Pe de altă parte, această unitate are un personal care a fost foarte bine instruit, are o experiență de peste 20 de ani, foarte mulți muncitori au lucrat în Libia, în Franța și în alte țări și corespund din punct de vedere al capitalului uman.

Se pune întrebarea: ce dorește Guvernul României în legătură cu această unitate care a fost selectată și preselectată, figurează în legea cu restructurarea, dar anul trecut nu a primit nici o sumă și nu este nici creditată. Și, ca să dovedesc acest dualism, vreau să arăt ca anul trecut Banca Agricolă a primit o adresă din partea Direcției de Restructurare din F.P.S. ca să crediteze această unitate cu dobândă, cu facilități pentru stocul de orz și porumb, iar Banca Agricolă nu a acordat nici un credit, că unitatea nu are bonitate. Dar unitatea, de aceea a fost trecută Ordonanța nr.13, că avea flux financiar negativ.

Deci, este într-un cerc vicios și actualmente, cei 210 muncitori se află în mare parte în șomaj tehnic.

Se pune întrebarea: lăsăm această unitate să moară, cum prevede Legea insolvabilității comerciale, sau dăm acele sume și credităm normal, cum s-a prevăzut, de fapt, în Ordonanța nr.13?

Aștept răspuns la această întrebare.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat. Are cuvântul domnul ministru Valeriu Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate coleg,

În primul rând, se obține carne de pasăre și la un timp mai mic de 56 de zile, și la 44, și la 45 de zile. (Rumoare în sală) ...Probabil că veți dori să răspundeți... Mai departe vă cedau locul fără nici un fel de problemă ...

Domnul Ioan Gavra:

Domnule deputat Cristea, vă rog, păstrați liniștea în sala de ședințe. Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Valeriu Tabără:

Deci, în primul rând, societățile comerciale cu capital majoritar de stat din domeniul creșterii păsărilor, aflate în regim de supraveghere economico-financiară, potrivit Ordonanței Guvernului nr.13 din 1995, au beneficiat din partea statului, băncilor comerciale și a unor agenți economici de unele facilități de ordin financiar, constând în principal în anularea și reeșalonarea datoriilor restante și acordarea de noi credite garantate de către Ministerul Finanțelor. Aceste măsuri, ca și alte acțiuni de natură organizatorică, tehnică, tehnologică și manageriale, cuprinse în programele de restructurare au scopul de a crea condițiile reluării la parametrii normali ai ciclurilor de producție, eliminării și prevenirii plăților restante și a pierderilor, precum și creșterea profitabilității.

Prioritatea, în cadrul acestor măsuri, a constituit-o anularea dobânzilor neachitate și reeșalonarea pe o perioadă de până la 3 ani a creditelor bancare restante, ca o condiție a viabilității celorlalte măsuri, cunoscând că activitatea economică a unităților în cauză era blocată din cauza volumului mare al acestor datorii.

Ca un caz particular, Societatea Comercială "Avicola" Gilău, având împrumuturi la o bancă cu capital privat - "Dacia-Felix" -, nu a beneficiat de aceste facilități, prevederile Ordonanței nr.13/1995 fiind obligatorii numai pentru băncile cu capital majoritat de stat. În plus, Banca "Dacia-Felix" nu a solicitat garanția Ministerului Finanțelor pentru credite noi, destinate acestei societăți, înțelegând prin aceasta că nu a fost de acord cu creditarea în continuare a Societății "Avicola" Gilău.

După opinia noastră, deși Ordonanța nr.13/1995 nu conține prevederi obligatorii în acest sens pentru băncile private, Banca "Dacia-Felix" putea acorda înlesniri la plată, dacă exista interes din partea acesteia, ca Societatea Comercială "Avicola" Gilău să se redreseze, cu perspectiva rambursării datoriilor vechi, așa cum decurg lucrurile în cazul celorlalte complexe agricole beneficiare ale programelor de restructurare.

Ca urmare a acestei situații, în mod normal, Fondul Proprietății de Stat nu a alocat fonduri pentru finanțarea programului de restructurare a societății, cele circa 900 de milioane de lei, datoriile eșalonate de către RENEL, ROMGAZ și Ministerul Finanțelor, din totalul de 14 miliarde de lei, fiind insuficient raportate la efortul financiar necesar redresării Societății Comerciale "Avicola" Gilău, aflată în prezent într-o situație critică, cum rezultă și din conținutul interpelării.

Aceasta fiind situația, în cazul Societății Comerciale "Avicola" Gilău, Ministerul Agriculturii și Alimentației nu poate preciza cu certitudine care va fi viitorul acestei unități.

In acest sens, trebuie să dea soluții instituțiile abilitate în acest scop, ca: Fondul Proprietății de Stat și Agenția de restructurare.

Din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii și Alimentației, respectiv al responsabilității asigurării necesarului de consum de carne de pasăre, considerăm că vânzarea prin licitație de către Fondul Proprietății de Stat a Societății Comerciale "Avicola" Gilău, sau transferarea drepturilor de creanță ale băncii în aport de capital la această societate, conform articolului 14 din Ordonanța nr.13/1995, sunt soluții mai eficiente de redresare economică decât continuarea activității în actula formă de organizare.

Deosebit de aceasta, alte unități de profil pot fi trecute în supraveghere economică-financiară, astfel încât oferta internă de carne de pasăre să fie la nivelul celei prevăzute în strategia sectorului.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru.

In continuare, îl rugăm pe domnul ministru Iulian Mincu, care reprezintă, bineînțeles, Ministerul Sănătății, să răspundă interpelărilor domnilor deputați: Vasile Mândroviceanu și Anghel Stanciu.

Înainte de a vă oferi microfonul pentru dezvoltarea interpelării, domnule deputat Mândroviceanu, vreau să fim siguri dacă domnul deputat Anghel Stanciu se află prezent la lucrările Camerei Deputaților.

Din sală:

Este la comisie ....

Domnul Ioan Gavra:

Pai, rămâne la comisie.

Domnule ministru Iulian Mincu, vă rog să răspundeți numai interpelării domnului deputat Mândroviceanu, care este prezent la lucrările Camerei Deputaților.

Aveți cuvântul, domnule deputat, pentru a vă dezvolta interpelarea.

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Hotărârea Guvernului nr.1058 din 1995, publicată în Monitorul Oficial nr.10 din 18 ianuarie 1996, cu privire la compensarea prețului cu amănuntul al produselor medicamentoase, cuprinde o listă de 716 substanțe de bază, cu câte două, până la patru produse farmaceutice de import, și 47 de vaccinuri și seruri de la Institutul "Cantacuzino", sub semnătura primului-ministru, ministrului sănătății, ministrului industriilor și ministrului finanțelor. Conform acestei liste, medicii specialiști din spitale și policlinici, precum și medicii generaliști din cabinetele medicale urbane și rurale, prescriu medicamente în regim compensat și gratuit, conform Hotărârii Guvernului nr.840/1992, pentru copii și adulți cu boli cronice, conform unei liste a gratuităților, ce conține 22 de boli, precum și pe baza pensiilor de veterani de război, văduve de veterani de război, sau handicapați gradul I.

În județul Suceava, cuprins în reforma sanitară din octombrie 1994, din data de 24 ianuarie 1996 a intrat în vigoare o altă listă de compensări și gratuități, pe care am anexat-o, de altfel, interpelării, listă mult redusă față de cea din Hotărârea Guvernului nr.1058, pe motivul depășirii fondului alocat pe anul 1995, din cauza prescripțiilor abuzive, fapt care conduce la rezultatele următoare:

1) în plină epidemie virală, în rețetele sugarilor și ale copiilor ce beneficiază de drept, prin lege, la gratuități, nu se pot prescrie medicamente analgezice, siropuri antitusive, picături nazale etc.;

2) în cazul bolnavilor de ulcer, care suferă și de diverse maladii reumatismasle, medicul nu poate prescrie antiinflamator nesteroidian, injectabil în ambulator, medicament deosebit de scump;

3) există pensionari și bolnavi care, prin afecțiunea lor, se încadrează în gratuități, pentru care sunt necesare medicamente ce nu se mai găsesc în lista propusă de Direcția Sanitară a județului Suceava, dar care sunt cuprinse în lista stabilită de Hotărârea Guvernului nr.1058;

4) medicii de familie, în funcție de numărul de pacienți înscriși pe liste, beneficiază lunar de sume fixe pentru gratuități și compensări, sume mici și neindexate de multă vreme;

5) pe lista de produse a Direcției Sanitare județene lipsesc hormoni tiroidieni, deși județul Suceava este zonă gușogenă recunoscută, cu mulți bolnavi cu afecțiuni ale glandei tiroide, iar produsele respective se găsesc pe lista Hotărârii de Guvern nr.1058.

Guvernul României trebuie să ia măsurile necesare pentru intrarea în normalitate sau să recunoască deschis eșecul reformei sanitare inițiate în 1994 și, bineînțeles, să explice atât medicilor, cât și pacienților, rațiunile de reducere a medicamentelor și fondurilor la care aceștia au dreptul legal, acoperirea legală sub care o decizie administrastivă a unei instituții județene încalcă o hotarâre de guvern, precum și motivele pentru care la stabilirea plafoanelor de gratuități și compensări nu se ține seama de inflație.

Sunt convins că domnul ministru va avea amabilitatea să lămurească aceste lucruri.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul Iulian Mincu, ministrul sănătății.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Iulian Mincu:

Am să caut să răspund la interpelarea domnului deputat Vasile Mândroviceanu.

1. Prin Hotărârea Guvernului nr.1058 din 1996, publicată în Monitorul Oficial nr.10 din 18 ianuarie 1996, se publică numai lista medicamentelor compensate 50 la sută și 75 la sută, care cuprinde 1.246 de medicamente, ce corespund la 716 substanțe de bază și 46 de vaccinuri și seruri. Aici nu sunt introduse medicamentele care se eliberează gratuit, în raport de boli, prin spitale și prin farmaciile care sunt prevăute pentru aceasta.

2. Lista de medicamente pe care Spitalul județean Suceava o aplică, așa cum spuneți, de la data de 24 ianuarie 1996, este o inițiativă locală, care nu aparține și nu este autorizată de Ministerul Sănătății.

3. Gospodărirea banului public aparține însă Direcției Sanitare județene, în raport cu fondurile primite.

In ceea ce privește reforma sanitară în România, pe care dânsul o menționează, este asplicată de la 1 octombrie 1994, ca rezultat al Legii nr.79 din 1991, în urma stabilirii împrumutului prin Banca Mondială, de 150 de milioane de dolari.

Evaluarea reformei, efectuată de Organizația Mondială a Sănătății și o Comisie Internațională numită la cererea Băncii Mondiale, în decembrie 1995 și ianuarie 1996, este pozitivă și se recomandă continuarea ei și, prin aceasta, derularea împrumutului de la Banca Mondială, și respectiv extinderea și la alte județe.

Faptul că nu se introduce Legea asigurărilor de sănătate, nu se datorează Ministerului Sănătății, iar această lege sunt sigur că va aduce o serie întreagă de clarificări în această problemă.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru.

In continuare, va răspunde unei interpelări a doamnei deputat Smaranda Dobrescu domnul Viorel Mărginean, ministrul culturii.

Doamnă deputat, doriți să dezvoltați interpelarea? Aveți cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule ministru,

În calitate de deputat, mă aflu în fața unui caz de lipsă de informații, de care nu mă fac vinovată.

In Raportul Comisiei pentru finanțe, privind bugetul, se stipulează că anexa referitoare la intituțiile finanțate de la buget de către Ministerul Culturii a dispărut, acestea urmând să fie finanțate din fonduri bugetare și extrabugetare.

În calitatea de deputat de Neamț, vă reamintesc cu respect că monumentul unic de frumusețe și spiritualitate, care este Mânăstirea Agapia, moment de referință al culturii noastre seculare, se află de câțiva ani în stare de avarie foarte avansată, pe care constructorii și arhitecții o denumesc stare de precolaps.

Pe baza studiului de fezabilitate, Guvernul României a emis Hotărârea nr. 896 din 8 noiembrie 1995, privind finanțarea începerii lucrărilor de conservare și restaurare la celebrul monument istoric din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Hotărârea Guvernului prevede ca, începând cu 1996, sumele necesare să fie cuprinse în bugetul Ministerului Culturii, cu destinație pentru Mânăstirea Agapia, cu autorizarea expresă a Ministerului Finanțelor. Acest lucru nu s-a realizat, iar lucrările de conservare și restaurare începute duc implacabil la accelerarea evoluției avariilor și distrugerea monumentului, dască nu sunt continuate imediat.

Vă rog, ca atare, domnule ministru, să reveniți și să introduceți această cheltuială în proiectul de buget al anului 1996, dintr-o creștinească datorie și conform Hotărârii Guvernului din care faceți parte.

Și dați-mi voie să închei într-un mod patetic: mi-ar displace să fac parte din generația care acceptă distrugerea monumentului istoric Agapia.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, doamnă deputat Dobrescu.

Are cuvântul domnul Viorel Mărginean, ministrul culturii.

Domnul Viorel Mărginean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Referitor la interpelarea adresată de către doamna deputat Smaranda Dobrescu, am să dau următorul răspuns: Ministerul Culturii a elaborat și promovat în anul 1995 proiectul Hotărârii de Guvern pentru finanțarea de urgență a lucrărilor de conservare și restaurare la monumentul istoric "Ansamblul Mânăstirii Agapia". Hotărârea respectivă a fost asprobată de Guvern cu nr.896/8 noiembrie 1995 și, prin dispozițiile acesteia, s-a suplimentat bugetul Ministerului Culturii cu suma de 500 de milioane de lei, folosită în exclusivitate pentru lucrările din prima etapă, aferente obiectivului.

Planul Ministerului Culturii pentru anul 1996 include în lista monumentelor istorice propuse pentru lucrări de conservare, restaurare și punere în valoare, la poziția 118, Mânăstirea Agapia, cu un necesar de 2 miliarde de lei. Dar alocarea în bugetul Ministerului Culturii pe anul curent pentru ansamblul lucrărilor de conservare, restaurare, la un număr de 172 de obiective de patrimoniu a sumei de 7 miliarde de lei, face imposibilă alocarea a 2 miliarde în scopul derulării lucrărilor la Mânăstirea Agpia. Deci, Mânăstirea Agapia o să primească o sumă de.., un număr de milioane, de zeci de milioane de lei, dar nu poate primi 2 miliarde.

Acest important monument istoric va sta permanent în atenția noastră. Pentru salvarea sa vom face toate demersurile necesare, inclusiv intervenții în vederea obținerii unor fonduri suplimentare din rezerva la dispoziția Guvernului României.

Pentru o documentare mai amplă, doresc să-i ofer doamnei un caiet ...

Domnul Ioan Gavra:

... de sarcini ...

.

Domnul Viorel Mărginean:

...realizat de noi ... Nu, un caiet... Uitați despre ce este vorba ...

Domnul Ioan Gavra:

Imi cer scuze. Imi cer scuze.

Domnul Viorel Mărginean:

... cu imagini și cu date necesare la cele 172 de monumente pe care le are Ministerul Culturii în vedere pentru conservare, restaurare, începute unele în anii trecuți, care trebuie continuate, și cele care sunt prevăzute să înceapă anul acesta.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule ministru.

Imi cer scuze. Știți, în economia de piață și în Legea privatizării sunt caiete de sarcini și credeam că și în cultură se folosesc asemenea caiete. Este bine că nu se folosesc.

Mulțumesc, domnule ministru.

In continuare, va răspunde unei interpelări a domnului deputat Eugen Mátis domnul Dan Mogoș, secretar de stat la Ministerul Finanțelor.

Domnule secretar de stat, înainte, să ascultăm dezvoltarea interpelării domnului deputat Eugen Mátis. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Eugen Mátis:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Nu doresc o dezvoltare amplă a interpelării. Vreau numai să vă reamintesc câteva dintre elementele pe care le-am prezentat și acum o săptămână.

Este vorba despre politica de aplicare a Legii nr.136 din 1995 privind asigurările și reasigurările în România, cât și a Hotărârii Guvernului nr.32 din 29 ianuarie 1996 privind unele măsuri în aplicarea articolului 53 din legea mai sus menționată și care are ca obiect asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terților în accidente de autovehicule.

Se cunoaște că, conform asrticolului 2 din Hotărârea Guvernului mai sus amintită, asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule, se face de către societățile de asigurare autorizate potrivit legii să practice asigurări prin efectul legii.

Dovada existenței asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de autovehicule, în cazul controalelor efectuate de ofițerii și subofițerii de poliție, o constrituie tichetul de asigurare sau chitanța de plată eliberată de administrația financiară, în conformitate cu prevederile articolului 64 și articolului 65 din Legea nr.136 din 1995.

In conformitate cu articolul 70 din Legea nr.136, Legea privind asigurările și reasigurările în România a intrat în vigoare începând cu data de 1 februarie 1996.

De la data sus-menționată, instituția abilitată conform legii de a practica asigurările obligatorii de răspundere civilă este Societatea de Asigurări ASIROM. Cu toate aceste elemente, între 1 și 7 februarie, în mai multe județe din țară și administrațiile financiare preluau primele de asigurare, în contradicție cu prevederile legii, deoarece nu aveau nici un fel de contract sau alte reglementări cu Societatea de Asigurări ASIROM. Mai mult, funcționarii de la diverse administrrații financiare au luat și în data de 7 februarie atitudinea foarte curioasă de a încasa primele de asigurare, chiar dacă aceste prime erau deja achitate la Societatea de Asigurări ASIROM.

Doresc să se prezinte măsurile concrete preconizate de către Guvern - Ministerul Finanțelor, în speță -, pentru eliminarea acestor stări de fapt contrare Legii nr.136 și modalitățile concrete de restituire a primelor de asigurare încasate fără nici un temei legal și în plus, deci de două ori, de către administrațiile financiare, după data de 1 februarie.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Dan Mogoș, aveți cuvântul.

Domnul Dan Mogoș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În anul 1996, sub aspectul reglementării răspunderii civile pentru pagubele produse prin accidentele de autovehicule sunt incidente două acte normative care stabilesc principii diferite, respectiv Decretul nr.471/1971 cu privire la asigurările de stat, împreună cu modificările ulterioare, în baza căruia asigurările pentru acest tip de răspundere erau, prin efectul legii, valabile până la 1 februarie 1996, și al doilea act normativ - Legea nr.136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, în baza căreia asigurarea mai sus menționată, deși obligatorie, se realizează prin întocmirea unui contract de asigurare încheiat între persoana fizică sau juridică și asiguratorii autorizați în acest sens, aplicabilă de la 1 februarie 1996.

Față de reglementările legale, în perioada ianuarie-februarie 1996, organele fiscale teritoriale au încasat, în temeiul vechilor reglementări, până la data de 1 februarie 1996 primele de asigurare care se virează prin efectul legii, la Societatea Comercială "Asigurarea Românească - ASIROM". În continuare, organele fiscale teritoriale vor încasa și vira la ASIROM restanțele din anii precedenți la primele de asigurare, prin efectul legii.

Deoarece asigurarea se face pe an, și nu pe fracțiuni din an, și pentru că în anul 1996 au existat două reglementări diferite ale acesteia, prin Hotărârea Guvernului nr.32/1996 s-a statuat ca dovada existenței asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse terților din accidente de autovehicule o constituie tichetul de asigurare eliberat de asigurator sau chitanța de plată eliberată de administrația financiară, în funcție de momentul plății primei de asigurare - deci înainte de 1 februarie sau după 1 februarie.

Sumele încasate de organele fiscale teritoriale, reprezentând prime de asigurare pe anul 1996 încasate atât până la 1 februarie, cât și după aceasta, se virează la ASIROM. Organele fiscale vor transmite după data de 1 februarie 1996 filialelor teritoriale ale ASIROM listele cuprinzând persoanele care au achitat primele de asigurare pentru anul 1996, precum și date despre mijloacele de transport aflate în evidență aparținând contribuabililor respectivi.

In sensul celor de mai sus, după publicarea Hotărârii Guvernului nr.32/1996, Ministerul Finanțelor, de comun acord cu Societatea Comercială ASIROM, a elaborat și transmis tuturor direcțiilor generale de finanțe publice și controlului financiar de stat județene și ale municipiului București Circulara nr.16.634, emisă pe data de 5 februarie 1996, prin care s-au dispus măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu aplicarea Hotărârea Guvernului nr. 32 și a Legii nr.136.

Menționăm că pe data de 5 februarie 1996, ASIROM, prin comunicatul de presă dat, a informat contribuabilii asupra faptului că primele de asigurare se vor plăti la filialele teritoriale ASIROM.

De asemenea, prin Centrul de Tehnologie a Informației Financiare, începând cu data de 10 februarie 1996, s-a transmis organelor fiscale teritoriale modul în care urmează a fi modificate elementele de prelucrare automată a datelor pentru evidența primelor de asigurare. Mai mult, s-a pus la dispoziția acestora un program pentru elaborarea listelor plătitorilor de prime de asigurare și datele privind mijloacele de transport aparținând acestora aflate în evidența fiscală, pentru a fi transmise filialelor ASIROM. Pentru sumele încasate de organele fiscale cu titlu de prime de asigurare pentru răspunderea civilă după 1 februarie 1996, ASIROM, pe baza listelor transmise de organele fiscale, va elabora plătitorilor tichetul de asigurare, fără a mai solicita plata primei de asigurare. În cazul în care s-a făcut plata primei de asigurare pentru răspunderea civilă, atât la organele fiscale, cât și la ASIROM, acesta, la solicitarea plătitorilor, va restitui suma încasată în plus.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

In continuare va răspunde unor interpelări ale domnului deputat Constantin Rotaru și doamnei deputat Paula Ivănescu, domnul secretar de stat la Ministerul Industriei, Lucian Moțiu.

Domnule deputat Constantin Rotaru, doriți dezvoltarea interpelării? Nu.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a răspunde interpelării domnului deputat Constantin Rotaru.

Domnul Lucian Moțiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea domnului deputat Constantin Rotaru este adresată în egală măsură Fondul Proprietății de Stat și Guvernului, în speță - Ministerului Industriilor.

Problemele ridicate sunt mai ales de competența Fondului Proprietății de Stat. Cu toate acestea, am să încerc să vă prezint pe scurt punctul de vedere al Ministerului Industriilor, în legătură cu problemele ridicate.

Prima chestiune pusă vizează această Societate IUPFOR- Râmnicu Vâlcea care în 1991 s-a asociat cu alte patru societăți din Franța și au constituit o altă societate comercială - VILMAR. S-a pus problema dacă IUPFOR a dispărut cu această ocazie. Nu, nu a dispărut cu această ocazie. El era unul dintre cei cinci asociați. În 1994, conducerea lui IUPFOR a fost confirmată prin Legea de management,-denumirea managerilor-, și a fost numit manager la IUPFOR după o perioadă în care nu a existat acest director numit și de aceea s-a creat impresia că IUPFOR a dispărut. Deci IUPFOR nu a dispărut.

O altă întrebare este legată de rolul AGA în această asociere, în această nouă societate comercială. Rolul AGA este reglementat prin Legea nr.31, și AGA este obligatorie, indiferent de forma de capital.

Următoarea întrebare: de ce s-a majorat participarea unuia dintre cei patru parteneri francezi la societate? Noua Societate VILMAR a început anul trecut un program foarte ambițios de modernizare, de vreo 10 miliarde de lei. Au reușit să asigure fonduri proprii de 4 miliarde de lei și să obțină o serie de credite. Diferența s-a propus în adunarea generală să fie - ca o posibilitate -, să fie asigurată prin creșterea participării la capital a membrilor, a celor cinci membri. Dintre cei cinci membri, numai unul dintre partenerii francezi a avut posibilitatea să crească participația la capital, IUPFOR neavând această posibilitate.

Aș vrea să menționez că toate dividendele societății nu au fost vărsate, ci s-au reținut pentru fondul de dezvoltare, pentru a asigura această investiție.

Deci, rezultă că nu s-a preluat o posibilitate a lui IUPFOR. IUPFOR-ul nu a fost în măsură să crească această participație. Singurul care a fost, a fost unul dintre partenerii francezi care, în felul acesta, și-a sporit participarea. Conform legii românești, el are dreptul, folosind leii obținuți legal pe teritoriul României din alte activități pe care le-a avut să crească această participare. Și, în momentul de față, IUPFOR-ul are 38,2 la sută, iar ceilalți patru acționari străini au la un loc 61,8 la sută. Societatea desfășoară activitate profitabilă, își plătește impozitele, dă de lucru la circa 2.400 de angajați, așa că apreciem că nu s-au comis - de altfel, și cu consultarea Fondul Proprietății de Stat - abateri sub aspect legal în această societate.

Domnul Ioan Gavra:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat Paula Ivănescu.

Domnule deputat, (se adresează domnului deputat Constantin Rotaru, care se îndreaptă spre tribună), Regulamentul spune să ocupați loc. Vă rog să-l ocupați. Ați avut timp, v-am dat voie să interveniți, să vă dezvoltați interpelarea, ați spus că nu doriți. Atunci puteați să spuneți ceea ce doreați, în 5 minute. Deci, Regulamentul, pentru noi, știți că este literă de lege, cum spune domnul deputat Vintilescu, care tot timpul ne perturbă, dar asta-i altceva.

Doamnă deputat Paula Ivănescu, aveți cuvântul, vă rog, pentru dezvoltarea interpelării.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

In iarna 1995-1996, populația României se confruntă cu o acută lipsă de combustibili, fie că este vorba de gaze naturale, fie că este vorba de agent termic, fie că este vorba de lemne și cărbuni pentru foc.

Deși s-au anulat și s-au redus cotele de gaze naturale, de energie electrică la multe unități economice, trimițând în șomaj tehnic sute de mii de persoane, sub motivația că trebuie asigurat consumul populației, totuși, oamenii tremură de frig în casele lor, copii, bătrâni și bolnavi murind pe capete în aceste condiții.

Deci, realitatea este că Guvernul Văcăroiu în disprețul nevoilor populației nu s-a preocupat de asigurarea rezervelor de combustibiuli gazoși, lichizi sau solizi pentru depășirea anotimpului de iarnă în bune condițiuni. Pentru că iarna nu s-a sfârșit încă doresc să știu în numele concetățenilor mei din Prahova, dacă Guvernul Văcăroiu a întreprins ceva între timp, pentru asigurarea populației contra vicisitudinilor frigului, măcar acum, în ultimul ceas.

Domnul Ioan Gavra :

Da. Mulțumesc, doamnă deputat.

Îl rog pe domnul secretar de stat să răspundă și acestei interpelări.

Aveți cuvântul , domnule Lucian Moțiu.

Domnul Lucian Moțiu:

De la început aș vrea să spun, domnilor, că și eu împărtășesc îngrijorarea dumneavoastră cu privire la unele categorii de populație și la unele locuri din orașe și chiar de la sate.

Din păcate, noi, la nivelul ministerului, asigurăm numai resursa care apoi este folosită la nivelul unitătilor locale de distribuție și așa cum știu și eu bine, cum știe toată lumea, chiar în București există între cartiere diferențe uneori de 3 și 4 grade, au existat în perioada de iarnă, ceea ce este foarte mult, pentru că sunt cartiere în care, în medie - tot în medie, nu putem ști de la apartament la apartament - sunt temperaturi de 18 - 21 de grade și sunt apartamente cu temperaturi de 15-17 grade. Eu nu pot să vă dau un răspuns în legătură cu aceste probleme locale, la fiecare apartament în parte.

În ceea ce privește însă asigurarea cu agenți termici pentru această iarnă, vă pot demonstra cu cifre, cu date, că ea a fost mai bine asigurată decât anul trecut și că populația nu a avut limitări în cursul acestui an, așa cum de altfel și dumnevoastră ați spus în intervenția dumneavoastră. Este adevărat, au fost limitări la agenții economici. În noiembrie, decembrie, ianuarie nu a existat nici un fel de limitare nici la agenții economici și bineînțeles nici la populație. Singurele limitări la agenții economici au fost începând din 6-7 februarie, aceste limitări sunt pe cale de a fi eliminate în mod treptat în cursul săptămânii acesteia și a săptămânii viitoare; sunt încă câteva sute de agenți economici, între care mulți dintre ei au foarte mari datorii, care sunt încă limitați la anumite niveluri de consum.

Populața însă a primit ca agent termic și ca nivel de temperatură, în acest an mai mult decât anul trecut, cu 10 la sută și lucrurile se pot verifica. (Vociferări în sală)

Domnul Ioan Gavra :

Vă rog, domnule deputat!

Domnul Gheroghe Cristea:

NU este adevărat! Guvernu nu a luat nici o măsură în această privință. Să spună ce măsuri a luat acum?

Domnul Ioan Gavra :

Domnule deputat, eu cred că este prea cald în sală aici!

Ei, ne putem și răcori, dar vă rog frumos să nu mă obligați să iau măsuri regulamentare !

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Lucian Moțiu:

Da. Acestea sunt cifrele! (Vociferări în sală) S-ar putea ...

Domnul Ioan Gavra :

Numai puțin, domnule secretar de stat!

Domnule deputat Cristea, eu nu mai repet, decât vă spun că domnul secretar de stat răspunde unei interpelări care nu este a dumneavoastră. Dacă aveți de gând să întrebați Guvernul, să interpelați, îl interpelați, vă rog să adresați, conform regulamentului, în scris interpelarea! Vorbiți de grade celsius și de alte chestiuni. Așa este normal, corect și decent.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

Domnul Lucian Moțiu:

Aș vrea să continui pe fond, să răspund la a doua parte a întrebării dumnevoastră, care se referă la ceea ce se face în continuare, pentru ca această situație să fie mai bună. Așa cum și dumneavoastră ați văzut din presă și cum este cunoscut acum, sunt în curs, în momentul de față, de a veni sau au venit o serie de vase de păcură, unul din principalii agenți termici, pe care îi folosim în unitățile de termoficare din țară; se asigură astfel toată păcura necesară în cursul lunii februarie, sperăm ca același lucru să fie și în luna martie, în continuare.

De asemenea, după perioada foarte grea de frig, în care s-a redus livrarea de cărbune, acum, livrările de cărbune sunt, în special, mă refer la lignit, în creștere și deci se asigură o mai bună livrare a agenților termici pentru termoficare.

De asemenea, sunt în curs de descărcare două vase de țitei care vor asigura prin prelucrare, în continuare, cantități de păcură. Sunt, în continuare, discuțiile pe care le știți, pentru asigurarea cu gaz natural, atât livrări din țară, cât și din import.

Aș vrea să vă spun că livrările de păcură și de cărbune sunt continuu în atenția atât a RENEL-ului, cât și a Ministerului Industriilor, pentru că sunt o problemă de fond, pe care noi nu o escamotăm. Ea, această problemă, este, până la urmă, generată, în primul rând, de neplata energiei electrice și de neplata energiei termice sau de plata cu întârziere, uneori de 6 luni sau un an de zile. Sunt foarte mulți agenți economici, care au întârzieri și de anul trecut la plata energiei electrice. Această cumpărare de păcură , această cumpărare de țiței și de gaz metan din afară, trebuie făcută pe valută.Ca să poți cumpăra valută de pe piața bancară trebuie să ai la timp aceste fonduri în lei. Principala cauză care trebuie rezolvată este aceea a plăților care se regăsesc, de altfel, și în sectorul public în multe cazuri.

Tot o problemă de fond este și cea care privește consumul populației, distribuția, rețeaua de distribuție locală și chiar la nivelul fiecărui bloc în parte. Cred că în afară de măsurile care se iau în fiecare an de a asigura agenți termici și de a asigura creșterea an de an - și acest lucru se poate vedea - a cantității de păcură, a cantității de cărbune și de țitei pentru perioada de iarnă, va trebui să avem în vedere, poate, niște programe la nivel județean, peste tot, de a reface acest fond locativ, de a reface instalațiile, pentru că eu vă spun, cu aceeași cantitate de căldură, care se dă acum, s-ar putea îmbunătăți confortul în apartamente cu până la 30 la sută, dacă pierderile acestea ar fi eliminate pe toate traseele de utilități de apă, de căldură, dacă s-ar introduce elemente de radiatoare superioare și așa mai departe. .Sigur că asta nu se va putea face în anul următor și peste noapte.

În același timp, la nivelul industriei și la nivelul economiei, sunt în atenție și sunt în derulare programe pe acest an și pe anii următori, cu bătaie lungă , privind creșterea acestui import de gaz natural, prin realizarea unor noi racorduri în nordul țării, atât cu Europa Occidentală, cât și cu Ucraina. De asemenea, sunt prevăzute refaceri a peste 1000 de km de conducte de gaz metan, pentru asigurarea localitătilor și trecerea de pe conductele metalice, pe polietilenă. Este în perspectivă realizarea unui terminal, de gaze lichefiate, de aragaz în Constanța, în așa fel, încât în perioada de iarnă. dacă va fi nevoie să se importe.

Aș vrea să menționez, de asemenea, că în acest an livrările de combustibil lichid ușor către populație au fost cu 50 la sută mai mari decât anul trecut. Livrările de combustibil lampant, petrol, motorină, pentru populație, au fost duble față de iarna trecută și toate acestea sunt date în cifre. În afară de o perioadă, în Ajun de Crăciun, când ați auzit ceva despre aragaz, nu s-a mai auzit de aragaz în acest an. Sigur, că într-o localitate x dintr-o anumită parte a țării, probabil că sunt probleme de distribuție, dar pe ansamblu s-a livrat aragaz, s-a livrat combustibili lichid ușor pentru populație, mult mai bine decât anul trecut. Deci, nu se poate nega această preocupare.

În plus, în ceea ce privește rezervele, așa cum s-a spus aici, aceste rezerve nu sunt niște rezerve pentru toată iarna. Eu, când eram acasă, îmi făceam provizii de 3000 kg lemne, 5000 kg de cărbune, să ne ajungă pentru toată iarna. Acum aceste rezerve la nivelul țării nu pot fi făcute. ar însemna niște depozite uriașe. Ele sunt numai niște rezerve pentru perioadele de mare frig, pentru 10-15 zile. De aceea, spaimele acestea de care aud ... s-a terminat stocul... Stocul este un stoc de siguranță. Noi permanent asigurăm 300 000 de tone de păcură pe lună, în fiecare zi trebuie să asigurăm 100 000 de tone de cărbune, pentru fiecare zi și iarna, în mod deosebit. Iar în perioadele de frig foarte mare se folosesc aceste stocuri de siguranță.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 29 iunie 2022, 3:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro