Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 martie 1996
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
18-10-2021
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1996 > 05-03-1996 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 martie 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Sedința a început la ora 8,44.

Lucrările sunt conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de doamna Viorica Afrăsinei și domnul Alexandru Hamar Konya, secretari.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Rog pe domnii secretari să poftească în aulă, pentru a putea începe lucrările.

Rog pe domnii secretari să poftească. Este timpul să începem.

Doamnelor și domnilor deputați,

Conform programului, începem lucrările ședinței Camerei Deputaților.

Doresc să vă aduc la cunoștință situația prezenței, așa cum rezultă ea din listele de prezență: din 341 de deputați, și-au semnat participarea la lucrări 239, fiind absenți 102. Din aceștia, 11 au primit diferite însărcinări parlamentare.

Cvorumul de lucru este de 171.

Conform programului, în partea inițială vor fi intervenții ale diferiților colegi, pe diferite probleme.

Are cuvântul doamna Fevzie Rușid. Nu este, da?

 
Anghel Stanciu - o analiză a procesului de migrare a bunurilor și valorilor din proprietatea statului spre proprietatea privată;

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al P.R.M. După dânsul va urma domnul deputat Gheorghe Roman.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În momente de cumpănă ale istoriei românilor, apare, printre altele, un interesat și dirijat proces de migrare a bunurilor și valorilor din proprietatea statului spre proprietatea privată.

Scopul declarat, nobil de altfel, îl constituie activizarea patrimoniului public, în baza principiilor implementate oarecum forțat și cu oarece grabă:

a) patrimoniul public este sterp, iar cel privat este productiv;

b) statul, oriunde în lume, este prost administrator, iar patronul, indiferent de competențe, bun administrator.

În consecință, prin acceptarea tacită, în zgomotul general al Revoluției, a acestor două principii, s-a fixat, implicit, și obiectivul nedeclarat postdecembrist, al noii societăți democratice: trecerea de la societatea socialistă multilateral dezvoltată, făurită prin sacrificii colective, bazată pe proprietatea de stat și cooperatistă, la societatea prosperității colective, prin profit individual, bazată pe proprietatea privată.

Mijlocul practic de realizare l-a constituit, și se pare că-l va constitui în continuare, așa-numitul "principiu porcesc" din perioada interbelică, nominalizat de Țuțea în 1931, puțin cosmetizat, și anume: "Să făurim capitaliștii români cu toate mijloacele permise și nepermise, legale sau ilegale, morale sau imorale".

În baza principiilor enunțate și a obiectivului propus, s-a dat frâu liber transferurilor de proprietate stat-privat, rezultând și înscăunând astfel în fotolii nemeritate, îmbogățiți postrevoluționari, dintre care unii sunt nominalizați în rapoartele "Anticorupție", "Apartamentul", "PETROMIN’, "Zahărul" etc., rapoarte îmbălsămate de organele de specialitate ale statului de drept. Acest proces de îmbălsămare spre conservare a unor îmbogățiți postdecembriști, aduce prejudicii credibilității noii societăți, pune sub semnul întrebării instaurarea democrației și afectează grav moralitatea, demnitatea și prestigiul poporului român.

În consecință, cu riscul previzibil de a fi catalogați, asemeni altor inițiatori de legi similare: Legea impozitului progresiv pe avere, al îmbogățiților de război - Titulescu, 1921; Legea controlului averilor ilicite - Mihalache - 1932; Decrete de control a averilor demnitarilor - Antonescu - 1940, 1941; Legea controlului averilor - Ceaușescu, 1968, Grupul parlamentar al Partidului "România Mare" face apel la toate grupurile parlamentare, respectiv la toți colegii deputați, la a contribui sau sprijini redactarea și aprobarea Legii controlului averilor postdecembriste, constituite ilicite.

Nu vă putem ascunde însă că astfel de demers vă va supune și pe dumneavoastră, asemeni lui Titulescu, unor serii de aserțiuni "a celor scăpați în economia socială de piață și care cred că totul li se cuvine", Tuțea - 1931. "Este lipsit de simțul realității economice" - era acuzat Titulescu. "Este în interesul economiei naționale să protejăm capitalismul, indiferent de modul de acumulare". Cine ar putea garanta o executare constructivă și lipsită de pasiune a controlului patrimoniului născut prin fraudă, și, în consecință, concluzia logică care se desprindea, la timpul respectiv, era: "S-o lăsăm baltă și să punem punct".

Oare, aici să fi ajuns?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Inainte de a ca cuvântul domnului deputat Gheorghe Roman, o scurtă intervenție a domnului Mircea Ciumara, cu intenția de a face un anunț.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Rog pe membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, pe reprezentanții Guvernului și pe colegii de la P.D., care au avut amendament la punctul "e", să ne retragem la sala Grupului parlamentar P.D.S.R., de la subsol, pentru a definitiva acest amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Rog pe toți colegii să se încadreze în cele 3 minute care sunt afectate pentru intervenții.

 
Gheorghe Roman - despre mijloacele de luptă folosite de partidele politice din opoziție în apropierea campaniei electorale;

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Roman, Grupul parlamentar al P.D.S.R. Va urma, după aceea, domnul deputat Aurel Dragomir.

 

Domnul Gheorghe Roman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este evident că, pe măsura apropierii momentelor de vârf ale campaniei electorale, sporește și arsenalul mijloacelor de luptă folosite de către partidele politice. Dar, spre dezamăgirea noastră, a marii majorități a alegătorilor, partidele din opoziție, încălcând reguli elementare ale competiției, se dau în spectacol, spectacol adesea gratuit, oferind astfel probe concludente de neloialitate, ceea ce în accepția noastră, a parlamentarilor în numele cărora vorbesc, înseamnă și lipsă de principialitate și lipsă de obiectivitate.

Toate acestea, alimentate de reaua credință, pun în evidență nu altceva decât încrâncenarea în a dovedi, cu orice preț, că actuala majoritate parlamentară ar susține, chipurile, un Guvern nepopular, și de aceea, ineficient, incompetent.

Supărarea mare a opoziției vine deci de la faptul că Guvernul actual mai are încă susținerea parlamentară. Acest fapt creează mare necaz în rândurile colegilor parlamentari din opoziție. De aici, panoplia, gama parcă nesfârșită de acuze, de învinuiri și, de ce nu, de invective la adresa noastră, a parlamentarilor P.D.S.R. și, bineînțeles, la adresa Guvernului. Nici mai mult, nici mai puțin, suntem acuzați, judecați și condamnați pentru că susținem un Guvern al dezastrului național, că suntem părtași la jaful practicat de echipa Văcăroiu, că ne-am dat cu hoții și tâlharii.

Mai deunăzi, cineva îmi spunea că pe un post de radio, un lider al opoziției pomenea "de unitatea de monolit dintre P.D.S.R. și Guvern".

Dincolo de orice comentarii, care nu-si au locul aici și acum, este oportun să ne întrebăm și să-i întrebăm pe cei care ne acuză de toate relele: dumnealor, în eventualitatea că ar accede la putere, nu ar susține, cu aceeași monolitică voință, premierul și echipa sa, meniți să acționeze conform programului politic al opoziției?

Dar cum cimentul oricărei demonstrații sunt argumentele, probele indubitabile, îngăduiți-mi, vă rog, să reamintesc succint, foarte succint, doar câteva din motivele, cele mai relevante, firește, care ne determină, pe noi, pedeseriștii, să acordăm, mai departe, vot de încredere actualului executiv.

Mai întâi, apreciem această echipă pentru faptul că și-a asumat răspunderea guvernării într-o etapă extrem de dificilă cei 3 ani care au trecut de la preluarea mandatului, desfășurându-se sub semnul voinței politice de a duce la bun sfârșit dificila sarcină din programul și strategia de guvernare, privind stoparea declinului producției și relansarea creșterii economice într-un mediu stabil.

Opoziția nu o fi chiar atât de ortodoxă încât să vadă, și mai ales să aprecieze acest adevăr. Ea nu vrea să vadă efortul actualului executiv în accelerarea privatizării, în ținerea sub control a inflației, în asigurarea protecției sociale pentru populație cu nivel scăzut de trai. Nu este ea chiar atât de blândă încât să recunoască că Guvernul Văcăroiu a trebuit mai întâi să stopeze și a reușit să stopeze păguboasa "reformă Roman", care-și propusese să arunce la fiare vechi toată economia națională.

Cui se datorează, domnilor colegi din opoziție, faptul că produsul intern brut a început să crească din 1993, că anii 1994 și 1995 au însemnat o perioadă de accentuare a ritmului de creștere macroeconomic?

Este nevoie, cum spuneam, să aduc argumente: iată, produsul intern brut a fost mai mare în 1994 cu 3,9% față de anul anterior și cu 5,5%, comparativ cu anul 1992.

Cu toate aceste temeiuri certe, care ne îndreptățesc să credem că reforma în România evoluează pozitiv, spre o economie modernă de piață, că avansăm substanțial în procesul de integrare a României în structurile europene, că actuala etapă a tranziției nu oferă starea de confort la care cetățeanul este îndreptățit să aspire, asta o știm cu toții, dar a vedea totul în negru, exagerând cum că nu s-a realizat nimic bun după decembrie 1989, asta ni se pare de-a dreptul dezonorant și ridicol pentru cei ce o fac.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
Aurel Dragomir - exprimarea nemulțumirii față de modul în care au fost aleși reprezentanții medicilor din județul Covasna în Consiliul Național al Medicilor;

Are cuvântul domnul deputat Aurel Dragomir, Grupul parlamentar al Partidului Unității Naționale Române. Va urma, după aceea, domnul deputat Ioan Catarig.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Aurel Dragomir:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

În lunile ianuarie și februarie au fost organizate alegerile pentru constituirea Consiliului Județean al Medicilor și a reprezentanților la Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din Județul Covasna.

După o întârziere de aproape o lună, presa locală inserează componența Consiliului Județean și Național al Medicilor. Nu ne-a surprins, dar ne-a trezit un sentiment de indignare faptul că din numărul celor aleși nu figurează nici un reprezentant al medicilor de naționalitate română din tot Județul Covasna, cu toate că pe listele de propuneri au existat medici români, cunoscuți ca profesioniști de valoare excepțională și cu o înaltă prestanță civică și morală.

Este clar faptul că la indicația U.D.M.R.-ului din Județul Covasna, și în domeniul sănătății vor să instaureze separatismul etnic, pentru că dintre medicii aleși majoritatea sunt membri ai U.D.M.R.

În numele medicilor români, cer Comisiei Centrale de Validare reorganizarea alegerilor, deoarece nu au fost democratice, cunoscând faptul că lista celor ce urmau să fie aleși a fost impusă la intrarea în sala de ședință.

Precizez că și comisia de organizare a alegerilor a fost alcătuită numai din medici de etnie maghiară, ca urmare a grijii părintești a fostului director al Direcției Sanitare Județene.

Propun ca în această situație să se găsească o soluție prin care din Consiliul Județean și Național al Medicilor să facă parte și medici români, care sunt la fel de competenți ca și cei de naționalitate maghiară.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
Ioan Catarig - revenire asupra problematicii politicii energetice românești;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig, Grupul parlamentar P.D.S.R., după aceea va urma la cuvânt domnul deputat Gabriel Țepelea.

 

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este o continuare a celei de săptămâna trecută, aceeași problemă a coordonatelor politicii energetice românești.

Prima măsură practică pentru Guvern și Parlament este promovarea în regim de urgență a Legii energiei, în corelare cu Legea petrolului, mineritului și celelalte, aceasta fiind o lege organică, de importanța Legii fondului funciar sau a Legii privatizării, (nu poate fi promovată prin ordonanță, cum a propus cineva în cadrul dezbaterilor privind energia), ceea ce atrage după sine realizarea Ministerului Energiei, separat de Ministerul Industriilor, energia și procesele sale tehnologice afectând viața social-economică în toate direcțiile, nu numai în industrie, fiind în același timp un serviciu și nu o activitate industrilă, în așa fel încât să promovăm în interes românesc democrația și economia de piață, doi dintre pilonii societății românești ce construim, și nu oricum, ci prin jaloane ce ne-au impus prin presiuni politice marile puteri economice ale lumii, cel mai elocvent fiind cazul hidrotehnicii românești. În acest sens, se impune să facem un efort politic, încât să corelăm soluțiile politice promovate de către formațiunile politice parlamentare, căci realitatea cu care ne confruntăm este aceea că în România resursele energetice primare - gazele naturale, țițeiul, energia electrică produsă în hidrocentrale - se obțin cu costuri mai reduse decât prețul acelorași resurse din import. Diferența de preț reprezintă, și aș vrea să mă ascultați cu atenție la acest capitol, deci diferența de preț între producție și ceea ce se vinde, reprezintă în fapt câstigul economic al României și care trebuie să se constituie în venit național și sursă pentru bugetul de stat, de unde poate fi dirijat atât pentru retehnologizarea energetică în cadrul societății comerciale, cât și pentru sistemul energetic național.

Să nu uităm, vă rog frumos, de următoarea întrebare: în condițiile în care resursele energetice primare, de care dispune astăzi România, se vor diminua în mod considerabil, economia, în primul rând industria va fi capabilă ca prin exportul produselor realizate de către aceasta să obțină valuta necesară pentru procurarea resurselor din import? Răspunsul la o astfel de întrebare fundamentează el însuși decizia politică privind prețul de valorificare a resurselor energetice primare și a energiei electrice și termice interne.

Toate acestea conduc spre o concluzie: dezbaterea, adică moțiunea care a avut loc în săptămâna trecută era necesară mai de demult și, de asemenea, însușirea responsabilităților politice ce decurg din starea de criză de politică energetică ce avem, pentru toate partidele parlamentare.

În final, de la această înaltă tribună, rog pe domnul Ion Iliescu, Președintele României, să găsească cea mai adecvată formulă pentru corelarea activității Guvernului, F.P.S.-ului și, respectiv, a Băncii Naționale, lucru pe care Parlamentul nu-l poate realiza, nu-i stă în putință, în mod concret pârghiile în cauză fiind la nivelul Președinției.

Mă voi bucura dacă, pe temele mai sus menționate, voi putea avea un dialog cu domnul președinte Iliescu și cu domnul premier Văcăroiu și pentru faptul că activitatea hidrotehnică complexă, inclusiv cea energetică, este o cale de relansare economico-socială a României, în întregul ei, inclusiv a Județului Bistrița-Năsăud.

Mulțumesc anticipat pentru aceste întrevederi, iar dumneavoastră vă mulțumesc pentru atenție, celor care m-ați ascultat.

 
Gabriel Țepelea - atenționarea asupra unui eveniment de excepției: expoziția Documenta Romaniae Vaticana, deschisă la Roma;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gabriel Țepelea, Grupul parlamentar al Partidului Național Tărănesc Creștin Democrat. Va urma, după aceea, domnul deputat Cornel Sturza Popovici.

 

Domnul Gabriel Țepelea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În calitate de om de cultură mă simt dator să aduc la cunoștința Parlamentului și opiniei publice un eveniment față de care trebuie să fim atenți și să luăm măsurile care se impun.

Este vorba de o expoziție, cu date noi despre istoria poporului român, care are loc acum la Vatican.

Permiteți-mi să dau expresie acestor informații. În sala sixtină a Bibliotecii apostolice a Vaticanului a fost deschisă expoziția intitulată "Documenta Romaniae Vaticana", care prezintă mărturii inedite și semnificative privind originile creștinismului românesc și istoria poporului nostru.

Expoziția, cuprinzând manuscrise, documente istorice, hărți din perioada antică aflate în arhivele secrete ale Vaticanului și în Biblioteca apostolică, în total 152 documente, va fi deschisă până la 1 mai anul curent.

Presa italiană, dar și Televiziunea Română au subliniat importanța unor piese, precum: Chemarea Sfântului Andrei, primul care a evanghelizat pe teritoriul României; copia Cosmografiei lui Eticus Hristus, operă ce datează din secolul al VIII-lea; Manuscrisul grec al Sfântului Nichifor, care prezintă venirea bulgarilor la sud de Dunăre; o copie a Cazaniei lui Varlaam din 1643; o miniatură înfățisând pe Maica Domnului Română din secolul al XVII-lea, în veșminte românești și altele, și altele.

O asemenea expoziție este un eveniment rar, de rezonanță internațională. Credem că se impune prevederea în buget a unor sume pentru realizarea de filme și microfilme după fiecare din sutele de documente și păstrarea acestora în Biblioteca Academiei Române sau la Biblioteca Națională. Așa cum înaintașii noștri au realizat copii după Columnă, nu trebuie să irosim această ocazie, menită a completa istoria noastră. Evident, nu ne gândim decât la documentele care lipsesc de la bibliotecile ori muzeele din țară.

Expoziția de la Roma, organizată de un istoric român, Dumitriu Snagov, care, după decenii de cercetare în arhivele Vaticanului, a publicat documente noi privind românii în arhivele Romei, îmbogățește cu mărturii inedite momente și monumente din istoria și cultura națională.

Fac această semnalare pentru ca autoritățile în drept să ia măsurile ce se impun inainte de închiderea expoziției. Mă gândesc la Comisiile de buget-finanțe ale Parlamentului, la Ministerul Finanțelor, la Ministerul Culturii. Ocazia rară care ni se oferă pledează pentru o inițiativă rapidă, desprinsă de chingile birocratismului. Evident, nu se putea prevede în buget o sumă pentru aceste documente, înainte de a fi prezentate publicului.

Pentru a reliefa ecoul acestei expoziții printre vizitatorii Romei, este suficient să reproduc informația care ne-a fost comunicată aseară telefonic de directorul expoziției, că în zilele de duminică, zi în care intrarea este liberă, expoziția este frecventată de peste 100.000 de vizitatori.

Dacă vom realiza filmele și microfilmele solicitate, se vor putea organiza expoziții itinerante de către ambasadele noastre, iar istoria României, cu date noi despre începuturile Principatelor va fi cunoscută pretutindeni.

Sper că intervenția mea va avea ecoul dorit. (Aplauze).

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Cornel Sturza Popovici - analiza motivelor care au dus la întîrzierea rezolvării din punct de vedere legislativ a problemei autonomiei locale;

Are cuvântul domnul deputat Cornel Sturza Popovici, de la Grupul parlamentar P.N.T.C.D. După dânsul va urma domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În actualul mandat, noi, cei pe care electoratul ne-a trimis ca să rezolvăm din punct de vedere legislativ problema autonomiei locale, chestiune esențială a unui stat de drept, nu putem spune că am făcut mare lucru în acest sens, aceasta deoarece în timp ce unii dintre noi, timp de 4 ani, am cerut promovarea de către Guvern a legilor de bază care asigură autonomia locală, cum ar fi Legea patrimoniului, Legea finanțelor publice locale, Statutul funcționarului public, modificarea Legii fondului funciar, întocmirea pe alte principii, decât cele actuale, a Legii bugetului național, alții s-au mulțumit ca aceste probleme să fie dirijate în continuare de către Guvern, sau să nu fie reglementate în nici un fel, lucru care se pare că convine celor care fac politică în România, folosindu-se de instrumentele guvernării.

Singura lege pentru care s-a găsit consensul pentru a putea fi discutată este proiectul de Lege privind discutarea administrației publice locale, care, datorită grabei și, bineînțeles, a intereselor politice, va fi și de data aceasta distorsionată în raport cu principiile autonomiei locale cuprinse în Carta Europeană a Autonomiei Locale.

Se poate spune că democrația locală în România acum, în ajunul campaniei pentru alegerile locale, se găsește într-un real pericol, din cauza neasigurării bazei legislative, iar aleșii locali riscă în continuare să fie detestați de cei care-i vor alege.

Trei sunt motivele acestui pericol: primul motiv este cel al discutării târzii a Legii bugetului național și întocmirea acestui proiect de lege după criterii care nu țin cont de necesitățile reale și problemele administrației publice locale. Ca să fiu mai precis, mă refer aici la procentul scăzut din bugetul național care se acordă acestui capitol, precum și la faptul că, spre exemplu, o cheltuială cum este ajutorul social nu este cuprinsă în sumele transferate din impozitul pe salarii, el înțelegându-se a fi suportat din venitul propriu, lucru imposibil de realizat în orașe ca, spre exemplu, Reșița, Hunedoara sau Oțelul Roșu, unde aceste taxe nu sunt plătite decât în proporție de 10%, din cauza imposibilității de plată a cetățenilor. Al doilea motiv de pericol pentru democrația locală îl constituie lipsa voinței politice pentru modificarea Legii fondului funciar și înlăturarea nedreptăților făcute de cei care au aplicat-o până în prezent, iar în ultimul rând, este neadoptarea Legii finanțelor publice locale.

În aceste condiții, se ajunge în situația să nu existe nici candidați competenți pentru funcțiile din administrația publică locală, și nici electorat cu dorința de a se prezenta la vot și a alege astfel de candidați.

 
Mircea Mihai Munteanu - apel către Biroul permanent al Camerei Deputaților pentru a lua măsurile necesare în vederea promovării Statutului funcționarului public;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, Grupul parlamentar P.N.T.C.D. Va urma, după aceea, domnul deputat Petru Dugulescu.

 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cele câteva gânduri pe care vreau să vi le transmit mi-au fost prilejuite, ca și colegului meu care a vorbit adineauri, de dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Legii administrației publice nr. 69/1991, dezbatere care ne preocupă de o săptămână și, probabil, ne va ocupa și această săptămână în care am intrat.

Eu am constatat cu satisfacție că majoritatea deputaților care au fost și sunt interesați de acest important act legislativ, au abordat complexa tematică a acestei legi cu bună credință și cu inteligență, animați de consolidarea și lărgirea principiului autonomiei locale.

Este adevărat că, pentru ca acest principiu să treacă din sfera strict administrativă în realitate, este necesar ca să-i înarmăm pe cei ce vor deveni autorități publice locale cu mijloacele adecvate, dat fiind faptul că autonomia administrativă nu poate fi realizată fără autonomia financiară.

Îmi aduc aminte că, de fapt, Carta Europeană a Autonomiei Locale prevede în mod expres necesitatea ca autoritățile administrației publice locale să aibă resurse proprii suficiente de care să poată dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor.

Din păcate, la acest capitol, ne-am izbit, cei mai mulți, care doream ca să fie promovată acea Lege a bugetelor locale, de concepția centralistă a Guvernului actual, a Ministerului Finanțelor în mod special, concepție care a fost împărtășită din nefericire și de unii dintre colegii noștri. Este o temă care mi-e teamă că va trebui s-o transferăm legislaturii viitoare și este păcat.

Dar, în afară de această condiție esențială, este necesar ca reforma în administrația publică să fie completată și cu alte legi. Mă gândesc la Legea patrimoniului public și privat, care ar fi trebuit ca să fie promovată până la această oră, pentru care Guvernul, în strategia de reformă economico-socială, care constituie temeiul programului de guvernare pe baza căruia a fost învestit actualul Guvern, prevede un proiect de Lege privind regimul general juridic al proprietății publice. Din păcate, acest act legislativ-cadru este prevăzut din nou, este preluat în programul de măsuri prioritare al Guvernului pe anul 1996.

Este bine, dar mă tem că iarăși este prea târziu și vă reamintesc, sau, pentru cei care nu știu, vă informez că există o propunere legislativă privind patrimoniul public și privat al autorităților administrativ-teritoriale, depusă încă din toamna anului 1993. Cred că pe baza acestei propuneri legislative se putea amorsa discutarea și elucidarea acestui subiect atât de important.

Mai este încă ceva, este vorba de Statutul funcționarului public. Aici, Guvernul și-a ținut cuvântul și a depus din primul trimestru, cred, al anului 1993, la Senat, un proiect de lege. Stiu că aproximativ cu 2 ani în urmă am participat la un simpozion, care a beneficiat de experiența unor experți ai Uniunii Europene și credeam, cu această ocazie, că se vor avansa cele cuvenite pentru a face să fie promovat acest proiect de lege.

Băgăm de seamă că el nu a ajuns încă să fie limpezit în Senat și să ajungă și la noi, la Camera Deputaților.

Fac apel ca măcar pentru acest proiect de lege, Biroul Permanent al Camerei noastre să intervină la organul corespondent de la Senat, pentru ca măcar acest proiect de lege să-l putem transforma în act legislativ, în cursul actualei legislaturi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Petru Dugulescu - propunerea audierii CNA în vederea restabilirii legalității pentru postul de radio Vocea Evangheliei;

Are cuvântul domnul Petru Dugulescu, Grupul parlamentar P.N.T.C.D. Va urma după aceea, domnul Constantin Berechet.

 

Domnul Petru Dugulescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă aduc la cunoștință un act de încălcare flagrantă a legislației actuale, a Audiovizualului din România, comis de către însuși Consiliul Național al Audiovizualului. Prin deciziile nr.3 din 16 ianuarie 1996 și nr.11 din 8 februarie 1996, C.N.A. depășindu-si competențele stabilite prin lege și acționând în afara prevederilor Legii audiovizualului nr. 48/1992, a decis încetarea emisiei postului de radio "Vocea Evangheliei", în stațiile din București și Cluj-Napoca, în care radio "Vocea Evangheliei" emitea în partaj cu alte posturi.

Prin această măsură extremă, luată împotriva acestui post, C.N.A. îngrădește atât libertatea de exprimare, cât și libertatea religioasă, garantate de Constituția României și de legislația în vigoare.

După Revoluție, toate cultele religioase au fost invitate să-si aducă partea de contribuție la asanarea morală a societății românești. Printre acestea, cultele baptist, penticostal și creștin după Evanghelie, reunite în cadrul Alianței Evanghelice din România, au înființat în condițiile Legii 48/1992 Societatea Comercială de Radio "Vocea Evangheliei", pe care dumneavoastră ați salutat-o și ați încurajat-o.

S.C. "Vocea Evangheliei" SRL a obținut 6 licențe de emisie, din care 4 în partaj, a construit și a obținut autorizarea tehnică a stațiilor de emisie, după care CNA a eliberat deciziile de autorizare cerute de lege, decizii valabile pentru o perioadă de 5 ani. După mai puțin de 2 ani de emisie la București și mai puțin de 1 an de emisie la Cluj-Napoca, CNA își încalcă propriile decizii de autorizare enuemrate mai sus și, în mod unilateral, hotărăște trecerea forțată a acestor stații de radio pe frecvențe denumite "confesionale", deși Legea nr. 48 nu are prevederi pentru "frecvențe confesionale", îngrădind un drept câștigat și recunoscut imperativ prin Legea nr. 48/1992.

Deși acest post de radio s-a bucurat și se bucură de o apreciere deosebită în rândurile ascultătorilor, tocmai pentru că nu are coloratură confesională și face educație creștină, CNA dispune încetarea activității a 2 dintre stațiile acestui post de radio, fiind amenințate alte două stații care emit în partaj: Suceava și Timișoara. Ne întrebăm cum își permite CNA să încalce prevederile Legii nr. 48/1992, adoptate de Parlamentul României și sub a cui influență acționează CNA în acest fel? Pentru clarificarea problemei ridicate de mine și în vederea prevenirii pe viitor a unor astfel de practici propun audierea CNA în vederea restabilirii legalității.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Constantin Berechet - prezentarea unei declarații privind statutul televiziunii publice, în numele a 6 grupuri parlamentare;

Are cuvântul domnul deputat Constantin Berechet, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, după aceea va urma la cuvânt domnul deputat Barbu Pițigoi.

 

Domnul Constantin Berechet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația căreia îi voi da citire este semnată de 6 grupuri parlamentare, și anume: Partidul Democrat - FSN, Partidul Alianței Civice, Partidul Social Democrat Român, Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, Partidul Ecologist Român și Partidul Liberal ‘93.

 
 

Domnul Nicolae Mischie (din sală):

Nesemnificative!

 
 

Domnul Constantin Berechet:

Da, în prima fază sunt nesemnificative...

Și acum, conținutul declarației.

Partidele parlamentare care semnează prezenta declarație consideră că se impun măsuri urgente, prin toate mijloacele prevăzute de Constituție, de legile țării, pentru respectara riguroasă a statutului televiziunii publice. Cele mai recente emisiuni de actualități TVR, în special din zilele 1,2 și 3 martie 1996, au înlăturat orice urmă de bun-simț, de probitate profesională, prin propagandă electorală deschisă în favoarea PDSR, fapt semnalat cu justificată îngrijorare și în presa scrisă. Cunoscut fiind impactul deosebit al TVR asupra unei părți considerabile a cetățenilor, lipsite de orice alte mijloace de informare, apreciem că prin intensificarea acțiunilor de manipulare a populației se confirmă intențiile actualilor factori de putere de a pregăti o mare fraudă electorală. (Rumoare în rândurile deputaților PDSR: "Te uiți și câștigi" la Pro TV!)

 
 

Domnul Constantin Berechet:

Partidele semnatare cer Consiliului Național al Audiovizualului să-și exercite neîntârziat prerogativele legale și să pună capăt propagandei pedeseriste a Televiziunii române.

 
 

Domnul Ion Dumitrescu (din sală):

Dar când îl scot pe Petre Roman, cum e?

 
 

Domnul Constantin Berechet:

Lipsa de răspundere a CNA, care poartă o mare vină pentru actuala stare de fapt, reprezintă o gravă deturnare a atribuțiilor unui organism constituit și plătit din banii contribuabililor, pentru a veghea la respectarea Legii audiovizualului.

In cazul în care CNA nu va lua atitudine publică de condamnare a practicilor TVR și nu va adopta măsurile legale impuse de situația creată, partidele semnatare vor declanșa procedurile parlamentare adecvate pentru a curma, încă din această etapă, tentativele de manipulare a alegerilor, prin utilizarea unor modalități antidemocratice, contrare principiilor statului de drept, în special prin intermediul televiziunii oficiale. De asemenea, partidele parlamentare semnatare consideră ca absolut necesară alegerea de urgență a consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și intrarea imediată în funcțiune a acestuia. Aceasta este unica măsură legală care poate asigura independența politică a televiziunii publice și, implicit, reduce posibilitatea de manipulare a acesteia de către PDSR.

Vă mulțumesc.

(Rumoare, vociferări ale deputaților PDSR.)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

 
Barbu Pițigoi - rememorarea unor evenimente - arestările și deportările din primăvara anului 1949;

Are cuvântul domnul deputat Barbu Pițigoi, Grupul parlamentar al PNTCD-PER, va urma apoi la cuvânt doamna deputată Marta Țărnea.

 

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

In noaptea de 2-3 martie 1949, în România, numită atunci "republică populară", s-a produs un val de arestări și deportări masive, care demonstrau că între tirania nazistă și teroarea comunistă nu este nici o diferență. Mii și mii de oameni, bătrâni, femei și copii, ridicați din așternut tâlhărește la miez de noapte, îmbrăcați sumar și la repezeală cu ce apucau în pripă, urcați în camioane deschise pe un timp de iarnă cu zăpadă mare, asemănătoare celei pe care o vedem noi astăzi, au fost aruncați pe drumuri în localități răspândite aleator pe întinsul țării și lăsați în voia sorții, cu domiciliu obligatoriu pe zeci de ani, fără mijloace de existență și cu stigmatul de "dușmani ai poporului". În urma lor, gospodării complete, alcătuite prin sârguința și chibzuiala mai multor generații, erau lăsate pradă pe mâna unor activiști de partid, în marea lor majoritate oameni fără căpătâi, de regulă venetici, corupți și slugarnici, care au transformat în ruine tot ce înțelepciunea și munca, de-a lungul deceniilor ori chiar a secolelor, a format din țăranul român "răzeș" sau "moșnean", adică om înstărit, cu gospodărie sănătoasă și prosperă, devenit brusc, în viziunea comunismului de import, "chiabur", "dușman de clasă".

S-au petrecut acum exact 47 de ani două fenomene de o importanță deosebită în viața societății românești: libertatea individului și proprietatea, fără de care această libertate nu există, au fost, ambele, pulverizate brutal, în cel mai tiranic stil stalinist, inaugurând în acest fel în România teroarea necesară etatizării întregului fond funciar, aflat în posesia proprietății private. Nimeni nu a deplâns atunci risipa și distrugerea unor importante valori materiale, constituite din sutele și miile de gospodării abandonate, jefuite, sfărâmate ori transferate, mai mult formal, în beneficiul unor falimentare așa-zise "gospodării agricole de stat", imitație slugarnică a colhozurilor. Sunt deplânse, însă, înstrăinările actuale ale unor jalnice reziduuri, amintind de lagărele de muncă forțată, denumite "cap-uri", în care țăranul român transformat în sclav era forțat să lucreze pentru 7 sau chiar 2 lei pe ziua-lumină și un ciur-două de mălai, împărțit din ceea de rămânea după ce statul totalitar hrăpăreț lua tot ceea ce putea lua pentru a-și plăti faraonicele investiții industriale falimentare.

Cât despre oameni, copii, femei și bătrâni, deportați în masă, marea majoritate au murit de foame și de frig. Nimeni nu a vorbit niciodată. Puținii supraviețuitori, cei care au reușit să se salveze în diferite moduri, s-au pierdut în negura timpului, colbul uitării așternându-se peste amintirile de coșmar ale genocidului practicat de PCR în noaptea de 2-3 martie 1949. Călăi și victime au supraviețuit scurgerii timpului, ajungând fiecare acolo unde destinul i-a hărăzit locul, uitând, poate, de cumplitele împrejurări petrecute. Dar omenirea, societatea nu trebuie să dea uitării asemenea fapte reprobabile și să facă tot ce depinde de ea pentru ca astfel de situații să nu se mai repete niciodată.

Vă mulțumesc.

 
Marta Nora Țărnea - observații privind noua formă pe care urmează a o avea Legea administrației publice;

Domnul Marțian Dan:

Fac încă o dată apel la toți colegii să se încadreze în 3 minute!

Are cuvântul doamna deputată Marta Nora Țărnea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, va urma doamna deputată Paula Ivănescu.

 

Doamna Marta Nora Țărnea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am sperat că manifestările duplicitare ale României s-au încheiat odată cu bătălia pentru democrație, începută în decembrie ‘89, că vinderea unei calități superioare la export față de ceea ce se oferă cetățenilor români în propria lor țară este o amintire dureroasă a ceaușismului. Dar, iată, Guvernul României alege 20 de paragrafe din cele mai importante ale Cartei Europene "Exercițiul autonom al puterii locale" pentru a fi parte contractantă la această cerință a Consiliului Europei și, ca dovadă a acestei voințe, solicită o modificare în acest sens a Legii administrației publice locale.

În fapt, întinde o capcană propriilor cetățeni, prin noi, Parlamentul României. Aparent îmbunătățită, noua formă a legii se prevalează de o traducere nefericită, astfel încât principiul: "Administrația locală este autonomă" devine: "Autonomia locală este administrativă." Adăugând la acest fapt dependența administrațiilor locale de voința anuală a Guvernului asupra procentului din bugetul de stat care ajunge la ele, de fapt, legea este golită de conținut. Și iată cum, din nou, prezentăm o față democratică Europei și o față centralistă cetățenilor proprii.

Se spune că numai două popoare din Europa, germanii și românii, obișnuiesc, prin gura cetățenilor lor, să facă declarații de genul: "Eu nu sunt un german tipic...", "Eu nu sunt un român tipic..."

De ce o fac germanii, o știe toată lumea: după război, ei au fost învățați să trăiască cu responsabilitatea lor în ceea ce privește al doilea război mondial. De ce o fac românii? Trebuie să existe o responsabilitate, pe care nimeni nu vrea să o exprime cu voce tare, și anume incapacitatea de a administra, spre binele cetățenilor proprii, această țară frumoasă și cu suficiente calități naturale, din lăcomia unora, puțini, veșnic acoperită de duplicitatea și lașitata guvernanților.

Intervenția mea se dorește un apel ca, măcar acum, să introducem în capitolul de finanțe al administrației locale, voința politică de descentralizare a bugetului, pentru a pune în concordanță fața României din interior cu cea din exterior, spre binele cetățenilor proprii.

 
Paula Maria Ivănescu - intervenției în favoarea rolului pe care trebuie să-l joace femeia în viața politică;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul doamna deputată Paula Ivănescu, din același grup parlamentar, va urma apoi domnul deputat Ioan Străchinaru.

 

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Intevenția mea de astăzi nu se datorează faptului că ne aflăm în primele zile de mărțișor și nici apropierii de ziua de 8 martie când doamnele, domnișoarele, femeile, în general, din această țară se bucură de ceva atenție din partea concetățenilor lor. Ea se datorează unei afirmații făcute cu tărie de un vicepreședinte al Camerei Deputaților - și îl numesc pe domnul Ioan Gavra -, afirmație făcută săptămâna trecută la Ploiești, precum că: "În Parlamentul României nu au ce căuta femeile!" Și, de asemenea, explicitat, că nici în politică nu au ce căuta femeile, pentru că politica este "murdară" - cu niște cuvinte mai populare - și că femeile, de fapt, trebuie să rămână un simbol de frumusețe, eleganță, cinste și corectitudine morală. Deci, locul lor să rămână la cratiță, pentru că politica trebuie făcută de bărbați, deoarece ei se afundă în ceea ce a zis dânsul mai înainte că este politica.

Sigur că dânsul poate să aibă orice fel de opinie, este democrație, însă nu mă așteptam, din partea unui conducător de frunte al acestei țări, să exprime în public o asemenea afirmație, o asemenea concepție, probabil, de viață, deoarece sunt foarte multe țări care trăiesc în democrație, în care femeile au fost de-a lungul timpului majoritare sau în proporție foarte mare la conducere, și m-aș referi la țări ca Finlanda, Danemarca, Norvegia, Belgia, în care standardul de viață este foarte ridicat.

Dat fiind că la noi în țară peste 75% din populație trăiește într-o neagră mizerie oare nu se datorează și faptului că nu au ajuns la conducere mai multe dintre aceste reprezentante ale "cinstei și corectitudinii morale"? Poate este bine să ne punem întrebarea și să ne dăm și răspunsul: oare ceea ce avem noi acum în țară nu este rezultatul unei politici "murdare și corupte"?

Eu v-aș ruga, stimați colegi, ca în intervențiile dumneavoastră publice să încurajați femeile să se arunce în viața publică și să nu îndepărtați aceste femei curajoase de viața politică, pentru că noi toți, toată populația României, cred că vom avea de câștigat.

 
Ioan Străchinaru - referire la condiția cercetătorului din țara noastră;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Străchinaru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat Român, după aceea va urma domnul deputat Vasile Bran.

 

Domnul Ioan Străchinaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi legislatori,

Prezența mea aici este pentru a vă informa asupra unui eveniment important, care a avut loc la Iași în ziua de 2 martie. Este vorba de întrunirea, în sala mare a prefecturii, a tuturor cercetătorilor științifici de la diversele institute de cercetare de pe teritoriul Moldovei.

(Domnul Ioan Gavra solicită dreptul la replică.)

Domnule președinte, se pare că am nevoie de protecția dumneavoastră...

 
 

Domnul Marțian Dan:

O aveți!

 
 

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Mă scuzați!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, am spus că are protecția mea!

 
 

Domnul Ioan Străchinaru:

Vă mulțumesc foarte mult, pentru că problema pe care vreau să o ridic este nu doar o simplă informare, ci și un apel în același timp. Cred că problema cercetării științifice, așa cum ea a fost discutată recent la Iași de către cercetătorii pe pe întregul teritoriu al Moldovei, nu poate să fie trecută cu vederea, să rămână necunoscută.

Domnule președinte, acolo s-au ridicat probleme de legislație, de statut. S-a remarcat faptul că cercetarea științifică reprezintă o prioritate de interes național, care ar asigura în viitor dezvoltarea înaltă a națiunii noastre, și a fost comparată cu educația, o lege eventuală a cercetării a făcut referire la Legea învățământului.

Ce am reținut ca lucru deosebit și, uneori, cutremurător?

(Rumoare într-un grup de deputați din care face parte domnul Ioan Gavra.)

Vă rog să mă ajutați din nou!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog! Are cuvântul și, vă rog, nu vă implicați în cele 3 minute pe care domnul Străchinaru, ca oricare dintre noi, le are la dispoziție! Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Ioan Străchinaru:

Anume, dacă în privința Legii cercetătorului și a cercetăriii știintifice a apărut Ordonanța nr. 25, care a dobândit caracter de lege și pentru votarea căreia dumneavoastră puteți fi felicitați, întrucât ați acceptat cu o majoritate confortabilă acel "cel puțin 1% din produsul intern brut" stipulat prin art. 11 și ați mai acceptat, apoi, o plată de 30%, cu anticipație, pentru a nu se face împrumuturi din bănci, care să diminueze suma inițială, după care ați plecat în vacanță cu această satisfacție, iată că, în ultima clipă, la Senat, raportul comisiei de mediere (la care am lucrat din întâmplare) nu a trecut și lucrurile au rămas să fie luate oarecum da capo. Aceasta justifică întâlnirea cercetătorilor din întreaga Moldovă la Iași.

Nu am răgazul să vă fac o expunere detaliată în legătură cu ce s-a discutat acolo, dar aș vrea să vă rețin atenția măcar pentru un singur lucru, și anume: condiția cercetătorului. Și, iată, a cercetătotului din domeniul filologiei, lingvisticii, istoriei, arheologiei, biologiei, unde, se pare că nu este nevoie de o investiție în dotare cu totul excepțională, dar unde, iată, cercetătorul asistent (eventual șef de promoție, doctorand oricum) are un salariu de educatoare cu studii medii, necalificată; cercetătorul științific (obligatoriu doctorand) are un salariu comparabil cu cel al educatoarei cu studii medii de grad definitiv; cercetătorul științific pr. III este echivalat cu educatoarea cu studii medii gr. I.

Ei bine, în această situație, nu ne mai mirăm că între generațiile de cercetători s-a ivit un gol imens de 15-20 de ani, nu ne mai mirăm de faptul că cercetarea nu mai reprezintă o profesiune la poarta căreia să bată vârfurile intelectualității. Și, în felul acesta, orizontul care ar asigura dezvoltarea înaltă a societății noastre se închide.

Ce facem? Importăm idei, patente elaborate științific, asemenea pachetelor de solduri din occident? Încotro mergem? Oare putem accepta, careva dintre noi, să subscriem la ideea decapitării cercetării? Lucrurile sunt prea grave pentru a le privi cu indiferență! Fac acest apel, pentru a striga și dumneavoastră, alături de mine, că "Așa nu mai merge!"

Iată de ce, îndată ce vor fi reluate discuțiile privind cercetarea, sper că noi, Camera Deputaților, vom proba aceeași ținută pe care am probat-o înainte de vacanță, când am votat modesta ordonanță ce vine să suplinească, un timp, viitoarea Lege a cercetării științifice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Grigore Răban - reiterarea unor probleme legate de concesionarea ilegală de terenuri.

Are cuvântul domnul deputat Vasile Bran, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, după aceea va urma domnul Grigore Răban. Domnul Vasile Bran nu este, îl invit la microfon pe domnul deputat Grigore Răban, în calitate de independent.

 

Domnul Grigore Răban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Concensionarea ilegală de terenuri a devenit o practică și în activitatea Consiliului local al municipiului Râmnicu Vâlcea. Suplimentar, la cele sesizate la sfârșitul lunii noiembrie 1995, prin întrebarea adresată Guvernului României, la care nu am primit răspuns, revin cu noi amănunte care dovedesc continuarea acțiunilor ilegale de concesionare a terenurilor.

SC Malmid SRL a obținut autorizație pentru construirea unor spații comerciale în zona gării, unde era prevăzută construirea unei moderne fântâni arteziene. Toate avizele și aprobările necesare emiterii certificatelor de urbanism poartă aceeași dată și nu se face dovada dreptului de proprietate sau de folosire a terenului. În cazurile Creditbank sau sucursalei CEC, s-au încălcat prevederile licitației publice deschise, aceste două instituții fiind dinainte nominalizate pentru concesionarea unor terenuri în centrul civic al municipiului Râmnicu Vâlcea. În această situație, la licitație au putut participa numai cele două unităti, eliminând din start alte persoane juridice. In cazul SC Adi și Adina SRL, ca și al SC Eri SRL, au fost scoase la licitație terenuri pe care aceste două societăți construiseră ilegal deja spații comerciale, fără a avea aprobările legale.

"Târgul" dintre Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea și SC Rotman SRL constituie un caz și mai deosebit, întrucât aceasta din urmă cumpără de la locuitorul Ilie Rostogol 230 m2, exact suprafața ce trebuia expropriată, pentru extinderea și modernizarea Sălii Republicii, ca apoi să o ofere în schimb Consiliului local al municipiului Râmnicu Vâlcea. În schimbul terenului de mai sus, consiliul local amintit a oferit coschimbătorului terenul în suprafața de 216 m2 situat în centrul civic al municipiului, pe strada Calea lui Traian, între Muzeul de istorie și Biserica "Toți Sfinții", unde SC Rotman SRL avea deja amplasat "provizoriu" un bar.

La solicitarea aceluiași Consiliu local al municipiului Râmnicu Vâlcea, Ministerul Culturii avizează cu maximă operativitate începerea unei construcții în zona unor monumente istorice.

Și toate acestea se produc sub patronajul partidului de guvernământ, pe fondul lipsei unui plan de urbanism și al unei legislații adecvate, care să reglementeze situația terenurilor intravilane, acolo unde fiecare construiește ce vrea și unde dorește.

În speranța că cele de mai sus vor fi auzite de cine trebuie și în speranța că voi primi un răspuns corespunzător, reiterez întrebările puse cu câtva timp în urmă: Cât timp mai tolerează Guvernul asemenea încălcări grave ale Legii nr. 5011991? Când va dispune Guvernul intrarea în legalitate, înlăturarea din funcție a celor vinovați și deferirea lor justiției, corespunzător ilegalităților comise?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

 
Ion Gavra - drept de replică la intervenția doamnei deputat Paula Maria Ivănescu.

Cu aceasta, am epuizat lista vorbitorilor pentru acest segment al ședinței noastre de astăzi. În conformitate cu prevederile art. 133 din regulament, dau cuvântul domnului deputat Ioan Gavra, pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care a fost evocată, rugându-l să se încadreze în 2 minute.

 

Domnul Ioan Gavra:

Regulamentul nu spune "2 minute", spune "dreptul la replică, conform regulamentului"...

 
 

Domnul Marțian Dan:

"Limitând timpul acordat în acest scop... "

 
 

Domnul Ioan Gavra:

...la 3 minute!

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mă bucur că doamna colegă Paula Ivănescu mi-a solicitat o intervenție la microfon, pot să-mi facu și eu cu acest prilej propagandă de televiziune, întrucât filmează intervențiile acestea personale.

Sigur, domnia sa se află într-o gravă eroare, eroare pe care au provocat-o, probabil, mijloacele mass-media din Ploiești. Deci, eu, într-adevăr, am afirmat acolo niște lucruri foarte clare! Am spus că: "Femeia reprezintă pentru noi un simbol de cinste, de corectitudine, de atașament și dăruire." Dacă domnia sa nu este de acord, bineînțeles că poate să spună altceva!

De asemenea, am spus că nu "în Parlamentul României", ci "în politică", deocamdată, așa cum au afirmat și liderii partidului din care face parte, în campania electorală "va fi o murdărie politică". Toată lumea a spus acest lucru și ziarele au scris foarte mult, referindu-se la acest aspect. Și am spus în felul următor, că: "în politică - și nu în Parlamentul României, care este o prelungire a politicii și care are mandat normativ, deci de a elabora și adopta acte normative, și nu de a face politică în sine-, deci în politică "în sine" să nu se facă partide pe criterii familiale, în care soțul și nevasta - cum au fost mai înainte - să fie președinte, vicepreședinte și să preia conducerea partidului", cum am avut cazuri foarte multe după revoluție. În acest sens am spus că "femeia nu trebuie să se murdărească în politica murdară a unora", dar am spus că "femeia a demonstrat și demonstrează în continuare calități de conducător în viața spirituală, în viața științifică și chiar în viața parlamentară."

Vreau să vă spun că soția mea este directoare de școală. Este mai bună decât cei care au fost înaintea ei directori și care au fost bărbați. Deci se demonstrează calitățile și de manager într-o școală, și în altă parte, și eu bineînțeles că sunt de acord cu acete calități și le-am evidențiat.

Eu i-aș dori doamnei Paula Ivănescu următoarele trei chestiuni. Într-adevăr, din ‘90 încoace, în țară este sărăcie, probabil că femeile puteau contribui, dacă erau în posturi guvernamentale, la eradicarea acestei stări. Probabil, dacă primul ministru din ‘90 era femeie, din același partid din care face parte, ar fi fost bine și probabil că se vor gândi cei din partidul respectiv să propună o femeie pentru viitorul mandat guvernamental... De asemenea, la președinție, ar putea să propună, dacă este atât de democrat partidul respectiv, o femeie, prin domnia sa sau alte persoane de același gen. Eu aș saluta o asemenea chestiune!

Dar, doamnă Paula Ivănescu, cu demagogie la microfon, cu promovarea femeii prin discurs de la microfon, să știți că nu realizăm nimc! În fapt demonstrați, partidul dumneavoastră, că promovați femeia, ca prim ministru, ca președinte, fiindcă există o ofertă democratică și dumneavoastră puteți să demonstrați că, dacă ar fi fost femei prim ministre pâna acum și preșdinți ai României, în România nu exista sărăcie!

Doamne ferește să acuz pe cineva de ceva, dimpotrivă, am reliefat simbolul feminității, ca și cinste, corectitudine, gratitudine și dăruire! Din păcate, domnia sa a venit și a spus altceva, se află într-o eroare, oricând îi stau la dispoziție și chiar o simpatizez!... Chiar dacă domnia sa a încercat să spună altceva... Eu îi doresc să fie urmașa șefului ei de prtid, să ajungă prim ministru al Guvernului României! Probabil că atunci s-ar schimba situația în România! Îi urez succes și numai bine! Doamne ajută! Și, oricum, în preambulul lui 8 Martie, pentru că dânsa spunea că se află între 1 și 8 martie, după un mărțișor, și o floare de 8 Martie! Sper că partidul său nu numai la televizor îi va oferi, ci și direct, o floare!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a terminat această parte a ședinței noastre din dimineața acestei zile.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 19 octombrie 2021, 0:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro