Plen
Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-05-2020 (comună)
20-05-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 13-05-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 13 mai 1999

  1. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității ca poliție politică.  

Ședința a început la ora 9.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ioan Vida Simiti și Miron Tudor Mitrea, secretari.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschid ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Din totalul de 342 de deputați și-au înregistrat prezența, deci sunt pe aproape, 211 deputați. Sunt absenți 131. Participă la alte acțiuni parlamentare 34 de colegi. Cvorumul de lucru, prevăzut de regulament, este astfel întrunit.

Continuăm proiectul de Lege privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică. Am ajuns la pct. 27 din raport. Începem discuțiile. Dacă nu izbândim, la primul vot trecem la apelul nominal. Noi am votat pct.26, pct.27 și am rămas în discuție la: "...inspectorii șefi și adjuncți ai inspectoratului școlar județean, directori de licee și grupuri școlare".

Invit reprezentanții celor două comisii să-și ocupe locul.

De la Departamentul tehnic sunt informat că pct.27 a fost votat.

Trecem la pct.28 din raport. "Președinte, vicepreședinte, secretar general și ceilalți membri ai organelor de conducere statutare ale partidelor politice la nivel național și județean sau ai unei organizații neguvernamentale și asimilați acestor funcții". Comentarii la textul comisiei? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.29. Zice raportul comisiilor: "Personalul militar și civil cu funcții de conducere din Ministerul Apărării Naționale și din statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, precum și comandanții de unități sau echivalente". Comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.30. "Ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și străinătate."

Da, domnul Țurlea.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Această propunere se ceartă, evident, cu Constituția, art.29, în care se spune foarte clar că toate cultele religioase din România, cele recunoscute, sunt autonome față de stat. Nu avem noi voie să ne băgăm în treburile acestor culte religioase. Eu știu că o parte din domniile voastre ați primit cu mare entuziasm pe Papa de la Roma și vă închinați cu osârdie în campania electorală în bisericile ortodoxe. Dar, pe de altă parte, încercați să discreditați cultele religioase în România și în primul rând Biserica Ortodoxă Română. Este un lucru care nu se face! (Vociferări în sală.)

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, nu întrerupeți oratorul! Vă rog frumos.

Doamnelor și domnilor deputați,

În acest fel consumăm timp, irosim timp și vă rog păstrați liniștea în sală. Microfonul vă aparține, dar nu cu apostrofări din sală.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte, eu neputându-mă coborî la nivelul colegului din prima bancă, care îmi face niște gesturi obscene, închei propunându-vă doar să eliminați această prevedere de la pct.30.

Domnul Vasile Lupu:

În ce privește autonomia cultelor, vă asigur că și învățământul universitar este autonom și administrația publică este autonomă, dar nu înseamnă că cetățenii, intrând în aceste structuri, nu se supun legilor țării și trebuie să rămână în afară.

Domnul Rădulescu Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu recunosc că la un moment dat nu am fost atenți și, deși am vorbit de polițiștii șefi de post, până la urmă a trecut și nu am venit la microfon ca să-i scoatem, pentru că se diluezaă legea. Gândiți-vă! Acum însă, de astă dată... și atunci am făcut referire la preoții din sate. Păi, ce facem? Eu nu sunt de acord cu domnul deputat care a vorbit înainte că biserica... Păi și academia, și am stabilit un lucru și aici nu e nimic, nu este o acțiune punitivă. Dar dacă noi coborâm stacheta, să zic așa, legea nu mai devine operativă, pentru că acest consiliu care va lucra, va opera, va fi sesizat de fel de fel și în loc să verifice demnitari, primari, prefecți și ce doriți dumneavoastră... verifică preoți! Ca atare, eu propun eliminarea un moment, domnule doctor, că până să vin la microfon m-am uitat cu atenție. "Parohiile ..." scoatem "țară" și rămân "din străinătate". Pentru că este bine cunoscut că în străinătate unii preoți sunt tot aceia de pe timpuri, se știe unii ce au făcut, deși, mă rog, aici lucrurile s-ar putea altfel rezolva, pentru că pur și simplu, enoriașii parohiilor din străinătate ar putea să facă ei curățenie că știu ei mai bine care e situația. Dar, mă rog, cu asta am încheiat...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu încheiați înainte de a citi textul.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Eu propun eliminarea cuvintelor "țară și ", deci să rămână " din străinătate".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă rog citiți textul dumneavoastră pe care doriți să-l susțineți pentru acest punct.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Da. Prin urmare, e pct.30: "Ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, precum și asimilații lor din străinătate" Acesta este textul pe care vi-l propun și nu mai are rost să mai adaug nimic.

Vă mulțumesc. Rog și pe domnul inițiator să-și spună punctul de vedere.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Barbu Pițigoi.

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De la început eu vă spun că sunt împotriva eliminării acestui articol pentru că el se referă la ierahi și șefii cultelor religioase, adică la acele structuri care sunt menite să păstreze morala în societate, să o promoveze și să fie garantul moralei în raporturile dintre oameni în societate.

Eu consider că este o ofensă adusă acestor ierarhi dacă i-am exclude de la această prevedere, pentru că ei înșiși vor fi cei care vor cere să fie, să zicem, verificați, pentru a arăta că au fost, sunt și vor fi păstrătorii moralei sociale în raporturile dintre oameni.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, mă iertați, am mai consultat o dată autorul amendamentului.

Stimați colegi,

Dacă mai sunt alte intervenții? Domnul Sonea.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doar o simplă eliminare propun, ceea ce înseamnă: "până la nivel de preot, inclusiv". Această parte să fie exclusă. Mai apare un aspect matematic, să spun așa, dacă un cult, prin absurd are doi preoți și unul a fost informator, rezultă că 50% dintre preoții acelui cult au fost informatori. Niște lucruri care, sigur că o să creeze niște situații absolut neserioase în ceea ce privește acest aspect. Eu cred că dacă pe profesori i-am lăsat să-și vadă de meserie să-i lăsăm și pe preoți.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Deci ce text propuneți?

Vă rog, liniște în sală!

Domnul Ioan Sonea:

Să se elimine partea: "...până la nivel de preot, inclusiv", restul să rămână.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că acesta este marele câștig al revoluției, dezbatere fără prejudecăți în plenul unei instituții democratice, cum este Parlamentul, și, vrând-nevrând, din dezbateri constat până la ora asta că avem dorința de a supune verificării societății civile șefii de ziare, patronii de publicații, tot ceea ce se cheamă mass-media și bineînțeles cu bună credința de a controla și moraliza asemenea instituții ale statului, în așa fel încât să nu deformeze, să nu dezinformeze, să nu facă toate cele rele.

Preoții, în felul lor, pot fi, după părerea mea umilă, asimilați cu formatorii de opinie, cu propovăduitorii de cele mai mult sau mai puțin pământene, încât a coborî până la ziaristul de rând, și nu spun cu răutate, spun pe ierarhiile vrând-nevrând constituite, nu ne-am permis, dar ne permitem să mergem până la preotul de rând și mi se pare mie că intrăm prea mult într-o temă care devine deja prea străină de tema principală - accestul la propriul dosar și ceea ce se cheamă deconspriarea.

Acum dacă vrem să fim atât de catolici, încât și Sanctitatea Sa să se dezică de ultima sau prima vizită în România, nu știu dacă este prea bine. Trebuie să fim puțin mai atenți cu România, așa cum este ea, nu cum ne-o imaginăm și cum vrem s-o utopizăm, până o terminăm. Eu v-aș propune, fără să credeți prin asta că vin să apăr întunecimea lor de oriunde ar fi ea. Mă gândesc însă că nu facem mai multă lumină dacă inducem în populația care are și ea modelele ei, punctele ei de sprijin, poate fi la un moment dat foarte bun un preot de țară, care la un alt moment și-a turnat pe nu știu cine, după o anumită opțiune. Nu asta e problema. Problema este să nu tulburăm un anumit fel de echilibru social, cercetând până terminăm bolnavul.

Eu vă propun pe o analiză pe care dacă nu ne-am permis s-o facem cu specialiști psihologi, mă tem să nu ajungem la situația să o facem cu specialiști psihiatri. Pentru că putem duce la anularea efectului benefic al acestei legi, nu vulgarizând-o, ci făcând-o malefică, făcând-o producătoare de rău social. Oamenii vor ajunge să nu se mai înțeleagă între ei, întrebându-se de ce trebuie popa de la mine din sat, luat, chemat la București, întrebat, anchetat și după aceea... "pupat piața"? Nu mai rămâne înălțimea Duhului Sfânt la Amvon, nu vă bucurați, nici o dreptate nu s-a făcut până la capăt, pentru că la capăt era o altă nedreptate. Nu citez din clasicii în viață. Să ne temem de dreptăți absolute, pentru că nu suntem noi în măsură aici.

O întrebare morală: dacă am fi făcut o lege specială și o trimiteam numai la clasa politică și la cei care constituie puterea în stat și după aceea poporul român, văzând cum se întâmplă cu clasa politică după ce i se face această curățenie morală, să aibă și el obligația de a-și asuma și el curățenia generală? Dar noi ne-am propus mai întâi să facem o lege prin care s-o luăm de jos în sus că așa apare, până vom ajunge la noi, praful se alege din ceilalți. Eu vă spun omenește, să dea Dumnezeu, să nu fie adevărat ce spun eu, ca poporul să meargă la rând disciplinat la Comisia Națională, să de cu subsemnatul vesel nevoie mare, lista cu oameni buni, oameni răi și la mijloc conducătorii iubiți.

Eu v-aș propune să fiți foarte atenți la efectul acestei legi pe ceea ce se cheamă nu statul care se sprijină pe credință, ci faptul că la un moment dat ofensăm o categorie. Eu nu vreau să apăr nici securitatea, nici insecuritatea. Îmi pun întrebarea, dacă ajungem la morala creștină făcând mai mult rău, încât la un moment dat nici dracul nu poate face? Sub acest aspect vă spun. În rest, eu sunt de acord să verificăm și pe cei care sunt în școala de preoți, că de ce să nu-i verificăm și să-i lăsăm să ajungă... și tot așa ajungem la absurditate. Eu vă propun altfel.

Domnul Vasile Lupu:

Ce propuneți, domnule deputat?

Domnul George Iulian Stancov:

Eu vă propun să ne limităm la ierarhi, pentru că tot la ierarhii din mass-media ne-am limitat, nu ne-am dus la ultimul jurnalist și după aceea la ultimul preot, la ultimul dascăl și la ultimul clopotar, pentru că se zice că ... ghici cine trage clopotele, știți, atunci ajungem și la clopotar. Eu știu că vă deranjează, vorba multă sărăcia omului, dar și votul fără dezbatere s-ar putea să fie mai rău decât vorbăria. Nu, cu ierarhii sunt de acord, de oriunde ar fi ei, dacă sunt de-ai noștri. Dar până la ultimul preot din ultima comună, asumați-vă dumneavoastră un asemenea risc moral, nu politic.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am venit la acest microfon ca să propun și eu eliminarea acestui text care suferă de câteva probleme legate atât de logică, cât și de conținut. Este ciudat să scriem în acest text că în acest articol trebuie să fie cuprinși, în spiritul legii, preoții cultelor, știind că nu toate cultele oficiale cunoscute în România au preoți. Este ciudat să spunem că trebuie să fie supuși rigorilor legii doar cei care fac parte din cultele oficiale. Cultele neoficiale neaprobate de stat care pot fi din acest punct de vedere, chiar mai periculoase, scapă acestui articol de lege și, ceea ce este mai grav, cred că încercând să intervenim în această zonă, intervenim în dreptul la independență și autodeterminare a bisericii, care este o instituție supusă legilor, dar nesupusă controlului statului. Și, cred că este bine, așa cum colegul meu a argumentat, înțeleg că nici ierarhii n-au ce căuta în această lege, să dăm dovadă de bună cuviință și să lăsăm biserica în pace.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Probabil că pe parcursul dezbaterii acestei legi va reveni obsedantă întrebarea - în fond, ce vrem? O primă teză a fost ca să sălășluiască în această lege doar demnitarii și cei care ocupă funcții de decizie și de direcționare importantă a vieții românești. Concepția comisiilor și a celor care au elaborat textul, pe pacursul dezbaterii lui, a fost ca în această lege să fie cuprinși toți sau aproape toți acei care, făcând servicii securității ca poliție politică, au influențat viața românească. Dacă această concepție rămâne în continuare în lege, atunci n-are nici un fel de rațiune să includem profesorii până la ultimul dascăl, așa cum am hotărât să eliminăm preoții. Păi, ce rațiune morală există pentru eliminare? Nu se știe că mergeau oamenii să se spovedească și spovedania făcea obiect de informare la securitate? Și pe astfel de oameni care au trucat un astfel de rol în viața românească, vreți să-i dați la o parte? Este adevărat că se poate produce o mișcare, dacă vreți, o tulburare, pentru că oamenii simpli se vor mira cum de preotul lor apare pe o listă că a fost informator. Dar ce este de preferat? Este de preferat ca ceea ce au făcut să rămână necunoscut, în taină? Sau este de preferat ca oamenii să știe când vom purifica moral societatea românească, mereu ascunzându-ne cu capul în nisip sau având curajul să spunem lucrurilor o dată pe nume?

Iată de ce, dacă rămâne în cotinuare concepția că toți acei care au făcut într-un fel sau altul serviciul securității în dauna societății românești, trebuie să fie scoși la lumină, atunci și acest text trebuie să rămână așa cum este redactat de comisie. (Aplauze)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Lucian Matei. Apoi, domnul Moiceanu și domnul Leon Pop.

Domnul Lucian Mihai:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că punctul acesta 30 v), pe care îl avem acum în discuție, la prima vedere poate fi luat ca o sfidare a celor sfinte. Însă, dacă mă refer la aceste lucruri sfinte, ar însemna să le împart în două direcții: una ar fi credința către Dumnezeu și cealaltă ar fi instituția bisericească, instituție care este condusă și ea de oameni, de acești preoți, de acești parohi și, sigur, oameni fiind, sunt și aceștia supuși greșelii.

Merg mai departe, de la o altă premisă. Am introdus aici și am votat cu toții că trebuie luați în discuție academicienii, profesorii universitari, toți cei care sunt creatori de opinie. Legea trebuie să fie egală pentru toți, dar să nu uităm că preotul, cel puțin în societățile rurale, este poate cel mai important creator de opinie. Și, atunci, mi se pare absolut normal și adevărat că această funcție să fie și ea supusă acestei legi. Nu mai spun și realmente nu-mi face plăcere, deși am subliniat înainte că instituția aceasta bisericească este condusă de omaeni și oamenii greșesc, că trecutul a arătat, așa cum spunea domnul Dejeu mai devreme, activitatea multor parohi care nu a fost deloc legată numai de cele sfinte.

În aceste condiții, vă rog să lăsăm textul legii așa cum este la inițiator. Mi-a făcut plăcere însă ceea ce a spus mai devreme domnul Miron Mitrea, că aici nu știu cum am putea să o dregem, ca să spun așa ca s-o aducem din busuioc, că tot suntem la acest capitol, ce se întâmplă cu conducătorii cultelor care nu sunt recunoscute legal? Rămâne acesta un punct de vedere.

În ceea ce privește textul, propun să rămână așa cum a fost pus de inițiator.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Urmează domnul Moiceanu.

Și anunț, stimați colegi, nu uitați cele trei minute pe care le-am aprobat.

Domnul Leon Pop. Urmează domnul Tănase Tăvală, domnul Mircea Ciumara.

Nu uitați de trei minute ca să reușim să mai și votăm.

Domnul Constantin Moiceanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Rămân consternat de felul cum unii dintre noi caută să absolve de păcatele săvârșite în anii dictaturii comuniste de către unele profesii, indivizi care au compromis însăși ideea de om, de cinste și corectitudine. Vreau să vă spun că am rămas consternat când subofițerii și diplomații au fost scoși, absolviți, cu toate că ei au avut o contribuție esențială la instaurarea comunismului și la perpeturarea lui. Dumneavoastră poate că vă amintiți. Un concetățean de-al meu a fost asasinat în Canada pentru că scosese un ziar prin care căuta să demaște activitățile personalului din ambasadele din străinătate ale noastre, ale României. Dumneavoastră trebuie să știți că ambasadele au organizat lichidarea Monicăi Lovinescu, lui Emil Georgescu și a tuturor de la posturile de radio străine, acele posturi care ne-au menținut moralul în timpul celor patruzeci și ceva de ani de dictatură comunistă.

Domnilor, nu vă gândiți că acești oameni au cauzat atâtea nenorociri în țara noastră? Dumneavoastră trebuie să știți că în lagărele de exterminare de pe cuprinsul întregii țări au murit mai mulți români decât au murit în cel de-al doilea război mondial. În cel de-al doilea război mondial am avut între 400 și 500 de mii de morți și răniți, iar după terminarea războiului, în lagărele de muncă și închisori am avut peste 800 de mii. Deci, în momentul când luați această hotărâre trebuie să vă gândiți și la cei care au dispărut, care și-au servit țara, au luptat în război, ei sau părinții lor, și și-au apărat drepturile și-au fost lichidați într-un mod barbar, așa cum dumneavoastră, care ați fost străini de aceste lucruri, nu vă puteți închipui.

Barbariile care s-au petrecut în închisori nu pot fi cunoscute de dumneavoastră. Unii nici nu vor să le audă. De aceea, domnilor, eu zic și vă rog să votăm pct.30, așa cum este el. Pentru că cei care s-au dus la spovedit au avut de suferit, au fost închiși și unii dintre ei au fost lichidați. De aceea, vă rog să se voteze așa cum este acest alineat.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leon Pop. Vă rugăm nu uitați cele trei minute, și apoi domnul Tănase Tăvală.

Domnul Leon Petru Pop:

Voi fi cât se poate de concis, de scurt.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Malraux spunea că "Secolul XXI va fi creștin sau nu va fi de loc". Da, va fi religios, sau nu va fi de loc. Mi se pare că nouă ne este astăzi în putință să facem ca România, în secolul următor, să fie religioasă, să fie creștină, să fie ortodoxă sau să nu mai fie. Am reflectat asupra proiectului de lege care a fost supus unor dezbateri serioase în cele două comisii, am umblat în teren și m-am interesat și am ajuns la concluzia că votând acest text, vom îndepărta lumea de biserică, vom discredita preoții și, nota bene, vom îndepărta lumea în special de biserica ortodoxă, biserica majoritară în România. Lumea se va duce spre secte, în special spre sectele nerecunoscute de lege, pentru că acolo găsește un refugiu, ei vor fi mai puțin cercetați. Și vom ajunge în secolul XXI ca România să devină o țară de sectanți și o țară atee, ceea ce nu au reușit să facă comuniștii în 50 de ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tănase Tăvală.

Domnul Tănase Pavel Tăvală:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu acest punct, personal consider și am susținut și în Comisia pentru drepturile omului acest lucru, este absolut necesar să fie prevăzuți și preoții, și nu numai ierarhii bisericești. Treaba aceasta este o chestiune de convingere, gândindu-ne care este rolul preoților în formarea de opinii și în orientarea enoriașilor pentru problemele de ordin educativ-moral. În cazul în care, prin taina spovedaniei, credincioșii se duc și își fac mărturisiri absolut confidențiale, iar după aceea, se va auzi că unul dintre cei cărora le-au mărturisit comportamente din viața lor… vă dați seama în ce situație dezastruoasă sufletească se pot găsi și apoi influența acestora în rândul celor cu care intră în contact. Sub această formă, noi am putea să îngăduim compromiterea uneia dintre cele mai deosebite profesii, în care în mod deosebit ar fi trebuit să fie orientați oamenii cu vocație înspre acest gen de educație morală a membrilor societății. Și dacă ne raportăm la orientarea organelor de represiune din sistemul comunist, care știau foarte bine înspre cine să se orienteze și ce presiuni să exercite, vom constata că se vor găsi destui dintre aceia care nu au putut să reziste acestor represiuni. Considerăm că este un avertisment pentru cei care sunt slabi și cei care nu au vocație pentru aseemenea profesie să nu se angajeze pe acest drum de profesionalism. De aceea, eu consider că așa cum a fost formulat textul de către comisie și acceptat să îl votăm așa cum este.

În legătură cu cele care au fost spuse de către domnul secretar Mitrea, nu consider că este potrivit, - poate că absolut din considerente de a banaliza conținutul acestui amendament a făcut această propunere -, în momentul în care un cult nu este recunoscut legal, nu putem să introducem ca ierarhii acestui cult să fie incluși pentru verificare în acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Mulțumesc, domnule președinte,

În ultimii 10 ani noi am deschis granițele țării fără a avea anticorpii necesari pentru a ne proteja de tot felul de influențe nocive din străinătate. Printre cele mai atacate instituții în România a fost biserica ortodoxă. Toate cultele care vroiau să se impregneze aici și doreau să fure enoriașii ortodoxi, declarau că popii ortodoxi sunt toți niște securiși, niște informatori. Presa e plină. S-a creat chiar o stare de spirit, mulți uitând că în pușcăriile vechi, dacă ne uităm, procentual au fost mai mulți preoți, decât laici. Poate au fost mai demni preoții acolo decât au fost laicii. Și insulta adusă preoțimii române sub motivul că, știți, s-ar putea să fie informator, justifică să fie în textul legii prevăzut să se verifice și în cazul lor. Deci, alineatul trebuie menținut.

Nu putem uita însă că între episcop și preot sunt alte relații decât între directori și funcționarii dintr-o instituție, și acesta are alte mijoace... prin care poate să sancționeze sau să punifice sau să elimine pe un preot care nu-și face datoria. Nu mi se pare normal ca orice nea Gheorghe să-și permită să ia la puricat pe preot, fiindcă ar fi o lipsă de respect față de preot. Poate comisia se gândește ca în cazul preoților, numai episcopul, care oricum este verificat, să poată să se pronunțe. Fiindcă o procedură laică în sânul bisericii ortodoxe mi se pare că ar fi nepotrivită.

De aceea, dacă doriți neapărat să mergem până la ultimul preot de țară, poate că ar fi bine ca în acest caz numai episcopul să poată să știe exact despre ce este vorba și să ia măsurile cuvenite.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Părintele deputat Ioan Pintea are cuvântul.

Domnul Ioan Pintea:

Stimați colegi,

Eu am făcut un amendament la această lege, amendament care a fost respins de Comisia pentru apărare. Și acest amendament mergea pe niște criterii foarte clare. Tot timpul am făcut comparație între această lege a domnului Ticu Dumitrescu și legea STASI. Vreau să vă spun că m-am dus, pe principiile pe care le promovează această lege extraordinar de importantă, la care noi ne referim tot timpul, și am văzut în această lege riguroasă că preoții nu sunt asimilați în categoria aceasta de persoane onorifice. Trebuie să facem o departajare clară, pentru că dacă vom trage la răspundere și preoții, atunci va trebui să-i tragem urgent și pe dascăli, va trebui și pe ingineri, și va trebui ca acest lanț al slăbiciunilor să continue.

De ce nu trebuie umbrit profilul moral al pedagogilor? Să nu fie umbrit de această suspiciune. Și de ce ar trebui umbrit profilul moral al preoților? Avem...

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală.

Domnul Ioan Pintea:

Avem această lege STASI care pune efectiv problema acestor persoane care trebuie trase la răspundere, dar preoții nu intră în această categorie, preoția nu intră într-un corolar onorific. Am făcut, în amendamentul meu, și am subliniat că trebuie într-adevăr dacă ierarhii vor fi puși în această categorie, atunci să fie puși și șefii cultelor. Pentru că nu prevede legea această problemă. Biserica ortodoxă are ierarhie, dar alte biserici, alte culte nu au ierarhie constituită pe această formulă.

Revenind la problema spovedaniei, însemnează, fără să jignesc și să vă spun, că mulți dintre noi nu ne-am mărturisit și nu ne-am spovedit. Există o singură carte care este folosită de preot și acesta este molitvelnicul, care are întrebări și există un chestionar care este absolut duhnovnicesc. Să nu mergem până acolo să considerăm că preoții au devenit turnători pe baza acestei taine a spovedaniei. Înseamnă că nu cunoaștem această carte mare de cult care este molitvelnicul și care n-are nici o legătură cu această problemă.

Din sală:

Cunoaștem faptele!

Domnul Ioan Pintea:

Cunoașteți faptele, nu cunoașteți cartea!

Domnul Vasile Lupu:

Părinte, vă rog, concluzia. V-am lăsat timp dublu de intervenție.

Domnul Ioan Pintea:

Eu aș dori tare mult ca acest amendament pe care l-am făcut și care departajează foarte bine pe cei care au avut efect și au avut răspundere în această chestiune să nu fie puși la grămadă cu preoții.

Mulțumesc frumos.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Din partea comisiei, domnul Mihail Nică face o completare, o corectură și apoi domnul Andrei.

Domnul Mihail Nică:

Am intervenit pentru o bună informare a sălii. În legea germană, la art.20 paragraful 6 lit.d) sunt cuprinse și persoanele din serviciul religios.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Andrei.

Domnul Gheorghe Andrei:

N-aș fi luat cuvântul dacă nu aș fi rămas mirat de ceea ce se poate întâmpla în Cameră la noi. Vreau să spun că preotul într-un sat nu se află la capătul adevărului. Și nu ajunge prin aceasta la capăt. El se află la începutul adevărului și, mai mult, dacă noi am fi avut o clasă de preoți ca în Polonia, poate că lumea din sat se aduna mai mult în jurul preotului decât se împrăștia în jurul lui. (Aplauze.)

Cunosc foarte bine situații când duminică dimineața omul mergea la slujbă, și luni seara era închis, era sechestrat, luni seara venea mașina la casa acelui cetățean, acelui enoriaș. Preoțimea nu a fost discreditată de enoriași, ci a fost discrediată de regim și de oamenii care n-au putut să-și păstreze verticalitatea lor morală. Și vreau să spun că nu e rău dacă preoțimea și oamenii care servesc credința și moralitatea trec prin acest purgatoriu. Așa vor fi mai tari cei care rămân și îmi pare rău că domnul nostru coleg, dacă a părăsit PDSR-ul, poate că ar trebui să părăsească și funcția de preot. Pentru că nu pot să-mi închipui că într-un sat ei sunt formatori de opinie. Din cauza aceasta, am ajuns ca să avem o categorie de preoți și să nu uităm că în regimul comunist ei nu erau dintre cei mai buni elevi din școală, ci erau dintre cei mai slăbuți, și unii dintre ei erau chiar de la început recrutați.

Deci, ei nu trebuie să păcătuiască nici cu gândul, nici cu fapta,așa ne spun. Dar ei au păcătuit și cu gândul și cu fapta.

Mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ioan Vida.

Domnul Simiti Ioan Vida:

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin voturile care le-am dat aici, în plen, referitoare la cadrele didactice și la ceilalți formatori de opinie, am acceptat acest principiu că formatorii, creatorii, modelatorii de opinie și de conștiință trebuie să-și probeze dimensiunea morală, și o posibilitate de probare a acestei dimensiuni morale este tocmai această lege.

În această situație, eu consider că acest text trebuie să rămână. Pentru că preoții sunt cei mai importanți modelatori de conștiință din comunitățile pe care le conduc. Chiar dacă nu au funcție onorifică, ei sunt modelatori de opinie și trebuie, la solicitarea opiniei publice, la cererea opiniei publice, să-și probeze dimensiunea morală pe care o au. Această lege nu trage la răspundere pe nimeni. Această lege nu umbrește profilul moral al nimănui, ci doar, la cerere, repet, la cererea opiniei publice se poate verifica profilul moral al acestei persoane. Nu cred că este nici o problemă. V-aș propune să votăm acest alineat.. Câți avem, atâția putem verifica. Eu v-aș propune să votăm acest alineat.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Să-mi îngăduiți și mie să spun câteva cuvinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Înaintând cu această lege, într-adevăr, problemele se complică din ce în ce mai mult. Domnul Ovidiu Petrescu a început cronometrarea. Mă voi încadra.

În sondajele de opinie, biserica ortodoxă și armata se apropie de 100%. De ce? Pentru că biserica ortodoxă și armata au menținut ființa neamului românesc, fruntariile țării, pământul țării, structura neamului nostru și ne-au dat locul pe care îl avem pe pământ. Până și imnul țării invocă virtutea preoților cu crucea în frunte, și acest imn îl ascultăm în fiecare dimineață. Dar eu nu cred că acei preoți cu crucea în frunte care au mobilizat neamul întru păstrarea latinității, a ființei naționale, din taina spovedaniei au vândut creștinul străinului, călăului, criminalului. Biserica ortodoxă cred că este instituția care, într-adevăr, va contribui cel mai mult la aducerea societății românești la normalitate. Am întâlnit prin satele românești preoți de mare conștiință și care fac mari sacrificii în propovăduirea credinței creștin-ortodoxe pe pământul țării noastre.

Dar, ca românul, când se duce la spovedanie, să mai poate gândi sub patrafir că taina spovedaniei ar putea ajunge unde nu trebuie sau că se destăinuie unui preot, zis preot, care altădată a trimis între zidurile pușcăriilor comuniste oameni, nu este de acceptat.

Într-adevăr, asistăm la proliferarea sectelor religioase în România. Este un fenomen foarte periculos și s-a ajuns la această situație tocmai pentru că apar îndoieli nu în privința divinității, nu calea, adevărul și viața în credința creștină îi chinuie pe oameni, pe creștini, ci câteodată slujitorul domnului pe pământ. De aceea, dacă noi apărând credința ortodoxă, încercăm aici să întreținem mituri false și să mai ținem poporul român sau o parte din cetățenii României în această îndoială, facem o mare eroare. Am depus toată diligența și am uzat de toate mijloacele și posibilitățile mele de parlamentar să retrocedăm bisericii ortodoxe în special bunurile imobiliare, spre a da posibilitate slujitorilor bisericii să întrețină monumentele de cult, să desfășoare opere de caritate care să atragă cât mai mulți cetățeni ai României în preajma bisericii și să-i îndrume pe calea cea bună. Dar este timpul adevărului, pentru că, stimați colegi, după ultimele informații pe care le am, se pare că această lege va intra în vigoare pentru a răstigni încă o dată pe cei răstigniți în închisorile comuniste care, după zeci de ani de pușcărie, după ani de tortură, după ani de izolare, au cedat, uneori la limita puterii umane, iar pe cei care s-au îmbuibat la praznice, cumetrii și nunți călcând valorile noastre în picioare, câți or fi, eu cred că foarte puțini, să-i ținem mai departe să păstorească poporul român.

Și încă un aspect, după 1990, s-a deschis posibilitatea mai largă tinerilor de a urma seminariile, de a urma facultăți de teologie. Sunt foarte mulți preoți absolvenți sau sunt foarte mulți absolvenți de institute teologice care nu-și găsesc un loc pentru a propăvădui credința noastră creștină și a-și împlini un ideal în care au crezut pentru că unii dintre cei care au văzut în această misiune doar o sursă de profit și de oportunism nu le recunosc idealul și calcă în picioare ce are omul mai sfânt în el și poporul român așijderea.

Vă mulțumesc și mă iertați dacă am depășit un minut.

O intervenție procedurală din partea domnului Rădulescu- Zoner și apoi urmează domnul Marcu Tudor.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu - Zoner:

Colegii care au luat cuvântul după mine m-au convins. Și, ca atare, eu îmi retrag propunerea de eliminare a unei părți din text, și voi vota textul propus de comisie. Eu n-am vrut ca să apăr, eu știu, pe preoții care au fost informatori. V-am explicat de ce. Dar, mi-l retrag. În cazul în care... de aceea, este o intervenție de procedură, domnule, și nu fiți exclusiviști, domnilor deputați, că mai avem și noi dreptul la cuvânt. Păi, eu am venit cu amendamente. În cazul în care textul comisiei nu trece, atunci, vă rog, domnule președinte, să-mi dați posibilitatea să reformulez, deci, nu e vorba de eliminare, să reformulez, ca să nu fie eliminat tot, adică să nu fie eliminat întregul paragraf. Să reformulez, și asta urmează după vot, deci după ce se votează textul comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte,

Mulțumesc și dumneavoastră, că îmi acordați posibilitatea să vă rețin câteva minute atenția, cu toate că nu stau acolo, în dreapta, unde ar fi trebuit să stau poate, din mai multe motive. În primul rând, că nu mai e loc și, în al doilea rând, că și din bancă pot să exprim punctul de vedere pe care l-am susținut în Comisia pentru apărare și care în mare parte a fost aprobat de comisie, dar, din nefericire, la vot nu a trecut. Iată ce vreau să spun. Aseară l-am auzit pe domnul Ticu Dumitrescu vorbind la televizor și, printre altele, multe din acceptele sau explicațiile domniei sale, eu le-am reținut ca atare și le-am și susținut în Comisia pentru apărare. Am spus că dacă trecem până la derizoriu funcții și categorii sociale în această lege, cădem pe panta cealaltă și nu mai crede nimeni în ea. Am ajuns să spunem că este nevoie să fie trecut să i se afle dosarul și unui om care are douăzeci și ceva de ani acum. Toate funcțiile din armată de comandant de unitate nu pot depăși 30 de ani. Acești oameni aveau 12-15 ani atunci, înainte de 23 august 1989. Cum s-o trec? De ce? Numai ca să îngroș acolo categoria de oameni care aruncă în derizoriu această lege?

Culmea! Eu am susținut exact ce susține și acum domnul Ticu Dumitrescu, nu trebuie să trecem tot ce ne trece prin cap! O centralistă oarecare, care acum capătă o funcție, la o centrală oarecare, are 20 și ceva de ani vechime, nu avea nici 10 ani înainte, de ce să o trec acolo, numai să-mi bat joc de lege?

Ca atare, susțin ce a spus și domnul Ticu Dumitrescu înainte, să ne revizuim cu mare atenție și probitate, să-i spun chiar profesională, până la urmă, că am ajuns politicieni de profesie, unii, chiar dacă nu suntem, și să ne aplecăm cu atenție asupra acestei categorii de oameni. Pentru că în acest fel, presupunând că noi, numai PRM-ul, ajungem la peste o mie de candidați, în 42 de județe, plus 5 sectoare în București, la Parlament, ar însemna să-i înecăm pe oamenii aceia de la comisie într-o atât de mare muncă! Degeaba zice dânsul că avem calculatoare, astea-s povești! Să-i înecăm în activități și să nu mai poată să facă exact ceea ce își propune legea! Dară-mi-te dacă mai venim cu fiecare om care vrea să capete o funcție, pe undeva?

Deci susțin ceea ce am susțint și la Comisia pentru apărare și e trecut și pe la amendamente respinse, ca să mai ascultați puțin și de ce zicem noi. Culmea, noi eram alături de domnul Ticu Dumitrescu, iar domnul Gheorghiu și cu celălalt Gheorghiu erau total împotrivă, cu toate că dădeau impresia că sunt alături de dânsul și stăteau în bancă lângă dânsul și numai nu-l pupau! Și atâta treceau, până l-au înecat pe omul ăsta, de a zis: "Nu mai vreau să semnez nimic din legea asta, domne’, voi, țărăniștii, vă opuneți la ce spun eu!"

Deci, fără parti-pris-uri și fără răutate, analizați cu probitate fiecare funcție, fără să spuneți că e propunerea... Nu am eu nimic cu preoții, foarte bine! și greco-catolicii, și catolicii, dați-i și afară, dacă vreți! Dar nu e normal, legea nu-și propune așa ceva! Legea nu-și propune ca un comandant de companie independentă, de exemplu, care are 25 ani, să-i cer eu dosarul de informator! Pentru că mă socotesc oamenii sărit de pe fix, ce să-i cer, domnule, că avea 10 ani înaiante? Îmi bat joc de această lege!

De aceea, vă rog, analizați, cum propunem noi, PRM, cu atenție, toate aceste propuneri. Și, ca atare, vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Iată o sugestie foarte bună, cred că nu ar trebui să fie verificate persoanele care, în 1990, nu aveau 18 ani. Și cu aceasta am mai pus de o parte o categorie.

La cuvânt s-au mai înscris domnii: Calimete, Baranyi, Boda, Oltean, Marineci și doamna Leonida Lari. Și cu aceasta am închis lista. Deci, mai sunt 6 vorbitori și cu domnul Dugulescu, ca să dăm egalitate cultelor, 7. Vă propun să închidem aici lista vorbitorilor.

Cine este pentru? Mulțumesc, majoritate clară.

Împotrivă?

Abțineri?

Am oprit aici lista.

Vă rog, domnule Calimente, respectați și cele 3 minute!

Domnul Mihăiță Calimete:

Stimați colegi,

Toți antevorbitorii mei au subliniat importanța bisericii ca factor moralizator în societatea românească. Și se spunea aici, ca Andre Malraux, că: "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc." Păi, alții dintre noi spuneau că există deja indusă în populație această idee, că în rândul clericilor ar exista foarte mulți care au colaborat cu Securitatea. Dacă noi nu reușim să-i convingem pe oameni că asemenea preoți nu mai sunt sau că vor fi îndepărtați, tocmai asta îi va îndepărta pe oameni de biserică, și nu faptul că preoții sunt puși într-o lumină proastă. Faptul că omul, când se duce în biserică, nu are convingerea că se duce la un om care nu va da un raport despre el, asta îl va îndepărta de biserică.

Și putem constata că au existat și antecedente, pentru că anumiți preoți au colaborat cu sistemele totalitare chiar dinainte de venirea comunismului. Și, în această situație, eu sunt pentru menținerea textului așa cum este și până la preoții de rând să se ajungă cu cercetarea. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Baranyi, se pregătește domnul Boda.

Domnul Baranyi Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se pare că eu, doctorul Baranyi Francisc, sunt singurul informator în România! Kilograme de ziare, reviste au fâlfâit acest lucru în țară! Da, eu sunt singurul, zis "informator", care am recunoscut acest lucru! Sunt singurul care am avut curaj să recunosc acest lucru!

Cu permisiunea dumneavoastră, fără să supăr pe nimeni, eu am crezut că voi declanșa o avalanșă în țara aceasta și colegii mei, mulți dintre dumneavoastră, vor avea curajul și bărbăția românească să facă același lucru. M-am înșelat, am fost credul! Un om foarte-foarte "înalt"– accentuez, foarte-foarte "înalt" – pentru țara aceasta – mi-a spus că am fost "fraier"!

Am greșit!... Nu eu am fost singurul care a recunoscut, mai este un domn senator, îi port tot respectul, și mai este un preot ortodox – domnul Nicolae Corneanu, Prea Sfinția Sa Mitropolitul Banatului. Nimeni nu i-a mușcat capul, nimeni nu l-a omorât, în continuare, eu, de exemplu, îl stimez și mai mult!

Am impresia că se caută anihilarea efectului acestei legi.Ca medic, îmi permt să fac o comparație mai puțin obișnuită: Se castrează legea aceasta! Pe jumătate, am și castrat-o! Cu ajutorul domnului Petrescu, am eliminat lit. g), adică, nu îi mai tragem la răspundere pe acei ofițeri de securitate care ne-au obligat pe noi, cu pistolul pe masă! să dăm declarații. De ce?

Un testicol este deja scos din legea aceasta! Vreți și pe celălalt să-l scoateți? Preoții, cu ce sunt mai deosebiți, de ce sunt mai puțin vinovați dacă au fost informatori, ca toți ceilalți? Consider că și mai vinovați sunt, pentru că eu mă împărtășesc la un preot... și el nu are curajul să fie sincer față de Dumnezeu? Față de El? De așa preoți nu am nevoie, indiferent de ce religie sunt!

Vă rog să mă scuzați, nu sunt mâncător de microfon, nu ies în fiecare zi de șapte ori la microfon, dar eu am trecut printr-o criză foarte mare, am crezut că voi reuși să ajut cu sinceritatea mea, puțin exagerată, finalizarea Legii Ticu Dumitrescu. Dar am impresia că sunt prea multe moașe și copilul se pierde... Aveți grijă, trebuie să fim foarte-foarte inteligenți și foarte cumpătați, să știm cum măsurăm și unde tăiem!

Propun ca textul să rămână așa cum este redactat inițial. (Aplauze.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Iosif Boda, se pregătește doamna Leonida Lari.

Domnul Iosif Boda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu l-am urmărit pe domnul Ticu Dumitrescu de foarte multă vreme în demersurile sale pentru a impune această lege, cred că în al treilea Parlament consecutiv. Și dacă luăm inițiativele dânsului din CPUN, atunci am putea să spunem că în al patrulea.

Am înțeles însă de la dânsul tot timpul – și așa am înțeles și din spiritul legii, chiar așa cum a rămas el, "semiasexuat", cum spunea antevorbitorul meu – că legea are a subiect propriu-zis o sferă relativ restrânsă de oameni. Aseară, la o emisiune televizată, domnul Ticu Dumitrescu, inițiatorul legii, aprecia că este vorba de 3-4, maximum 5 mii de oameni.

Ce este ciudat pentru mine? Dacă legea o să o judecăm numai pe articole, trebuie să vă spun că o să obținem o imagine care poate să nu ne neliniștească foarte tare, dar dacă legea o judecăm în ansamblul ei și dacă o să vedeți categoriile socio-profesionale enumerate, trebuie să vă spun că iese o imagine terifiantă. Absolut terifiantă! Ai senzația că nu este vorba de câteva procente sau de un procent oarecare din populația românească, ci este vorba de imensa majoritate a românilor!

Domnul Emanoil Dan Barbareso (din sală):

Toți cei care au fost!

Domnul Iosif Boda:

Domnule coleg, nu obișnuiesc să intru în discuție cu sala, însă nu pot să accept ideea că toți au fost! Atunci, ziceți: Toți am fost! Pentru că nu putem să fim numai noi, cei de aici, din Parlament, instanță morală pentru toată societatea românească și să spunem că toate categoriile socio-profesionale românești, de la dascăl până la preot, sunt culpabilizate!

Dați-mi voie să vă spun că, din tonul discuțiilor de astăzi, din referirile pe care le-au făcut o serie de colegi – chiar cei care îmi stau în față, iese cu totul altceva decât se spune în lege. Se spune că legea nu are un carater punitiv, că nu urmărește măsuri punitive, da? Trebuie să vă spun că din tonul de aici se caută a se găsi vinovați, mult mai aprig chiar decât prevede legea!

Eu am înțeles, totuși, domnule coleg Dejeu, că această lege nu avea în intenție de a-l căuta pe cel mai nesemnificativ informator sau colaborator al Securității, această lege viza deconspirarea zonei poliței politice a Securității române și, în același timp, avea drept intenție să înfățișeze opiniei publice pe aceia care râvnesc la funcții de demnități politice. Și aceia să fie supuși, cu cărțile pe masă, ca să poată să fie judecați de cei care îi vor vota. Nu era vorba de a ajunge la orice om, posibil nevinovat, pentru că găsim tot felul de conjuncturi: unora li s-a obținut cu tortură, ziceți dumneavoastră, acordul, domnul Ticu Dumitrescu spunea aseară că foarte puțini și-au dat acordul, chiar din structuri venerabile, prin forță, ci au fost acte benevole.

Vreau să semnalez în același timp faptul că noi uităm că această lege vizează trecutul, vizează - înțeleg reținerile de ieri la termenul de "fostă Securitate", e vorba de "Securitate" - vizează Securitatea română, nu vizează activitatea actualelor structuri informative, a actualelor servicii informative din țară. Or, iertați-mă, domnule președinte, chiar dumneavoastră, în modul în care v-ați exprimat aici, ați spus așa: "Este pentru mine extrem de preocupant – nu vă citez chiar exact, pentru că cuvântul dumneavoastră a fost mai grav – să știu că anume mărturisiri făcute sub jurământul spovedaniei vor ajunge nu știu unde." Păi, ori e vorba de trecut, ori e vorba de o teamă a modului în care vor acționa actualele servicii, viitoarele servicii în prezent și în viitor?

Eu cred că noi trebuie să ne delimităm puțin, trebuie să vedem ce anume vrem. Și cred că, într-adevăr, am uitat scopul inițial!

Pe de altă parte, vă rog să mă credeți, eu sunt puțin îngrijorat – și asta vă spune dumneavoastră, născuți ortodocși, un om care nu s-a născut ortodox...

Voci din sală:

3 minute!

Domnul Iosif Boda:

Da, vreau să vă spun că e mai mult decât 3 minute, este vorba de 3 secunde în istoria noastră! De ce încercați, cu atâta ardoare, discutând cu atâta vehemență, ore întregi, despre o categorie pe care o culpabilizați cel mai tare? Nu sunt culpabilizați lucrătorii Securității, nu sunt culpabilizați cei care au terorizat, nu sunt culpabilizați cei care au torturat, nu! Înainte de toate, se pare că cea mai preocupantă categorie pentru noi sunt slujitorii bisericii și, cu deosebire, ai Bisericii Ortodoxe Române!

Domnul Emanoil Dan Barbareso (din sală):

Nu este adevărat! Este discurs electoral!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, este timpul unei concluzii!

Domnul Iosif Boda:

Îmi pare foarte rău, făcea cineva comparație aici cu slujitorii Bisericii Catolice din Polonia, păi, e vorba de Biserică Catolică! V-aș ruga frumos să aveți un pic în vedere istoria României și rolul bisericii în istoria acestui neam! Asta v-o sugerez eu, dacă vreți, care n-ar trebui să v-o fac neapărat în această manieră absolut directă!

Revin, ori formulăm fără menționarea categoriilor socio-profesionale, nu mă interesează, în situația aceasta, că a fost profesor, că a fost politician, că a fost ofițer, că a fost preot, ci lăsăm, în general, "colaboratorii Securității", fără să nominalizăm categoriile socio-profesionale, și atunci sunt de acord inclusiv cu prevederile acestui articol; fie, dacă rămâne acest articol, atunci, preotul de rând nu are de ce să intre într-o ordine civilă, și nu una bisericească!

Domnul Vasile Lupu:

Mulțumesc.

Doamna Leonida Lari, urmează domnul Nicolae Popa.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimați colegi,

Eu consider că nu e cazul să amestecăm într-un asemenea mod barbar cele divine cu cele laice, în felul acesta, rămânând fără vreun stâlp de rezistență, fără vreo fereastră prin care să mai vină lumina din cer. Eu nu vreau să ne certăm unii cu alții la acest subiect, dar vreau să vă spun niște momente pur și simplu înfiorătoare care au avut loc în Basarabia, o dată cu venirea regimului sovietic.

Primii care au fost ridicați și aruncați în pușcării au fost preoții, abia după aceea deputații din Sfatul țării și intelectualii din toate categoriile sociale. Vreau să vă spun că au avut loc niște torturi groaznice cu acești preoți! În primul rând, erau legați la mâini, la picioare, torturați, li se scoteau ochii, sunt cărți cu poze, am să vă aduc odată în Parlament una din aceste cărți și o să vă convingeți singuri! Abia după aia erau împușcați în ceafă și aruncați în gropi comune, stropiți cu var! Puținii dintr-înșii, care au izbutit să ajungă în România, au fost ridicați și de aici! De exemplu, cazul părintelui Vasile Țepordei, care a fost ridicat din România și dus în Siberia și a trecut prin Gulagul siberian!

Gândiți-vă logic că acești oameni, care, totuși, stau mereu în slujbe, în rugăciuni, nu pot fi cei mai murdari în această societate! Ba, dimpotrivă, sunt cei mai curați! Nu neg, au fost printre ei și hahalere, dar o minoritate, foarte puțini și, pentru acești puțini să-i pedepsim pe toți? Nu se merită un asemenea gest oferit de societate acestei categorii de oameni care apără prin rugăciunile lor demnitatea și sănătatea, chiar, a poporului român!

Alt moment, care poate duce la gândul că da, au dat note informative unii dintr-înșii și așa mai departe, când unii preoți, conform treburilor lor bisericești, erau nevoiți să plece în străinătate, firește că li se cereau note informative, când se întorceau înapoi, în țară, pentru că așa era regimul. Dar aceste note informative nu înseamnă turnătorie, stimați colegi!

Așadar, să stăm strâmb și să judecăm drept, preoții noștri au procedat conform principiului biblic, au dat Cezarului ce-i al Cezarului și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu! Sunt pentru eliminarea textului de la lit. v). Și nu vă mai enervați, vă rog, în colțul ăla, că știți perfect că am dreptate! Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Amin!

Domnul Nicolae Popa, domnul Oltean, domnul Marineci și domnul Dugulescu. Dar, vă rog, încadrați-vă în cele 3 minute, consumăm toată ziua de astăzi la acest articol.

Nu mai părăsiți sala, că imediat trecem la vot! Ocupați-vă locurile în bănci, ca să luăm o decizie "istorică"!

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că această lege va da naștere multor frământeri, poate, uneori, și datorită neînțelegerii prevederilor acesteia. Dar ceea ce mă surprinde pe mine este faptul că nu lăsăm biserica în pace, faptul că aducem în discuție o instituție care are cea mai mare credibilitate. Și atunci mă întreb care este dreptul nostru moral de a judeca o instituție care se bucură în rândul electoratului de încredere, în procent de 96% în timp ce noi, Parlamentul, ne bucurăm doar de 7%?

Sigur că biserica nu trebuie implicată în jocurile noastre oculte, meschine și murdare uneori, ale politicii! Biserica trebuie lăsată de o parte, să-și facă datoria, pentru că preoții reprezintă simbolul moral și al purității, preotul reprezintă, de fapt, ceea ce este mai bun pentru cetățean. Or, dacă se vine cu această lege și nu se elimină acest alineat, vă spunem foarte sincer că vom zdruncina din temelie credința pe care o are în biserică poporul român. Eu sunt un ortodox, dar mi se pare că aceste discuții vehemente, aceste patimi și uri care s-au exprimat la acest microfon sunt îndreptate mai mult înspre Biserica Ortodoxă. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu nu am să pot spune, ca domnul Boda, că l-am urmărit pe domnul Ticu Dumitrescu, pentru că nu am avut această posibilitate, dar pot să vă spun că sunt printre primii care au luat contact cu inițiativa domnului Ticu Dumitrescu, în vara lui 1997, când, în calitate de membru al Guvernului, ne-a fost supusă atenției spre dezbatere această propunere. Mi-amintesc cu exactitate care era atunci sfera socio-profesională cuprinsă în această propunere și văd care este astăzi. Cred că, cu foarte multă ușurință, la comisiile de specialitate și astăzi, în Cameră, se deviază de la acest scop pe care inițiatorul l-a gândit acestui act normativ.

Am luat cuvântul pentru că apreciez că, cu foarte multă ușurință, se culpabilizează un segment social atât de important, precum cel al preoților. Cu foarte multă ușurință, stimați colegi, culpabilizăm o categorie socio-profesională și lăsăm altele, de aceeași importanță, la o parte. Vă întreb pe dumneavoastră și mă întreb și pe mine, dacă vreți, cu ce este mai vinovat preotul satului decât învățătorul satului, decât profesorul de liceu sau de școală generală, care, și el, este formator de opinie? Nu credeți că privim cu prea multă ușurință spre trecut, în loc să privim spre viitor?

Cred că această instituție, care, astăzi, se bucură de cea mai mare popularitate în țară, riscă să fie discreditată, și nu cred că eu, unul, mă pot face părtaș la o asemenea atitudine. De aceea, susțin amendamentul pe care deputatul Sonea l-a făcut și cred că eliminarea preoților din acest alineat este mai mult decât necesară, menținându-se numai formularea: "ierarhii cultelor religioase recunoscute de lege." Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Marineci și, apoi, domnul Dugulescu.

Voci din sală:

La vot, domnule președinte!

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, ați votat o listă!... Eu sunt bucuros să trecem la vot și, iată, în câteva minute vom trece!

Domnul Ionel Marineci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu am crezut că domnul senator Ticu Dumitrescu își propune un lucru drept, și chiar este posibil să fie așa. În urma acestor discuții, însă, eu cred că s-a alunecat pe panta unei intervenții deșănțate în intimitatea a ceea ce are mai sfânt nația românească și, anume, biserica. Și mă așteptam din partea dumnealui, ca inițiator, să aibă o intervenție.

Ceea e m-a determinat să iau cuvântul - pentru că, sincer să fiu, nici nu mă pregătisem și nu credeam că e cazul să intervin de la acest microfon - a fost intervenția unui coleg, care, înfierând în manieră proletară pe acei preoți care spovedeau duminică și provocau arestarea luni, am sesizat că în sală au fost aplauze. Ceea ce este mai dureros, și nu cred că mă înșel, este că aceste aplauze au fost într-o anumită parte a sălii, și n-aș vrea să duc discuția mai departe, spunând că, de fapt, foarte puțini dintre ei erau ortodocși.

Aș vrea să vă întreb, domnule președinte, și pe domnul inițiator, biserica este sau nu este separată de stat? Atunci, de ce încercăm noi, instituția parlamentară, să impunem bisericii o normă de stat? Instanța morală credem că este clar definită și domnul președinte a spus aici foarte frumos, de asemenea, domnul Boda, că nu e pedeapsă mai mare decât aceea pe care i-o dă Dumnezeu celui care a trădat.

Și închei prin a susține: ori-ori! Ori lăsăm tot, ori scoatem tot. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

O clipă, domnule senator, ca inițiator, veți răspunde la sfârșit tuturor vorbitorilor! După domnul Dugulescu, vă rog să interveniți!

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Vreau să fiu sincer până la capăt cu dumneavoastră și, în același timp, să fiu sincer față de mine. Trebuie să recunosc că atunci când am inițiat această lege, când m-am referit la demnitari, aceștia se regăseau într-o sferă destul de clară și erau demnitari în înțelesul adevărat al cuvântului. Pe parcursul nenumăratelor dezbateri, când colegii dumneavoastră din Senat, când dumneavoastră, aici, prin reprezentanții pe care îi aveți în comisie, ați venit cu tot felul de amendamente, am crezut că, poate, gândiți mai bine decât mine. Și, bineînțeles, nici nu am avut încotro, de altfel, că dumneavoastră ați fost cei care ați decis prin vot -mă refer la cele două comisii -, am crezut că așa e bine să fie.

Astăzi, însă, dacă încerc să judec lucrurile după ce lit. g) și j), adică după ce punctele de bază ale art. 2 nu se mai regăsesc în textul de lege, vă rog să mă credeți că sunt într-o mare încurcătură și aproape că aș spune că nici nu mă mai interesează, în rest, celelalte litere din alfabet. Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dugulescu. Vă rog, cât mai scurt, pentru că răbdarea sălii s-a epuizat!

Stimați colegi, nu părăsiți sala, trecem imediat la vot.

Domnul Petru Dugulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înțeleg tristețea domnului Ticu Dumitrescu, ca inițiator al acestei legi, pentru că, cu cât mai mult ne adâncim în dezbateri, cu atât mai mult legea se diluează și ne întrebăm cât de utilă va mai fi în final. Pentru că sunt slujitor al unui cult minoritar recunoscut în România, sunt pastor baptist la Timișoara, această calitate mă obligă să îmi spun și eu opinia la acest proiect de lege.

Nu uitați că inițiatorul acestei legi în Germania a fost un pastor, pastorul Glauck, și, deci, nu ar trebui să ne mirăm că Biserica trebuie implicată în cercetarea dosarelor securității.

Isus Christos a spus: " Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va face liberi".

Cred că scopul acestei legi este să ne curățăm de suspiciuni, de bănuieli, de resentimente, la 10 ani după Revoluție, și nu o vom putea face niciodată dacă nu cunoaștem adevărul. Eu rog pe confrații mei întru credință, preoții altor culte din România, să accepte să cunoaștem adevărul.

Unde va fi cazul, să ne pocăim, fiindcă "... smerenia ne înalță" spune Biblia, unde va fi cazul, să acceptăm consecințele.

Eu vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Amin!

Domnul Ovidiu Petrescu, cu o replică, și trecem la vot.

Voci din dreapta:

Securiștii la microfon!

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În primul rând, am și eu o rugăminte la dumneavoastră: deși plenul Camerei Deputaților a votat ca fiecare parlamentar care intervine, fiecare deputat care intervine să vorbească 3 minute, dacă suntem sinceri, recunoaștem că de la această tribună s-au ținut adevărate conferințe, de 10-15 minute.

Voci din dreapta:

Așa este!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Așa că, am rugămintea ca, și în cazul meu, nu voi vorbi mult, să nu mă întrerupeți atunci când nu vă convine ceea ce spun.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Vă rog să mă iertați, n-am să vă întrerup, dar 10-15 minute depășite în intervențiile dumneavoastră, sigur le aveți.

Vă rog.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Al doilea lucru: știu că este foarte greu să mă ascultați, după ce au vorbit atâția și atâția parlamentari, dar, iar apelez la răbdarea dumneavoastră, la bunăvoința dumneavoastră.

Și acum, intru în intervenție..., știu că nu mai aveți răbdare, dar, poate că și eu, de multe ori, n-aveam răbdare să vă ascult pe dumneavoastră și am suportat, n-am strigat din sală, n-am insultat, n-am făcut semne, nimic.

Deci, intru în subiect.

Domnul Baranyi m-a citat aici, în sensul că aș fi "castrat" legea aceasta. Eu nu cred că "am castrat-o", poate am "tuns-o" puțin. (Rumoare în sala de ședință; bună dispoziție). Am "periat-o" puțin. Deci, cred că a exagerat.

Aș vrea să mai spun și un alt lucru, care poate-o să vă supere. Nu se referă numai la această lege. Se referă la toate legile. Și nu se referă numai la dumneavoastră, ceilalți, se referă și la mine însumi.

O boală a parlamentarului român, foarte veche, nu de acum, din 1990, de când cunosc eu, este aceea că noi nu vorbim, nu facem intervenții având legea pe banca noastră, și raportul. Și-n clipa aceasta, veți observa că mai mult de 60-70% din dumneavoastră nu vorbesc având raportul celor două comisii în față, sau având legea în față. Aveți ziarele în față. Cei mai mulți. Din păcate, așa fac și eu, la foarte multe legi, la care nu mă consider specialist, sau la care nu am ceva de spus.

Un lucru sesizat de domnul Boda și care este, de asemenea, foarte semnificativ, este faptul că fiecare ne concentrăm la alineatul care se discută în momentul respectiv și niciodată nu vedem și nu vrem să vedem ansamblul legii, ce s-a votat anterior sau ce urmează să se voteze.

La ce mă refer? Această lege, așa cum a spus și domnul Ticu Dumitrescu, la început a fost menită să promoveze o verificare a persoanelor care ocupă demnități în statul român și care nu trebuie să fi fost colaboratori sau agenți ai fostei Securități.

În procesul de discutare a legii, s-au introdus multe alte categorii de persoane, care s-a considerat că ar avea un rol de formatori de opinie și că ar fi foarte bine ca și despre aceștia să se știe acest lucru.

Dar eu vreau să vă atrag atenția, dacă dumneavoastră doriți neapărat să votați în cunoștință de cauză și să nu vă lăsați purtați de emoție, că toată această problemă este rezolvată de poziția 3 din raportul celor două comisii.

Dacă aveți puțină atenție, acest alineat nou introdus de cele două comisii spune așa: "... Totodată, persoana, subiect al unui dosar, din care rezultă că a fost urmărită de organele securității statului are dreptul, la cerere, să afle identitatea agenților de securitate și a colaboratorilor care au contribuit cu informații la completarea acestui dosar".

În clipa când persoana respectivă decide că informațiile care se află în dosarul care-l privește pe dânsul i-au lezat personalitatea, i-au modificat destinul, au împietat asupra carierei sale, are drept să afle cine este informatorul și cine este ofițerul, sau cine sunt ofițerii care s-au ocupat de el. Obținând aceste informații, are dreptul să le facă publice, are dreptul, dacă nu s-a scurs un termen de prescripție, chiar să deschidă o acțiune de justiție împotriva lui. Nu-l împiedică nimeni, în fond... Deci, toate aceste prevederi rezolvă tot.

O ultimă chestiune pe care vreau să v-o spun este faptul că această lege va intra în curând în vigoare. În clipa aceea, fiecare dintre noi vom avea și noi dreptul ca să cerem la acest Consiliu să se spună dacă am fost ofițeri, dacă n-am fost ofițeri, dacă am fost colaboratori sau nu și, în acel moment, eu voi exercita acest drept și s-ar putea ca unii colegi care în mod nedrept și nedemn mă acuză, de câte ori vin la microfon, că sunt securist sau informator, să fie pasibili de un proces în instanță, pentru că...

Domnul Vasile Lupu:

Așa să fie, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

... își bat joc de mine.

Domnul Vasile Lupu:

S-au făcut 10 minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu am acest drept firesc și normal și cetățenesc să acționez împotriva lor. Vă rog să vă stăpâniți. Legea va intra în vigoare și vom vedea cine din această sală a fost sau n-a fost informator.

Voci din dreapta sălii:

Nu ne interesează!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vreau să vă mai spun că, și cu asta închei: dacă din punct de vedere al siguranței naționale, din punct de vedere al acurateței juridice a acestui text, eu vin și fac niște amendamente, care dumneavoastră nu vă convin, aș vrea să mă mărturisesc că din alte puncte de vedere mie îmi convine foarte mult atitudinea dumneavoastră, pentru că o să vă coste foarte mult, și, din punct de vedere al partidului, sunt încântat de felul cum iese legea. (Vociferări în partea dreaptă a sălii de ședință).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Mitrea, 30 de secunde, procedural.

Vă rog, ocupați-vă locurile în bănci. După domnul Mitrea, votăm.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Nu este problemă de procedură, ci un drept la replică, apropo de bun simț, chiar către domnul Tăvală aveam dreptul la replică.

Domnul Vasile Lupu:

Și replica este tot în baza procedurii...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg Tăvală,

Eu ascult cu mare atenție atunci când sunt în sală la ceea ce spun colegii mei, sunt curios să înțeleg sensul celor spuse și sensul celor nespuse.

Eu am spus faptul că propun ca acest alineat să fie eliminat, nu adăugat. Am atras atenția că sunt anumite lucruri ilogice în construcția acestui alineat. Și, pentru că ascult cu mare atenție și pentru că încerc să înțeleg și ce este în spatele a ceea ce se spune, am observat că cei care au vorbit pentru păstrarea alineatului nu erau foarte mulți ortodocși și eu cred că în spatele multor intervenții stă, cum s-a mai spus aici, dar nu s-a spus așa de răspicat, cum îmi place mie să fie spuse lucrurile, stă încercarea de a discredita Biserica Ortodoxă Română, în favoarea unor alte biserici și a altor culte. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

Din punctul meu de vedere, eu am să propun, domnule președinte, procedural, să punem în această bancă doi colegi, care să fie tot timpul aceiași mereu, cei care sunt foarte nervoși, care să aibă drept de veto când vobim și când nu vorbim, ca să nu ne enervăm.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, liniște în sală!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

În același timp, nu pot să nu observ că vorbim de moralitate, într-o problemă extrem de gravă, pentru că este o problemă gravă, dar există un entuziasm la unii colegi, cel puțin un coleg din partea aceasta a sălii (arată partea dreaptă a sălii de ședință), care este extrem de entuziast și bate puternic din palme, uitând că este coautor cu Nelu Ceaușescu la cele 9 cărți.

Și, ceea ce mi se pare și mai grav, este că singurul demnitar din această sală, care a trebuit să-și dea demisia din Guvern, pentru că a recunoscut că a fost colaborator - cum și cât, vom vedea - ne dă lecții de morală, iar dumneavoastră îl aplaudați.

Vă mulțumesc, stimați colegi. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință).

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

La vot! S-au spus destule.

Deci, la pct. 30, avem o propunere de eliminare: "…până la nivel de preot, inclusiv". Apoi, propunem eliminarea totală.

Domnul Petre Țurlea (din sală):

Eu am propus eliminarea totală!

Domnul Vasile Lupu:

Începem cu eliminarea totală. Începem. Deci, vă rog atenție. Domnul Țurlea și alți colegi au propus eliminarea totală a pct. 30 în formularea comisiei. Deci, era: "ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot, inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și străinătate".

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Și rog secretari de ședință să numere încrucișat. Cine este pentru eliminarea totală a acestui text?

Voci din stânga sălii:

Când vă veți vedea dosarele...!

Fiecare crede că el nu are nimic la dosar!

Noi vă protejăm, dar nu vă dați seama!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 56 de voturi pentru.

Împotrivă?

Este clar. Nu a întrunit numărul de voturi necesar. Suntem în cvorum. Sunt peste o sută împotrivă.

Apoi, avem cealaltă treaptă: "... până la nivel de preot, inclusiv". Eliminarea acestei sintagme.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru?

Voci din stânga sălii:

A rămas U.D.M.R.-ul cu P.N.Ț.C.D.-ul!

A rămas Baranyi cu P.N.Ț.-ul!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 70 voturi pentru.

Împotrivă? Numărați, vă rog, ca să nu fiți... Sunt 90 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Deci, propunerea nu a trecut.

Stimați colegi,

Supun acum votului dumneavoastră textul comisiei.

Cine este pentru?

Voci din stânga sălii:

Creștinii și democrații!

Partidul păgânilor, nu al P.N.Ț.-ului!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt 102 voturi pentru.

Împotrivă?

Sunt 38 voturi împotrivă.

Abțineri? Sunt 37 abțineri.

Deci, textul a fost adoptat. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință).

Stimați colegi,

Urmează pct. 31.

Comisia propune un text nou.

Domnul Stancov mai are un amendament depus la comisie, suplimentar la acest text.

Îi dau cuvântul.

Vă rog, nu părăsiți sala!

Domnul George Iulian Stancov:

Textul este, până la urma urmei, propus ca o rezultantă a votului anterior, merge logic pe votul dat anterior.

Atâta timp cât biserica este autonomă, nu văd de ce alte instituții, constituite democratic, dar autonome, nu ar trebui supuse aceleiași verificări și am propus și la comisie, iar am propus și în scris, amendament, ca acestor verificări să fie supuși și avocații și notarii.

Dreptul de apărare este garantat de Constituție. Este unul din drepturile care contribuie la înfăptuirea justiției și la aflarea adevărului. Ca avocat, știu că ai relație directă și intimă, chiar prin lege garantată, pentru a discuta cu clientul, cu cel care este deferit justiției la un moment dat...

Domnul Vasile Lupu:

Domnilor!

Vă rog, ocupați-vă locurile în sală! Să nu sfârșim cu apelul nominal!

Domnul George Iulian Stancov:

Și, pentru ca să nu mai fac trimitere numai la represiunea anilor ’50 în relația cu preoțimea, vreau să vă spun că au fost unii avocați arestați din sală, pentru că nu puneau concluzii conform orânduirii, alții însă puneau concluzii conform orânduirii și chiar contribuiau la înfăptuirea înfăptuirii. Deci, cu aceleași unități de măsuri, eu care sunt avocat, vă cer ca să se facă lumină și în acest mediu.

Sunt oameni care discută și-și dau tot sufletul avocatului și, la un moment dat, chiar în aceeași zi, nu a doua zi, lunea, au de răspuns pe o altă temă. Este o chestiune de morală în toate cele.

Nu putem avea dreptul de apărare lăsat la îndemâna celora care au trădat clientul, au făcut poate mai rău decât toți dracii pe care astăzi îi condamnăm. Este o chestiune de bună-cuviință.

Fie ca primul care să piardă să fiu eu, dacă cineva va spune că eu am fost turnătorul clientului meu!

Dar, chestiunea asta, în care unii sunt cu clientelă făcută de la miliție și de la securitate, și de la cei cu care au colaborat, în loc să-și apere clientul, trebuie cât de cât eliminată.

Sub acest aspect, dacă vreți adevăr - mergeți până la capăt!

Notarii - la fel. Sunt chestiuni de proprietate, de intimitatea ființei umane. Sunt și ei duhovnicii poporului român.

Dacă nu ne oprim, atunci să mergem până la capăt.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Tudor. Domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnul Stancov a susținut același lucru și în comisie, și eu am fost de acord cu domnia sa, din mai multe motive.

Pentru ca să nu vă plictisesc, susțin acum numai unul dintre ele.

Noi vituperăm aici cu mânie proletară împotriva unora care au niște funcții mai puțin importante, cum ar fi centralista, și nu exagerez - este trecut aici - de la o unitate militară, o femeie de douăzeci și ceva de ani și văd că aplaudați când o trecem în continuare. N-am nimic împotrivă, dar vă aduc aminte că toți am trăit în vechiul regim, că cei mai odioși și mai răi oameni în vechiul regim, după părerea mea, nu erau atât securiștii, care au avut păcatele lor și le susțin, că noi, armata am avut tot timpul..., la gât eram cu ei, cât erau judecătorii, procurorii, indiferent în ce situații se aflau - în instanțe civile sau militare.

După Revoluție, am dormit într-o cameră cu unul din procurorii din vechiul regim, care mi-a povestit că, în timpul Revoluției, sau, mai bine zis, după ea, vorbea cu procurorul șef Robu, care, Dumnezeu să-l ierte, a murit între timp, și i-a spus așa, colegi fiind ei: "... Omule! Taci din gură, că dacă, până acum nu ne-au decapitat ăștia pentru ce-am făcut înainte, fii mulțumit că ai călărit din nou pe val!"...

Trăim momente neplăcute pentru țara noastră, când acei torționari, mai răi - și vă dau, dacă vreți exemple și-mi dați și dumneavoastră - decât securiștii care le instrumentau dosarul, dar nu-i băgau în pușcării. Judecătorii și procurorii îi băgau în pușcării și îi omorau pe acolo..., au fost acești judecători și procurori.

Susțin, cu vehemență chiar, ce a spus domnul Stancov, pentru că, în mare măsură, aceștia, nemulțumiți de salariile uriașe pe care le-au făcut, datorită unuia dintre ei, și dinainte de Revoluție, domnul Valeriu Stoica, au trecut ulterior în avocatură și noi tindem să-i scăpăm acum din acea sancțiune morală de care zic cei care acuză de fapt activitățile lor anterioare.

Deci, nu numai avocații, ci orice om care a avut funcție înainte de Revoluție în instanțele judecătorești, într-o formă sau alta, poate chiar și grefierul, după părerea mea, atât de înverșunat sunt împotriva lor, să intre sub incidența acestei legi!

Aș completa chiar, dar nu mai am dreptul, în fine, se poate, că nu este procedură de urgență, să se treacă deci toți acești torționari ai poporului român, care și astăzi sunt torționari într-o formă sau alta.

Sunteți astăzi la putere. Vă ajută pe dumneavoastră în anumite procese politice. Pe cei de dinainte, poate, i-au ajutat în alte procese politice, care vi se instrumentau dumneavoastră.

După părerea mea, vom veni la putere în anul viitor și vă vom instrumenta în acest proces politic procese pe care tot acești torționari de profesie le vor duce la sfârșit.

Haideți să punem odată stavilă acestei lacune uriașe rămase în țara noastră după 22 decembrie 1989, ca făcând parte din conducerea de stat, din cei mai morali care dau lecții astăzi, cei mai mari torționari ai regimului trecut, acești juriști - torționari de profesie!

Sunt de aceeași părere, deci, cu domnul Stancov.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă mulțumesc.

Îi punem pe listă și eu cred că este timpul să trecem la vot.

Domnul Mitrea mai are cuvântul.

Și cred că aceeași unitate de măsură se cuvine...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, în spiritul a ceea ce am votat noi la această lege, ar trebui să trecem și avocații și ajutoarele lor. Eu cred însă, că în spiritul în care s-a făcut această lege, nu trebuie să-i trecem în acest articol.

Nu pentru aceasta am venit, însă, la acest microfon, ci am venit să completez articolul de care vorbim, care spune: "...președinte, vicepreședinte și secretar general al organizației patronale și sindicale".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat!

Domnul Stancov a propus o literă suplimentară, d1), și apoi trecem la discutarea textului nou propus de comisie: "... președinte, vicepreședinte..."

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ca să nu mai vin o dată până la microfon, că-i departe...

Imi cer scuze că n-am știut că suntem numai la textul domnului Stancov.

Eu mă refer, intervenția mea este la textul nou, w) și rog să adăugăm aici: "... fundații, asociații și filiale ale acestora, care acționează pe teritoriul României".

Și, ca să fie foarte clar ceea ce vreau să spun, există sume imense de bani, programe educative, care se desfășoară prin aceste fundații și aceste asociații. Mai mult, sunt organizații care nu sunt persoane juridice române și care acționează pe teritoriul țării, în mod extrem de amplu, și pot să dau de exemplu "Fundația Soros", ca exemplu, sau alte fundații, benefice sau nu pentru poporul român - asta nu sunt eu cel care trebuie să judece, dar trebuie ca și conducătorii acestor fundații, asociații și filiale, dacă sindicatele și patronatele trebuie să fie cuprinse în lege, trebuie ca și aceștia să fie cuprinși în lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Liviu Petreu, dar vă rog mai scurt.

În nume propriu, sau în numele comisiei?

Domnul Liviu Petreu:

Domnilor colegi,

Mie mi se pare, în parte, bun amendamentul domnului coleg Stancov.

Problema însă este următoarea, eu l-aș completa în felul următor: n-aș spune numai notarii și", eu aș spune așa: "...să fie făcute publice numele tuturor persoanelor care au funcționat ca informator, făcând parte din barourile de avocați, notariate și instanțe", pentru că, ce se întâmplă? Accesul la acele intimități le aveau nu numai avocații sau notarii. Atunci când se încheia un contract, rămâneau acolo și alți servanți ai justiției. Oricare din aceștia putea da pe goarnă. Și ar fi mai simplu să spunem așa: din clipa când ai făcut un asemenea serviciu public, te-ai angajat într-un asemenea loc să muncești...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Și Parchetul!

Domnul Liviu Petreu:

Da. Să trăiți! Și Parchetul! Perfect!

Să fie un text simplu: toți cei..., și pentru perioada cât lucrează acolo, și au dat informații, afară! Să-i cunoaștem cu toții...

Deci: "... toți angajații sau toate persoanele care au lucrat în barourile de avocați, notariate și..." mă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Textul, vă rog, domnule deputat!

Domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Încercăm să acredităm o idee și o percepție despre justiție și lucrătorii ei, ca fiind o instituție independentă.

Realitatea este însă că, până în 1989 și mai ales în momentele grele ale vieții noastre, sub dictatură, justiția și colaboratorii ei, procurori și alții, au fost efectiv instrumente ale statului dictatorial. Ei au jucat un rol extraordinar de mare. Erau colaboratori direcți ai securității. Este vorba atât de justiția civilă, cât și militară.

Este bine și este necesar, într-adevăr, ca societatea românească să-i cunoască...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat,

Aceștia-s pe listă. Fără grijă, i-am votat...

Domnul Gavril Dejeu:

De aceea, eu susțin și v-aș ruga să luați, chiar dacă nu figurează printre amendamentele respinse, amendamentul propus de domnul Stancov, după părerea mea trebuie să facă parte din corpul acestei legi. Acești foști colaboratori, susținători ai vechiului regim...

Unii dintre ei, care au dat, într-adevăr, la comandă, pedepse extrem de grele și dure împotriva unor oameni nevinovați. Ei nu trebuie să fie lăsați pe dinafară.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Vă citesc lit. k), așa cum am votat-o: "judecător și magistrat-asistent la Curtea Supremă de Justiție, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, judecător, procuror și prim-grefier la instanțe și parchete civile și militare". Aici e tot. Nu mai pierdem timpul.

Și, "amendamentul Stancov", comisia îl acceptă? Da.

Inițiatorul? Cu avocații, da.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Majoritate covârșitoare.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat. I-am aranjat.

Următorii: "președinte, vicepreședinte și secretar de organizații patronale și sindicale, reprezentative la nivel național și asimilate acestor funcții, precum și ceilalți membri ai conducerilor executive respective".

Domnul Mitrea are un amendament de completare a acestui text. Acum iese de sub condei.

Domnul Moroianu până atunci, autorul acestui text, nu? Sper că nu-l complicăm mai tare.

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Susțin intervenția domnului deputat Miron Mitrea, mai ales că eu am avut un amendament respins la comisie, dacă se urmărește poziția 38 la "amendamente respinse", partea a doua care se referă la "organizații neguvernamentale și asimilații acestor funcții".

Deci, propun extinderea textului de la acest punct, pentru a fi votat.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, în sensul susținut de domnul Mitrea.

Stimați colegi,

Deci domnul Mitrea adaugă: "membrii conducerii fundațiilor, asociațiilor și filialelor care activează pe teritoriul României".

Comisia acceptă? Acceptă.

Inițiatorul? Da.

Cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate clară.

Și, apoi, cu amendamentul acesta, textul comisiei, completat ca atare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

Votat.

Stimați colegi,

Haideți să ne dăm silința să scoatem acest articol, ca să începem, cu puteri noi, săptămâna viitoare, un articol nou.

Lit.x) – textul Senatului.

Comentarii? Domnul Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu aș avea o obiecție la textul acesta, dintr-un anumit motiv, pe care vi-l spun foarte limpede. Toți cei care au colaborat, din domeniul Direcției de Poștă - Telecomunicații, șef serviciu Poșt㠖 Telecomunicații, șef de centrală telefonică, nu au colaborat pentru că au vrut ei. Era o obligație strict de serviciu, legală și care nu putea fi comentată. Mai mult decât atât, vreau să vă spun și un alt lucru: și la ora actuală, Serviciul Român de Informații are protocol care se respectă, evident, cu Romtelecom-ul. Deci nu se pune problema, aici, că cineva a vrut să toarne pe cineva. Dacă dumneavoastră vreți să includeți, este problema dumneavoastră, dar eu vă propun eliminarea textului, pentru că, oricum, este o chestie derizorie. Se știe foarte bine, nu trebuie să ne mai interesăm, că ei au lucrat în domeniul acesta. Nu mai e nici un dubiu.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Grigoriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să lămuresc o chestiune. Sigur că foarte mulți au fost, prin sarcinile de serviciu, în legătură cu Securitatea, dar așa cum este, în această lege, noțiunea de colaborator, chestiunea este ca ei să nu fi fost, popular zis, "turnători". Și, așa stând lucrurile, ei, chiar dacă aveau obligații de serviciu să lucreze cu Securitatea, ei trebuie să nu fi făcut vreun lucru rău cuiva și, sub acest aspect, ei trebuie să rămână aici și verificările trebuie să se facă. Și, dacă este evident că au făcut acest lucru, prin sarcina de serviciu, ei trebuie să rămână colaboratori, în sensul prezentei legi.

Eu cred că au existat și persoane care, pe parcursul acestei activități, în cadrul telecomunicațiilor, nu s-au ocupat, ele, de a turna sau de a face rău cuiva. Deci au făcut ceea ce li s-a spus, în cadrul sarcinilor de servici și care nu neapărat au dus la o daună împotriva unei terțe persoane. De aceea acest lucru, chiar dacă au avut sarcini de servici, trebuie să rămână în picioare și trebuie verificați.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Două opinii s-au conturat. Domnul Petrescu propune eliminarea, domnul Grigoriu păstrarea, precum și comisia.

Stimați colegi,

Domnule Moroianu,

Haideți să trecem la vot, este clar.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn (din sală):

O completare.

Domnul Vasile Lupu:

O completare? Poftiți, vă rog, dar...

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Deci, față de textul Senatului, am avut o completare, care s-a respins la comisie, care suna așa: "din sectorul de stat și privat". În clipa aceasta, în sistemul telecomunicațiilor în România, majoritatea capitalului este privat și cred că este foarte important ca să putem ști adevărul despre acești oameni care, în clipa aceasta, lucrează la firme străine și, de asemenea, au posibilitatea să fie, în orice clipă, șantajați. De asemenea, cred că și siguranța națională ar putea să aibă atingere, dacă nu știm adevărul despre cei care dețin, acum, funcții importante la aceste societăți comerciale.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Deci adaugă domnul Moroianu "de stat și privat".

Comisia? Nu acceptă.

Inițiatorul? Indiferent, la votul dumneavoastră.

Deci, stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Moroianu.

Cine este pentru? 6 voturi, insuficient.

Domnul Ovidiu Petrescu a propus eliminarea acestui text.

Cine este pentru? 31, insuficient.

Doamnelor și domnilor,

Supun, acum, votului dumneavoastră textul așa cum este formulat.

Cine este pentru? Deci majoritate clară.

Împotrivă?

Abțineri? 20 de abțineri.

Text votat.

Acum, suntem la lit. y).

Domnul Márton Árpad.

Domnilor, ne apropiem de sfârșitul alfabetului. Deci nu mai părăsiți sala, ca să scoatem acest text, dacă n-om intra în alfabetul grecesc, mai departe!

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Propun includerea unui segment care, probabil, a fost scăpat, din neatenție. Cei care au formulat legea, deși la y) vorbesc de persoanele din conducerea tuturor instituțiilor, de fapt, medicale, pe de altă parte, la z), cei care au funcții de conducere în economie și au uitat un segment nou, care, pe de o parte, este economie, pe de altă parte este asigurare de sănătate. Mă refer la Casele de asigurări de sănătate. Ca atare, eu propun, la punctul y), după "Colegiile medicilor", pentru că, corect este "Colegiile medicilor", și nu "medicale", deci cred că este o greșeală de dactilografiere aici, să fie inclus "membrii consiliilor de administrație ale Caselor de asigurări de sănătate naționale și județene". Cred că este clar de ce este locul lor aici.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Domnul Barbaresso.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule președinte,

Pentru acuratețea textului, sunt niște noțiuni care nu sunt la fel cu cele din nomenclatura Ministerului Sănătății. Și, pentru aceea, propun următorul text, la art.2, lit.y): "persoanele cu funcție de conducere din Direcțiile județene de sănătate publică", nu se mai numesc Direcții sanitare județene; deci "din Direcțiile județene de sănătate publică și a Municipiului București, din Colegiul Medicilor din România, din Casele de asigurări de sănătate naționale și județene, directorii de spitale, precum și medicii psihiatri, anatomo-patologi și medicii legiști". De ce bag anatomo-patologi, alături de medicii legiști, vă veți întreba. Sunt județe întregi în care funcția de medic legist era asigurată de anatomo-patolog. Deci nu exista un laborator de anatomie patologică pe raza unui județ și se ocupau medicii anatomo-patologi. (Amuzament, comentarii în sală)

Înainte de a fi stomatolog, sunt doctor în științe medicale și am făcut medicină generală!

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Iată, colegul Mitrea spune că ar trebui să exceptăm doar stomatologii, pentru că, fiind cu gura căscată nu puteai vorbi, la medic.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Ba da, îi băgai microfonul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De unde știi?!

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

A fost teza mea de doctorat!

Domnul Vasile Lupu:

Acum mi-am amintit că domnul Barbaresso este stomatolog. Sigur că nu m-am referit la persoana domniei sale.

Comisia, la acest amendament?

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Având în vedere că, în această lege, vor face obiectul, să zicem, al cercetării și persoanele care au ocupat aceste funcții, trebuie să rămână "Direcțiile sanitare județene", adică titulatura care a existat pe parcursul acelor 45 de ani, în care Securitatea a acționat. Deci suntem de acord cu cele două amendamente, dar cu modificarea "persoanele cu funcții de conducere din Direcțiile sanitare județene" și după aceea curge textul domnului Barbaresso.

Domnul Vasile Lupu:

Deci amendamentul domnului Barbaresso, așa cum a fost acceptat de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

3 abțineri, 1 împotrivă.

Doamnelor și domnilor,

Litera z).

Domnul Mitrea are cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a face propunerea mea la acest articol, vreau să subliniez, pentru că nu am făcut-o în intervenția anterioară, datorită micii neînțelegeri, pentru că vorbeam în alt moment, că, prin conducerea fundațiilor și asociațiilor, bineînțeles că se înțeleg și membrii fondatori, pentru că aceea este adevărata conducere a fundațiilor și a asociațiilor și vă rog să fiți de acord. Dacă nu sunteți de acord, vă rog să discutăm această chestiune, dacă nu aceasta să rămână înțelegerea la amendamentul pe care l-am dat.

La punctul z), aici, avem două tipuri de limitări. Spunem: "companii, societăți comerciale cu capital majoritar de stat, având ca obiect activități de interes public". Ori ne referim la toate companiile și societățile comerciale cu capital majoritar de stat și cred că ar fi o discriminare, iar dacă ne referim la cele care au ca obiect de activitate interesul public, atunci forma de organizare, deci capitalul devine neinteresant. Și o să dau un exemplu. Societatea comercială cu capital privat, în care probabil că există cei mai mulți foști colaboratori, prin natura funcției, este Romtelecom-ul. Or, Romtelecom-ul nu mai este societate comercială cu capital majoritar de stat sau nu va fi, la un moment dat. Deci, dacă vorbim de servicii publice și limităm la societăți comerciale având ca obiect activități de interes public, să scoatem "cu capital majoritar de stat", pentru că, atunci, creăm o limitare inutilă. Deci nu putem să fim ba de stat, ba privați.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Pentru economie de timp, două fraze aș spune și eu la acest text, fără să cobor la microfonul nostru.

Să implicăm, aici, și activitatea comercială, când un bun comersant e un bun colaborator, acolo unde interesul economic îi dictează, este chiar depășit, și îngăduiți-mi, de aici, să propun eliminarea acestui text, ca să nu banalizăm, cu totul, această lege.

Comisia?

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Din păcate, la acest articol, având în vedere că este ultima literă din alfabet, a dispărut un amendament al regretatului deputat George Șerban, și îmi fac o datorie de conștiință să-l readuc aminte. Deci noi am alăturat, la persoanele prevăzute la litera z), "la cererea asociațiilor de revoluționari, și persoanele care dețin titlul de revoluționar ori luptător cu merite deosebite în Revoluția din Decembrie 1989". A fost o cerere a acestor asociații, preluată de domnul deputat Șerban, care a făcut amendamentul și care a fost acceptat de Comisia penntru apărare. Văd că, între timp, el a dispărut și noi îl propunem din nou, aici, pentru a fi votat.

Cât despre propunerea de eliminare, părerea majoritară a comisiei este să rămânem, totuși, la cele de interes public și majoritar de stat. Se poate face și o enumerare între cele două.

Domnul Vasile Lupu:

Și, apoi, stimați colegi, până se aplică legea pe care o discutăm noi astăzi, aceste societăți, companii vor fi foarte puține.

Domnul Gheorghe Ana, domnul Grigoriu, dar vă rog intervenții scurte, că timpul fuge și sunt celelalte legi, care așteaptă să fie dezbătute în Cameră.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă am acceptat ca un director de liceu sau de grup școlar să intre în categoria persoanelor discutate, un director de regie, de companie națională, unde se învârt interese, nu jucărie, îl lăsăm deoparte, îl exceptăm! Păi discriminarea aceasta este strigătoare! Sigur că eu sunt foarte de acord cu ce a spus distinsul nostru coleg, domnul Mitrea, că nu putem să facem discriminare în ceea ce privește natura capitalului, fiindcă și acolo, la societățile cu capital privat, găsim, în consiliile de administrație, de regulă, ceea ce se cunoaște, foștii activiști cu state cunoscute, nu numai în securitate, și în miliție, și în alte ... Și, atunci, sigur că noi sau, cel puțin, eu vă propun să rămânem la această literă, eliminând sintagma "cu capital majoritar de stat". Și textul rămâne așa.

Domnul Marcu Tudor:

Am și eu o lămurire de adus.

Domnul Vasile Lupu:

Da, da, vă rog, domnule Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să argumentez puțin propunerea pe care a făcut-o domnul Drăgănescu, din partea comisiei, în sensul în care să rămână și revoluționarii sau luptătorii cu merite deosebite în Revoluția din Decembrie 1989, deoarece, după câte știm noi, și eu știu bine că, de exemplu, la Ministerul Apărării, nici măcar 10 – 15 nu au fost cei care să fi trecut în față, să zic în schimb sunt vreo 2.000 care zice-se că au luptat pe acolo și nu a luptat nimeni, că am fost doar acolo. Deci cele mai multe diplome de revoluționar, de contrarevoluționar și de anti, mai știu eu cum sunt, sunt luate, așa cum bine ați acuzat și dumneavoastră pe cei de dinainte, ...cum îi cheamă, Ivanovici și alții, că dădeau cu bani titluri de revoluționari. Lăsați să se lămurească și ei.

Deci sunt de părere că trebuie să rămână și amendamentul propus de domnul George Șerban, adică să rămână și aceștia să se lămurească între ei: care au fost, care nu au fost. De-abia e mai bine să-și deceleze bine pe cei cu merite deosebite sau nu.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Până la instituirea unor alte categorii și intrarea în alfabetul grecesc, hai să le lămurim pe acestea. Deci suntem la litera z).

Poftiți, domnule Grigoriu.

Domnul Mihai Grigoriu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În raport cu propunerea dumneavoastră de eliminare și în raport cu ceea ce s-a discutat, am o propunere intermediară, și anume să lăsăm, la litera z), "persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru în consiliul de adminsitrație, în regii, companii și societăți naționale", deci numai societățile care au impact foarte mare la nivel național, după care putem tăia "având ca obiect activități de interes public", pentru că societățile naționale, companiile naționale și regiile naționale, evident, au o activitate de interes public. Deci repet: "persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii, companii și societăți naționale", fără "capital majoritar de stat" și fără "interes public", pentru că, dacă este companie națională, cum e SNCFR-ul, CONEL-ul, automat este de interes public.

Domnul Vasile Lupu:

Bun, dar cu cele transnaționale, ce facem?! V-ați gândit?

Domnul Mihai Grigoriu:

Sunt naționale...

Domnul Vasile Lupu:

Sunt și naționale!

Domnul Corâci.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vă propun, totuși, să rămână "cu capital majoritar de stat", pentru că s-ar putea să fie un mijloc eficient de accelerare a privatizării. (Amuzament în sală)

Domnul Vasile Lupu:

Da...!

Domnul Marin Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Cred că scopul acestei legi este acela de a cunoaște pe cei ce au adus suferință oamenilor. Și aș vrea să vă spun că, în situația în care noi am anula sau am elimina alineatul z), ar însemna că pe cei ce au adus suferință oamenilor și astăzi conduc societăți naționale, comerciale, regii autonome și, ulterior, au devenit cu capital majoritar sau cu capital integral privat, îi lăsăm, în continuare, le lăsăm, în continuare, șansa să aducă suferință oamenilor. Înainte au chinuit, prin închisori, prin tot felul de pedepse politice, fizice și morale, iar acum îi lăsăm să funcționeze în societăți comerciale, în regii autonome cu capital nu știu de care! Deci cei ce au adus suferință, până în 1990, și pot îndeplini, în continuare, funcții în conducerile societăților naționale cu capital majoritar sau total privat, pot aduce, în continuare, suferință oamenilor. De aceea eu propun și susțin să păstrăm alineatul z), excluzând sintagma "cu capital majoritar de stat". Toate vor deveni cu capital privat, e posibil și îi lăsăm să ne chinuiască în continuare.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Moroianu.

Vă rog.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Mi-aș permite să rog colegii să fie foarte atenți, că o să vin cu două exemple foarte grave, care se întâmplă în ultimele luni în țara noastră.

Susțin ce a spus colegul, că trebuie eliminată sintagma "cu capital majoritar de stat". Eu am avut un amendament la comisie, unde am solicitat ca, la societățile cu capital privat sau capital mixt, să se poată solicita, pentru conducători, date dacă au fost sau nu au fost colaboratori ai vechii securități și vin cu cele două exemple foarte grave. În ultimele luni de zile, dau numai exemplul firmei "Lukoil" din Ploiești, a deturnat două persoane care, de zeci de ani, lucrează în domeniul petrochimiei românești. Este vorba de fostul director de la "Raf" Onești, domnul Albu Ion și, mai nou, domnul Stoicescu Marius, fost Bat - Florești, Societatea națională a petrolului, pe funcție de director comercial și, de câteva săptămâni, la "Lukoil".

Se știe prea bine că listele de informatori din România au ajuns și la servicii străine, la KGB, la CIA, prin intermediul domnului Pacepa și, de ce nu, și la alte servicii străine.

Consider că comportamentul unor astfel de conducători trebuie lămurit, prin apartenența sau neapartenența la vechile structuri ale securității.

De asemenea, cazuri importante se mai întâmplă, în clipa aceasta, la societățile "Lafargue", "Derolever", Romtelecom și exemplele pot continua.

Deci aș ruga, cu maximă atenție, să abordăm acest punct din art.2.

Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Care este părerea comisiei? Care este textul pe care îl acceptă?

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Deci comisia acceptă să dispară, din formulare, aici, "societăți comerciale cu capital majoritar de stat", deci rămânem doar la "regii, companii, societăți, având ca obiect activități de interes public" și dorim să adăugăm, deoarece nu mai este nici o altă literă la alfabet, "posesorii de certificate de revoluționar".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule coleg, vă rog nu s-a recepționat în sală. Vă rog repetați textul, așa cum îl acceptă comisia.

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Deci: "persoanele cu funcții de conducere, inclusiv membru al consiliului de administrație în regii, companii și societăți, având ca obiect activități de interes public, precum și posesorii certificatelor de revoluționar, de participant în Revoluția din Decembrie 1989".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule, puneți o categorie distinctă cu revoluționarii, nu-i amestecați cu directorii de companii!

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Nu mai avem litere!

Domnul Vasile Lupu:

Vine domnul Mitrea, intră în alfabetul grecesc!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimați colegi,

Eu propun să eliminați literele, în această succesiune și să treceți cifre, că cifre avem destule.

Nu se pot cupla niște categorii atât de diferite, într-un singur alineat, e jenant, adică nu se poate! Puneți 1, 2, 3, 4, 5, la toată această listă și s-a rezolvat problema.

Domnul Vasile Lupu:

Bun, deci "revoluționarii" la z1).

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Da. Deci domnul deputat Petrescu are dreptate, deci rămân, la z), "persoanele cu funcții de conducere din regii" etc. și, atunci, la z1) sunt "persoanele posesoare de certificat de revoluționar și participant în Revoluția din 1989".

Domnul Vasile Lupu:

Deci prima categorie, z), acceptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Fac precizarea că, la așa insistențe, am renunțat la amendamentul meu de eliminare.

Și, acum, revoluționarii, z1).

Cine este pentru?

Din sală:

Să rămână pe listă!

Domnul Vasile Lupu:

Să rămână pe listă, sigur.

Majoritate clară.

Domnul Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lit. z2)

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Revin cu afirmația că am crezut că această lege va avea un domeniu mai restrâns, se va restrânge la demnitari, însă, în spiritul acestei legi, unde au fost introduși toți formatorii de opinii mai mari sau mai mici, nu putem să scăpăm una dintre cele mai importante categorii, și anume propun, la z2), analiștii politici și asimilații acestora.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Vasile Lupu:

Problema este cine îi atestează! Comisia acceptă? Acceptă.

Domnul Vasile Lupu:

Când se anunță analist politic, trebuie să iasă și cu fișa.

Domnul Mihai Ovidiu Drăgănescu:

Mi se pare definirea destul de grea. Analist politic apare doar pe canalele de televiziune, dar probabil că oamenii sunt sociologi, istorici etc. Deci e grea definirea.

Domnul Vasile Lupu:

Deci cine este pentru? Mulțumesc. Majoritate clară.

Împotrivă?

Abțineri?

2 voturi împotrivă, 1 abținere.

Stimați colegi,

Și, acum, propun alineatul 1, din acest articol, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

2 voturi împotrivă, 9 abțineri.

35, punctul din raport, alin.2.

Vă rog, domnule Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am un amendament de un nou alineat, după alin.1.

Pentru că domnul Petrescu a avut dreptate, alin.1 i s-a administrat acea operațiune de "tunsoare", acea operațiune de "tunsoare" aplicată de doamna Dalila lui Samson.

Eu cred că dacă ne-am referit la interesul național și la siguranța națională, în momentul când am eliminat cele două litere pe care le-am eliminat și conform căruia o să ne ajungă literele, că nu vom avea nevoie de z1, pentru că o să avem o literă în plus în alfabet, deci, dacă a fost această rațiune, totuși ar trebui să apărăm această țară de aceste persoane.

Ca atare, eu propun ca acele comisii care au dreptul de control asupra serviciilor secrete românești, precum și Comisia de politică externă a Parlamentului, care numește diplomații, să aibă prin toți membrii săi dreptul să cunoască activitatea dinainte de 89 acestor candidați, în interesul securității acestui stat.

Drept urmare, vă propun un alineat 11, evident, va deveni alin.2, cu următoarea formulare - s-ar putea ca formularea să nu fie cea mai nimerită, dar se poate cizela - : "Pentru a asigura dreptul de acces la informațiile necesare luării unor decizii de interes public, membrii Comisiilor parlamentare de control al structurilor de informații secrete ale statului, respectiv cele de politică externă, au dreptul de a fi informați în legătură cu calitatea de agenți sau colaboratori ai organelor securității a persoanelor care au ocupat sau candidează pentru a ocupa următoarele funcții: lucrător al serviciilor de informații interne și externe, cu excepția angajaților civili care îndeplinesc atribuții administrative, de personalul diplomatic și consular, cu excepția celor care îndeplinesc funcții tehnice sau administrative". Deci, textul preluat din vechea formulă, iar dreptul dat membrilor acelor comisii care au sub control aceste activități.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Marton, vă rog. (Domnul deputat Marton prezintă propunerea domnului vicepreședinte Lupu.)

Stimați colegi,

Domnul Márton Árpad propune, după alin.1, următorul alin., care ar deveni 2: "Pentru a asigura dreptul de acces la informațiile necesare luării unor decizii de interes public, membrii Comisiilor parlamentare de control al structurilor de informații secrete ale statului, respectiv cele de politică externă au dreptul de a fi informați în legătură cu calitatea de agent sau colaborator al organelor securității a persoanelor care ocupă sau candidează pentru a ocupa următoarele funcții: a) lucrător al Serviciilor de Informații Interne și Externe, cu excepția angajaților civili care îndeplinesc atribuții administrative; b) personalul diplomatic și consular, cu excepția celor care îndeplinesc funcții tehnice sau adminstrative".

Alte intervenții? Domnul Dejeu, la acest text.

Domnul Gavril Dejeu:

Readucem deci în discuție problema de la lit.d) și j). Acolo s-a propus eliminarea "pentru verificarea publică, de natură a ajunge la urechile tuturor cetățenilor".

Aici, lucrurile au altă turnură: verificare secretă de către comisii anume abilitate, specializate ale Parlamentului. În această situație nu ar urma să fie cunoscuți, ci ar urma ca, prin regulament, să se instituie, într-adevăr, măsuri de securizare totală a numelui și identității persoanelor despre care este vorba, dar, în același timp, verificarea să se facă și să avem încrederea că un organism al Parlamentului României, specializat și abilitat, face într-adevăr aceste cercetări. Lucurile, din acest punct de vedere, pot fi acceptate.

Cred că nici Serviciul Român de Informații și nici Ministerul de Externe nu ar avea obiecțiuni de formulat la o astfel de soluție.

O problemă însă, i-am spus domnului Márton, nu numai că aceste organisme ale Parlamentului pot să facă verificarea, ci să o facă. Cu alte cuvinte, toate persoanele care ocupă funcțiile despre care este vorba, să fie verificate de către aceste organisme speciale ale Parlamentului. În acest sens, cred că este bine să fie formulat amendamentul și domnul Márton este de acord.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, domnul deputat Mitrea are cuvântul și apoi domnul Păunescu.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Procedural, suntem într-un moment diferit de cel anterior. Articolul anterior făcea o enumerare de categorii socio-profesionale care urmau să fie supuse rigorilor legii și, sigur, atunci discutarea, adăugarea sau scoaterea unor categorii era normală.

Acest amendament este un amendament de fond, deci, în mod normal, el fără să treacă pe la comisie nu poate fi discutat în plen, aceasta procedural.

Din punct de vedere însă al conținutului acestui amendament, nici nu am să mă refer la fondul propunerii, ieșim total din spiritul legii, legea vorbește de Colegiul Național care va organiza o activitate ca să facă public… deci, o instanță morală, pe cei care au fost informatori sau colaboratori ai securității, iar acest amendament care nu pot spune că nu este bun ca și idee, ca și conținut; vorbește de Comisiile parlamentare de control care să facă și să dreagă, comisii care n-au nici un rol în această lege și așa ne-am înțeles.

Sigur, nu mi se pare nici un lucru deosebit dacă am decide că în loc de Colegiul Național, să fie Comisiile parlamentare de control a S.R.I.-ului, ca să facă întreg procesul, cred că le-am încărca, dar măcar ar exista o continuitate.

Acum, intrând pe fondul propunerii, nici aici nu pot accepta cu ușurință, nici nu sunt împotrivă acum foarte clar, pentru că a fost o propunere surprinzătoare, însă:

1. în discreția Comisiilor parlamentare, eu nu am încredere. De-a lungul timpului, totdeauna a existat o scurgere de informații. Comisia privind controlul S.R.I.-ului – și îmi cer scuze la toți colegii, pentru că marea majoritate au o deontologie profesională de excepție – totdeauna a lăsat să se scurgă câte o informație, câte un nume;

2. aceste comisii pot avea interesul politic să scape câte un nume sau altul de persoane care lucrează în aceste aparate, pentru a compromite politic pe unii sau pe alții. Deci, poate exista nu numai acea scurgere care există acum, dar și un alt tip de scurgere și;

3. lucru care mi se pare cel mai grav: noi numim conducerea acestor instituții în Parlamentul României. Deci, noi, așa cred, numim oameni de valoare în care avem încredere. Nu știu dacă noi acum trebuie să punem niște instrumente ale noastre să culeagă anumite informații și în acest fel să creăm alt centru de putere în ceea ce privește politica de personal în aceste instituții, cu atât mai mult cu cât este vorba de instituții extrem de delicate. Nu fac nici un proces de intenție domnului Márton, să nu credeți că fac vreun proces de intenție referitor la apartenența dumneavoastră la o minoritate și la faptul că nu aș avea încredere că dumneavoastră... aveți reprezentant în Comisia S.R.I., nici vorbă, însă a pune listele de personal ale S.R.I.-ului și ale S.I.E. la dispoziția unui număr atât de larg de parlamentari, eu cred că ar fi o greșeală. Oricum, aceasta putem să o discutăm în momentul în care am discuta regulamentul Camerei, regulamentul Comisiei, când am discutat raporturile dintre S.R.I., S.I.E. și Parlament. În nici un caz nu putem să discutăm acest amendament acum, pentru că nu-și are rolul și locul în această lege.

Domnul Dejeu are o propunere cu care eu sunt de acord, să fie sesizată Comisia de regulament cu acest amendament, să încerce, împreună cu Comisia S.R.I. și împreună cu Comisia juridică, sigur, toate trec pe la Comisia juridică…

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Este un amendament de fond, să emită o părere.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Păunescu, după aceea domnul Márton Árpád. Da, domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu sunt de acord ca acest amendament să fie discutat de comisie și să revină comisia înainte de votarea acestei legi cu o soluție asupra acestui amendament, soluție care să fie supusă votului.

Nu sunt de acord cu celelalte soluții propuse ca să acceadă altundeva, pentru că știm cu toții că, în momentul în care în această lege nu există o prevedere expresă, se va spune în momentul în care cineva solicită de la această onorată comisie niște informații asupra unui viitor diplomat că, din păcate, aceste două capitole au fost excluse de către Parlamentul României, deci, de către legiuitor și nu s-a dorit să fie publică.

Și încă un argument în plus. într-adevăr, s-ar putea zice că ar fi o problemă de fond, dar nicidecum nu este una care reglementează altceva decât s-a propus aici. În primul alineat este reglementat dreptul tuturor cetățenilor… nu eu, ci dumneavoastră împotriva votului exprimat de mine, printre alții, foarte mulți alții, ați decis eliminarea a două categorii de la această prevedere, deci să cunoască toată lumea, toți cetățenii țării, pentru că a zis că este imposibil, nu? este în defavoarea țării să cunoască toți. Ei bine, zic eu atunci, dacă nu este pentru toți, măcar pentru unii membri ai acestei colectivități de cetățeni ai țării, cei aleși să controleze aceste instituții, să aibă acest drept. Deci, suntem în litera și spiritul legii și nu este ceva nou, ci o restrângere pe care dumneavoastră ați dorit-o pentru securitatea statului și puteți să vedeți că în afara cuvintelor "membrii comisiilor", și rămân la această formulare "membrii comisiilor sunt de acord cu bor" și cu această formulare de "bor", deci, în afară de aceste cuvinte, toate cuvintele sunt preluate din alin.1, deci, eu n-am venit cu ceva nou aici. Toate cuvintele și formulările sunt preluate din alin.1, care s-a găsit nu este locul lor acolo.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, față de importanța acestui text, propun trimiterea lui la comisie, îl veți analiza acolo și dau cuvântul domnului deputat Păunescu.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

De acord.

Domnul Costel Păunescu:

Consider că acest amendament este foarte periculos.

Dați-mi voie să mă prezint. Sunt fost deținut politic, din familie de deținuți politici. Nu pot fi suspectat ca aș simpatiza vechea securitate comunistă.

Așa cum este formulat, cu "membrii comisiei", se strecoară posibilitatea ca orice membru al comisiilor, fie că este cea de control S.R.I., fie cea de control S.I.E., ș.a.m.d., ar putea să se erijeze și să formuleze astfel de cercetări, să împingă la astfel de cercetări.

Eu nu bag mâna în foc că nu pot exista scurgeri de informații sau chiar acțiuni periculoase, inițiate chiar prin membrii acestor comisii.

Cred că nu trebuie amânată chestiunea la comisia care lucrează la această lege sau la cele două comisii care lucrează la această lege, cred că trebuie respins acest amendament și rămâne ca problema să fie propusă la modificarea Legii organizării și funcționării Comisiei de control S.R.I. sau Comisiei de control S.I.E.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Discutăm un text pe care nu-l votăm astăzi, îl va dezbate comisia și mă tem că va fi nevoie data viitoare să luăm discuția de la capăt. În această materie tocmai a izbucnit un scandal în occident cu publicarea pe Internet a unor membri ai serviciilor secrete și cred că este edificator în acest sens.

Vă rog să lăsăm textul la comisie, să lăsăm argumentele pentru ședința următoare, fiindcă va trebui să reluăm de la capăt.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

La această chestiune am trimis deja și este în atribuția președintelui de ședință să o facă, am trimis deja textul la comisie.

La textul următor vă rog!

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Ordinea de zi și programul.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Asupra ordinii de zi v-am mai informat la prima oră a programului nostru de astăzi că, neîntrunindu-se Biroul permanent în această săptămână, Biroul permanent al Camerei Deputaților, nu avem un proiect de ordine de zi discutat în Birou și un program de lucru, dar eu voi susține ca săptămâna viitoare, mai ales cum se conturează dezbaterea unei moțiuni de cenzură joi sau poate vineri, să vă pregătiți să lucrăm și vineri. Avem legi foarte importante de parcurs și sesiunea se apropie de sfârșit, alegerile nu sunt prea departe, încât trebuie să acceptați intensificarea programului și a metodelor noastre de lucru.

Deci, poz.35, alin.2 existentă în raport. Vreo intervenție? Domnul Petrescu, apoi domnul Dejeu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că nu este o formulare chiar atât de clară a acestui alineat. Acest drept se poate exercita față de persoanele care ocupă funcțiile enumerate la alin.1, la data începerii funcționării Consiliului Național. Eu cred că dacă se dorește o claritate, trebuie să spunem ce înseamnă aceasta, "la dată". Aceasta ar însemna că exact în ziua aceea trebuie făcute toate solicitările, ceea ce este absurd.

Ar trebui eventual introdus "de la data începerii funcționării Consiliului", fiindcă nu este logic exprimat.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, un amendament de redactare gramaticală. Domnul Dejeu.

Domnul Gavril Dejeu:

Eu am sesizat un alt aspect al lucrurilor cu privire la acest alineat, și anume o contradicție cu alin.1 de la art.2. La art.2 alin.1 ne-am ocupat atât de persoanele care candidează pentru a fi alese ori numite, cât și de cele care au ocupat astfel de funcții. Or, alineatul acesta se referă la faptul că acest drept se poate exercita față de persoanele care ocupă funcțiile enumerate. Contradicția trebuie limpezită, trebuie lămurită. Pentru că am votat alin.1 de la art.2, textul ar fi: "acest drept se poate exercita față de persoanele care au ocupat sau ocupă funcțiile enumerate", deci în alin.1.

Domnul Vasile Lupu:

Pentru că altfel s-ar înțelege că pentru ceilalți se poate umbla la dosar înainte.

Domnul Gavril Dejeu:

Iar în legătură cu momentul de aplicare, lăsați legea să intre în funcțiune potrivit regulilor normale. O lege intră în funcțiune de la data publicării ei în Monitorul Oficial, dacă nu se prevede altminteri și atunci limpezim lucrurile, dar trebuie să lămurim contradicția aceasta între termenele din acest alineat și alin.1.

Deci, acest drept, a cere verificarea, s-a spus în alin.1, se poate face și față de persoanele care au ocupat funcțiile care se enumeră aici. Nu putem acum să anulăm ce am votat la alin.1.

Domnul Vasile Lupu:

Noi am putea recurge la o formulare mai simplă și mai cuprinzătoare. Deci, "accesul la dosarele fostei securități va fi posibil de la data începerii funcționării Consiliului", nu? Pentru că este aplicarea generală a legii.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu (din banca inițiatorului):

Se referă la art.2, nu la art.1.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Având în vedere că la art.1 se vorbește de "dreptul de a fi informați la cerere în legătură cu calitatea de agent", la alin.1.

La alin.2, putem spune foarte simplu: Acest drept se poate exercita de la data începerii funcționării Consiliului Național, fără să mai fie nevoie să repetăm încă o dată că este vorba de persoanele și funcțiile care au ocupat...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule vicepreședinte, dați-mi voie. "Acest drept…" folosirea demonstrativului după o asemenea înșiruire, când se citește legea… care drept? Trebuie să renunțați la articolul demonstrativ și...

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Trebuie eliminat tot textul. Ar trebui eliminat întregul alineat.

Domnul Vasile Lupu:

...la adjectivul demonstrativ...

Nu, undeva trebuie să precizăm că accesul la dosare este posibil de la data funcționării Consiliului.

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Scrie în lege mai încolo.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul senator Ticu Dumitrescu, inițiatorul.

Domnul Constantin Ticu Dumitrescu:

Voi fi foarte scurt. În textul inițiat de mine nu se regăsește acest alin.2. Este numai prezentarea... Se înțelege de la sine și în lege, la sfârșitul legii se face trimitere; data când intră în aplicare legea și se înțelege de la sine totul.

Deci, poate fi eliminat fără nici un fel de problemă.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, s-ar cădea să supunem la vot eliminarea lui. Domnul Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

Este, ca să zic așa, o naivitate textul acesta. Evident că, "de la data începerii funcționării instituției care este abilitată prin lege să facă verificarea poate exista dreptul...," că altfel nu ai unde să ți-l exerciți.

Deci, textul este o naivitate comună a celor două Comisii. Trebuie eliminat cu această motivare: este inutil și este chiar inabil.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Atunci supun votului dumneavoastră eliminarea textului.

Cine este pentru? Unanimitate. Mulțumesc.

Stimați colegi, poziția 36, alin.3, un amendament propus de domnul George Șerban, însușit de comisie. Se propune ca textul să fie eliminat. Obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Poz.37 ne spune comisia, text transferat la art.23, alin.5. De acord.

Poz.38. Deci, alin.4 transferat la art.23 va fi votat atunci. Domnul Sonea și apoi domnul Moroianu.

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Un aspect. Din moment ce nu are consecințe decât morale această lege, nu știu de ce ese menționat aici "potrivit Legii penale" modul de efectuare a declarației.

Și încă un aspect. Nu s-a dat încă definiția, urmează abia la art.4, a "poliției politice".

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Sonea, sunteți la poz.38.

Domnul Ioan Sonea:

Da, da, la poz.38, art.3, da exact.

Domnul Vasile Lupu:

Suntem la poz.37, era o intervenție a domnului Moroianu la 37? Numai să termine convorbirea telefonică. (Domnul deputat Geamăn vorbea în acel moment pe mobil.) Așteptați vă rog!

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn (din bancă):

La art.2.

Domnul Vasile Lupu:

Da, deci, 37 rămâne cum am spus, suntem la 38.

Domnul Ioan Sonea:

Eu am înțeles că poz. 37 s-a trecut.

Domnul Vasile Lupu:

La poz.37, domnul Moroianu.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Dacă îmi permiteți. Am discutat și cu inițiatorul și cu membrii comisiei. Noi am fost foarte de acord cu ideea de a elimina sintagma "cu capital majoritar de stat", dar pentru ca alineatul să fie foarte corect, a trebuit ca finalul să sune așa: "având ca obiect activități...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, poz.37 din raport. Care capital?

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Nu, eu vorbesc de poz.34.

Din sală:

S-a votat.

Domnul Vasile Lupu:

S-a votat de mult, domnule deputat.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

S-a votat, l-am votat, dar ne-am grăbit puțin și mai trebuie un cuvințel. Cred că putem face o revenire și a vota după aceea global art.2.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, vă rog frumos, la mediere, la mediere restul.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți să termin.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, nu putem reveni asupra unui articol la cererea dumneavoastră, creem un precedent foarte periculos și facem aici balamuc.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Păi, domnule președinte, ne-am...

Domnul Vasile Lupu:

Deci, aveți medierea, putem interveni la mediere.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Ne-am grăbit, ne-am grăbit și mai trebuie un cuvințel: "interes public și strategic". Pentru faptul că ne-am grăbit, cred că se poate face o derogare.

Domnul Vasile Lupu:

Bun, dar "public și strategic" este.

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Deci, nu s-a citit complet articolul și s-a votat doar eliminarea sintagmei "cu capital majoritar de stat".

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi, eu rețin că s-a prezentat "public și strategic".

Domnul Adrian Tudor Moroianu-Geamăn:

Dacă s-a votat așa..., cu toată mândria! Mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, ia să-l mai votăm o dată. Cine este pentru "public și strategic"? Vă mulțumesc. Și vă rog frumos nu mai scăpați textele din atenție, ca să veniți la sfârșitul ședinței să le completăm.

Deci, poz.37 am transferat-o.

La poz.38. Alte intervenții? Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ioan Sonea (din bancă):

Nu m-ați ascultat pe mine până la capăt.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ovidiu Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule președinte,

Poz.38 din raport se referă la art.3. Eu cred că ar trebui să se voteze art.2 în ansamblu, pentru că așa este procedura. Dacă vreți, datorită numărului redus de colegi din sală, să nu procedăm în felul acesta, atunci îmi permiteți să fac și eu un amendament la poz.38, la art.3, dar nu mi se pare foarte corect.

A? nu poate fi votat, pentru că s-a trimis ceva la comisie. Am înțeles, bun.

Atunci, la art.3, eu v-aș propune să eliminați lit.a), b) și c). O să observați în text că spune așa: "cadrele care candidează pentru a fi alese sau numite în demnitățile sau funcțiile prevăzute la art.2 lit.a), b) și c)". Eu am pledat și la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ca aceste verificări să se facă înainte ca omul să se instaleze pe funcție, pentru că odată instalat pe funcție, fie că a fost numit, fie că a fost ales, încep tot felul de justificări – "Că știți... eu n-am fost un informator rău, am fost un informator mai bun..." și-l avem pe omul acela pe funcție, în special pe cei aleși foarte multă vreme. Nu este corect! și, în plus, este și o risipă de bani ca în cazul în care omul își dă demisia să mai faci alte alegeri, să cauți alți candidați…

Varianta optimă este ca înainte de numire și înainte de alegere pentru absolut toate funcțiile să se facă verificarea. Deci acest proces al verificării să fie anterior pentru toate funcțiile.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Un moment!

Domnul Vasile Lupu:

Aveți cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Noi am stabilit că această lege nu are caracter punitiv.

Dacă noi stabilim, îl numim în funcție pe cutare și facem tot ansamblul pe care îl făceau cadrele în vechiul regim și spunem "Nu ești bun, nu te mai numesc!", iată caracterul punitiv.

Este vorba că poate fi numit dacă a fost colaborator și întrunește toate condițiile. Aceasta este o chestie morală! Poate fi ales în Parlament; există și acum în Parlament astfel de informatori. Aceasta depinde de electorat.

Deci ce zice domnul Petrescu, deja a dat un caracter total punitiv oricărei aplicări a oricărui articol din această lege. Sunt împotriva unei asemenea proceduri.

Poate fi numit și cel mai înverșunat colaborator al Securității dacă își asumă răspunderea acea instituție să și-l numească acolo. Unde este, altfel, caracterul nepunitiv al acestei legi? Poate să fie și vicepreședinte la Camera Deputaților, dacă a recunoscut că este contrainformator!

Nu are caracter punitiv! Electoratul va decide! Funcționarii din acea instituție vor fi de acord sau nu! Directorul lui, ministrul lui vor fi de acord sau nu!

Nu sunt de acord cu asemenea aplicare a acestei legi.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ioniță, apoi domnul Dejeu.

Domnul Mihail Gabriel Ioniță:

Eu vreau să fac următoarea observație: art.3 alin.1, arată obligativitatea persoanelor care candidează să depună o declarație autentică, pe proprie răspundere, că au fost sau nu au fost colaboratori sau agenți de securitate.

Cel puțin teoretic există posibilitatea, și aș putea să spun că eu consider mai mult ca sigur că vor fi cazuri în care oameni vor da declarații că au fost agenți, ba chiar vor căuta să arate că aceasta este un motiv de laudă că au servit patria – s-au mai văzut cazuri.

Sespune că: "Înainte de alegere sau numire, verificarea se face din oficiu..." Vreau să întreb Comisia juridică dacă mai este nevoie să se facă verificarea celor care recunosc faptul că au fost agenți. Pentru că mai înainte se punea problema că acest consiliu va fi sufocat de nenumăratele cereri. Iată un mod în care putem debloca puțin funcționarea acestui consiliu – adică pentru persoanele care recunosc că au colaborat sau că sunt agenți de Securitate cred că verificările nu mai sunt necesare și ar trebui direct ca legea să-și facă efectul și să fie publicate numele lor în Monitorul Oficial, că au fost. Nu cred că va exista cineva care să mintă atunci când ar recunoaște că a făcut parte din structurile securității.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Dejeu, apoi domnul Zoner. Și domnul Stancov, după domnul Zoner.

Domnul Gavril Dejeu:

Textul acesta a fost destul de amplu dezbătut în comisii.

Rațiunea celor trei litere este destul de simplă. În cadrul unui proces electoral, verificările premergătoare alegerii nu pot fi făcute la un număr imens de oameni, de zeci sau sute de mii de candidați, când este vorba de candidaturi parlamentare sau candidaturi locale, pentru că cunoașteți ce am inclus în această lege. Dar se poate face verificarea pentru lit.a), b) și c), pentru că sfera persoanelor cuprinse în aceste litere este circumscrisă.

Deci pentru că această verificare se poate face și nu sunt piedici la aplicarea legii, acest articol a fost adoptat în acest mod.

În legătură cu partea a doua, cu teza a doua a textului se spune că verificarea n-ar fi obligatorie… Trebuie să cunoască opinia publică românească cine se găsește în funcțiile pe care le-am stabilit până acum, chiar dacă rămân în continuare pe funcții, dar trebuie să se știe lor calitatea moral㠖 care a fost sau care este.

De aceea, socotim că textul, așa cum a fost redactat de comisie, trebuie să fie validat de către Parlament.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Zoner.

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc.

Eu nu mai repet ce au spus antevorbitorii și pledez pentru menținerea textului și mă opun categoric amendamentului domnului coleg, deoarece eu pun la îndoială că se vor face toate verificările, nu numai sub aspectul spus de domnul deputat Dejeu, dar eu nu știu dacă până la alegeri această lege va produce efecte - dacă se va constitui, dacă se va alege acest consiliu. Și, dacă se acceptă amendamentul domnului coleg, atunci această lege devine zero pentru viitoarea legislatură.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Procedură!

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leonăchescu – procedură. Vă rog.

Și apoi domnul Stancov.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

În calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare solicit verificarea cvorumului.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Nu-i timpul suficient pentru un apel nominal, că l-am face. Mai discutăm acest text, ca să epuizăm dezbaterea, și vom vota în ședința următoare.

Domnul George Iulian Stancov:

Acest articol are mai multe alineate. Ținta pe alin.1 ne face să pierdem șirul logicii.

În al doilea rând, propunerea de amendare potrivit căreia ar trebui să facem un fel de control prealabil, pune în discuție modul în care va funcționa în România instituția numirilor și a ocupării unor funcții care necesită o anumită, să zicem, urgență în exercițiul acestei modalități de funcționare a administrației și a altor instituții ale statului.

Dacă lăsăm o asemenea verificare, foarte atentă, migăloasă, la nivelul consiliului, fără să observăm că în textul legii există o sancțiune asumată prin faptul declarației autentice - răspunderea penală, ar însemna să discutăm pentru un candidat până când vine de la comisie cu nu știu ce dovadă de bună purtare, să ținem funcția fie vacantă, fie instituția în sine blocată, și știm bine, pentru că lucrăm de ani de zile la deblocarea instituțiilor blocate de noi înșine într-un fel.

Deci nu are rost să nu vedem că acestea sunt instrumente pentru a face totuși și funcțională România, până la urmă. Nu are rost să "verificăm prealabil". Declar pe propria răspundere că sunt un om corect și, la proba contrarie, care poate apărea din sesizări din oficiu sau din care sunt, intră în pușcărie cine vrea să facă șmecheria aceasta. Dar ca să blocăm sistemul întreg verificând și purificând, nici ca pe vremea nu știu cui, mi se pare ciudat. Nu avem decât să verificăm România până o facem curată. Problema este că nu reușim!

A doua chestiune! Textul acesta are un alt iz de pericol – el vizează, în teza a doua a alin.1, o situație interesantă pe care v-o pun în discuție ca să nu votăm mai puțin în cunoștință de cauză, și anume că dispozițiile de verificare se aplică, de asemenea, și pentru persoanele care au fost alese sau numite în respectivele demnități sau funcții – a), b), c). Deci, cum s-ar spune, este vorba despre noi aici. Or, aici fac apel la ceea ce se cheamă morala parlamentară și la conștiința fiecăruia dintre noi și să observați că ar putea fi unii, și sunt convins că nu vor fi în acest Parlament vreunii – eu cred în aceasta-, care să vină să spună că nu prea este constituțional ca, în momentul în care o asemenea aplicare a legii se face chiar asupra nouă înșine, să ne doară atât de mult pe unii sau atât de puțin pe alții încât prin aceasta să ajungem la vacantări de posturi, la schimbări de pe funcții, pentru că textul spune că "…verificarea se face cu declarația…" și dacă descoperi că… ajungem la o altă situație – la punerea în discuție a instituției Parlamentului, de exemplu, ca să nu spun de altele.

Dar dacă ne asumăm acest tip de moralizare, este bine să ni-l asumăm fără să ne mai legăm de sfânta Constituție, chiar când ne doare pe noi în oarecare măsură.

Deci vă propun să adoptăm acest text în acest fel, după care să facem ordine mai la vale pe priorități și pe toate – ordine de verificare, și cine declară mincinos se duce în cremenal, nu-i nici o problemă. De ce să ne temem de asta? fie că este ministru, fie că este deputat, fie că este senator, dacă îl descoperi.

Nu plecăm de la prezumția de vinovăție, ci de la prezumția de curățenie moral㠖 așa spunea domnul Ticu - până la proba contrară. Proba contrară nu se face punându-i pe toți să dea cu subsemnatul, vă rog frumos. În momentul acela, suntem un popor vinovat și condamnat care își cere reabilitare la Consiliul național și nu este corect să creăm un asemenea tip de fățarnică instituție a purificării mai puțin etnice, dar epileptice, într-un fel, pentru că intrăm într-un fel de diversiune.

Eu vă propun ca acest text să ni-l aplicăm nouă înșine, să fim mândri de asta, și după aceea să facem ceea ce avem de făcut pentru ceilalți.

Domnul Vasile Lupu:

Cine mai dorește?

Stimați colegi,

Rămâne să ne pronunțăm prin vot asupra acestui text în ședința următoare – va fi ședința din ziua de marți – și vă rog să vă pregătiți și să meditați pentru o săptămână de lucru până vineri. Dacă doriți și sâmbătă, putem decide în plen. Eu sunt de acord.

Vă doresc un weekend plăcut. Să ne vedem cu sănătate!

Ședința s-a încheiat la ora 12,15.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 25 mai 2020, 0:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro