Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 octombrie 1999
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1999 > 25-10-1999 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 octombrie 1999

7. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor și domnilor deputați,

Treceam la partea a doua a programului de lucru din această zi și, așa cum a fost aprobat, urmează prezentarea de interpelări pentru primul-ministru, de la 18,00 la 18,30, și răspunsuri ale primului-ministru la interpelările ce i-au fost adresate.

Vreau să vă comunic faptul că din partea Secretariatului care se ocupă cu problemele de interpelări și întrebări s-a prezentat o situație, și în primul rând aș vrea, ca să nu vă blocăm în sală, să vă comunicăm că se solicită amânarea prezentării de răspunsuri atât din partea primului-ministru, cât și de către unii membri ai Guvernului.

La interpelările adresate primului-ministru pentru care se solicită amânarea prezentării răspunsului, avem în vedere interpelările următorilor deputați: domnii Nicolae Bud, Vasile Mândroviceanu, Nicolae Ionescu, Miron Chichișan. Deci, pentru aceștia, primul-ministru a solicitat amânarea răspunsului.

Membrii Guvernului au solicitat, de asemenea, amânarea prezentării răspunsului la interpelările ce au fost adresate de domnii deputați: Gheorghe Ana, Petre Naidin, Eugen Nicolicea, Radu Mazăre, Mihail Sirețeanu, Vasile Stan, Ștefan Baban, Marian Ianculescu, Haralambie Irimescu, Anghel Stanciu, Șerban Mihăilescu, Gheorghe Ionescu și Petru Bejinariu.

Cu aceasta, urmează să intrăm în partea a doua, și anume la dezvoltarea interpelărilor care au fost adresate membrilor Guvernului.

V-aș ruga, stimați colegi, ca în intervențiile dumneavoastră să aveți în vedere că dezvoltarea interpelării nu poate depăși 3 minute.

Ca atare, vă rog să vi le concentrați și, în ordinea în care s-au făcut înregistrările, dau cuvântul domnului deputat Petre Naidin; interpelarea este adresată domnului deputat Ioan Avram Mureșan, ministrul agriculturii și industriei alimentare.

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Interpelarea este adresată primului-ministru - îmi va răspunde, am remarcat, secretarul de stat Ștefan Pete - pe o problemă destul de complicată, la care este nevoie ca primul-ministru, prin autoritate, să rezolve problema pe care o expun eu; și mai doresc ca domnul prim-ministru să-mi răspundă și la interpelarea care stă de o lună de zile în așteptare, privind lista reprezentanților în AGA, cenzori, și mai ales concesionările de terenuri agricole la IAS-urile din județul meu.

Revin, spunând că Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași, prin reprezentantul său, emite o decizie și o recomandare locatorilor care se desprind din structura juridică conferită de Legea arendei, nr.16 din 1994, modificată și completată…

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, mă scuzați că vă întrerup, dar am impresia că este o neînțelegere. Deci dumneavoastră vă referiți la interpelarea adresată primului-ministru, cu privire la lista reprezentanților statului în AGA, nu?

Domnul Petre Naidin:

Nu, această problemă este amânată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Tocmai, aceasta este amânată. Iar cealaltă interpelare pentru care v-am dat cuvântul, este adresată domnului ministru Ioan Avram Mureșan și are ca obiect inițiativa Direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași de a efectua lucrări agricole aferente terenurilor locatorilor.

Domnul Petre Naidin:

Da, domnule președinte, pe aceasta o dezvoltam acum.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă rog.

Domnul Petre Naidin:

Doar am remarcat faptul că de o lună de zile primul-ministru îmi răspunde la tema pe care și dumneavoastră ați punctat-o.

Revin, spunându-vă de această intervenție nejuridică a reprezentantului Direcției generale pentru agricultură și industrie alimentară a județului Călărași privind această complicată problemă a locatorilor, care se desprind acum, conform Legii arendei, nr.16 din 1994, modificată și completată de Legea nr.58/1995, și care suscită anumite interese. Este vorba de această grijă părintească a reprezentantului statului, respectiv a Prefecturii, de a dirija locatorii către o anumită societate a cărei situație juridică nu au studiat-o, dar o recomandă cu mare generozitate că este profitabilă, când de fapt ea în contabilitate este falită. Acesta este un prim element.

Al doilea element este: grija nu se manifestă eventual pentru distribuirea cupoanelor și a primelor necesare, ci se manifestă pentru un obscur SRL care este dirijat ca la IAS Dragalina să preia câteva sute sau mii de hectare de la locatori.

În această situație, cred că domnul secretar de stat este autorizat să-mi răspundă ce se întâmplă acolo, bine sau rău.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Repet apelul pe care l-am făcut de la început către ceilalți colegi: vă rog să vă amenajați textul de așa manieră încât să puteți să vă încadrați în intervalul de 3 minute.

Răspunde la interpelarea domnului deputat Petre Naidin domnul Ștefan Pete, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ștefan Pete:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Petre Naidin, voi răspunde la interpelarea privitoare la problemele din județul Călărași.

În baza Legii nr.16 din 1994 a arendării, modificată și completată prin Legea nr.65, se stipulează că durata arendării nu poate fi mai mică de 5 ani. Deci este foarte clară poziția prin lege în acest punct de vedere.

În cadrul acestui interval, conform art.25 din această lege, se prevede punerea în posesie și emiterea titlurilor de proprietate a persoanelor îndreptățite, în sole compacte, situate în limita perimetrului actual, stabilite pe ferme și localități.

În acest sens, terenurile pentru locatori au fost puse la dispoziție de către societățile comerciale Comisiilor comunale de aplicare a Legii nr.18, în vederea punerii în posesie, în prezența locatorilor, întocmirii procesului-verbal de punere în posesie și emiterii titlurilor.

După expirarea termenului prevăzut de lege, locatorii, bineînțeles, pot exploata terenurile în mod liber, în calitate de proprietari.

Societățile comerciale, este vorba de IAS-urile respective, în baza contractelor încheiate cu locatorii, trebuie să execute lucrările de toamnă sau cele de primăvară.

În ceea ce privește dispoziția dată de domnul director general la care dumneavoastră vă referiți în interpelarea dumneavoastră, vă spunem că nu avem cunoștință de acest caz, iar dacă într-adevăr a fost transmisă, vom lua măsurile legale corespunzătoare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Lazăr Lădariu a avut o interpelare către domnul ministru Dudu Ionescu. Am înțeles că ați primit răspunsul în scris și că sunteți de acord cu maniera aceasta. Deci, interpelarea referitoare la Ministerul de Interne este clarificată.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ianculescu, care l-a interpelat pe domnul Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului. Din păcate, domnul secretar de stat Anton Vlad, care trebuia să vină, încă nu a ajuns de la Senat.

Domnule deputat, mai puteți aștepta puțin, vă rog? Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Traian Sabău nu este aici.

Domnul deputat Mihai Vitcu nu este aici.

Domnul deputat Mihai Drecin este.

Pentru domnii deputați Nicolae Popa, Vasile Mândroviceanu, Vasile Pavel, Viorel Burlacu, Dumitru Buzatu, Lazăr Lădariu, care trebuiau să primească răspunsuri la interpelări din partea doamnei secretar de stat Norica Nicolai și a domnului Ioan Onisei, vă spunem că nu au venit încă; se spune că sunt la Senat.

Continuăm.

Poftiți, domnule deputat Popa.

Dumneavoastră ați adresat interpelarea domnului ministru Alexandru Athanasiu, referitoare la problema personalului de la BANCOREX și din sectorul bancar care va fi restructurat. Domnul Alexandru Athanasiu a desemnat-o pe doamna Norica Nicolai, dar dânsa nu a venit.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Eu aș vrea să remarc aici faptul că este o mare greșeală că prezentările de interpelări din Camera Deputaților au loc concomitent cu cele de la Senat.

Eu cred că ar trebui să se discute în Biroul permanent, și vă rog foarte mult să faceți această precizare în Biroul permanent, să se decaleze aceste prezentări, în așa fel încât să nu se suprapună unele peste altele, pentru că ajungem la această situație în care miniștrii și secretarii de stat nu au posibilitatea să vină să dea răspunsurile corecte nouă, aici, în această seară.

Mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat.

Doamnă deputat Viorica Afrăsinei, aveți vreo remarcă de făcut?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da, domnule președinte de ședință. Vă mulțumesc.

Aș dori să vă reamintesc, dar mai ales să reamintesc Departamentului pentru relațiile cu Parlamentul, că am adresat o interpelare Guvernului României, din ziua de 20 septembrie 1999, și nu am primit nici până la această dată răspuns.

De asemenea, doresc să reamintesc faptul că am reluat interpelarea și săptămâna trecută, în speranța că voi primi răspuns.

Rog să fie consemnată în stenogramă această intervenție a mea, și în cel mai scurt timp să primesc răspunsul, întrucât el se leagă foarte mult de situația deosebită în care se află populația județului Botoșani.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna deputat.

Deci, s-a prezentat domnul secretar de stat Ioan Onisei, care va răspunde la întrebările adresate de domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

Este aici domnul deputat Vasile Mândroviceanu? Nu este.

Ca atare, rog pe domnul secretar de stat să depună răspunsul în scris la interpelare la Secretariatul tehnic.

De asemenea, tot domnul secretar de stat Ioan Onisei urmează să răspundă la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel.

Poftiți, domnule deputat. Vă rog să dezvoltați interpelarea, în limita celor 3 minute.

Domnul Vasile Pavel:

Nu va dura 3 minute, domnule președinte. Mulțumesc.

Am făcut o adresă în cursul lunii iulie 1999 cu privire la unele abuzuri comise de primarul și secretarul unei comune din județul Bacău – este vorba de comuna Berzunți.

În acea adresă către DAPL am menționat răspunsul pe care l-a dat Prefectura în urma unui control, și în care s-au confirmat acele abuzuri, dar, culmea!, Prefectura, în loc să ia măsuri în legătură cu primarul și cu secretarul, a recomandat primarului și secretarului să facă niște hotărâri, retroactiv, ale consiliului local, pentru a le pune la adăpost și în legalitate pe aceste două persoane.

Mă uitam pe tabelul care este afișat, cu răspunsurile Guvernului - DAPL-ului, dar, îmi pare rău, esența problemei nu era că nu am primit răspunsul în 30 de zile, cum de fapt era normal, ci că nu s-a luat nici un fel de măsură cu acel primar.

Aș dori să aflu poziția Departamentului de Administrație Publică Locală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei va răspunde la interpelarea domnului deputat Vasile Pavel.

Domnul Ioan Onisei:

Bună seara, domnule președinte de ședință.

Bună seara, doamnelor și domnilor deputați.

Într-adevăr, fostul prefect al județului Bacău nu a sesizat organele de urmărire penală. De altfel, dacă cumva știți, domnul Ioan Silviu Lefter a fost eliberat din funcția de prefect prin Hotărârea de Guvern nr.786 din 23.09.1999, și DAPL-ul a dispus domnului prefect Adrian Mironescu, care a fost instalat prin Hotărârea de Guvern nr.787 din aceeași dată, să ia măsurile legale pentru intrarea în legalitate, și vă vom informa ca atare.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Vă rog să depuneți și răspunsul în scris pentru domnul deputat.

Domnule deputat Marian Ianculescu, vă rog să dezvoltați interpelarea.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Interpelarea a fost adresată, așa cum s-a specificat, domnului Romică Tomescu, ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului.

În interpelare am solicitat ca, în vederea realizării unor inițiative legislative care să contribuie la o valorificare superioară a potențialului de care dispune Fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, precum și pentru a prezenta în Parlamentul României și în mass-media eforturile corpului silvic pentru gospodărirea rațională a pădurilor, am rugat pe domnul ministru să ne prezinte pe fiecare an în parte – pe anii 1995, 1996, 1997, 1998 și preliminat pe anul 1999 - următorii indicatori: exportul, pe natură de produse, lucrările de îngrijire în arboretele tinere, împăduriri, din care: regenerare naturată; masa lemnoasă valorificată pentru nevoi locale ale populației; investiții cu finanțare din fonduri proprii și de la buget, din care: construirea de drumuri forestiere, corectarea torenților, împăduriri în terenuri degradate, dotări și altele; suprafața de păduri amenajate, din care: în păduri proprietate privată, precum și alți indicatori pe care domnia sa îi consideră necesari în vederea realizării scopului prezentat mai sus.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Va răspunde la interpelare domnul secretar de stat Anton Vlad.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Anton Vlad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul nostru este mult prea cuprinzător ca să poată fi prezentat integral în timpul acordat la acest micforon. El conține un număr de 10 anexe, în care se reflectă evoluția indicatorilor solicitați de către domnul deputat Ianculescu de–a lungul anilor 1995, 1996, 1997, 1998 și 1999.

Am predat domnului deputat acest raport, aceste anexe, și aș vrea, în acest interval scurt de timp, să spun doar câteva concluzii ale acestor anexe.

Referitor la executarea lucurărilor de amenajare a pădurilor în această perioadă, se constată că după un declin al amenajării, în sensul că în 1997 și 1998 suprafața amenajată a fost mai mică decât cea planificată, în 1999 s-a recuperat o mare restanță, respectiv s-au amenajat în plus 32900 hectare.

Privind executarea lucrărilor de îngrijire în arboretele tinere, și aici mă refer la degajări, curățiri, rărituri, suprafața este cea planificată. La fel, de-a lungul anilor, privind valorificarea de masă lemnoasă la populație, volumul a fost relativ constant, dar el a variat; de exemplu, în 1995 s-a valorificat mai puțin decât s-a aprobat, în 1996 mai mult, în 1997 același volum de 3,6 milioane de metri cubi, în 1998 mai puțin cu 300 de mii, datorită cererii, și în acest an prognozăm că cele 3 milioane de metri cubi alocate,plus 800 de mii de metri cubi pentru asociații familiale, se vor vinde.

De asemenea, situația privind realizarea lucrărilor de regenerare a pădurilor în această perioadă denotă că an de an Regia Națională a Pădurilor și-a realizat indicatorii de plan. Vreau să fac o precizare pentru cei care ascultă această prezentare: an de an, Regia Națională a Pădurilor împădurește artificial circa 10-11.000 hectare, iar regenerări naturale, încă o suprafață, aproape echivlentă, mai mică, de obicei, cu câteva sute de hectare. Deci, suprafața regenerată anual se cifrează între 26.000 hectare în 1996 și 20.500, asta în funcție de suprafața pădurilor tăiate. Deci, dacă suprafața pădurilor tăiate este mai mică, evident că și regenerarea este mai mică ca suprafață, întrucât, fac mențiunea că toate suprafețele tăiate au fost regenerate.

De asemenea, privind realizarea exportului, am situația în față, în dolari: în 1995, 20 milioane dolari; în 1996 reprezintă 20,800; în 1997 reprezintă 16,800; în 1998 reprezintă 23,200 și în 1999, s-au preliminat la fel, 23,200 milioane dolari.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am înțeles că aveți un număr de 10 anexe. Domnul deputat Ianculescu le va primi de la dumneavoastră și, în măsura în care, pe baza studiului pe care-l va face, va constata că unele chestiuni trebuie clarificate, sigur că o să se adreseze din nou.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Buzatu...

Păi, nu mai puteți interveni, că aici nu este cu replică... (Se adresează domnului deputat Marian Ianculescu, care intenționează să vorbească la microfon).

Nu aveți dreptul după Regulament, dar vă dau cuvântul..., ca să vă spun așa...

Vă rog...

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

După Regulament, avem dreptul o singură dată la răspuns, timp de 2 minute. Așa este Regulamentul. Și mă surprinde, că dumneavoastră, care sunteți cel mai cunoscător al Regulamentului, dumneavoastră, de data aceasta, îl încălcați, și nu este bine...

Domnul Acsinte Gaspar:

Să știți, că treaba aceea este la "Întrebări" nu la "Interpelări", așa că, vă rog să nu mă corectați, dar vă dau cuvântul.

Domnul Marian Ianculescu:

Îmi cer scuze, domnule președinte... Îmi cer scuze. Am făcut o glumă.

Mulțumesc domnului secretar Anton Vlad pentru răspunsul dat.

Răspunsul dat demonstrează, într-adevăr, eforturile pe care le face corpul silvic pentru realizarea principalilor indictori, dar aș vrea să fac următoarele specificări: trebuie avut în vedere faptul că, în general, efortul Regiei de a realiza export, și a realizat export mare, de 23 milioane dolari, este un efort mare, dar trebuie avut în vedere că acest export în loc să fie efectuat pe seama altor produse decât masă lemnoasă, este făcut în special pe exportul de lemn brut, ceea ce nu este în regulă cu acest export de lemn brut pe care-l efectuează Regia Națională a Pădurilor.

De asemenea, lucrările de îngrijire în arborete tinere, ele nu se calculează în raport cu ce s-a planificat, ci se calculează în raport cu ceea ce există ca posibilitate în amenajamentele silivice, și aici se constată o scădere a acestor lucrări, cum de altfel și la lucrările de împăduriri se constată această scădere și mai ales în terenuri degradate, unde nu se poate spune că nu sunt terenuri degradate, deci, în general, există indicatori care pot să fie realizați într-o proporție mai mare de către corpul silvic, dar numai ei să fie prinși în planul Regiei Naționale a Pădurilor.

Eu înțeleg că sunt eforturi, de fapt, după 1996, întreaga țară se confruntă..., toți agenții economici se confruntă cu probleme serioase și au probleme deosebit de grave în ceea ce privește finanțarea acestor lucrări și în legătură cu aceasta și sectorul silvic, de asemenea, se confruntă cu probleme serioase, din lipsa fondurilor financiare petru executarea acestor lucrări. Dar, repet, este de datoria ministerului ca să vegheze, ca într-adevăr, toate lucrările de bună gospodărire a pădurilor să fie executate la timp, în conformitate cu prevederile amenajamentului silvic, pentru că, în general, există tendința de la Regia Națională a Pădurilor, de altfel, care a existat și pe vremea guvernării noastre, în care nu realizau...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

V-am acordat un minut pentru...

Domnul Marian Ianculescu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar de stat,

Nu aveți cuvântul în replică... (se adresează domnului secretar de stat Anton Vlad, care intenționa să vorbească de la microfon).

Ați depus materialul, vă rog... Există o anumită ordine și disciplină.

Domnule deputat Dumitru Buzatu, vă rog să vă dezvoltați interpelarea.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am adresat o interpelare domnului Radu Sârbu, pentru a clarifica într-o oarecare măsură, situația privatizării Întreprinderii "Rulmenți" S.A. Bârlad.

Societatea comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad a înregistrat de-a lungul timpului mai multe tentative de privatizare. Au fost depuse mai multe oferte, dar nici una din aceste oferte nu a fost acceptată, deci procesul de privatizare nu s-a finalizat, ba chiar eu aș putea spune că nu a început.

La începutul acestei toamne, domnul președinte al Fondului Proprietății de Stat, domnul Radu Sârbu, a făcut o vizită la Societatea Comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad și a promis că, în cel mai scurt timp, Societatea Comercială "Rulmenți" S.A. Bârlad va fi privatizată.

Sigur că această promisiune ar fi putut să aibă și o bază legală, dar, din cele afirmate atunci de domnul Radu Sârbu, am tras concluzia că nu exista nici o ofertă serioasă de luat în considerație în legătură cu această societate. Or, cei care sunt din Județul Vaslui, dar nu numai aceia, știu foarte bine că o mare parte din capacitatea de supraviețuire a orașului, a municipiului Bârlad, se datorează acestei întreprinderi, întreprindere care are datorii, cred că și cele mai mari datorii către Fondul de Stat, una dintre cele mai mari datorii ale societăților comerciale din Județul Vaslui către bugetul de stat.

Dacă nu se vor lua măsuri rapide, sau măcar să se instituie un calendar de privatizare al acestei societăți, se riscă ca această societate să-și închidă porțile și atunci un număr mare de lucrători vor fi afectați. Deși au mai existat două concedieri colective, se riscă, de data aceasta, să se închidă porțile.

Aștept să primesc un răspuns în legătură cu cele sesizate în interpelarea mea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Dumitru Buzatu.

Am impresia că sunt două chestiuni diferite. Dumneavoastră ați venit cu un alt răspuns...

Domnul Ioan Onisei:

Domnul deputat s-a referit la un alt caz.

Deci, eu sunt pregătit pe interpelarea dumneavoastră anterioară, în legătură cu Societatea Comercială "Muntenița" S.A., dar pentru cea pe care tocmai ați formulat-o, cred că responsabil este Fondul Proprietății de Stat.

Domnul Dumitru Buzatu:

Anterior interpelării la care domnul secretar de stat v-a prezentat răspunsul, am depus o altă interpelare, legată de activitatea prefectului de Vaslui și de faptul că numeroase abuzuri comise, numeroase ilegalități, deci legate inclusiv de privatizarea unor societăți comerciale, sau de reprivatizarea abuzivă a unor societăți comerciale, nu au beneficiat de atenția prefectului de Vaslui, a directorului Fondului Proprietății de Stat și am sesizat atunci punctual cazul Societății Comerciale "Muntenița" S.A., care a fost privatizată în legislatura trecută prin MEBO și al cărei pachet majoritar de acțiuni a fost achiziționat prin interpuși, dar achiziționat de către o societate comercială în afara normelor legale de achiziție a pachetelor majoritare de acțiuni.

Deci, îmi cer scuze la domnul secretar de stat că n-am prezentat obiectul celei de-a doua interpelări, pentru că la prima solicitare, se solicitase atunci un termen de prelungire pentru acordarea răspunsului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Iar acum, domnule deputat, pe situația care mi-a fost prezentată de către Secretariatul Guvernului, figurează aici ca obiect al interpelării dumneavoastră "activitatea prefectului de Vaslui"...

Deci, domnule Onisei, la care din cele 3 interpelări răspundeți și vedeți cu ce rămâneți restant față de domnul deputat.!?

Domnul Ioan Onisei:

Personal, sper să nu rămân restant cu nimic.

Sigur că este o formulare generică. Practic, domnul deputat se referea la aceste nereguli, în legătură cu Societatea Comercială "Muntenița" S.A. și vă rog să-mi îngăduiți să formulez răspunsul.

Așa cum spunea și domnul deputat, respectiva societate comercială a fost privatizată în 1995, prin metoda MEBO, cu preluarea de către PAS "Muntenița" a pachetului integral de acțiuni. PAS "Muntenița" și-a achitat către F.P.S. toate ratele programate până în prezent. Statutul PAS prevede cesionarea, deci "cesionarea", nu "vânzarea de acțiuni", în interesul organizației acțiunilor deținute de către membrii acesteia, lucru care s-a întâmplat de-a lungul timpului.

MONDIAL TRANZIT S.A. nu deține nici o acțiune la "Muntenița" S.A., ci are numai delegare de reprezentare pentru consiliul de administrație din partea unora dintre membrii PAS.

Urmare însă declarațiilor făcute în presa locală de către domnul deputat Dumitru Buzatu, prefectul Județului Vaslui a sesizat Poliția și Parchetul, care va finaliza până la data de 15 noiembrie toate verificările la S.C. "Muntenița" S.A. și va transmite concluziile celor interesați, inclusiv domnului deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Dacă aveți și răspunsul scris pentru domnul deputat...

Domnul deputat Mihai Drecin.

Vă rog să dezvoltați interpelarea.

Rog pe doamna secretar de stat Norica Nicolai să fie atentă la interpelarea pe care-o dezvoltă domnul deputat.

Poftiți, vă rog.

Domnul Mihai Drecin:

Domnule preșeșdinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

În luna februarie anul curent, Societatea Comercială "Helios" din Aștileu a fost vândută de F.P.S. București într-o atmosferă de totală confidențialitate.

La 7 iulie anul curent, unui număr de circa 80 de persoane, subingineri, economiști, muncitori calificați și necalificați le-a încetat contractul de muncă la Societatea Comercială "Helios", sub motivul "restructurării societății".

Foștii angajați nu cunosc criteriile care au stat la baza epurării lor din fabrică, cine este noul proprietar al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare și, mai ales, prevederile acestuia privind protecția socială a viitorilor șomeri sau disponibilizați.

Cei 80 de foști angajați sunt în marea lor majoritate persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale.

În aceste condiții, foștii angajați, în discuții, au refuzat să semneze deciziile de plecare în șomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poștă, a cărților de muncă, vizate, culmea, de Camera de Muncă Aleșd – Filiala Direcția Muncii și Protecției Sociale Bihor.

Conducerea Societății Comerciale "Helios", în loc să obțină drepturile bănești pentru disponibilizarea celor vizați, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în șomaj a angajaților.

Situația materială a celor 80 de foști lucrători este disperată. Ei sunt într-o postură inedită, chiar la nivelul muritorilor de foame din România. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizați, nici șomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncați în stradă de noul și misteriosul patron, dar nici nu au vreo șansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte, pentru cei 20-30 de ani neîntrerupți munciți în fabrică.

Am solicitat domnului ministru Athanasiu, ministerului pe care cu onoare-l conduce, să primesc un răspuns, prin care să se lămureacă situația socială a lucrătorilor.

Și-acum, domnule președinte, foarte pe scurt...

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Aveți la dispoziție 3 minute. Până acum v-ați epuizat timpul.

Domnul Mihai Drecin:

Tocmai pentru că este o problemă importantă, legată de soarta a 80 de oameni...

Domnul Acsinte Gaspar:

Eu sunt de acord, dar încercați să...

Domnul Mihai Drecin:

Dați-mi voie, doar 30 de secunde...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog...

Domnul Mihai Drecin:

... să dau citire aici unui răspuns ce rezultă din sinteza Notei de control primită astăzi, după o discuție telefonică, cu domnul Ovidiu Grecea, privind verificările efectuate la Societatea Comercială "Helios" din Aștileu, spune dânsul așa, în final: " Față de constatările și concluziile desprinse în urma verificărilor făcute, Departamentul de Control al Guvernului formulează următoarele propuneri: 1) Nota de control va fi trimisă F.P.S.-ului, pentru analiza aspectelor constatate și luarea măsurilor care se impun în vederea acordării drepturilor legale personalului disponibilizat și modificarea clauzelor contractuale privind protețcia socială a salariaților". Doar pe aceasta o prezint.

Sper ca doamna secretar de stat să împlinească, mă rog, această propunere a șefului Departamentului de Control al Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Norica Nicolai.

Vă rog să răspundeți la interpelarea formulată de domnul deputat Mihai Drecin.

Doamna Norica Nicolai:

Fără îndoială, ceea ce ați semnalat este real. Din capacitatea mea de secretar de stat la Ministerul Muncii, am cerut o anchetă din partea Agenției Naționale de Ocupare și Formare Profesională, pentru că cei care se fac vinovați de această neacordare de drepturi de protecție socială sunt reprezentanții F.P.S.-ul, care nu au avut în vedere prevederea unei clauze exprese în contractul de vânzare-cumpărare cu privire la acest aspect.

Calea juridică de urmat este următoarea: reanalizarea contractului de către F.P.S., prevederea unei clauze cu privire la disponibilizările de personal, după care noi vom acorda plăți compensatorii.

În acest moment, nefiind prevăzută în contract această clauză, nu putem acorda plăți compensatorii, ci doar, eventual, ajutorul de șomaj, ceea ce nu este corect, pentru că în realitate s-a făcut o disponibilizare de personal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnul deputat Mihai Vitcu.

Domnul Mihai Vitcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am intervenit doar pentru a spune că am primit răspunsul de la domnul ministru Nicolae Noica cu privire la interpelarea pe care am adresat-o și sunt mulțumit de faptul că am primit acest răspuns, dar nu pot fi mulțumit de conținutul acestui răspuns, pentru că cetățenii din Județul Suceava întreabă, prin mine, despre stadiul reformei administrative, promise cu atâta tărie în campania electorală.

Or, au trecut 3 ani de la alegeri și în momentul de față primesc ca răspuns: "Costurile și cheltuielile aferente reînființării județelor Baia, Rădăuți și Câmpulung Moldovenesc pentru organizarea și funcționarea structurilor descentralizate în teritoriu și a structurilor administrative, nu pot fi suportate de bugetul țării". Perfect, sunt de acord cu lucrul acesta, dar lucrul acesta trebuiau să-l știe actualii guvernanți și în 1996.

Deci, reforma administrativă promisă atunci, practic, ea nu se va realiza și lucrul acesta o să-l transmit oamenilor interesați din județul meu, Județul Suceava, la fel și cetățenilor din comunele care așteaptă iarăși un răspuns, este vorba de Satul Băișești care a fost comună înainte, este vorba de Satul Manolea, de asemenea fostă comună, de Satul Găinești din Județul Suceava, și alte sate, care așteptau cu nerăbdare o asemenea reformă administrativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a-și dezvolta interpelarea.

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Roșca, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală al Guvernului.

În declarațiile dumneavoastră, susțineți cu tărie că respectați legile țării și luptați pentru impunerea lor în toate domeniile, ceea ce reprezintă un țel nobil.

Scandalul iscat de reamplasarea statuii a 13 generali unguri, executați în 6 octombrie 1849 de către autoritățile austriece ridică problema ilegalității acestei acțiuni, patronată de către departamentul pe care-l conduceți.

În acest sens, vă rugăm să ne răspundeți la următoarele întrebări:

1) De ce la anularea deciziei privind locul de amplasare nu a fost consultat Consiliu local Arad, proprietarul de drept al terenului?

2) De ce predarea statuii nu s-a făcut pe baza unui proces-verbal? Aveți certitudinea că este aceeași statuie sau poate fi a unor criminali?!

3) De ce deciziile primului ministru al României nu sunt aduse la cunoștința opiniei publice, ci suntem puși în situația de a ne informa pe filiera maghiară?

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ioan Onisei, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Viorel Burlacu.

Domnul Ioan Onisei:

Hotărârea Guvernului nr. 793 din acest an nu are ca obiect reamplasarea unei statui, ci transmiterea unui teren proprietate publică a statului din administrarea Consiliului local al municipiului Arad în administrarea Ministerului Culturii, cu destinația "Parc al prieteniei româno-maghiare".

În acest sens, nu era necesară consultarea Consiliului local, întrucât Guvernul are, potrivit dispozițiilor legale, dreptul de a dispune asupra modului de amdinistrare a bunurilor proprietate publică a statului.

În legătură cu întrebarea de la pct. 2, invocăm aceleași motive, care sunt corelative cu răspunsul de la pct. 1.

În legătură cu pct. 3 al interpelării, care face referire la "lipsa de transparență a deciziilor primului ministru al României", în cazul acestei spețe, evident că nu este vorba despre o decizie a primului ministru, ci este vorba despre o Hotărâre de Guvern, nr. 793 din 1999, așa cum precizam, hotărâre care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 470 din 30.X.1999.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să depuneți răspunsul în scris și la secretariat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Popa, pentru dezvoltarea interpelării.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte de ședință,

Doamna secretar de stat Norica Nicolai,

În primul rând, mulțumim că ați venit, așa, în mare viteză, de la Senat, pentru a răspunde la interpelările noastre.

Interpelarea era adresată ministerului pe care-l reprezetați dumneavoastră și se referea la personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului, disponibilizări care au creat mari nemulțumiri în rândul acestora, bineînțeles, începând cu data de 31.V, când, conform Hotărârii nr. 8 din 13.IV.1999, în adunarea generală a BANCOREX-ului, aceștia nu au mai deținut calitatea de salariați. Această hotărâre prevedea închiderea operațională a mai multor sucursale și concentrarea colectivă a personalului.

Este adevărat că într-o economie de piață, fiecare este obligat să-și rezolve problemele, fără ca cineva să intervină, dar să nu uităm și să nu ignorăm faptul că au rămas pe drumuri, fără nici o perspectivă, mai multe mii de salariați, buni specialiști în domeniul bancare, pentru care statul a făcut eforturi enorme pentru pregătirea și specializarea lor și, mai mult decât atât, nu au beneficiat de plățile compensatorii, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9 din 1997.

Luând în considerare că Ordonanța privind închiderea BANCOREX-ului prin fuziune cu Banca Comercială se află în discuție la Parlament, sigur că eu am propus ca ministerul în cauză să găsească soluții pentru ca acești oameni, personalul disponibilizat din cadrul BANCOREX-ului să primească plăți compensatorii.

Sigur că ordonanța se află la Comisia de buget, finanțe, bănci, se discută în momentul de față, știu că este prevăzută o clauză prin care aceștia să primească plățile compensatorii și sunt convins că doamna secretar de stat, prin răspunsul pe care ni-l va da în seara aceasta va avea în vedere ca aceștia, ca și ceilalți salariați, de altminteri, din alte domenii de activitate, să primească plățile compensatorii. Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat Norica Nicolai,

Vă rog să prezentați răspunsul la interpelarea domnului deputat Popa Nicolae.

Doamna Norica Nicolai:

Prin Hotărârea Fondului Proprietății de Stat nr. 65 din 12 august, Comitetul de direcție a acordat mandat special reprezentaților săi în A.G.A. a BANCOREX-ului, în vederea închiderii operaționale. Acest aviz nu a putut fi un aviz justificativ pentru A.N.O.F.P. să acorde plăți compensatorii la acea dată, fapt pentru care, prin Ordonanța Guvernului nr. 39/1999, cu modificările și completările ulterioare, s-a introdus un amendament, cu care noi nu am fost de acord, dar trebuie să vă precizez că, în baza aceleiași Ordonanțe, există un text de lege clar, care prevede ca în cazul fuziunii prin absorbție, ceea ce este cazul celor două bănci, și în condițiile Ordonanței nr. 98, să se beneficieze de plăți compensatorii.

Până la acest moment, situația în ceea ce privește BANCOREX este următoarea: avem hotărârile adunărilor generale ale acționarilor pentru fuziune, avem încheiere pronunțată de judecătorul delegat, prin care s-a dispus înscrierea în Registrul Comerțului a mențiunii privind fuziunea, care este definitivă, de asemenea, s-a stabilit numărul de personal care urmează a fi preluat de către B.C.R., respectiv personalul care urmează să fie disponibilizat, este vorba de 1.750 de persoane care urmează să fie disponibilizate, și s-a eliberat de către Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București certificatul de radiere a Băncii Române de Comerț Exterior în data de 21.X.1999, cu termen de recurs în 15 zile.

După expirarea acestei perioade de recurs, începe termenul prin care salariații disponibilizați urmează să primească plăți compensatorii. Aceasta este procedura care este prevăzută de lege.

Doresc să precizez că s-a interpretat greșit o afirmație a mea cu privire la nesusținerea plăților compensatorii. Această susținere este clară, sigur, sunt bani prevăzuți în buget, numai că apelul meu se referea pentru cei care trebuie să-și plătească contribuțiile la bugetul fondului de șomaj, contribuție absolut necesară pentru a susține toate programele care se derulează.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Vă rog să dați și răspunsul scris domnului deputat.

Are cuvântul domnul deputat Lazăr Lădariu, pentru a-și prezenta interpelarea.

Se pregătește pentru răspuns domnul secretar de stat Ioan Onisei.

Domnul Lazăr Lădariu:

Interpelarea este adresată domnului Vlad Roșca, șeful Departamentului de Administrație Publică Locală din cadrul Guvernului României.

Un fapt fără precedent, inexplicabil prin nimic, dovadă a bădărăniei și mitocăniei, s-a petrecut, marți, 12 octombrie anul curent, în localitatea mureșană Miercurea Nirajului, locul întâlnirii, la 20 septembrie 1998, a iredentiștilor Tokes Laszlo, Era Maria Barky, Katona Adam, Csapo Iosif și a altor capi udemeriști.

În timp ce păstorul spiritual și administrativ al românilor de pe "Valea Plângerii", cum este numită Valea Nirajului, Înalt Prea Sfințitul Andrei, arhiepiscop de Alba și de Mureș, se afla în casa parohială ortodoxă din localitate, într-o discuție cu preotul care urmează să fie pensionat, în încăpere a dat buzna, fără să-și ceară scuze măcar, primarul Daszkel Laszlo, însoțit de doi subofițeri de poliție, porniți să ceară socoteală Înaltului ierarh, cu aroganța și impertinența arhicunoscute. Chestionarea nu a încetat nici după clarificările aduse.

În fața abuzului, a tonului ireverențios, la două întrebări trebuie să ni se răspundă:

Cu ce drept a pătruns primarul Daszkel Laszlo și cei doi subofițeri de poliție, fără mandat, în oficiul parohial?

Ce s-ar fi întâmplat dacă, în locul Înalt Prea Sfințitului Andrei s-ar fi aflat și ar fi fost tratat astfel, de către un primar român, episcopul Tokes Laszlo?

Pentru că lucrurile nu sunt deloc întâmplătoare, este necesară o precizare: în martie 1990, Biserica ortodoxă română din Valea Iobăgeni a fost incendiată. Deranja pe cineva cu mână criminală. Era singura biserică din fostul Protopopiat de pe vremuri, azi doar cu câteva suflete de creștini ortodocși, care ființa încă pe la 1907 la Miercurea Nirajului.

Ultimei mărturii a românilor, pe Valea Plângerii, i s-a dat foc, cu sopul clar de a se șterge aici ultimul semn de ortodoxie și românism.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dopmnule secretar de stat Onisei,

Vă rog să prezentați răspunsul la interpelarea domnului deputat Lădariu.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Sigur că interpelarea dumneavoastră este puțin extinsă și, mi-aș îngădui să spun, fără nimic peiorativ, literaturizată, față de ceea ce noi am primit.

O să mă refer însă la situația creată în localitatea Miercurea Nirajului și o să-mi permit să vă spun că interpelarea dumneavoastră conține o serie de inexactități, fapte care ne-au fost confirmate de organele abilitate.

De fapt, Înalt Prea Sfințitul Andrei, arhiepiscop de Alba și Mureș, împreună cu părintele protopop Gheorghe Șincau, s-au aflat în data de 12 octombrie la Miercurea Nirajului, în vederea unei discuții cu părintele ortodox Florea Augustin. Vecinii parohiei ortodoxe au anunțat telefonic, postului de Poliție local, că vizitatorii intenționează să evacueze pe preotul ortodox, Poliția, la rândul ei, rugându-l pe primar să-i însoțească la casa parohială. Primarul a dat curs solicitării și, împreună cu doi polițiști, s-au deplasat la fața locului, unde, după prezentări, au aflat că se discută o problemă internă a Bisericii ortodoxe. Acest fapt i-a făcut să se retragă, prezentând scuze pentru întrerupere, neexistând, astfel, nici un incident.

Ca urmare a anchetei efectuate, a reieșit că relațiile dintre părintele Florea Augustin și protopopul Gheorghe Șincan erau tensionate, acesta din urmă manifestându-se, în diverse situații, împotriva preotului, iar cu această ocazie pregătea înlocuirea lui cu un alt preot mai tânăr.

Nu lipsit de interes este și faptul că părintele protopop a făcut declarații neavenite pe această temă, și, în calitate de consilier PUNR, le-a prezentat în conferința de presă a PUNR, declarații preluate, cred, de dumneavoastră.

Față de cele prezentate, considerăm că nu sunt îndeplinite condițiile care s-ar constitui într-o faptă catalogată ca abuz al primarului.

Vă mulțumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulțumesc.

Vă rog să predați și răspunsul în scris domnului deputat.

Constatăm că au fost prezentate răspunsurile la întrebările și interpelările care au fost adresate membrilor Guvernului pentru astăzi, că s-a amânat, la o serie de întrebări și interpelări, pentru primul-ministru și pentru alți membri ai Guvernului, răspunsul, aș ruga Secretariatul tehnic al Guvernului să ia măsurile necesare ca aceste amânări să se facă în concordanță cu prevederile regulamentului.

Vă mulțumesc.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 15:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro