Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-01-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 16-03-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 1999

2. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
 
consultă fișa PL nr. 199/1998

Doamna Paula Maria Ivănescu:

................................................

Cum domnii secretari au venit, îi rog să facă o numărătoare, o verificare de cvorum în sală, să vedem dacă avem minimum 117 de deputați, pentru a continua cu discuțiile la Legea pensiilor.

Vă rog, domnilor secretari.

Doamnelor și domnilor colegi,

În sală sunt 80 de deputați, fapt ce nu ne permite începerea dezbaterilor Legii pensiilor.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să cheme domnii și doamnele deputate din locurile în care se află, deoarece au semnat 241 de deputați. Probabil că se află în Camera Deputaților. Dacă nu, în decurs de 5 minute începem apel.

Doamnelor și domnilor colegi,

Începem dezbaterea în continuare a Legii pensiilor.

Vă reamintesc că am solicitat comisiei de specialitate să revadă anumite articole care au fost controversate și care au avut mai multe propuneri de susținere, ca soluții pentru vârstele de pensionare și stagiile de cotizare, pentru venitul de înlocuire, pentru sistemul de recalculare.

Deci, o să reluăm discuțiile de la poziția 49 din raportul normal al comisiei și vă atrag atenția că avem și un raport suplimentar care v-a fost înmânat și discuția pe art.43 din proiectul de lege, care inițial se afla în poziția 49 din primul raport, se află la poziția 1 din raportul suplimentar.

Menționez încă o dată pentru dumneavoastră că este vorba de vârstele de pensionare și stagiul de cotizare.

Am să rog comisia de specialitate să ne prezinte soluția la care a ajuns, soluție pe care dumneavoastră o găsiți în raportul comisiei de specialitate.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Așa cum ne-am angajat în plenul Camerei Deputaților, Comisia pentru muncă s-a aplecat asupra celor câteva soluții reieșite în urma discuțiilor din Camera Deputaților.

O să-mi și permit foarte pe scurt să prezint variantele prezentate și, în final, varianta acceptată de comisie, care face obiectul raportului suplimentar ce vi-l supunem votului.

Au existat mai multe variante de amendamente privind vârsta standard de pensionare. Primul luat în calcul a fost menținerea actualei vârste-standard de pensionare – 57 de ani la femei și 62 de ani la bărbați – și creșterea stagiului de cotizare la femei de la 25 la 30 de ani, la bărbați de la 30 la 35 de ani, amendament ce a fost respins.

O a doua variantă, tot așa, respinsă, a fost creșterea vârstei de pensionare, la femei de la 57 la 58 de ani, într-un interval de 3 ani, și la bărbați de la 62 la 65, cu creșterea stagiului de cotizare imediat de la 25 la 30 de ani pentru femei și de la 30 la 35 de ani, soluție care, tot așa, a fost respinsă.

În final, membrii Comisiei pentru muncă și protecție socială au votat cu majoritate de voturi un amendament care prevede creșterea într-un interval de 13 ani, respectiv 2000-2013, a vârstei-standard de pensionare la femei de la 57 la 60 de ani și a stagiului de cotizare de la 25 la 30 de ani și a vârstei de pensionare la bărbați de la 62 la 65 de ani și a stagiului complet de cotizare de la 30 la 35 de ani.

Aceasta este soluția, repet, acceptată cu majoritate de voturi de membrii comisiei, soluție care se regăsește în raportul comisiei. Este soluția prezentată la punctul curent 1 din raportul suplimentar. Asupra celorlalte două puncte o să ne referim la momentul în care vom supune votului punctele respective, respectiv legate de rata de înlocuire și de formula de recalculare a pensiilor.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog, inițiatorul, cu privire la soluția comisiei. Și să-mi permiteți și mie să iau cuvântul.

Deci, este soluția inițiatorului aceasta.

Doamnelor și domnilor colegi, vă rog să-mi permiteți, încă o dată, să iau cuvântul.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu coboară la microfonul de la tribună.)

Este adevărat că amendamentele propuse de mine în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat nu au primit votul favorabil al comisiei de specialitate. Dar aș vrea, încă o dată și pe scurt, să vă reiterez posibilitatea de a bulversa un sistem de pensii care de-abia se pune pe picioare într-o formulă reformată și să zicem bună, cu aceste creșteri de vârste și de vechimi-standard de-a lungul unei perioade de timp.

Ce ne împiedică că spunem acum o vârstă cu o vechime și aceasta în funcție de felul în care se va așeza sistemul, va funcționa sistemul, poate fi modificată în anul 2013, în anul 2021, în anul 2005, în anul care se va crede de cuviință că este apt în urma formării unui sistem stabil și bine, bine organizat la centru și în teritoriu.

În al doilea rând, propunerea Grupului PD de a crește vârsta de pensionare a femeilor la 57 de ani și la 62 de ani, este o propunere care pare mai acceptabilă și mai aplicabilă pentru starea actualei generații, care se află foarte aproape de pensie, sau chiar și un pic mai departe, stare care nu se va îmbunătăți și nu se va schimba.

Menționez acest lucru, că este o creștere a vârstei de pensionare de 2 ani, propusă de Partidul Democrat, deoarece actualmente femeile se pensionează la cerere la 55 de ani și bărbații la 60 de ani. Față de aceste vârste se fac toate reducerile acelea, conform grupelor de muncă. Deci, practic și efectiv, acestea sunt actualele vârste de pensionare. Am crescut suportabil cu 2 ani aceste vârste, în condițiile în care populația trăiește și muncește așa cum a fost, cum este.

Totodată, am crescut stagiul de cotizare față de prevederile actuale cu 5 ani și pentru femei și pentru bărbați, în așa fel încât sistemul să nu fie bulversat. Sistemul nu va scoate mai mulți pensionari deodată și nu va suferi pierderi, chiar și din punct de vedere aritmetic, privind aceste lucruri.

Doamnelor și domnilor colegi,

Față de propunerea acceptată în comisia de specialitate, am să vă rog să fiți foarte atenți la propunerea susținută de noi și care cred că v-a fost și dumneavoastră propusă de întâlnirea cu cetățenii, cu sindicatele, susținută de altfel și de Consiliul Economic și Social, și am să vă rog, cu maximă, cu maximă înțelegere, să votați această soluție, că este cea mai bună dintre toate cele acceptate și propuse până acum.

(Doamna deputat Paula Maria Ivănescu se reîntoarce la prezidiu.)

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Stimați colegi,

Suntem în fața a două propuneri: una, privită în perspectiva care, pe de o parte, ține seama de normele europene și, pe de altă parte, dă o speranță de îmbunătățire a condițiilor noastre; și a doua propunere, care privește strict situația populației astăzi în țara noastră.

Dacă ținem cont de situația de astăzi a populației din țara românească și de speranța de viață a românilor, atunci poate este bine să punem vârsta de pensionare pentru bărbați 57 de ani și pentru femei de 62 de ani. Uitați-vă care sunt speranțele de vârstă!

Doamna Paula Maria Ivănescu:

mai trebuie să mai și glumim, chiar dacă este vorba de femei și de bărbați și de vârstă de pensionare.

Domnul deputat Marian Sârbu, PDSR.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să fac o singură precizare legată de vârsta de pensionare, vârsta-standard, pentru că doamna deputat Ivănescu n-a folosit acest termen - "vârsta-standard". ceea ce s-a propus în comisie și ceea ce s-a acceptat în comisie, ca vârstă de pensionare, la art.43, reprezintă vârstele-standard de pensionare atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Vreau să vă spun că noi, în comisie, am acceptat o astfel de variantă, dintr-un motiv foarte simplu, și anume acela că, prin alte articole din lege, de asta este foarte bine să citim legile în ansamblul lor și să vedem ce posibilități există la toate articolele, deci, prin alte articole există posibilitatea ieșirii la pensie atât pentru femei, cât și pentru bărbați, cu 5 ani mai devreme decât vârstele-standard, respectiv 55 de ani la femei și 60 la bărbați, cu condițiile respective de stagiu de cotizare și cu eventualele diminuări la pensia anticipată parțială, pentru că la pensia anticipată de retragere nu există nici un fel de penalizare.

Deci aș vrea, pe cât posibil, să încercăm să rezistăm tendințelor populiste, prin care încercăm să câștigăm capital electoral fără nici un fel de bază, să avem grijă că acest sistem este extrem de important nu numai pentru cei care sunt astăzi în pensie, cât și pentru cei care vor intra în sistem în anii următori, să avem grijă de faptul că factura socială pentru pensii o plătesc până la urmă copiii noștri, adică generațiile care vin și că principiul solidarității sociale înseamnă, până la urmă, grijă atât pentru cei care urmează să intre în sistem, cât și pentru cei care sunt deja pensionari.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul domnul deputat Valentin Iliescu. Se pregătește domnul deputat Grigoraș.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

O să vă rog să-mi permiteți ca, din partea Grupului parlamentar al PUNR, să exprim un punct de vedere strict legat de problema în cauză, vârsta de pensionare. Evident, problema trebuie privită dintr-un dublu punct de vedere.

Pe de o parte, al pensionarilor, care se confruntă cu pensii foarte mici și ca urmare a faptului că raportul între pensionari și salariați s-a dezechilibrat foarte serios în defavoarea primilor sau oricum pensionarii au depășit numărul salariaților, dar sigur și din punctul de vedere al salariaților. Aici, când discutăm despre această problemă trebuie s-o judecăm și până la urmă să decidem și să ne exprimăm un punct de vedere, ținând cont de interesele și ale primei și ale celei de-a doua categorii.

Din punctul nostru de vedere, evident că încercăm o soluție de compromis, și tocmai de aceea, și în cadrul comisiei și aici voi susține un punct de vedere, care este următorul. Având în vedere că standardul de viață în ultimii ani nu a crescut, ci, dimpotrivă, a scăzut, lucru care s-a repercutat negativ și asupra speranței de viață a românilor, soluția pe care Grupul parlamentar al PUNR a propus-o și pe care o susține, inclusiv prin votul de astăzi, este ca soluție provizorie pe care o adoptăm prin această lege să menținem vârsta standard de pensionare la femei de 57 de ani și la bărbați de 62 de ani, urmând ca peste un an, când practic această lege va deveni realitate și în măsura în care există premisele ca speranța de viață a românilor să crească, să revenim asupra acestei prevederi, asupra acestui articol și să punem problema, într-un interval de 13 ani, cum a propus inițiatorul și cum noi am accptat ca soluție în comisie, creșterea vârstelor standard de pensionare la 60 de ani la femei și la 65 de ani la bărbați. Mi se pare o soluție rezonabilă care nu aduce, cel puțin în acest moment, până când legea va intra efectiv în vigoare, nici un fel de atingere, nici salariaților, nici pensionarilor, urmând ca atunci, în funcție, repet, de creșterea sau menținerea sau de scăderea standardului de viață, să putem judeca cu mai multă luciditate dacă o asemenea măsură se impune.

Repet, soluția pe care o va vota și pe care o consideră optimă PUNR-ul în momentul de față este menținerea vârstelor standard de pensionare la bărbați și la femei.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Gavrilaș și se pregătește domnul deputat Protopopescu.

Domnul Neculai Gavrilaș:

Doamnă președinte,

Stimați colegi și colege,

Eu am promovat acest amendament în raportul inițial și l-am promovat categoric fără nici un fel de tentă populistă sau electorală, domnule Marian Sârbu, ci ținând cont de niște statistici foarte elocvente. Dacă comparăm și vedem cum a evoluat durata medie de viață în ultimi 9 ani, a scăzut cu 3 ani. Speranța medie de viață la vârsta de 65 de ani în România este de 11,3 ani, în comparație cu alte țări, în care ea variază de la 13,8 până la 14,9. Astea sunt argumentele pentru care noi la ora actuală nu avem nici un fel de motivație să majorăm vârsta standard de pensionare. În condițiile în care un cetățean din această țară a muncit 30, respectiv 35 de ani, eu consider că este normal și firesc ca la vârsta de 57 și respectiv 62, în condițiile actuale de viață și de standard al nivelului de trai din România, să îl lăsăm, prin această lege, să-i dăm posibilitate să se pensioneze. Faptul că avem și posibilitatea pensionării anticipate e cu totul și cu totul altceva. O să vedeți dumneavoastră că se va întâmpla în felul următor: vom stopa acest fenomen de tendință de a se pensiona anticipat. Majoritatea o să se pensioneze la această vârstă. La această vârstă care este vârsta normală și firească, de 57 și 62, în corelație cu această durată medie de viață și cu speranța mediei de viață la vârsta de 65 de ani care este astăzi în România.

Consider că e foarte realist și este un mesaj normal și firesc și cred că această lege nu este o lege perfectă și, ca oricare lege, de altfel, ea va intra în vigoare din anul 2000. E normal, vom putea amenda această lege ținând cont de vârstele standard de pensionare, în funcție de evoluția nivelului de trai din România. Dar, deocamdată, la această oră se justifică, după părerea mea, în corelație cu vârstele și speranțele mediei de viață, aceste vârste standard, de 57 și 62 de ani.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Are cuvântul domnul deputat Protopopescu și se pregătește domnul deputat Lazia.

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnă președinte,

Stimați colegi,

Dezbatem această lege care este foarte importantă atât pentru cei care urmează să se pensioneze, cât și pentru cei care vor urma, după o perioadă mai îndepărtată, să se pensioneze. Rostul nostru în acest Parlament este să analizăm cu toată seriozitatea realitățile actuale și să vedem ce vrem să facem pe baza acestor realități într-un viitor apropiat sau într-un viitor mai îndepărtat. Eu cred că în momentul de față nu putem să considerăm că viața se oprește la vârsta de pensionare și să împingem vârsta de pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 57 de ani pentru femei, pentru că dacă facem așa ceva, și în momentul de față vor fi, știu eu, destui care ar trebui să se pensioneze și să-i mai amânăm cu pensionarea pe diferite criterii, că se mai obțin niște fonduri, că se mai obțin nu știu mai ce probleme, echilibru între pensionari și cei care sunt în viața activă. eu consider că viața nu trebuie împărțită în două, adică viața numai până la pensie, și de acolo să fie foarte scurtă un an, doi, ci noi trebuie să ținem cont că tot omul încearcă sau speră ca de la pensie să mai poată să trăiască câțiva ani și dacă se poate și câțiva ani buni.

Nu trebuie să facem o lege pe baza excepțiilor, într-adevăr, sunt persoane care pot să lucreze, pot să muncească și până la 70 de ani și până la 75 de ani, ba chiar până la 80 de ani și chiar mai mult. Dar acestea sunt excepții. Rostul nostru este să vedem care este media de viață, care este speranța de viață, să vedem dacă realitatea românească permite în momentul de față să forțăm o astfel de notă, să forțăm vârsta. pentru că această lege are, dacă vreți, două elemente foarte importante, și în jurul acestora probabil vor gravita, vor guverna celelalte elemente, celelalte articole din lege sau ceea ce presupune aceasta.

În primul rând, primul element și cel mai important înseamnă vârsta de pensionare, vârsta aceasta care e considerată vârstă standard și într-adevăr există posibilitatea pensionării mai devreme, datorită unor condiții, și cealaltă chestiune, sunt problemele care se leagă de nivelul pensionării, de nivelul pensiei, în funcție de posibilitățile...

Deci, eu nu vin cu alte elemente, dar vreau să întăresc propunerea că în momentul de față este realist și este normal să aprobăm această vârstă de pensionare de 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, rămânând ca noi, Parlamentul, în momentul în care consideră că speranța de viață a crescut, condițiile României permit, să modificăm, să creștem în mod progresiv, și nu dintr-o dată, să trecem la atâția ani dintr-o dată, și să dăm dovadă încă o dată de nici un fel, nu de populism cum s-a spus aici, nu de altceva, ci de realism. Deci, rugămintea mea este să votăm această propunere care este singura în momentul de față reală și reprezintă, știu eu, dorința celor care vor să se pensioneze.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, are cuvântul domnul deputat Lazia.

Domnul Ion Lazia:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

În continuarea colegului meu, într-adevăr, fac apel la rațiune, și ceea ce trebuie să avem în vedere, într-adevăr, foarte mulți oameni aflați acum către finalul vârstei și foarte aproape de vârsta de pensionare solicită acest lucru. În schimb, să nu uităm cealaltă filosofie a legii, și anume aceea de a se crea prin această lege o casă autonomă a sistemului de pensii care are, înainte de toate, nevoie de resurse. Or, în momentul în care mergem în continuare pe această paritate periculoasă, care va pune în incapacitate sistemul, vom putea ajunge și, într-adevăr, cu bune intenții, eu nu aș merge să fiu chiar atât de răutăcios și să spun că aceste propuneri sunt populiste, ci, mai mult, eu le-aș numi niște propuneri sentimentale, dar trebuie să lăsăm la o parte sentimentalismul atunci când mergem pe o filosofie a unei legi în perspectivă.

Domnul Ioan Gavra:

Ce filosofie, ce filosofie? asta-i bună!

Domnul Ion Lazia:

Într-adevăr, pe domnul coleg nu-l interesează filosofia legii și poate dumealui este mai mult, așa, preocupat de imaginea imediată a celor pe care dumnealui îi reprezintă. Și l-aș ruga, în măsura în care poate, să mă lase să-mi continui raționamentul...

Domnul Ioan Gavra:

Hai, continuă!

Domnul Ion Lazia:

Domnule Gavra, eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră niciodată... Atunci, bine…

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să păstrați liniștea în sală. vă rog să ne ascultăm toți colegii care doresc să ia cuvântul.

Domnul Ion Lazia:

Atunci vin cu rugămintea de a menține această propunere pe care în cadrul comisiei vreau să vă spun că am judecat-o, eu știu, în comparație și cu celelalte elemente, pe de o parte, iar pe de altă parte, nu s-a făcut aici referire la o altă statistică. Marea majoritate a persoanelor care se pot pensiona la cerere și au un loc de muncă, vreau să vă spun că nu o fac. Solicită pensionare la cerere doar acele persoane care, prin natura situației, nu mai găsesc și nu mai un loc de muncă, fie se află în șomaj sau poate în ajutor social. Iar aceste persoane nu sunt semnificative în raport cu persoanele care într-adevăr se pensionează la vârsta standard.

În consecință, solicit, doamnă președinte, stimați colegi, să acceptați propunerea făcută de către comisie.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Are cuvântul doamna deputat Smaranda Dobrescu, și apoi ultimul vorbitor, domnul Dumitru Buzatu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Evident, o armonizare a legislației ne-ar cere o aliniere la vârstele europene. Sigur, realitatea românească este diferită de alte realități. De aceea, noi ne-am propus să reformăm sistemul ținând cont și de realitățile românești.

Dacă modul de calcul al pensiilor viitoare, dacă vârsta de pensionare și dacă cel de-al doilea pilon nu vor fi acceptate, adică elementele reformatoare ale noului sistem, atunci este mai bine să nu debusolăm pe cei care pun în practică acest sistem, și să lăsăm vechiul sistem de pensii.

Toate aceste trei elemente de fapt doresc ca pensia actuală și viitoare să fie mai bună. Micșorând vârsta de pensionare sigur că rezolvăm una din componentele, retragem una din componentele care pot duce la mărirea pensiei sau cel puțin la menținerea ei pe loc, întrucât, dacă nu facem nimic, vârsta, cuantumul pensiei în câțiva ani va ajunge la o rată de înlocuire de 25-30%.

Stimați colegi,

pentru politicieni există câteva provocări majore, și aceasta este una dintre ele, vârsta de pensionare, cum poate ar fi și asiguarea locurilor de muncă. Ele sunt niște cereri sociale de care trebuie să ținem cont. Dar, spre deosebire de reprezentanții pensionarilor, de reprezentanții salariaților, care vor revendicări, au revendicări și vor soluționări imediate, noi, ca politicieni, trebuie să avem și o anumită perspectivă. Or, dacă noi considerăm păstrarea vârstei de pensionare aceeași acum, și peste 13 ani, și peste 20 de ani înseamnă că noi ținem cont de o cerință actuală, dar nu ținem cont de nimic în viitor și chiar asupra acestora cărora le facem acum, să spunem, un serviciu, menținând vârsta de pensionare, noi le vom micșora și acceptăm să le micșorăm pensia acum și în viitor.

Stimați colegi,

Nu o numesc populism, o numesc dorința de a fi pe placul celor care ne-au ales. Dar tot noi trebuie să avem puterea să explicăm că este în favoarea lor, a viitorilor pensionari, a celor care acum sunt tineri, ca această vârstă de pensionare să fie mai mare.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Ultimul vorbitor din partea colegilor deputați, domnul deputat Dumitru Buzatu, apoi inițiatorul și apoi vom vota.

Vă rog, domnilor secretari, să verificați dacă avem cvorumul în sală, între timp.

Domnul Dumitru Buzatu:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Mi s-a întâmplat de puține ori ca de la acest microfon să fiu de acord cu inițiatorul, însă de data aceasta mă văd nevoit, deși am susținut o altă poziție de-a lungul dezbaterilor în comisie, să exprim acordul meu cu inițiatorul, cu ultima amendare a inițiatorului, și am să încep prin a demonta, în primul rând, acea argumentare cu un iz electoral foarte puternic, care a fost propusă de unii dintre colegii noștri, referitoare la scăderea vârstei, la acceptarea unor vârste standard foarte scăzute de pensionare. Când în 1996, PDSR a elaborat proiectul de lege al sistemului public de pensii, proiect care a fost îmbunătățit și prezentat acum în fața dumneavoastră, se cunoșteau foarte bine dificultățile care au apărut în sistem după 1990. Una dintre dificultăți, deci poate cea mai importantă, era legată de vârstele standard de pensionare, care erau foarte scăzute, atât în raport cu necesitățile sistemului, cât și în raport cu ceea ce se întâmplă în diverse sisteme publice de pensii în Uniunea Europeană.

Astăzi, după ce prin proiectul de lege s-a încercat corijarea acestei deficiențe, atât prin creșterea stagiilor de cotizare, cât și prin creșterea vârstelor standard, dar într-un mod acceptabil și cu numeroase posibilități, pentru acele persoane care au lucrat în medii care au produs o uzură puternică a forței de muncă, cu numeroase posibilități de a se retage înainte de împlinirea acestei vârste standard, au apărut aceste argumentări cu iz electoral care, ignorând starea actuală a sistemului, doresc să ne comportăm conform acelei butade din scrierile lui Caragiale: "Primesc să se schimbe, dar să nu se modifice nimic. Sau, să se modifice pe ici pe colo, dar să nu se schimbe nimic."

Noi am fost, cred eu, imprsionați de argumentarea acelor colegi care au susținut că speranța mediei de viață în România e foarte scăzută și din acest motiv nu putem să acceptăm o vârstă standard de pensionare atât de ridicată. Vreau să vă spun că această argumentare este impregnată de un puternic iz sofistic. În lume, atunci când s-a procedat la stabilirea unor vârste standard de pensionare, nu s-a ținut cont de speranța medie de viață, care este un indicator destul de complex, dar care are în vedere mortalitatea noilor născuți și dă o imagine falsă în ceea ce privește posibilitatea persoanelor de a rămâne în activitate. Atunci când se stabilesc vârstele de pensionare se ia în calcul, în primul rând, speranța medie de viață pornind de la o anumită vârstă a oamenilor activi. De regulă, această vârstă este de 35 de ani. Or, dacă vom studia statisticile, să vedem care este speranța medie de viață a oamenilor activi care au ajuns la vârsta de 35 de ani, de 45 de ani, de 55 ani, vom vedea că devine întru totul justificată o asemenea propunere ca cea a inițiatorului. Eu sper că nu argumentele acestea cu iz electoral, dar și iresponsabil vor prevala în apreciarea dumneavoastră, ci cele care trebuie să țină cont și vor ține cont, în primul rând, de necesitățile unui sistem care trebuie să asigure pentru aceia care ies din activitate un venit care să le permită să trăiască într-un mod decent.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ultimul vorbitor pe acest punct este domnul ministru Athanasiu și apoi urmează votul.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Fără a reitera aici o dată în plus argumentele deja prezentate de o parte din colegii deputați, aș vrea să subliniez câteva lucruri. Ni se propune astăzi menținerea a ceea ce este, uitându-se două lucruri, că dacă ceea ce este astăzi ar fi fost bine, n-am fi modificat legea, și, doi, că acest proiect conține în el mecanismele reducerii vârstei care, în condițiile menținerii vârstelor de astăzi, ar crea un sistem care ar coborî mai mult vârsta de pensionare decât este astăzi.

Aș vrea să reflectăm o dată în plus că dacă suntem furați de ideea de a păstra vârstele de astăzi, omițând mecanismele pe care chiar legea le prevede, - mă refer la proiect -,de retragere anticipată, deci de pensionare anticipată, vom coborî și mai mult vârstele de astăzi. Deci vom face un mare rău securității financiare a sistemului de asigurări sociale.

Sigur că poate ni se pare bine, plăcut ochiului și auzului să scoborâm vârstele, dar dacă nu gândim că această reformă își propune, în primul rând, asigurarea unei securități financiare a bugetului de pensii și, în al doilea rând, o ameliorare în timp a ratei de înlocuire prin pensii a salariilor, nu vom atinge obiectivele reformei și, cum spunea cineva bine aici, mai bine lăsăm acest sistem care se va prăbuși și a cărei prăbușire va cădea în răspunderea acestui Parlament, sigur, peste o decadă sau două decade, decât să ne facem că reformăm, fără a face în realitate ceea ce trebuie. Ceea ce trebuie este să mărim aceste vârste într-un plan de 14 ani, vor mai veni legislaturi, vom vedea cum funcționează acest sistem, corecții se vor putea aduce. să nu omitem că într-o primă fază sistemul duce la o creștere doar cu doi ani a vârstei de pensionare, față de pensioanrea la cerere, oferind în schimb posibilitatea pensionării anticipate, care permite o reducere cu 5 ani, nu cu 2 ani, cum permite astăzi legea, deci e mult mai generoasă, mult mai generoasă. în anul 2000 nu va fi o creștere decât cu doi ani. Vor fi 14 ani, ei, bine, în cei 14 ani alte Parlamente vor vedea cum va funcționa sistemul și vor putea să considere că am făcut noi astăzi bine sau că astăzi noi am făcut rău. Dar cel mai rău lucru este astăzi să nu facem nimic, pentru că a păstra vârstele, așa cum ni se propune, este a nu face nimic.

Și un ultim argument. Cei care spun, în mod legitim, că situația pensionarilor este grea, ar trebui să se gândească și când discutăm vârstele de pensionare la pensionarii astăzi în plată, pentru pensionarii astăzi în plată este vital ca vârstele de pensionare să crească. Deci, dacă ne preocupă atât de mult, și e normal să ne preocupe, situația pensionarilor, gândiți-vă, în acest moment și la ei, apropo de vârstele de pensionare. Pentru că organizațiile de pensionari sunt de acord cu creșterile acestea de vârstă, tocmai ca să existe cât de cât siguranța primirii beneficiilor, așa modeste cum sunt, pe care le realizează din pensie. Vă rog să votați propunerea făcută de noi și de către comisie, care are în vedere o creștere graduală, o creștere care asigură tot ceea ce reforma acestui sistem își propune: ameliorarea în timp a pensiilor și siguranța financiară a sistemului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

În acest moment va trebuie să ne pronunțăm prin vot asupra art.43 din proiectul de lege inițial, și anume, avem amendamentul comisiei de specialitate, care este prezentat în raportul suplimentar la poziția 1. dacă acest amendament al comisiei de specialitate nu este acceptat, vom trece la votul amendamentelor propuse de Grupul parlamentar al PD și Grupul parlamentar al PDSR, parcă, în cadrul comisiei, nu știu dacă a fost prins. Deci amendamentele respinse, poate au acelea mai mare succes, sau varianta inițială.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă supun spre aprobare propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43 din proiectul de lege, acum probabil că are un alt număr, dar nu are importanță, care se referă la vârsta de pensionare – 60 de ani pentru femei, 65 de ani pentru bărbați, cu o creștere în timp până în anul 2013, conform anexei nr.3.

Cine este pentru? Vă rog, să numărați. Trebuie să verificăm și cvorumul. Așa este, se vede că e majoritate, dar să numărăm. 131 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 11 voturi contra.

Abțineri? 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi, propunerea comisiei de specialitate, de amendare a art.43, a fost votată.

Mai avem restanță art.44, care rămâne nemodificat.

Avem o singură propunere, cea a comisiei și a inițiatorului. Dacă sunt comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Unanimitate.

Și art.44 a fost votat în unanimitate.

Tot din ședințele anterioare avem o poziție din raportul comisiei de specialitate. poz.100, referitoare la art.83 din proiectul de lege, a fost retrimisă la comisie, și la pct.3 al raportului suplimentar ni se oferă varianta amendată de comisie pentru acest articol. Vă reamintesc că este vorba de calcularea punctului de pensie, calculul anual al punctului de pensie, care se referă la o valoare de înlocuire ca procent din salariul mediu pe economie. Această valoare a avut mai multe propuneri în cadrul ședinței în plen de săptămâna trecută, comisia a ajuns la un procent de 55% venit de înlocuire din salariul mediu pe economie. Mai sunt comentarii? Nu sunt. Da? Doriți?

Domnule Valentin Iliescu, spuneți dacă în calitate de președinte sau ...

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

În calitate de președinte, pentru a relata colegilor variantele luate în calcul și soluția pe care comisia și inclusiv inițiatorul v-o propun pentru vot.

După cum bine știți, în proiectul de lege inițial, rata de înlocuire era de numai 50%. în cadrul ședinței în Camera Deputaților, în plen și în comisii, au mai fost avansate și alte variante, respectiv 55%, soluție acceptată și de inițiator, 60 și 65%. Cu majoritate de voturi a fost tranșată această rată de înlocuire de 55%, pe care comisia v-o propune în raportul suplimentar.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Gavrilaș.

Domnul Teodor Gavrilaș:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Îmi pare rău că în raportul suplimentar nu se regăsește amendamentul pe care eu l-am propus în plen săptămâna trecută cu o rată de înlocuire de 65% și susțin acest amendament care vreau să fie dezbătut și supus la vot în plen.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că această valoare de înlocuire de 55% este într-un fel rezultatul unei negocieri politice între cei care au acceptat până la urmă această valoare. După cum cunoașteți, Guvernul venise în proiectul inițial cu o valoare de înlocuire de 50%. Noi, Grupul parlamentar al PDSR propusesem o valoare de înlocuire de 60%, ba chiar cu obligația bugetului de stat să garanteze această valoare de înlocuire. Aceasta este încă o discuție pe care, probabil, o vom mai purta sau care va fi purtată și la Senat. Vreau însă să vă spun că noi considerăm că această valoare de înlocuire de 55% este în acest moment rezonabilă, având în vedere și faptul că inițiatorul, de la o vârstă a pensiei, vârstă standard de ieșire la pensie de 62 de ani pentru femei, a scăzut această valoare standard la 60. După opinia mea, într-un ansamblu care înseamnă vârste standard, stagii de cotizare și valoare de înlocuire, această valoare de 55% este o valoare rezonabilă și suportabilă de sistem.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Inițiatorul sunteți de acord, da? Da.

Dacă nu mai sunt comentarii, supun votului dumneavoastră formula amendată de comisia de specialitate pentru art.83 din proiectul de lege care se află la poziția 3 din raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Haideți să numărăm mai bine, se pare că e majoritatea. Să numărăm mai bine împotrivă și abțineri că avem deja cvorumul deja făcut.

Cine este contra? 10 voturi contra.

Cine se abține? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, varianta amendată a art.83 a fost adoptată.

De asemenea, am mai retrimis la comisie art.171 care se referă la amendarea pensiei stabilite la nivelul anului 1990 cu o cotă parte fie din indexare, fie din indicele prețului de consum.

Comisia de specialitate ne propune la poz.4 din raportul suplimentar acceptarea amendamentului formulat de PDSR în așa fel încât creșterea și recalcularea pensiilor să se facă pe baza unui indice mediu al prețurilor de consum.

Dacă sunt comentarii. Nu sunt comentarii.

Inițiatorul este de acord.

Deci, supun votului dumneavoastră forma amendată de comisia de specialitate a articolului 171 din proiectul de lege și care se află la pct.4 în raportul suplimentar al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

Reluăm discuția de la locul în care am lăsat-o și anume este vorba de poziția 206 din raportul vechi, raportul inițial al comisiei, referitoare la art.171 din proiectul de lege.

Doamna deputat Filipescu. Vă rog.

Doamna Ileana Filipescu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cine este de acord cu reforma din România trebuie să recunoască necesitatea moderniziării sistemului de ...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Un moment, doamna deputat, scuzați-mă.

Doamna Ileana Filipescu:

La art.171 propun un alineat nou.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou pentru art.171. Noi am votat varianta comisiei. Haideți s-o ascultăm să vedem.

Deci, doamna deputat Ileana Filipescu propune un alineat nou la art.171. Am votat până acum ceea ce a fost discutat și reîntors la comisie, acum să ascultăm propunerea de nou amendament. Vă rog, doamna deputat, dar mai tare în microfon că nu se aude.

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, citesc tot sau numai amendamentul?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Amendamentul, atât. Dacă vreți să ne dați explicație este foarte bine ca să înțeleagă toți colegii. Întâi citiți amendamentul.

Doamna Ileana Filipescu:

Deci, art.171 se completează cu un nou alineat 3: "a) în primii 10 ani de aplicare a pezentei legi, calculul pensiilor de asigurări sociale de stat urmează metodologia aplicată pensiilor aflate în plată la alin.1, după ce se face calculul acestora în conformitate cu metodologia din Legea nr.3/1977.

b) în cazul în care cuantumul pensiei calculat prin metodologia din prezenta lege este mai mare decât cel rezultat conform metodologiei din litera a), se plătește pensia rezultată prin aplicarea noii metodologii".

De ce solicit ca acest amendament să fie votat de dumneavoastră? în mod corect proiectul stipulează că pentru pensiile în plată, indiferent de prevederile noi, rămâne valabilă pensia cea mai avantajoasă pentru asigurat. În schimb, pentru cei aflați aproape de vârsta pensionării, proiectul nu mai prevede niciun fel de posiblitate de opțiune, deci, din punct de vedere politic este imoral, iar din punct de vedere juridic este incorect.

În toată perioada comunistă, oamenii au fost obligați să accepte criterii aberante de evoluție a carierei, cei cu adevărat corecți, cinstiți, deci morali, neavând decât un control restrâns asupra promovării proprii. Modul nou de calcul al pensiilor îi lasă din nou fără niciun fel de control asupra propriilor soarte, deoarece ei nu mai pot modifica nimic din nivelul veniturilor pentru anii anteriori revoluției. De asemenea, diferențierile practicate în epoca comunistă pentru aceeași muncă, aceeași pregătire, aceeași funcție, diferă foarte mult după domeniul de activitate. Un economist din industria grea avea salariul mai mare decât unul din industria ușoară. Toți inginerii aveau salarii mai mari decât universitarii la aceeași încadrare etc. Dacă un tânăr sau relativ tânăr are toate șansele ca până la pensie veniturile sale anuale să reflecte contribuția lui vcârstă peste medie nu mai are această posibilitate. Mai direct spus, modul nou de calcul propus este în avantajul categoric al șefilor permanenți din epoca ceaușistă, chiar dacă după revoluție au mai cedat din prerogativele lor și din salariile astronomice raportate la salariul mediu. Singura modalitate corectă de rezolvare este aplicarea obligatorie a noului mod de calcul numai pentru cei care la data intrării în vigoare a legii au mai puțin de 47 de ani. Deci, au încă posibilitatea de control a propriei lor evoluții financiare. Principiul aplicat pensiilor în calcul privind alegerea variantei avantajoase asiguratului trebuie extins și asupra celor trecuți de 47 de ani la data intrării în vigoare a legii. De altfel, acest mod incorect, politic și social, de a face legi care prin imoralitatea lor generează injustiție socială, este cel mai important mijloc de promovare a eludării legilor. Ce îl va împiedica pe un salariat aproape de vârsta pensiei să prefere să stea în pensie de boală sau să iasă la pensie anticipată și să lucreze la negru dacă, aflat pe culmea carierei, tot nu mai poate beneficia pe deplin de calculul acestor ultimi ani pentru calculul pensiei.

Nerăbdarea, lipsa de discernământ la promovarea schimbărilor, poate fi un factor mai degrabă antireformist decât de progres, dacă duce la regres social. Or, ce este scăderea dramatică a nivelului venituirilor la vârsta a treia dacă nu e o involuție socială? Parcă era vorba să nu mai avem generații de sacrificiu și, în condițiile proiectului actual, generația de mijloc, cea care oricum duce greul perioadei de tranziție și și-a pierdut tinerețea în ceaușism, în săptămâna de lucru de 6 zile și cu activități impuse pentru duminică, cu concedii ridicol de mici, cu sărbători religioase sistematic petrecute la munci obștești, generația aceasta este sacrificată în totalitate și în numele reformei până la capăt de drum.

Vă rog să susțineți amendamentul propus pentru că în acest fel se dă posibilitatea celor aflați spre sfârșitul activității lor profesionale să poată primi o pensie cel puțin egală cu cele recalculate, aflate astăzi în plată.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu știu, poate că din punct de vedere al tehnicii legislative ar trebui un articol nou pe acest punct. Din partea comisiei, puteți să vă exprimați.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Din punctul de vedere al comisiei, lucrurile sunt foarte simple. Comisia nu poate lua în calcul un amendament pe care nu l-a discutat în comisie, pe care nu l-a avut, și care într-un fel este împotriva filosofiei legii. Vă aduc aminte, stimați colegi, că noua formulă de calcul stabilită și propusă și acceptată chiar în debutul acestui proiect de lege se referea la inechitatea formulei de calcul actuale din Legea 3/1977. Prin ceea ce propune doamna deputat, cu încă 10 ani pe baza cărora să se ofere o variantă după actuala lege și, de asemenea, calcularea pensiei după noua lege la care noi lucrăm urmând ca cel care beneficiază de pensie să aleagă varianta cea mai bună, o consider o prelungire - și este un punct de vedere personal - a unei formule inechitabile care este în prezent și care a creat multe, foarte multe nemulțumiri. Din punctul meu de vedere, cred că amendamentul doamnei deputat nu poate avea avizul comisiei pentru că, repet, nu a fost discutat în comisie și, pe de altă parte, îl consider de neadmis.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Asta este părerea dumneavoastră. Deci, bănuiesc că n-ați avut când să consultați toată comisia. Desigur, trebuia înaintat la comisie ca să spună un punct de vedere.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Atât cât am putut să rețin din argumentele doamnei deputat Filipescu n-aș putea să spun că ceea ce a spus dumneai este lipsit de adevăr. Există substanță în felul în care dumneai a argumentat o posibilă amendare a acestui articol. Numai că a admite un astfel de articol legat de metodologia de calcul înseamnă practic o suspendare pe 10 ani, cum ați propus dumneavoastră, practic, înseamnă o suspendare a prevederilor pe care încercăm să le introducem astăzi prin reformarea sistemului pentru o perioadă de 10 ani. Deci, toate articolele care au, au avut în calcul sau au în calcul modificările legate de calculul pensiilor punctul de pensii ș.a.m.d., prin ceea ce propuneți dumneavoastră, practic, se suspendă de facto pe timp de 10 ani. Or, această posibilitate este după părerea mea inacceptabilă. Vreau să vă spun că prin reformarea unui sistem ca acesta, extrem de important, nu se face numai, eu știu, nu se fac numai lucruri bune, nu există sistem infailibil, numai că din tot ceea ce înseamnă expunerea de motive a legii, pe care cu siguranță toată lumea a citit-o, este nevoie acută de reformarea întregului sistem, inclusiv a metodologiei de calcul. Deci, lăsând la o parte argumentația punctuală pe care ați făcut-o, care după părerea mea, are substanță, în ceea ce înseamnă filosofia legii și ceea ce trebuie să facem noi schimbând, reformând sistemul, ceea ce propuneți dumneavoastră în acest moment este indezirabil.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Doamna deputat Smaranda Dobrescu și apoi domnul deputat Rădulescu Cristian.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, doamna președinte,

Stimați colegi,

Problema ridicată de doamna deputat Filipescu este corectă, reală și morală. Dar îmi pare rău că dumneai nu a știut, n-a cunoscut ceea ce cunoaște, să spunem, comisia că sistemul nou, reforma în pensii prevede introducerea a patru sisteme sau dacă vreți patru legi noi. Primul este sistemul public, baza sistemului de pensii, al doilea este sistemul cu capitalizare gestionat privat, sistemul universal de pensii, cum i se mai spune. Al treilea este sistemul opțional de pensii private. Iar cea de-a patra lege este legea beneficiilor adiționale care are adresabilitate exact la categoria la care dumneavoastră v-ați referit, și anume cei care nu vor beneficia în viitor de pensia suplimentară datorată capitalizării. Acestei categorii sper că noul proiect de lege, care ne va spune inițiatorul în ce fază este, le va aduce reparația necesară și morală.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimați colegi,

Situația pe care a expus-o colega noastră nu este nicidecum punctuală, ea caracterizează un mare număr de persoane care se află acum în pragul pensionării sau se îndreaptă peste câțiva ani spre această situație. Mulți dintre dumneavoastră care sunteți în această poziție v-ați făcut pesemne calculul și ați observat că ceea ce se va obține ca pensie după noul sistem este ceva mai puțin decât pensia calculată după vechiul sistem. Și acesta este motivul care a determinat-o pe colega noastră să depună acest amendament.

În ceea ce a dorit dânsa să amendeze nu se cuprinde intenția ca timp de 10 de ani să se suspende calcularea pensiei după actualul sistem și dorința ca, pentru o perioadă de 10 ani de acum înainte, persoanele care vor ieși la pensie să poată opta pentru varianta cea mai favorabilă de calcul a pensiei lor. Asta este esența amendamentului dânsei. Dacă însă noi nu suntem în cunoștință de cauză că există proiecte avansate și foarte serioase, intenții foarte serioase de rezolvare a acestei situații prin alte modalități legislative, am dori ca domnul ministru să ne aducă la cunoștință și să ne explice această situație pentru a simplifica legea aceasta și nu a introduce proceduri care să fie eventual peste 6 luni prevăzute de alte legi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai dorește dintre domnii colegi. Da, domnul deputat Lazia. În așa fel încât inițiatorul să vorbească ultimul și apoi să trecem la vot.

Domnul Ion Lazia:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Unul din motivele pentru care actualul sistem de asigurări sociale a intrat în incapacitate de plată a fost și acela că în ultimii 7-8 ani de zile salariile au avut o creștere foarte mare și în mod firesc și normal oamenii și-au ales la ieșirea la pensie perioada optimă, cea care asigura o pensie foarte mare. Acest lucru a creat și alte inechități. Oameni care au fost pensionați, profesori universitari, medici ș.a.m.d. chiar în perioada 1988-1989-1990, sunt acum cu pensii poate chiar la jumătatea pensiei pe care o femeie de serviciu care s-a pensionat la ora actuală o are. A încerca și a spune că oamenii vor trebui să opteze, să le lăsăm libertatea de a opta, cu siguranță ei vor merge către actualul sistem de pensionare și nicidecum nu vor accepta regulile pe care le impune această lege. Or, sistemul are foarte clar nevoie de rigoare. În același timp, trebuie să știm ce resurse avem, și în același timp să putem prognoza. Or, dacă timp de 10 ani lăsăm cumva la alegerea celui care iese la pensie să opteze pe un anumit tip de calcul al pensiei, fiți siguri că ei vor opta cum este normal și firesc către sistemul care îi avantajează. Îi avantajează pe ei ca indivizi, dar în ultimă instanță va dezavantaja întreg sistemul, punând în pericol, și exact ceea ce a spus și domnul ministru, securitatea financiară a sistemului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumim, domnule deputat. Mai dorește cineva? Doamna deputat Filipescu. De obicei se intervine numai o dată la fiecare articol. Vă rog, doamna deputat.

Doamna Ileana Filipescu:

Mulțumesc colegilor care au apreciat faptul că este normal și firesc ca cei care vor intra la pensie în următorii ani, începând din acest an poate chiar, să opteze pentru cuantumul mai mare al pensiei. Este firesc, pentru că exact aceștia sunt cei care n-au beneficiat timp de 30-35-40 de ani de muncă de condițiile de care se poate beneficia astăzi și nici de posibilitățile de a cotiza pentru pensie atât încât să-și asigure o pensie decentă. Este vorba ca generația care a fost cu adevărat de sacrificiu, generația lui ‘40 și chiar următoarele până în ‘50, care urmează să se pensioneze, tot ei să fie cel mai drastic loviți de noul sistem de pensii. Pentru clarificarea situației, rog pe domnul ministru Athanasiu să ne dea lămuriri și explicații în consecință.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul ministru Athanasiu, vă rugăm. Și apoi vom pune la vot.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că mie îmi era simplu să spun că procedural acest amendament a venit tardiv, nu a venit regulamentar, dar cred că fondul chestiunii puse de doamna deputat e mai important și atunci permiteți-mi și să-mi îngăduiți un minut pentru a da câteva explicații care, în parte, au fost deja formulate.

Sigur că prin acest amendament s-ar crea un regim juridic dual, în care ar coexista pe o perioadă relativ lungă, 10 ani, două sisteme de calcul, ceea ce sigur ar fi, din punct de vedere juridic, un ușor exotism, ca să nu-i spun altfel. Sigur, chiar am putea trece peste acest lucru din considerentele arătate în susținerea amendamentului, nedreptatea produsă pentru persoane care nu au beneficiat cum beneficiază, să zicem, pensionarii de astăzi, care ies în plată astăzi, și care au o altă bază de calcul începând cu 1996 decât cei dinainte de 1996. Și acest lucru este adevărat. Însă eu cred că o reformă, chiar așa cum spuneați dumneavoastră, doamna deputat, că dacă se face prea repede, că dacă se face inactual și inadecvat, este de fapt o antireformă, eu nu consider acest proiect deloc așa: el este un proiect care poate vine prea târziu, în niciun caz prea devreme, dar, repet, a crede că rezolvând problema unei părți din populație, creând un asemenea sistem și prejudecând întreg sistemul pe care-l dorim prin acest proiect poate acoperim o nedreptate, creând însă multe alte probleme și făcând ca acest sistem să nu se poată aplica corespunzător chiar din momentul intrării lui în vigoare.

De aceea, noi am conceput și am spus-o de la început. Acest prim proiect este într-o suită de reformare a sistemului de asigurări sociale. Nimeni nu și-a propus ca numai reformarea acestui sistem să rezolve toate problemele pensionarilor în plată sau a celor care vor beneficia de pensii în viitor. Pentru că dacă și-ar fi propus acest lucru, era o utopie, o utopie care e mai periculoasă chiar decât o acțiune greșită, utopia e mai rea. Deci, noi am conceput această reformă și suntem avansați în lucrările noastre. Al doilea pilon al sistemului, cel privind pensiile capitalizate, administrate privat, este deja la Camera Deputaților și vor începe discuțiile în comisii. Sigur, nu se adresează poate celor la care vă gândiți dumneavoastră. Dar nu trebuie să respingeți așa, cu un gest de plictiseală. Este foarte important pentru România acest sistem. Și dacă nu gândim puțin și pentru generațiile viitoare și gândim numai cu fața la trecut, n-o să pășim prea repede în viitor. Al treilea, sigur, e un sistem facultativ. Și al patrulea este Legea beneficiilor adiționale care este de mult gata, așteptăm și din partea ministerelor economice avizul, și care vizează în concret actualii pensionari cărora prin acest sistem li se va asigura o majorare de pensie. La acestea se adaugă și recorelările pe care noi le facem tocmai pentru aceia care nu beneficiază de o nouă bază de calcul din 1996 până astăzi. Cred că toate aceste măsuri îndreaptă nedreptăți anterioare nu în măsura în care se dorește, dar, repet, nu putem ipoteca funcționalitatea unui sistem pentru a ne întoarce în urmă și a repara punct cu punct absolut tot. Cineva spunea că o lege bună este o lege care rezolvă problemele majorității. Niciodată o lege nu trebuie să-și propună să rezolve în cel mai înalt grad, cel mai bine, la timp și pentru totdeauna problemele absolut ale fiecăruia. Pentru că dacă dorești acest lucru, riscă să se întâmple ceea ce spun francezii într-un proverb că cel ce vrea să îmbrățișeze tot, sufocă tot. Deci, credem că această "aurea mediocritas" care este acest proiect care încearcă să rezolve media problemelor, media populației, media siguranței financiare, deci la medie să le rezolve, este cel mai potrivit proiect pentru astăzi, pentru mâine și pentru poimâine în România. Poate peste mulți ani de zile, sigur, o reformă de alt tip se va impune. Pentru astăzi este sigur drumul care trebuie să-l facem.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, mulțumim. Doamna deputat Ileana Filipescu. Drept la replică. Poftiți.

Doamna Ileana Filipescu:

Aș fi dorit ca domnul ministru să ne explice la care anume categorie de pensionari, la cei care se pensionează, se vor pensiona în următorii ani sau s-au pensionat în perioada anterioară cu 2-3 ani, la ce proiect se referă dumnealui și la ce categorie de pensionare, pentru că a spune că am vorbit aici despre o utopie și că este mai bine să aplicăm ceva greșit decât o utopie, să nu uităm că ceea ce am spus eu se referă la sute de mii de oameni. Și nu cred că este greșit să ne preocupăm de soarta acelora. Și eu sunt unul dintre cei care în viitorul foarte apropiat pot să intru la pensie cu atât mai bine înțeleg situația. Și în afară de aceasta, aș vrea să spun domnului ministru că gestul pe care l-am făcut nu este acel pe care l-a interpretat dumnealui și că am învățat să mă comport în sală fără să mi se atragă atenția.

Mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sigur, noi avem posibilitatea să tranșăm prin vot. Întreb comisia de specialitate dacă, până terminăm lucrările, poate să se pronunțe asupra, probabil, a unui articol nou. Ca alineat nou se pare că nu merge, ci ca articol nou imediat după acesta.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu:

Doamna președinte,

V-aș face următoarea propunere. Eu cred că toți colegii comisiei sunt prezenți în sală, tocmai pentru că această lege trenează de foarte multă vreme, nu cred că o discuție suplimentară a comisiei ar aduce altceva decât votul pe care însuși plenul Camerei Deputaților îl va da acum. Argumentele pro și contra față de acest amendament s-au prezentat, sunt epuizate absolut toate și sunt ferm convins că votul asupra acestui amendament, votul Camerei va fi identic și cu cel al comisiei. Așa că v-aș propune să puneți la vot amendamentul doamnei deputat, dacă trece, să-l prindem în proiectul de lege, dacă nu, să-l respingem.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, într-un fel aveți dreptate. Eu nu v-am propus să-l luați mâine la comisie, pentru că de acum încolo avem niște lucruri cu care se pare că vom fi aproape în unanimitate. Dumneavoastră să-l discutați tot în cursul zilei de astăzi, în așa fel încât în jurul prânzului să terminăm legea cu totul. Și eu am o rugăminte, să tratați nu ca alineat nou. Doamna deputat așa a considerat. Poate că un articol nou, poate că nu este scris explicit. Puteți să dați răspunsul de respingere și mai târziu, nu numai pe loc. Vă rog. Aveți această paciență pentru comisie.

Deci, așteptăm un moment, până se hotărăște comisia.

Așadar, punctul de vedere al comisiei a fost exprimat, dar, fiindcă nu a fost un amendament depus anterior în discuția comisiei, colegii noștri au analizat pe loc textul acestui amendament. Indiferent de poziționarea lui, ca amendament sau articol nou, comisia se pronunță, cu majoritate de voturi, împotriva acestui amendament.

Eu îmi fac datoria, totuși, să supun votului dumneavoastră solicitarea doamnei deputat Ileana Filipescu, de a introduce un alineat nou, 3, cu conținutul care v-a fost prezentat, în cadrul art. 171 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 25 de voturi pentru, insuficiente pentru a fi adoptat. Art. 171 rămâne votat în forma anterioară, în întregime.

Revenim la raportul inițial al comisiei de specialitate. Ne aflăm la poz. 207 din raport și avem un articol nou.

Dacă sunt comentarii? Vă rog, poftiți! Domnul deputat Stanca are o dorință.

A fost dezbătut în comisie, domnule deputat, articolul dumneavoastră?

Domnul Teodor Stanca:

Da, a fost discutat inclusiv cu ministerul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnul deputat Stanca propune introducerea unui art. 172, nou, altul decât cel propus de comisie. Înaintea acestuia sau îl modifică pe acesta? Deci, înaintea acestuia.

Domnul Teodor Stanca:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Regret că nu este inițiatorul de față, deși m-am înțeles cu domnul ministru că se impune introducerea unui articol nou, după art. 171, votat. Și, anume, de ce ?

Marțea trecută, noi, la propunerea comisiei, am anulat art. 98 din textul inițiatorului, care făcea vorbire la procedura de recalculare a pensiilor. Prin intervențiile mele anterioare și cu acceptul dumneavoastră, s-a considerat că cei care își continuă activitatea după pensie pot să cotizeze și pot să beneficieze de prevederile acestei legi.

Dar, cum am anulat art. 98, care vorbea despre procedura de recalculare, legea a rămas fără această procedură și nu putem lăsa legea fără să facem câteva precizări referitoare la procedura de recalculare. Deci, am discutat și cu inițiatorul, am discutat cu mare parte dintre colegi și fac următoarea propunere: să se introducă, după art. 171, votat, un art. 172, cu următorul text: "Pensia poate fi recalculată prin adăugarea stagiilor de cotizare nevalorificate la stabilirea acesteia." Alin. 2: "Cererea de recalculare a pensiei urmează aceleași reguli procedurale privind soluționarea și contestarea prevăzute pentru cererea de pensionare." Și alin. 3: "Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare aceleia în care s-a depus cererea de recalculare." Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă rog să ne prezentați și nouă amendamentul, domnule deputat!

Dacă sunt comentarii? Comisia și domnul ministru sunt de acord.

Supun votului dumneavoastră ca, înaintea poziției 207 din raport să introducem un articol nou, al cărui text v-a fost prezentat de domnul deputat Stanca.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, acest articol nou a fost votat.

Revenim la poz. 207 din raport, care se referă la un articol nou, propus de comisia de specialitate, și a cărui numerotare am pierdut-o între timp, după câte modificări s-au făcut. Doamna deputată Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Deși mă aflu printre cei care au propus reformularea, față de inițiator, cu scuzele de rigoare revin și mărturisesc că am scăpat din vedere o anumită categorie pentru care se stabilesc decontări și reciprocități, și anume, în afară de sistemul pentru avocați, care este în afara sistemului public, mai există și sistemele neintegrate, în special cele care aparțin cultelor religioase (câteva dintre ele nu sunt integrate).

Drept care, recunoscându-mi greșeala și cerându-mi scuze colegilor de comisie și dumneavoastră, vă rog să acceptați următoarea reformulare a celor 4 alineate. Alin. 1: "Pensiile stabilite pe baza vechimii în muncă realizate în sistemul asigurărilor sociale de stat și alte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se recalculează conform prevederilor de la art. 171 alin. 1". Alin. 2 rămâne neschimbat, cu mențiunea că în textul din raport este trecut drept alin. 1 și vă rog să-l menționați ca numărul doi. Alin. 3 îl reformulez astfel: "Partea din pensia calculată conform alin. 1, cuvenită pentru vechimea realizată în alte sisteme de asigurări sociale, va fi achitată de acestea." Iar alin. 4: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, încetează orice decontare reciprocă cu sistemele de asigurări sociale neintegrate." Vă mulțumesc și depun amendamentul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră art. 172, sunt informată, după renumerotare, care se află la poz. 207, în forma prezentată de comisie și amendată de doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 208, avem, de asemenea, articolul care, de data aceasta, după renumerotare, va avea nr. 174 și are același cuprins ca al inițiatorului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 209 din raport, se află articolul renumerotat 175, are același cuprins cu al inițiatorului. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitatte.

La poz. 210 din raport se află art. 176, în renumerotare. Sunt comentarii? Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Consider că este necesar să precizăm natura litigiilor care sunt pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. Și poate spunem: "Litigiile cu privire la calcularea pensiilor aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul." Că, așa, exprimarea este incompletă. Deci, să precizăm natura litigiilor care vor fi soluționate pe baza legilor în vigoare la data în care a fost stabilit dreptul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, propuneți ca la alin. 1 să fie introduse "litigiile referitoare la stabilirea pensiilor"? "Drepturilor de asigurări sociale"?

Vă rog, pentru o formulare corectă.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Noi suntem de acord cu această propunere, dar, pentru o formulare care să fie acoperitoare nu numai la pensii (pentru că legea nu reglementează numai dreptul la pensii), v-aș propune următoarea formulare: "Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi..." Și textul, după aceea, continuă.

Dacă ați fi de acord?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

De acord.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Corect. Comisia estte de acord.

Supun votului dumneavoastră art. 176, aflat la poz. 210 din raport, în forma amendată de domnul deputat Gaspar și completată de domnul ministru Athanasiu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 211, comisia ne propune eliminarea textului art. 175 din proiectul de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat.

La poz. 212, avem un articol care se modifică numai la renumerotare, este 177. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 213, este vorba despre art. 178, după renumerotare, și este amendat de comisia de specialitate. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră poz. 213 din raportul comisiei de specialitate, în forma amendată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

În unanimitate, acest articol a fost adoptat.

La poz. 214 din raport, avem un amendament al comisiei de specialitate, care se referă la art. 179. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 215 din raport, comisia propune un amendament, la aritcolul renumerotat 180. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 216, comisia propune eliminarea textului art. 180 din proiect de lege. Domnul Stanca. Vă rog!

Domnul Teodor Stanca:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor,

Nu putem elimina acest text, pentru că noi am votat, la art. 145, că salarizarea personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se va stabili prin lege. Noi am propus această eliminare în art. 180, pentru că, atunci, se făcuse propunerea ca legea aceasta să apară până la înființarea casei. Or, plenul nu a aprobat această variantă și a rămas textul original, că se va stabili prin lege.

Până apare legea, însă, trebuie ca acest personal să fie salarizat. Și, atunci, nu putem merge nici pe textul vechi, care face trimitere la alte legi, care nu mai sunt acum în funcțiune, ci trebuie să stabilim un text prin care personalul să fie salarizat conform Legii nr. 154 privind sistemul de salarizare, salariul de bază din sectorul bugetar.

Deci, v-aș propune să menținem art. 180, dar într-o altă formulă. Și vă citesc. Alin. 1: "Până la data intrării în vigoare a legii salarizării prevăzută la art. 145, salarizarea președintelui, membrilor consiliului de administrație și a personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se stabilește după cum urmează: a) salariul președintelui, la nivelul indemnizației prevăzute de lege pentru funcția de ministru; b) indemnizația de ședință pentru membrii consiliului de administrație, cu excepția președintelui, la nivelul a 10% din salariul președintelui; totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administrare ca urmare a participării la ședințe nu poate depăși, într-o lună, 20% din salariul lunar al președintelui; c) salariile personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale și asigură în intervalul de limite prevăzut în anexele la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică." Alin. 2: "Personalul prevăzut la art. 178 alin. 3 își va păstra salariul de bază și celelalte drepturi salariale avute anterior dacă va ocupa aceleași funcții, grade și trepte profesionale." Și alin. 3: "Cheltuielile privind salarizarea președintelui, a membrilor consiliului de administrație, precum și a personalului angajat al casei naționale și al caselor teritoriale se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat." Textul este agreat de inițiator și vi-l propun spre aprobare.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Înțeleg că și comisia este de acord. Inițiatorul, renunțați la propunerea de eliminare? Da.

Deci, la poz. 216 din raport, deoarece comisia de specialitate a renunțat la eliminarea textului, vă propun să votăm conținutul amendat al articolului fost 180, acum 181, prezentat de domnul deputat Stanca, cu care este de acord toată lumea.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 217 din raport, avem un articol care, după renumerotare, are nr. 182 și cu amendamente ale comisiei. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 218, avem o amenadare a comisiei de specialitate.

Dacă nu sunt comentarii, cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 219 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 184 după renumerotare și într-o formă amendată de comisia de specialitate.

Nefiind comentarii, cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 220, avem o formă amendată de comisia de specialitate, care, acum, este nr. 185, probabil. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest text a fost votat în unanimitate.

La poz. 221, comisia ne propune eliminarea art. 85 din proiect de lege. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea acestui articol? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 222 din raport, de asemenea, comisia propune eliminarea art. 186 al proiectului de lege. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Eliminarea a fost votată în unanimitate.

La poz. 223, avem o formulă amendată, pentru articolul, probabil, după renumerotare, 186. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 224 din raport, comisia propune eliminarea textului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest ttext a fost eliminat.

La poz. 225 din raport, comisia ne propune un articol nou, 187, amendat. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 226 din raport, avem un text reformulat și amendat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Supun votului dumneavoastră Cap. VIII, în întregime.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 227, avem titlul Cap. IX.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Titlul a fost votat în unanimitate.

La poz. 228 din raport, avem un art. 189, reformulat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 229 din raport, avem art. 190, după renumerotare, și amendat de comisia de specialitate. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poz. 320, din nou, comisia ne propune eliminarea textului 193 din proiectul de lege. Nu sunt comentarii.

Cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost eliminat în unanimitate.

La poz. 231, avem în discuție art. 191, amendat de comisia de specialitate. Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră acest articol.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 232 din raport, avem artt. 192, reformulat de comisie. Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 233 din raport, avem art. 193, care este numai amendat prin renumerotare.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 234 din raportul comisiei de specialitate, avem art. 194, amendat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poz. 235 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, renumerotat, va fi 195, probabil. Sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost adoptat în unanimitate.

La poz. 236, comisia ne propune eliminarea textului art. 198 din proiectul de lege.

Dacă nu sunt comentarii, cine este de acord cu eliminarea? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest text a fost eliminat.

La poz. 237 din raport, comisia propune introducerea unui articol nou, care, probabil că are nr. 196. Doamna deputată Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să reformulez acest aritcol, întrucât în conceptul nostru ne-a scăpat o anumită posibilitate, existentă în practică, și anume: o persoană care a realizat stagii de cotizare mai mici decât cele minime necesare unui sistem (: de exemplu, 14 ani în sistemul public și 14 ani în sistemul miliar, deci sub 15 ani), să nu poate beneficia de drepturi în nici unul din cele două sisteme. În acest sens, consider că o altă formulare ar fi acoperitoare și pentru aceste situații și, dacă îmi permiteți, o voi citi.

Alin. 1: "Între sistemul public de pensii și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, inclusiv sistemul pensiilor militare, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechime în muncă sau vechime în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensia pentru limită de vărstă, invaliditate și urmaș."

Alin. 2 rămâne neschimbat, iar alin. 3 va fi reformulat astfel: "Perioadele asimilate stagiului de cotizare prevăzute la art. 40 alin. 1 lit. c), care constituie și vechime în muncă sau în serviciu în sistemul pensiilor militare și în celelalte sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate, se iau în calcul opțional într-unul din sisteme".

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, ați introdus cuvântul "opțional" în plus față de precizările...

Aș vrea să se pronunțe comisia și inițiatorul. Inițiatorul este de acord. Și comisia este de acord.

Supun votului dumneavoastră articolul nou, numerotat 196, care este prezent în poziția 237 din raportul comisiei, în forma amendată de doamna deputat Dobrescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La punctul 238 din raport, comisia propune introducerea unui nou articol. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol nou a fost votat în unanimitate.

La poziția 239, comisia propune introducerea unui articol nou. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Acest articol a fost votat în unanimitate.

La poziția 240, avem o formulare pentru art. 199.

Din partea comisiei de specialitate, dacă sunt comentarii?

La art. 199? Da. Poftiți.

Domnul Radu Gheciu:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Doamnelor și domnilor,

Este vorba despre Anexa nr. 2.

Amendamentul pe care-l prezint împreună cu colegul Vasile Stan se referă la condițiile speciale de muncă din domeniul artistic.

După cum știți, prezenta lege aduce o corecție radicală în ceea ce privește ceea ce se numesc încă grupele I și II de muncă și restrânge considerabil categoriile profesionale care beneficiază de condiții speciale de muncă, lărgirea acestora în trecut fiind, după cum ni s-a explicat, una dintre cauzele intrării în criză a sistemului de pensii. Prin urmare, această restrângere este justificată.

La Anexa nr. 2, care se referă la diferite profesii artistice, care justifică, într-adevăr, încadrarea lor în condiții speciale de muncă, pentru că viața profesională se poate limita, în timp, din motive biologice sau pentru că prezintă un grad de risc profesional foarte ridicat, ceea ce vă vorbesc se regăsește la pag. 256, penultima din raport, este însă inclusă și o categorie artistică, demnă de stimă în felul ei, fără îndoială, dar care nu cred că justifică intrarea în condițiile speciale de muncă - este vorba de clovni, în condițiile în care, de pildă, ca să dau un singur exemplu, muncitorii din siderurgie nu mai beneficiază de condițiile speciale de muncă.

Prin urmare, amendamentul pe care vi-l propunem la Anexa nr. 2 este să fie scoasă poziția a cincea, clovni, din profesiile care beneficiază de condiții speciale de muncă.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă atrag atenția că nu discutăm Anexa nr. 2.

Suntem la poziția 240, în care este menționată anexa cu numărul ei, nu și cu conținutul. Când vom ajunge la Anexa nr. 2, atunci ne faceți această propunere. Da? Bine.

Domnul Radu Gheciu:

Eu am făcut demonstrația...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Numai ne aduceți aminte că aveți amendament pe Anexa nr. 2, nu pe articolul în cauză.

Dacă nu mai sunt comementarii, supun votului dumneavoastră art. 199, poziția 240 din raportul comisiei de specialitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

La poziția 241 avem art. 200, în care avem o propunere de reformulare din partea comisiei.

Domnul deputat Stan, vă rog.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Deci, dacă se votează legea cu acest articol, cum este formulat în raportul comisiei, va exista o lege unitară de ieșire la pensie a tuturor bugetarilor civili. Mai puțin cadrele didactice. Deci, în acest articol nu a fost inserată și prevederea art. 127 alin. 3 din Legea nr. 128 privind Statutul cadrelor didactice.

O să-mi permit să vă citesc acest articol din Statut: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limitele de vârstă prevăzute în legislația în vigoare dacă are o vechime în învățământ de cel puțin 25 ani femeile, respectiv 30 de ani bărbații". această prevedere din Statutul cadrelor didactice legiferează că femeile contribuie 25 de ani, pe când în legea pe care noi o discutăm acum vorbim de 30 de ani, bărbații cotizează 30 de ani, iar în legea pe care noi vrem s-o votăm astăzi vorbim de 35 de ani. Deci, este prima nepotrivire.

A doua chestiune este că se dorește să se iasă la cerere cu 3 ani mai devreme la pensie. Există mai multe posibilități de a rezolva această problemă. Prima: să abrogăm prevederea din articolul respectiv din Legea nr. 128 și atunci cadrele didactice vor ieși la pensie conform legii pe care-o discutăm acum, cadrele didactice având posibilitatea să iasă la pensie anticipată, de retragere ca toți ceilalți bugetari.

Există o altă posibilitate: ca într-una din Anexele nr.1 și 2, dar în special Anexa nr.1, să introducem și această categorie socio-profesională pentru condiții deosebite de muncă, dar nu știu cum o să se potrivească meseriile de miner, de lucrător în domeniul nuclear cu cadrele didactice. Probabil că vor fi multe obiecțiuni. Sau cum spunea colegul meu, siderurgia și probabil și alte profesii de acest gen.

Deci, dacă nu se acceptă și aceasta a doua variantă, ar exista o a treia, în care să prevedem ca, într-adevăr, cadrele didactice să iasă cu 3 ani mai devreme, dar să cotizeze la fel ca ceilalți bugetari. Deci, 30 de ani femeile și 35 ani bărbații.

Las la aprecierea comisiei, a legiuitorilor și a dumneavoastră să ne hotărâm asupra uneia din aceste 3 variante, dar așa cum este acum, nu este în regulă. Probabil că cineva va veni la microfon și o să spună că "...este un drept câștigat".

Voci din sală:

Nu este prezent!

Domnul Vasile Stan:

Deci, "dreptul câștigat", cum să vă spun eu..., o să-i amintesc acestui cineva, că "drept câștigat" a fost și al 13-lea salariu, care, la sfârșitul anului 1998 nu s-a acordat decât unora.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Aș dori poziția comisiei și a inițiatorului.

Deci, haideți să întrebăm inițiatorul că bănuim că are o poziție mai ușor de exprimat, pentru că nu este mediere între... Sigur că este de fond.

Domnul Alexandru Athanasiu:

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur, ceea ce spune domnul deputat Stan este corect.

Este corect pentru că nu putem trata o situație identică cu regim juridic diferit. O spun principiile și dacă nu ne ținem măcar de principii, de ce să ne mai ținem după aceea, decât de cap, că ne doare capul..., dacă nu ne ținem de principii.

Așa încât, sigur, într-adevăr, este vorba de legi speciale, or, legile speciale, spun regulile elementare de drept, de interpretare, că atâta vreme cât legea generală nu se referă în mod expres la ele, ele continuă a se aplica. Așadar, abrogarea unei prevederi dintr-o lege specială trebuie să fie expres prevăzută în legea generală, care este proiectul nostru, pentru că altfel ar însemna, dacă noi nu am prevedea nimic în lista actelor normative supuse abrogării exprese, ar însemna că regimul din legile speciale continuă a se aplica.

Or, avem un regim special, regimul magistraților de pensionare. Avem un regim special, tot de natură statutară, pentru personalul didactic. Pentru unii - mumă, pentru alții - ciumă. Adică, pentru judecători, procurori, deci, tot ce Constituția prevede a fi magistrați, se abrogă prevederile de favoare.

Sigur, aici este o altă chestiune pe care o putem discuta. Eu n-o mai discut, pentru că, la momentul respectiv, ministerul și Guvernul au avut un alt punct de vedere. Noi am spus că aceste regimuri speciale ar putea să continue, pentru că aici este vorba de un sistem contributiv, pensiile care se obțin în acele sisteme - mă refer la magistrați, au o dublă sursă de finanțare. Dar, dacă totuși discutăm pe textul comisiei, atunci soluția logică este să integrăm în lista de abrogări și prevederile Statutului personalului didactic, pentru că altfel, este o soluție asimetrică, care nu se poate justifica logic în nici un fel. Ori se abrogă ambele, ori, cum propusesem noi inițial, nici judecătorii și nici personalul didactic să nu fie sub cârmuirea legii generale, ci să rămână pe o lege specială.

Întrucât însă, într-adevăr, stagiile de cotizare se schimbă și așa mai departe, credem că o reglementare unitară, prin acest proiect de lege și prin abrogarea expresă, la acest moment se impune.

Deci, suntem de acord din acest punct de vedere cu propunerea făcută, nu înainte însă de a vă ruga, dat fiind modificările pe care le-am operat pe text și am relansat posibilitatea cumulului între pensie și salariu, să eliminăm abrogarea prevederilor art. 3 din Legea nr.2/1991, a cumulului, întrucât, potrivit votului dumneavoastră la articolul cu pricina, cumulul rămâne posibil, așa încât și legea care-l validează trebuie să nu fie abrogată.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, am să vă rog, pentru ca să știe toată lumea ce avem de votat, nu amendamentul..., completările cu abrogările, că de fapt despre asta este vorba, o completare a acestui articol cu încă alte abrogări și să le spunem clar care sunt, ca să fie treaba știută și hotărât ce anume votăm.

Este cineva în măsură să ne prezinte aceste noi abrogări... Sigur că mai este și posibilitatea de a interveni la Senat pentru a completa ceea ce noi, eventual, uităm astăzi, dar haideți să facem o treabă bună până la capăt.

Vă rog, citiți amendamentul dumneavoastră.

Domnul Vasile Stan:

Deci, se abrogă art. 127 alin. 3 din legea nr. 128 din 12 iulie 1997.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, acesta este unul. Și mai spunea domnul ministru unul..., legea cu cumulul. Deci, avem cele două acte normative, menționate de inițiator, de domnul ministru Athanasiu, și amendamentul propus de domnul deputat Stan, care înțeleg că intră în economia legii și a textului acestui articol.

Cu aceste modificări, supun votului dumneavoastră art. 200, în forma amendată.

Deci, am să vă rog să interveniți atunci când este timpul de intervenit, intrasem deja în procedura de vot. Poftiți.

Domnul Virgil Petrescu:

Iertați-mă. Nu se intrase încă în vot. Tocmai de aceea am ridicat mâna ceva mai devreme, pentru că era important să știm ce anulăm.

Deci, din Legea nr. 128 a Statutului personalului didactic se propune abrogarea următorului lucru: "Personalul didactic poate fi pensionat la cerere, cu 3 ani înainte de limita de vârstă prevăzută în legislația în vigoare...", deci, noi mergem pe legislația în vigoare, ridicând vârsta de pensionare la 60, respectiv 65 de ani... Noi când am prevăzut acest lucru am spus că și personalul didactic va intra în rigorile acelei legi, numai că, fără să spunem limita de vârstă, că știam că se va modifica în legea generală, noi am prevăzut ca, la cerere, înainte cu 3 ani de limita de vârstă prevăzută în legislația în vigoare, dacă are o vechime în învățământ de cel puțin 25 ani femeile, respectiv 30 ani bărbații.

Deci, în situația în care femeile ies la pensie la 60 de ani, în învățământ, la cerere, numai dacă cer, pot să iasă la 57 ani, iar pentru bărbați, 65 de ani, limita, la cerere pot să iasă la 62 ani.

Ce este rău în asta? Și vă propun să nu abrogăm acest art.127 alin. 3, care a avut în vedere modificarea Legii pensiilor.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Vă reamintesc, conform celor votate în această lege, la cerere se poate ieși cu 5 ani mai devreme, așa că nu se întâmplă absolut nimic dacă abrogăm acest articol. Este chiar mai favorabil și inclusiv pentru cadrele didactice.

Domnul deputat Marian Sârbu.

Următoarea dată, vă rog să vă hotărâți cine dorește să ia cuvântul, că, altfel, întrerupem votul de mai multe ori.

Domnul Marian Sârbu:

Doamnă președintă,

Vreau să fac o precizare pentru că, totuși, trebuie să știm foarte clar ce votăm, dacă votăm și cum votăm...

Vreau să vă spun că ceea ce ați spus adineauri nu este corect.

Diminuarea cu câte 5 ani pentru bărbați și femei a vârstelor standard de pensionare nu are legătură cu acest articol, pe care ar urma să-l abrogăm, pentru că, prin ceea ce este prevăzut în Statutul personalului didactic, practic fiind o derogare, o lege specială în raport cu ceea ce ar reprezenta cadrul general, adică această lege pe care-o votăm, înseamnă o derogare de la vârstele standard, nu de la vârstele prevăzute ca pensionare anticipată, de retragere sau parțială, care ar însemna diminuări corespunzătoare în cazul pensionării anticipate parțiale, cu niște procente care sunt prevăzute de lege.

Statutul personalului diedactic prevede niște reduceri, de care a vorbit și domnul Petrescu, unui număr de ani, 3 în speță, pentru vârstele standard de pensionare și nu se încadrează, conform legii pe care o votăm și articolului pe care l-am votat deja, în diminuarea cu câte 5 ani, la pensie de retragere sau parțială.

Deci, să fie foarte clar: dacă suntem sau nu suntem de acord ca personalul didactic să rămână cu un privilegiu pe care noi l-am stabilit deja prin Statutul personalului cadrelor didactice, cu o diminuare a vârstelor standard de pensionare sau nu.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, vă rog domnule deputat Marineci.

Domnul Ionel Marineci:

Doamnă președintă,

Vreau să vă informez, dar probabil că știți că membrii Comisiei pentru învățământ sunt la ora aceasta la o întâlnire cu Comisia Parlamentului European și nu cred că este cazul să punem în discuție o prevedere a Statutului personalului didactic fără să ne consultăm cu această comisie.

După părerea mea, nici nu era cazul să o punem în discuție.

Vă mulțumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai aveți și alte păreri?

Da. Vă rog...

Domnul Marian Sârbu:

V-aș propune ca în pauza de masă, Comisia pentru muncă și protecție socială să analizeze acest articol și să vină cu o propunere din partea tuturor grupurilor parlamentare, adică reprezentanților în comisie, pentru că este totuși un text extrem de important și trebuie să fie foarte clar ce votăm.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Bine. S-a mai făcut această propunere și n-a fost acceptată.

Putem tranșa prin vot, că, în fond, de aceea suntem aici.

pentru ca să fie lucrurile lămurite, haideți să votăm întâi ce ne-a propus comisia în textul raportului și apoi o să luăm pe rând modificările propuse de domnul ministru și de domnul deputat Stan, ca să vedem dacă se completează textul comisiei cu amendamentele respective. Cred că este mai corect așa. Avem posibilitatea să votăm astăzi toată legea, nu și per ansamblu. Este foarte bine să ducem la bun sfârșit această muncă.

Deci, în acest moment, supun votului dumneavoastră poziția 241 din raport, art. 200, deci numai în forma prezentată de comisie, urmând s-o completăm, cu votul dumneavoastră, cu restul abrogărilor.

Deci, este un vot...

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu puteți face un dublu vot la același text!

Vreți să faceți un dublu vot?

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Facem un vot în trepte, pentru ca să vedem dacă lumea este de acord. Nu este pentru prima dată când se face votul în trepte.

Haideți să votăm întâi propunerile de suplimentare ale celor doi. Deci, față de textul articolului, vom vota întâi amendamentele domnului deputat Stan, adăugirea domnului ministru și apoi, dacă acestea nu se acceptă, să votăm textul.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Așa cum a subliniat și colegul Marian Sârbu, problema este foarte delicată și nu știu de ce dumneavoastră încercați acum să forțați votul, ba mai mult, să introduceți o procedură de vot, care până acum nu s-a practicat în Parlament. Niciodată nu s-a dat votul în trepte, niciodată...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Ei, nu.! Hai să ne aducem aminte, domnule deputat. Să știți că nu avem memoria chiar atât de scurtă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

Mi-ați dat cuvântul, vă rog să-mi dați voie să...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, dar să vorbiți în limitele adevărului...

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnă președintă,

V-aș ruga foarte mult ca intervențiile care le faceți să fie de o anumită decență, pentru că eu ceea ce vorbesc, eu vorbesc foarte corect...

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Același lucru este valabil pentru toți...

Domnul Acsinte Gaspar:

... și vă rog să luați regulamentul și să vedeți că se votează articol cu articol.

În momentul în care dumneavoastră supuneți la vot art. 200, așa cum este redat el în proiect, nu se mai poate reveni asupra votului respectiv.

Se poate ca în pauză să se examineze această propunere, care a fost făcută de domnul deputat Stan, de asemenea, domnul ministru a făcut și dânsul o propunere, care este rațională că, din moment ce s-a acceptat cumulul pensiei cu salariul, să se scoată acea prevedere. acum vreau să vă spun și altceva: sigur că, de regulă, totdeauna normal este să avem abrogări exprese în materii care sunt destul de delicate. Dacă vă uitați în partea finală a textului, acolo se spune: "...precum și orice alte dispoziții contrare...", ceea ce va da posibilitatea ca unii să înțeleagă că s-a abrogat sau nu s-a abrogat art.127.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, o mențiune: au mai fost proceduri adoptate și-n legislatura trecută, și-n această legislatură, tocmai pentru înțelgerea lucrurilor, cu puține abateri de la procedurile regulamentare. Așa că, atunci când vorbim de decență, să ne gândim la toate situațiile prin care am trecut.

În al doilea rând, au mai fost astăzi articole pe care nu ați dorit să le trimiteți la comisia de specialitate.

În acest moment, deci eu rog comisia de specialitate ca în pauză să completeze exact cu articolul, alineatul, numărul, ca să nu mai fie exprimarea aceea generală: "... orice prevederi contrarii se abrogă...", deci, în această pauză, comisia de specialitate să ne propună un număr de lege, de articol, de alineat care se abrogă, în așa fel încât să votăm texte clare și concrete.

Deci, trecem peste acest articol, care este ultimul și ajungem la anexe.

Deci, avem Anexa nr. 1.

Pe procedură, domnule deputat? Ați renunțat, ați făcut gestul că renunțați în favoarea domnului Gaspar...

Am să vă rog să vă manifestați, cum să spun..., mai pe înțelesul celor din prezidiu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Deci, îmi cer scuze dacă am creat confuzie prin gestul respectiv, dar ceruse cuvântul domnul Gaspar înaintea mea și am făcut semn să-i dați... în ordinea în care s-a cerut cuvântul.

Deci, mie mi se pare că de data aceasta forțăm puțin nota. Nu a existat nici o discuție prealabilă în comisie pe această temă, care să creeze suspiciunile acestea, că nu s-ar fi judecat bine propunerea respectivă, și eu cred că aveți la îndemână procedura regulamentară simplă, adică, avem propunerea comisiei, o supunem la vot, vedem care este rezultatul votului și, în continuare... Deci, eu nu cred că aceste propuneri, care au făcut obiectul amendamentului domnului Stan și nu știu mai cui, deci, comportă o discuție atât de profundă, încât să nu putem decide prin vot în această sală, în cunoștință de cauză.

Cred că toată lumea este lămurită în legătură cu ceea ce s-a spus prin amendamentele respective.

De aceea, eu cred că am putea tranșa fără să mai împiedicăm discutarea legii, am putea tranșa aici, conform procedurii regulamentare normale.

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat,

Și eu eram de aceeași părere, dar pentru că mai ales colegii dumneavoastră se împotrivesc, am spus deja, am luat o hotărâre, și așteptăm, eventual, poziția comisiei, cu textul nemodificat. Deci, așteptăm în această pauză, un lucru pe care-l puteam rezolva aici și acum.

Trecem la Anexa nr. 1. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.1 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 2.

Deci, vă rog să refaceți propunerea, domnule deputat, la microfon, pentru că nu am reținut-o.

Domnul Radu Gheciu:

Îmi cer scuze că am intervenit la articolul care se referea la anexă în general.

Este vorba de propunerea de a se exclude dintre profesiile artistice care beneficiază de condiții speciale, poziția nr. 5, "clovn".

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, înainte de a vota anexa, vă supun la vot propunerea de eliminare din textul Anexei nr. 2, poziția nr. 5, de "clovn".

Cine este pentru? Insuficiente voturi pentru a trece.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 2 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Este cineva împotrivă?

Deci, vă rog, cine este împotrivă? Numărați. Un vot împotrivă.

Cine se abține? O abținere.

Cu majoritate de voturi, Anexa nr. 2 a fost adoptată.

Anexa nr. 3 o aveți în raportul suplimentar, la pag. nr. 4. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră Anexa nr. 3, modificată de comisia de specialitate, conform prezentării din raportul suplimentar.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Această Anexă nr.3, în forma prezentată de comisia de specialitate în raportul suplimentar, a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.4.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și această anexă a fost adoptată.

Anexa nr.5 a suferit modificări, care sunt cuprinse în raportul suplimentar al comisiei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.5, în forma prezentată în raportul suplimentar al comisiei, a fost adoptată în unanimitate.

Anexa nr.6 din raportul comisiei de specialitate.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.6.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Anexa nr.6 a fost votată în unanimitate.

Anexa nr.7.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Este cineva împotrivă? Nimeni.

Se abține cineva? Nimeni.

Și această anexă a fost votată în unanimitate.

Cumva, comisia de specialitate a luat vreo hotărâre cu privire la art.200 sau revenim după pauză? Da, deci mai așteptăm, domnilor colegi, un minut, două, și vom lua hotărârea și în legătură cu art.200, în așa fel încât să terminăm această jumătate de zi mulțumiți că ne-am făcut datoria și am terminat o lege atât de importantă.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 29 ianuarie 2020, 6:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro