Plen
Ședința Camerei Deputaților din 29 februarie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 29-02-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 februarie 2000

9. Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei (discuții procedurale; amânarea dezbaterii raportului)

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

................................................

Trecem la raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei.

În legătură cu acest punct, stimați colegi, trebuie să revin la intervenția făcută de domnul deputat Gavra și trebuie să recunosc că este o relatare absolut corectă, pe care domnul Gavra a făcut-o, și anume că a existat cererea și promisiunea prezenței domnului prim-ministru la această dezbatere, pentru a atrage atenția, cu argumentele dumnealui și cu analiza pe care dânsul o poate face, și pentru anul acesta și pentru perspectiva apropiată, asupra implicațiilor acestei modificări a sistemului de pensii românesc.

Vă rog, domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Personal, consider că, în acest moment, ținând seama de faza procedurală în care ne găsim, intervenția primului-ministru, explicațiile pe care le va da vor avea numai o relevanță informativă și nicidecum pe procesul legislativ, și fac această afirmație ținând seama de faptul că deja Senatul României a dezbătut și a aprobat raportul Comisiei de mediere.

Haideți să spunem că, în urma explicațiilor pe care noi le vom primi aici, Camera ajunge la concluzia să respingă raportul de mediere. Ce se va întâmpla pe mai departe? Pe mai departe, ținând seama de această situație, potrivit art.75 din Constituție, această divergență urmează să fie supusă plenului celor două Camere. Plenul celor două Camere se va pronunța, și el, pe textul efectiv în divergență și, dacă se respinge, sigur că acela se elimină din lege.

Eu cred că demersul Guvernului, demersul primului-ministru trebuia făcut anterior acestor faze în care ne găsim. Noi știm că, potrivit Constituției, ori de câte ori o inițiativă legislativă angajează bugetul se cere punctul de vedere al Guvernului. reprezentanții Guvernului au fost și la comisia sesizată în fond, și în plen și acolo trebuiau să învedereze toate aceste elemente și, atunci, probabil că orientarea de vot a Parlamentului ar fi fost de respingere a propunerii legislative. dar, în momentul de față, la stadiul în care ne găsim, vă spun că nu se rezolvă ceea ce se dorește de către primul-ministru. Sigur că plenul este suveran și va decide amânarea dezbaterii acestui raport, dar vă spun că finalitatea nu poate fi decât cea pe care v-am învederat-o.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Ca întotdeauna, domnul secretar Acsinte Gaspar, redutabil în ceea ce privește explicațiile și desfășurarea acțiunii, activității noastre prin proceduri.

Da, vă rog. Vă rog, domnule Gheciu.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Într-adevăr, această inițiativă legislativă a avut un traseu mai special, a existat inițial o variantă mai radicală, față de care Guvernul s-a pronunțat negativ. În această situație, inițiatorul și-a moderat puțin viziunea și nu a existat, nu a fost, din păcate, solicitat un nou punct de vedere al Guvernului. Acest punct de vedere al Guvernului a sosit, unii dintre dumneavoastră îl cunosc, și el nu poate fi ignorat. El nu poate fi ignorat, pentru că ne obligă, în primul rând, propriul nostru regulament. Punctul acesta de vedere nu reprezintă o opinie consultativă, și art.84 al regulamentului, detaliind, dar nu adăugând, dar nu adăugând la Constituție, precizează că: "propunerile legislative formulate de deputați, care implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale..." or, această propunere legislativă are implicații adânci asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, și acesta este motivul pentru care unii dintre noi ne-am abținut sau am votat contra, dar am rămas în minoritate, ei, bine, aceste propuneri legislative "trebuie să se fundamenteze pe informarea cerută, în mod obligatoriu, Guvernului."

Art.110 din Constituție, cu prevederea în cauză, este cunoscut de fiecare dintre noi, dar cred că este interesant să facem și un scurt comentariu, de numai câteva rânduri, cu privire la nerespectarea acestei obligații, care are, dacă are, ca efect încălcarea interdicției prevăzute la art.137 alin.5 din Constituție, referitoare la aprobarea unor cheltuieli bugetare, fără stabilirea sursei de finanțare, are drept consecință neconstituționalitatea măsurii astfel adoptate care, sub aspect strict economic și financiar, tocmai pentru că nu poate fi executată, este pur demagogică. și vă asigur că nu o spun eu aceasta, nu este textul pregătit de mine, o spune părintele Constituției.

Prin urmare, doamnelor și domnilor, cred că singura soluție corectă, pentru a nu intra într-o situație în care raportul de mediere și o dată cu el legea ar fi votate, pentru a nu ajunge în situația ca acest text să fie supus unui atac posibil, și posibil cu șanse mari de a fi acceptat la Curtea Constituțională, soluția corectă cred că este ca raportul de mediere, implicit și propunerea legislativă să fie returnate la comisie și să fie discutate corelat cu punctul de vedere al Guvernului, care acum există, dar atunci nu a existat.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc.

Iertați-mă, s-a înscris domnul deputat Ana Gheorghe, după care dumneavoastră.

Voci din partea stângă a sălii:

Este președintele comisiei!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, da, imediat, dar vă rog să luați loc în bancă, domnule președinte, să luați loc în banca comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ana Gheorghe (HD):

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Ne aflăm, astăzi, în fața raportului Comisiei de mediere, și nu a Comisiei permanente a Camerei Deputaților, iar, conform regulamentului nostru și a prevederilor Constituției, Camera are de aprobat sau de infirmat acest raport și nimic altceva. Pe de altă parte, trebuie să-mi permiteți să fac un comentariu: Constituția României, la art.110 alin.1 partea finală, stabilește că: "în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării - și accentuez a informării - este obligatorie".

Evident că, în aceste condiții, autoritatea care elaborează și execută, și aici vă rog să acceptați sublinierea pe care o fac "elaborează și execută", deci Guvernul, va trebuie să informeze Parlamentul, respectiv Comisia permanentă, asupra implicațiilor pe care le are acea inițiativă în sfera bugetului. dar această informare pentru Parlamentul României este o informare, și nu este o interdicție. Noi ne-am obișnuit, până acum, să luăm în considerare aceste informări, sub forma unor puncte de vedere, și chiar așa le primim de la Guvern, impropriu numite, în loc de informare, punct de vedere, cu alte cuvinte punerea piciorului în prag.

Aprobarea bugetului de stat, aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat o face Parlamentul, și nu altcineva. Tot Parlamentul este cel care are capacitatea deplină să producă modificări în plus sau în minus în acest buget, respectând, evident, principiul asigurării surselor pentru orice fel de cheltuială. Dar revenim la ceea ce discutăm: ne aflăm în faza finală a elaborării unui act normativ, la raportul Comisiei de mediere, traseu care implică epuizarea tuturor procedurilor de divergențe, de aplanare a divergențelor ș.a.m.d.

Domnule președinte,

Sunt convins că noi trebuie să respectăm atât prevederile Constituției, cât și prevederile propriului regulament, și dumneavoastră aveți capacitatea și obligația, evident, în același timp, de a supune acest raport, spre aprobare sau infirmare, Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte al comisiei, domnul deputat Pop Leon.

Vă rog.

Domnul Petru Leon Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să-mi îngăduiți să-mi prezint punctul de vedere în legătură cu o așa-zisă excepție ce a fost ridicată aici de către un coleg de- al nostru.

În acest domeniu funcționează cel puțin trei texte, două din Constituție și unul din Legea finanțelor publice, în speță, din Constituție art.110 și 137, iar din Legea finanțelor, art.10, care se referă la sursele de finanțare și la obligativitatea, nota bene, obligativitatea de a solicita o informare Guvernului. Deci Constituția înscrie această obligativitate de a cere informarea. Că informarea aceasta o să spună că se poate supune spre dezbatere, în Parlament, legea, că sunt resurse, că Guvernul va putea onora, prin buget, cheltuielile pe care această lege le presupune, sau că informarea Guvernului spune că nu este oportun să se pună în discuția Parlamentului această lege, pentru că nu există finanțare la această lege, nu are importanță. Deci obligativitatea constă în aceea de a cere această informare. Parlamentul, care este factorul legislativ suprem, nu poate decât să pună în discuție această lege și să voteze. Noi nu suntem subordonați Executivului, Guvernului, suntem deasupra lor. Voința pe care le-o cerem lor, informarea este pur și simplu consultativă, pur și simplu formală. Adevăratul decident este Parlamentul României care, în această situație, votând în cunoștință de cauză, a adoptat această Lege privind pensionarea anticipată.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru Smaranda Dobrescu.

Vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Deocamdată, am să-mi permit să vorbesc în calitate de deputat, iar dacă dumneavoastră și colegii îmi vor permite și vor dori informații și date suplimentare, o s-o fac și în altă calitate. Deocamdată, aș vrea să comunic colegilor care doresc să-și păstreze o conduită consecventă față de această lege, că, între momentul în care s-a judecat chestiunea, începând cu luna septembrie și mai apoi, și momentul februarie – martie 2000, sunt diferențe mari și nu aș vrea să vin cu fundamentări, decât dacă îmi veți permite, într-un capitol special, ci doar să vă spun că, în această perioadă, s-au întâmplat mai multe lucruri: s-au pronunțat cei 4.200.000 de pensionari de asigurări sociale împotriva acestei legi, s-a pronunțat CES-ul, adică Patronatul, Guvernul și Sindicatele, împotriva acestei legi și s-a pronunțat noul Guvern Isărescu, la fel, printr-un punct de vedere pe care l-a trimis și Parlamentului, tot împotriva acestei legi.

Ce s-a întâmplat între timp? S-a întâmplat că resursele sunt considerate în alt fel, fundamentarea bugetului asigurărilor sociale este alta și, în acest an, în 2000, se prevede o creștere economică. Deci, datele fiind schimbate, îi rog și pe colegii care doresc, și e normal să fie așa, să-și păstreze o linie egală, să ia în considerare această dinamică a gândirii, și a datelor, și a parametrilor și să accepte cel puțin amânarea discuției raportului până când Legea bugetului asigurărilor sociale va trece prin Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan (din sală):

Ad calendas graecas!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, doamnă ministru.

Domnule Gavra, vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte,

Impresia pe care o lasă reprezentanta Executivului, doamna ministru Dobrescu, este că trebuie să amânăm votul la acest raport de mediere. Deci se dorește, de fapt, amânarea, pentru că sunt, probabil, multe motive, din acest punct de vedere.

Doamnă ministru și domnule vicepreședinte, dacă doriți să-l invităm și pe domnul Diaconescu, pentru că este prezent la Camera Deputaților, solicitarea noastră, a liderilor, la întâlnirea de joi, a fost să vină primul-ministru Mugur Isărescu. Eu, dimineață, v-am anunțat, dumneavoastră erați obligat să luați măsuri să vină primul-ministru, dacă nu, nu discutăm chestiunea. De ce? Și acum intru pe fond, pentru că suntem la acest raport de mediere. Doamna ministru Dobrescu a transmis un material Camerei Deputaților, sub semnătura domnului prim-ministru, care l-a semnat fără să știe ce semnează, prin care suntem dezinformați, Camera Deputaților. Și scrisoarea respectivă ( îmi pare rău că doamna Dobrescu a fost vicepreședinte la Comisia pentru muncă și protecție socială) ne spune că vor fi costuri mari, și anul viitor, dacă se aplică această lege. Nu, doamnă ministru, ați fost prezentă când am votat în Parlamentul României Legea pensiilor, care se aplică așa cum este înscris, de fapt, într-un articol, de la 1 ianuarie 2001. Deci acest act normativ este tranzitoriu până atunci. în acest an se aplică.

Doamna secretar de stat, cu care am și discutat, are altă opinie, în raport cu dumneavoastră, și mai ales sub raportul cifrelor, al persoanelor care urmează să beneficieze de prevederile acestei legi și, mai ales, a sumelor. Domnia sa a spus că sunt 45.000 de persoane și a spus că are toate datele, a apărut și la Televiziune, deci și mass-media a preluat acest lucru, nu 140.000. Discuțiile dintre dumneavoastră ne interesează foarte puțin, dar vrem să știm care este adevărul: sunt 140.000, cum spuneți dumneavoastră, sau sunt 45.000, cum spune domnia sa?! În acest context, costurile sunt cu totul altele. Deci grefarea bugetului la 45.000 de persoane este nesemnificativă. La 140.000 de persoane, pe acest an, despre acest buget vorbesc, sigur că este o grefare, probabil, imposibilă pentru dumneavoastră. Numai că, conform procedurilor noastre parlamentare, noi nu avem ce face. Dacă dumneavoastră, Guvernul nu ați fost prezenți la dezbateri, e treaba dumneavoastră, nu ne interesează.

Noi v-am cerut punctul de vedere în 30 de zile. Nu ați trimis punctul de vedere, nu ne interesează dacă mai aveți punct de vedere! Inițiativa se află totuși la Camera Deputaților, a fost adoptată, a parcurs și la Senat același demers legislativ, a fost adoptată, ne aflăm la mediere, nu se poate stopa demersul legislativ și procedura legislativă că dumneavoastră sunteți sau nu sunteți de acord, ne cereți sau nu să adoptăm acest act normativ. Dacă noi, astăzi, îl respingem în final ca raport al Comisiei de mediere, urmează cele două Camere să discute această divergență, dar nu aveți dreptul nici dumneavoastră, nici noi nu avem dreptul, care suntem for legislativ, să amânăm dezbaterea acestui raport al Comisiei de mediere. Deci, vă rog să nu mai veniți cu asemenea chestiuni.

Și doi. Domnule vicepreședinte, care este situația de domnul prim-ministru nu este aici la ora aceasta? Să vedem, ne convinge, sau dimpotrivă, să votăm sau nu, pozitiv sau negativ, acest raport al Comisiei de mediere. Nu are rost să ne mai certăm aici cu doamna ministru, că nu știm chestiunea. Dacă este așa, o chemăm și pe doamna Marinescu aici și vă certați amândouă eventual, ca noi să stăm să asistăm la cearta dumneavoastră din presă.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Doamna ministru Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte, sigur că putem chema toate persoanele cu care eu, în timpul, să spun, zbuciumat al istoriei mele politice, am avut temporare conflicte. Putem să le chemăm pe toate, aceasta nu înseamnă că ministrul nu are date corecte. Ceea ce vreau să spun, pentru exactitate, este că domnul prim-ministru Mugur Isărescu nu a trimis aici o hârtie pe care am făcut-o eu și și-a însușit-o și a trimis-o, pur și simplu. Nu. Este vorba despre un punct de vedere al Guvernului, discutat în urmă cu cel puțin o săptămână, semnat în numele Guvernului de prim-ministru și trimis Parlamentului. Aceasta, pentru corectitudine.

iar în privința ideii pe care o are distinsul coleg, domnul deputat Gavra, că la 1 ianuarie nu a intrat în funcțiune noua lege, vreau să-l contrazic. Legea spune că la un an de la promulgare și, deci, de la publicarea în Monitorul Oficial, intră în funcțiune această lege. Suntem la 1 martie, după cum vedeți, noi nu am avut nici astăzi posibilitatea de a discuta prezumția de neconstituționalitate venită de la Curtea Constituțională din lipsă de cvorum; ea este amânată deja de două luni, deci, în cazul fericit în care noi totuși, săptămâna aceasta, o vom vota și o vom vota în aceeași variantă cu Senatul, ea ar urma să fie pusă în funcțiune peste fix un an de zile. Ce se poate întâmpla în acest timp, distinse coleg, domnule deputat Gavra? Se poate întâmpla ca foarte multă lume care se califică în zona aceasta de vârstă, tentată de mirajul certitudinii pensiei în contrapartida incertitudinii zilei și a alternativei șomajului, să se înscrie imediat în șomaj - că știți că se poate face șomaj și la cerere și chiar dacă nu este la cerere, se poate face un mic aranjament și peste fix 9 luni să vină cu un presing puternic asupra sistemului abia înfiripat, al noului sistem public de pensii – și sunt în termenii legii. Deci, începând de acum 9 luni, plus încă până în aprilie viitor, este tot timpul să intre anticipat la pensie.

Domnule președinte, dacă îmi veți da voie să vorbesc despre cifre și fundamentări, o voi face în numele Guvernului.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu și invit pe domnul deputat Buzatu pentru a lua cuvântul.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiindcă doamna ministru Smaranda Dobrescu a adus vorba de istorie aici, am să încerc și eu să vă fac o scurtă istorie, deși nu este locul potrivit, a acestei inițiative legislative al cărei semnatar am fost și eu.

Deci, inițiativa a avut un cu totul alt conținut atunci când a fost introdusă în dezbaterea comisiei, dar, pe parcursul dezbaterii, ea s-a transformat în așa fel încât în mod practic ea a vizat numai modificarea Legii 2/1995, acordând un beneficiu minor celor care sunt în această situație, deci, posibili pensionari, în același timp introducând niște restricții mult mai severe în ceea ce privește cuantumul pensiei. Deci, practic ceea ce se pierde, să spunem că prin creșterea numărului de pensionari, se câștigă sau se echilibrează prin faptul că aceste penalizări sunt extraordinar de mari în raport cu ceea ce exista în Legea 2/1995.

Acest lucru ne arată nouă că, de fapt, multe din argumentațiile acestea care au fost aduse în fața dumneavoastră în ultima vreme sunt false. În primul rând, s-a discutat foarte mult asupra numărului de pensionari, or, din datele expuse cu multă certitudine chiar de doamna ministru secretar de stat, doamna Simona Marinescu, rezultă că acest număr nu este cel care a fost menționat în scrisoarea primului-ministru și că numărul acesta a fost pur și simplu preluat din câteva interviuri ale doamnei ministru Smaranda Dobrescu, publicate în diverse ziare sau la diverse posturi de televiziune.

Ceea ce este important de știut pentru noi în momentul în care vom lua această decizie, pentru că eu cred că nici nu mai poate fi vorba de nici un fel de amânare din moment ce acest lucru nu s-a petrecut la Senat, din moment ce noi avem înscrisă pe ordinea de zi această chestiune, este clar că trebuie să luăm o decizie, fie în favoarea inițiativei legislative, fie în defavoarea acesteia. Trebuie să avem puterea să ne exprimăm poziția față de această propunere și față de oamenii care sunt posibili beneficiari, fie că acceptăm, fie că nu acceptăm acest raport de mediere.

Ceea ce este clar însă și foarte important este că se ascunde ceva. O mare parte din acei oameni care sunt menționați în numărul din scrisoare sau din intervențiile doamnei ministru Smaranda Dobrescu, pot să se pensioneze pe Legea 2/1995, nu-i poate împiedica nimeni, decât dacă doamna ministru sau Ministerul Muncii și Protecției Sociale ar veni acum cu o inițiativă legislativă prin care să ceară abrogarea Legii 2/1995. Numărul care rămâne, numărul suplimentar este un număr infim în raport cu ceea ce se poate întâmpla pe baza cadrului legal existent în acest moment.

Pentru acest argument, domnule ministru și stimați colegi, eu vă cer să ne asumăm responsabilitatea acestui vot și să supunem, în forma în care a fost votat de Comisia de mediere, raportul aprobării sau respingerii Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc. Ar trebui să ne asumăm și responsabilitatea fondurilor. Vă rog, domnul Róbert Ráduly.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să vă aduc aminte, în special membrilor Biroului permanent, respectiv liderilor grupurilor parlamentare că joi, înainte să se dezbată această procedură în plenul Camerei, un grup parlamentar a cerut o pauză pentru consultări și în acest răstimp au avut loc consultări cu privire la această problemă. Atunci, joi, în sala Biroului permanent, la propunerea domnului deputat Sassu, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, cei care am fost prezenți, membri ai Biroului permanent, respectiv reprezentanții grupurilor, lideri sau vicelideri am adoptat ca soluție procedurală pentru problema care o dezbatem acum următoarea: în primul rând să invităm primul-ministru al României, pe domnul Mugur Isărescu pentru a ne explica în amănunt poziția dumnealui vizavi de această problemă, dincolo de solicitarea aceea care ne-a fost adresată în scris, și acest lucru, din câte îmi aduc aminte și putem să vedem stenograma ședinței respective, a fost agreat chiar și de domnul vicepreședinte Mitrea, iar, apoi, dacă reușește să convingă domnul prim-ministru Camera sau nu reușește, deci, după această prezentare a domnului prim-ministru vizavi de această problemă, să aibă loc votul cu privire la problematica în cauză. Eu cred că este momentul ca, în plenul Camerei, această propunere venită cu consensul celor care au participat joi la acea ședință, să fie supusă votului și dacă Camera agreează această procedură, să procedăm ca atare.

Consider că faptul că ieri am putut să pierdem o zi întreagă de dezbateri parlamentare pe o problemă care era caducă din punct de vedere al ei,...

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Este părerea dumneavoastră că am pierdut timpul.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

...astăzi am putea să avem o discuție deschisă, bărbătească și sinceră vizavi de această problemă și nu să o rezolvăm pentru că avem în idee 50.000 sau 150.000 sau 250.000 de potențiali alegători de o parte sau alta a baricadei, ci, într-adevăr, să o rezolvăm în deplină cunoștință de cauză și să fie o rezolvare dorită de toată lumea.

Mulțumesc domnule președinte.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc și trebuie luat în considerare că dacă, într-adevăr, ea intră în funcțiune de abia după un an de zile, atât actuala Putere, cât și Opoziția trebuie să fie foarte atente cu ce votează în raport cu aceste posibilități oferite oamenilor, de pensionare anticipată.

Domnule președinte, vă rog, poftiți. O să dau cuvântul apoi ultimului vorbitor înscris pe lista mea până acum pentru a tranșa până la urmă problema procedural. Vă rog, domnule președinte.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultima vreme vorbim mult, extrem de mult despre această pensionare anticipată. Vreau să menționez că această instituție a pensionării anticipate, mai bine zis a pre-pensionării, există de mai multă vreme, respectiv din primii ani de după Revoluția din '89. Un exemplu în speță este Legea nr.2 din 1995 care, de asemenea, prevede, este încă în vigoare, că se poate face pensionare anticipată în anumite condiții.

În virtutea acestui principiu, precum și a statuării constituționale că România este un stat social și are obligația în calitate de stat social să întreprindă prin legislația pe care o adoptă demersuri sociale, eu doresc să aduc în fața plenului o situație care s-ar putea întâmpla în cazul în care această lege nu ar fi adoptată. Să pornim de la cifra, cel mai des vehiculată, de 150.000 de persoane care s-ar putea încadra în dispozițiile acestei virtuale legi.

Deci, înseamnă 150.000 de cetățeni ai României, bărbați și femei, care au 50 de ani, respectiv 55, 25-30 care au depășit perioada de șomaj și pe care, dacă nu adoptăm această lege, noi, în calitate de stat social, îi aruncăm în stradă, îi facem muritori de foame. Ei nu mai au nici un fel de posibilitate. Cine mai recalifică sau angajează o femeie sau un bărbat care au peste 50 sau 55 de ani? Nimeni. Deci, acești oameni vor augmenta, vor înmulți numărul celor care stau la colț de stradă să cerșească, care stau în metrou sau în gări și care se duc în alte locuri ca să-și facă rost de o bucată de pâine. Este nepermis, este de neconceput ca un stat social, cum suntem definiți prin Constituție, să luăm o asemenea măsură. Acești 150.000 de oameni trebuie să aibă pensie, nu să fie muritori de rând pe străzile României.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte și noi vă mulțumim, dar vă rog...

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Doresc un drept la replică.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu, nu. Este domnul Petru Șteolea înscris la cuvânt. Îmi pare foarte rău, este înscris mai de mult. Vă rog.

Deci, puteți să faceți intervenții dacă o să convenim după pauză. Am rugămintea, domnul Șteolea, ca și ceilalți deputați, n-am intervenit asupra cuvântului; noi suntem în fază, nu de dezbatere pe fond, ci de a adopta sau nu o procedură. Noi n-am intrat încă în discutarea acestui raport. Evident că prilejul este foarte bun pentru discursul de substanță politică, dar acestea cred că s-au făcut pe fond la data respectivă și nici măcar n-am discutat sau n-am deschis dezbaterile acestui raport.

Deci, vă rog să vă referiți la procedură. Vă mulțumesc. Poftim.

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Logic, normal, în această ipostază, trebuia să fie prezent aici, așa cum s-a solicitat cu mult timp în urmă, domnul prim-ministru al României. De ce? Fiindcă prin ceea ce s-a exprimat și s-a indus în opinia publică, de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a creat o stare totală de ambiguitate, o stare de a se pune semne de întrebare asupra acestui proiect de lege. Cine și de ce a indus această stare?

Eu zic că s-a indus această stare din momentul în care doamna ministru al Muncii și Protecției Sociale, împreună cu anumite Asociații ale pensionarilor, a căutat să inducă în toată masa pensionarilor din România starea de nesiguranță în ceea ce înseamnă viitorul pensiilor lor. Adică, dacă acești 140.000, aceasta era cifra care era trecută în acea scrisoare pe care am primit-o de la domnia sa, semnată de unii președinți de Asociații de pensionari, ar intra în drepturi, deci, ar fi pensionați, de fapt, fondurile din bugetul de asigurări sociale nu s-ar mai ajunge și atunci ar suferi întreaga masă de pensionari din România. Este un lucru anormal, nu s-a venit în acea scrisoare cu cifre concrete, nu s-a venit cu analiză concretă economică la această acțiune. De fapt, eu îmi pun întrebarea dacă totuși se gândește în sensul acesta, atunci de ce nu s-a acționat în altă manieră atunci când unei părți din pensionarii României li s-au recalculat pensiile, în mod normal și drept și au beneficiat de niște avantaje logice și normale, iar o parte n-au beneficiat, nerecorelându-li-se pensiile, nerecalculându-li-se pensiile, atunci de ce n–au fost chemați acești președinți de Asociații de pensionari la Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau la Comisia pentru muncă și protecție socială când era doamna ministru membru acolo, în așa fel încât să fi avut proteste și atunci?

Adică, ce vreau să spun, a induce și a incita o categorie socială, pensionarii actuali din România, împotriva altei categorii sociale, acei viitori pensionari pe această lege, este un lucru anormal. Tocmai această chestiune face ca să fie nevoie de prezența domnului prim-ministru pentru a-și exprima un punct de vedere clar în această chestiune.

Cifra de la 45.000 până la 140.000 este și pune semn de întrebare. Mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Bun. Deci, vă rog să sistăm aceste discuții, mai ales că ele nu au atins latura de procedură, ci, în special, s-a intrat pe fond. În aceste condiții, doamna ministru Smaranda Dobrescu dacă are ceva de adăugat și vă voi supune, până la urmă, dumneavoastră, pentru că altă soluție nu este, nu se conturează alternativa insistentă de a invita pe primul-ministru aici, dacă opinia majorității va fi aceasta, va trebui să adoptăm această soluție așa cum ea, de fapt, a fost adoptată și în Birouri.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Repet, domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. În continuare, voi vorbi tot în calitate de deputat, până când veți considera, dacă veți considera, că pot vorbi în numele Guvernului.

Deocamdată aș vrea să-i răspund domnului coleg Șteolea, care probabil că nu cunoaște, deși domnul președinte Pop cunoaște, pentru că am fost și am vorbit despre politica în domeniul ocupării forței de muncă în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților, acum două săptămâni. Și în această propunere pe care noi o avem, de modificare a Legii șomajului și vorbim aici de Legea privind ocuparea în muncă, reconversie profesională și protecția socială a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, avem stipulat clar că această categorie de persoane defavorizate care se află în dificultate de a-și găsi un loc pe piața muncii vor avea salariul subvenționat într-un procent pe care îl vom discuta, în momentul de față chiar îl discutăm cu CES-ul, cu partenerii sociali în cadrul CES-ului, din cadrul fondului de șomaj.

Fondul de șomaj, în momentul de față, deși este ușor slăbit, nu are slăbiciunea actualului buget al pensiilor. Și dacă noi, în timp, și aceasta dorim să o facem, vom transforma politicile asistențiale pasive de ajutorare a șomerilor, din ce în ce mai mult le vom transforma în măsuri active de căutare a unui loc de muncă și de favorizare a celor care angajează, atunci, cu acești bani, vom putea să subvenționăm parte din salariile acestor persoane care, într-adevăr, recunoaștem că se află într-o situație grea.

Vă rog, stimați colegi, să nu preluați această idee păguboasă și incorectă, că Ministerul Muncii incită categorii, să zicem categoria șomerilor împotriva pensionarilor și invers. Este o realitate vă rog să țineți cont de ea. Este adevărat că Legea nr.2 din 1995 funcționează și acum, a funcționat, dar ea s-a născut într-un moment cu totul și cu totul diferit. În 1995, bugetul asigurărilor sociale înregistra mari excedente. În momentul de față nu mai putem să ne acoperim deficitele din 1998, 1999, iar în acest moment noi nu avem încă subvenții, poate le vom avea, poate nu le vom avea.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu (din bancă):

De ce? Care este motivul?

Doamna Smaranda Dobrescu:

Deci, dați-mi voie, eu, în calitate de deputat, de om responsabil în cadrul Comisiei de muncă și protecție socială, să mă gândesc că nu putem periclita promisa recalculare a pensiilor pentru pensionarii care se află din 1970, din 1980 în plată și care au încă pensii de 600.000, nu o putem periclita prin intrarea intempestivă și - despre număr va vorbi poate premierul sau eu, dacă îmi veți permite - din cauza intrării în zona pensionarilor a unor oameni încă capabili să muncească, încă capabili să se bucure de rezultatele muncii lor.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, doamnă ministru.

Am hotărât că sistăm discuțiile. Dacă este nevoie supunem la vot.

Domnul Valentin-Adrian Iliescu (din bancă):

Cine a hotărât?!

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

La replică, în legătură cu ce, domnule deputat? Nu, nu, cine v-a nominalizat ca să cereți drept la replică?

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Domnule președinte, dumneavoastră ați făcut o afirmație căreia trebuie să-i dau o replică.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu, domnule deputat, puteți să o faceți dumneavoastră într-un moment cuvenit în ceea ce privește declarațiile politice, nu o puteți face acum, conform procedurii, nu v-am nominalizat, dumneavoastră vă simțiți atins de ceea ce eu am făcut în legătură cu unele considerații. Iertați-mă, domnule deputat, în aceste condiții, domnule vicepreședinte Mitrea, vă cer permisiunea să consult Camera dacă sistăm sau nu aceste discuții, care, repet, au început înainte de... Pe procedură, domnule Mitrea ? Vă rog să poftiți.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am dezbătut într-o ședință, cum s-a și spus, cu liderii de grupuri parlamentare și Biroul permanent această chestiune a cererii primului-ministru, cerere pe care dânsul a formulat-o foarte clar, de a se renunța la această lege. A formulat-o într-un moment în care colegii noștri din diferite grupuri parlamentare au arătat că este dificil din punct de vedere procedural să discutăm această chestiune. Am căzut în acel moment de acord cu toții că suntem dispuși să-l ascultăm pe primul ministru, să vedem ce argumente solide are și împreună cu domnia sa sau după ce domnia sa vorbește în sală, fiecare grup parlamentar să ia o decizie.

Nu vreau să intru pe discuția pe fond, când a fost și cum a fost deficitar bugetul de asigurări sociale, care vor fi politicile care vor fi aplicate, pentru că am foarte puțină încredere.

Eu constat doar ceea ce constată toată țara, că în ultimii câțiva ani de zile, toate bugetele excedentare au devenit bugete cu probleme; a scăpat unul, bugetul șomajului, și înțeleg de la doamna ministru că avem sarcină, în 9 luni de zile, să-l terminăm și pe acesta.

De aceea, singurul cu care putem sta de vorbă este primul-ministru, să vedem cum gândește domnia sa această chestiune din punct de vedere al fondului problemei, urmând ca noi, Parlamentul, să decidem din punct de vedere al procedurii dacă domnia sa ne convinge.

Apare însă, domnule președinte de ședință, o problemă. Nu putem să-l așteptăm pe primul-ministru 6 luni sau 3 luni, putem să-l așteptăm în această săptămână sau să cădem de acord că, până marți, vom stabili cu dânsul o prezență în sală. Nu vine ca să-și prezinte punctul de vedere, marțea viitoare votăm raportul, așa cum conștiința fiecărui parlamentar, voința fiecărui parlamentar decide.

Deci, propunerea mea este ca să stabilim un termen în care primul-ministru poate să vină în fața Parlamentului, să-l ascultăm, mi se pare firesc, și după aceea să decidem dacă au apărut alte elemente decât cele care erau în momentul în care legea a fost aprobată, nota bene, cu acordul Guvernului. Și chiar dacă era alt ministru la Muncă în momentul respectiv, era același ministru Remeș la Ministerul de Finanțe care a fost de acord cu legea acum o lună jumate și nu mai este de acord cu legea astăzi. Sunt foarte multe probleme ciudate referitor la acest proiect de lege. Nu, este mult două săptămâni; îl așteptăm deja de o săptămână. Discuția a fost săptămâna trecută, miercuri. Eu cred că până marți putem să-l așteptăm pe primul-ministru, să vină în fața Parlamentului, să ne explice ce s-a schimbat atât de grav în poziția Guvernului referitor la această lege, încât trebuie să o regândim.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Deci, s-a conturat această ipoteză, mie mi se pare și un lucru corect, nu putem da termen marți, pentru că marți probabil avem ședință comună, ci în cursul săptămânii, deci în cursul dezbaterilor din săptămâna viitoare, când această lege va fi pe ordinea de zi. Și supun, până la urmă, acest punct de vedere privind procedura dezbaterii legii în prezența primului-ministru consultării Camerei.

Cine este pentru această variantă propusă și de domnul Mitrea? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Dacă sunt abțineri?

Deci, 6 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă mulțumesc.

În aceste condiții, amânăm discutarea punctului 8 de pe ordinea de zi.

Ne aflăm în fața situației de a reveni asupra ordinii de zi la pct.1, nu înainte însă de a da un vot final pe care trebuia de fapt să-l dăm la ora 11.30, conform programului nostru. Se referă la un vot final privind proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.16/99 privind scutirea de plata taxei de reclamă și publicitate, precum și a majorărilor de întârziere aferente.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Este o problemă aici.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnilor, iertați-mă! Este un lucru de care nu am fost informat la timp, îmi cer scuze în fața dumneavoastră, trebuia să se pună la punct o procedură care nu a fost pusă la punct, dar ea era sesizată a fi pe ordinea de zi astăzi. Bun.

În aceste condiții, vă propun o pauză de 10 minute, după care ne întoarcem la pct.1 de pe ordinea de zi care a fost amânat în lipsă de cvorum și în lipsa președintelui de ședință. Vă mulțumesc.

după pauză

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi, invit secretarii de ședință să se prezinte pentru a conduce lucrările în continuare și șefii grupurilor parlamentare să invite pe toți colegii în Cameră.

Deci, insist: șefii grupurilor parlamentare să invite pe colegi să ia loc în Cameră, să continuăm lucrările în plen.

Invit pe domnii secretari să ia loc, să ia loc la conducerea acestei ședințe și șefii grupurilor parlamentare să invite parlamentarii în sală. Invit pe colegii noștri care se află în alte săli ale Camerei Deputaților să revină în sală pentru a intra în discuțiile punctului 1 care l-am amânat la începerea lucrărilor.

Stimați colegi,

Vă propun ca discuția pct.1, cu acordul domnului președinte Popescu, pentru a putea să mobilizăm, pentru că îmi dau seama că în acest moment chestiunea este incertă și noi nici nu putem discuta măcar problema raportului Curții Constituționale în legătură cu legea, cu acel art.28 din Legea pensiilor decât în măsura în care avem o reprezentare de 229 de deputați în sală.

În aceste condiții, vă propun să trecem la punctul următor de pe ordinea de zi și să fixăm ora 14,30 pentru a dezbate acest punct.

Deci, am acordul dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 15:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro