Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 7, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-10-2022
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 07-03-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 7, 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron-Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Acsinte Gaspar și Andrei Ioan Chiliman, secretari.

   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Îmi cer scuze pentru întârziere.

Am fost convocați la un Birou permanent al celor două Camere, la Senat, și abia când am ajuns la Senat am realizat că dumneavoastră aveți de făcut declarații și am întors mașina. Îmi cer scuze că n-am realizat mai devreme acest lucru.

Începem prima parte a ședinței noastre.

 
  Ioan Igna - considerații privind învățământul sibian;

Îl invit la microfon pe domnul Popescu Dumitru. Nu este.

Domnul Igna Ioan.

Se pregătește domnul Gheorghe Andrei. Lipsește.

Domnul Vetișanu, atunci..., după domnul Igna.

Domnule deputat,

Aveți microfonul.

   

Domnul Ioan Igna:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

A fost pentru prima dată în istoria învățământului românesc o acțiune de protest de asemenea dimensiune din partea personalului din învățământ, în scopul curmării situației de mizerie în care au ajuns unitățile școlare și slujitorii lor, prin încălcarea cu bună știință a legilor țării.

Ordonanțele de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, referitoare la stabilirea salariului de bază al personalului din învățământ, și pentru abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică se pare că au pus capăt acestor acțiuni de protest.

Subliniez că "se pare" numai, deoarece nemulțumirile unui număr foarte mare de persoane din învățământ, ale sindicatelor, continuă și nu ar fi exclusă posibilitatea reizbucnirii conflictului la proporții și mai mari, pentru faptul că nu s-a înțeles din partea guvernanților necesitatea dialogului, așezarea la masa negocierilor în scopul găsirii de soluții la toate solicitările sindicale privind îmbunătățirea situației din învățământ.

Mă refer concret la: modul de recuperare și plătire a orelor pierdute în timpul conflictului, disponibilizările din învățământ, baza materială a învățământului, personalul TESA din învățământ.

Nu s-au analizat cu simț de răspundere niciodată cauzele concrete care au dus învățământul românesc la această situație de disperare.

Mă voi referi, în continuare, la situația învățământului sibian, situație care consider că este asemănătoare în toate județele țării.

Până în 1996-1997, învățământul preuniversitar sibian se situa în prima jumătate, între județele țării, privind rezultatele la concursurile școlare, examenele de bacalaureat, admiterea în învățământul superior, baza materială, integrarea absolvenților în activități social-utile.

Această poziție bună a învățământului sibian se datora faptului că la conducerea Inspectoratului Școlar, la conducerea majorității unităților școlare din județ se aflau cadre didactice cu reale calități manageriale, buni specialiști, oameni ce cunoșteau problemele învățământului și găseau soluții concrete de lichidare a unor neajunsuri, buni psihologi, în scopul realizării unei bune colaborări între școală, familie și organele locale, concret primăria.

Menționez fără exagerare că mulți dintre acești buni manageri au fost schimbați pe criterii politice. Exemplific: Școala Generală nr. 1 Sibiu, Școala nr.9 Sibiu, Școala nr. 15 Sibiu, Școala nr. 20 Sibiu, Școala Cristianu, Liceul Cisnădie, Liceul "Octavian Goga" Sibiu.

Concursurile de ocupare a posturilor respective au fost conduse din umbră de conducerea P.N.Ț.C.D. Sibiu, pentru ca directorii acestor unități școlare, care au fost și sunt buni gospodari, să nu mai reușească la concurs. Destituiri ilegale de directori: exemplu Colegiul "Gheorghe Lazăr" Sibiu.

Schimbările la conducerea Inspectoratului Școlar Sibiu au fost catastrofale. Imediat după schimbarea inspectorului general, în 1996-1997, a apărut "scandalul subiectelor la concursul de admitere în liceu". În noaptea premergătoare concursului, au apărut pe stâlpi, pe porțile de intrare ale liceelor, subiectele de concurs. Dovadă a neputinței noii conduceri a Inspectoratului Școlar de a lua măsuri în scopul păstrării securității plicurilor cu subiectele de concurs, lipsă de calități manageriale.

Nu a fost nevoie decât de 3 ani pentru realizarea, în perioada 1997-1999, a nemaipomenitei performanțe ca învățământul sibian să ajungă pe ultimele locuri din țară, dovadă rezultatele de la examenul de capacitate, bacalaureat, admitere, în condițiile în care situația la învățătură din celelalte județe nu a progresat, ci, cel mult a stagnat, dacă nu chiar a scăzut.

Avem școli în județ, unde elevii, părinții, profesorii se tem de o eventuală prăbușire a tavanului școlii, sau chiar a școlii, chiar și în lipsa unui seism, respectiv cutremur. Sunt școli cu o bază materială sub toată critica!

Din 1997 și până în prezent nu s-a mai zugrăvit nici o școală din bugetul primăriilor, și aceasta din lipsă de fonduri. Dar, cu toate aceste necazuri, la sediul Inspectoratului Școlar Sibiu au fost investiții de peste 3 miliarde lei, pentru punerea la punct a unor birouri de invidiat, fiind mai elegante interioarele decît ale unor hoteluri de 5 stele.

Actuala conducere a Inspectoratului Școlar și cu inspectorii trebuie să se simtă cât mai bine, pentru a ține în frâu pe bieții dascăli, care nu au ce mânca, sau pe bieții elevi, care nu au condiții decente de a se pregăti. Așa se gândesc guvernanții la viitorul națiunii noastre. Tragic, dar adevărat!

Îmi trece adesea prin minte conținutul versurilor lui George Coșbuc:

"Când nu vom mai putea răbda,

Când foamea ne va răscula,

Hristoși să fiți, nu veți scăpa

Nici în mormânt".

Coșbuc se referea atunci la soarta de mizerie a țăranului român. Conținutul acestor versuri este acum de actualitate pentru tot poporul, deci și pentru personalul din învățământ. Cu unele excepții, pe care nu le nominalizez, că le cunoașteți și dumneavoastră foarte bine.

Doamnelor și domnilor colegi,

Moțiunea discutată în 28 februarie dorea, din partea noastră, schimbarea în bine a poziției sociale a slujitorilor învățământului românesc, așa cum i-am mai numit și cu alte ocazii – "apostoli ai neamului".

Nu putem spera la mai bine fără un învățământ bine pus la punct, fără dascăli stimulați și material, fără școli bine dotate, căci prin școală se formează specialiștii de azi și de mâine, prin școală se formează bunii politicieni. Școala stă la baza progresului social, economic și politic. Prin școală asigurăm prezentul și viitorul națiunii noastre.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, stimate coleg.

Am o rugăminte la cei care iau cuvântul: astăzi n-o să pot să lungesc decât pânâ la 9,40 luările de cuvânt.

Vă rog să vă încadrați în cele 3 minute alocate.

 
  Vasile Vetișanu - evidențierea a două momente fatale pentru viața și istoria politică a României;

Domnul Vetișanu Vasile are cuvântul.

Se pregătește domnul Leonăchescu Nicolae.

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi, 7 martie 2000, încerc să scot în evidență două momente fatale pentru viața și istoria politică a României, pentru destinele ei până în zilele noastre.

Cel dintâi moment se leagă de formarea primului Guvern comunist din România, la 6 martie 1945, acum 55 de ani, sub conducerea fostului proprietar de moșii și proprietar de bancă, duplicitarul Petru Groza.

Guvernul condus de acesta din urmă se proclama de "largă concentrare democratică". În realitate, încă de la formarea sa, Guvernul Groza a suprimat treptat tradiția democrației românești, deschizând calea spre dictatura comunistă, răsturnată în Decembrie 1989.

Scenariul instaurării unui guvern comunist începe încă din noiembrie 1944, când comisarul sovietic Vâșinski, numit "șarpele cu ochelari", sosește la București, unde schițează planul de transformare a României într-o gubernie rusească. Dacă până la 12 septembrie 1944, comuniștii aveau un singur ministru în Guvern, în persoana intelectualului comunist Lucrețiu Pătrășcanu, la Justiție, ucis mai târziu de colegii lui comuniști, acum intră al doilea ministru în Guvern, în persoana lui Tașcovici, devenit Teohari Georgescu. La 28 februarie 1945, Vâșinski revine în România, de data aceasta cu ordinul expres de a instala un nou Guvern, în numai 8 sau 4 zile. El cere o audiență la Majestatea Sa Regele Mihai I, care se opune cererii sale. În fața acestei situații, încep amenințările. Vâșinski, după vechiul obicei al casei, bate cu pumnul în masă și strigă amenințător către rege: "Ori dizolvi imediat Guvernul, ori România va înceta să mai existe ca țară!"

Acesta a fost dialogul, de fapt ultimatumul rostit de Vâșinski la 5 martie 1945, din care, a rezultat primul Guvern comunist din România, cum arată cu multă profunzime și acribie Aurel Sergiu Marinescu, în dramatica sa carte – "Prizonier în propria țară", care ar trebui declarată "Carte Testament" pentru generații.

Măsurile represive ale Guvernului Groza au început cu incitarea maselor, chemarea lor în stradă, incitare la violență, avansând "mineriadele", cu răfuieli de moment, prin pedepsirea "dușmanilor poporului". În Guvernul Groza intră Ghiță Dej, la Comunicații, avându-l ca subsecretar de stat pe Ion Gheorghe Maurer, slujitor fidel al acestuia și lui Ceaușescu, apoi R. Zăroni, fost administrator la moșiile lui Groza, Constantinescu-Iași, Lothar Rădăceanu și alții.

Presa a declanșat o campanie furibundă, de intimidare și acuzații la adresa oamenilor de valoare, sub conducderea malefică și dură a falșilor intelectuali Miron Constantinescu, Leonte Răutu și Silviu Brucan, cei care au introdus în ideologia zilei lupta cu "trădătorii de țară", cu "uneltele anglo-americanilor", cu "vânzătorii de patrie", cu "dușmanii poporului", într-un cuvânt. În acele momente s-au născut "Tribunalele poporului", cu acuzatori publici, declanșând teroarea împotriva tuturor dușmanilor de clasă.

Decretul comunist nr.207 din 1945 chema la violență și ură împotriva semenului. De atunci s-au moștenit aceste valori ale răului comunist, până în zilele în care trăim, intrând în conștientul și subconștientul oamenilor unei generații oprimate. În consecință, în câțiva ani, Guvernul Groza a desființat partidele istorice, a desființat monarhia tradițională în România, a distrus valorile culturii românești, înlăturîndu-le și înlocuindu-le cu anacronicul percept comunist al omului cu "origine socială sănătoasă", deschizând calea selecției artificiale, nu cea naturală, a valorilor.

Cel de-al doilea moment la care vreau să mă refer este legat de ucazul dat de către Plenara C.C. al P.M.R. (nu devenise încă P.C.R.) din 3-5 martie 1949, prin care s-a început cooperativizarea agriculturii rommânești, de fapt comunizarea ei, prin distrugerea sistematică, pe etape, a proprietății și a sentimentului de proprietate la români, distrugere care s-a încheiat în anul 1962, deci pe un traseu de numai 13 ani. Cum a fost posibil?, ne putem întreba astăzi, în anul 2000. Răspunsul trebuie căutat în obiectivele satanicei Plenare din 3-5 martie 1949, care a deschis drumul terorii fizice și psihice, a schingiuirilor de tot felul, a deportărilor și arestărilor în masă, fără nici o judecată, silind țărănimea să renunțe la moștenirile ei strămoșești. Într-un timp record, au fost arestați și deposedați de restul de 50 de hectare de pământ moșierii și fruntașii satelor, numiți cu nume de împrumut, "chiaburi". Peste 100.000 de familii au fost arestate, adică 280.000 de ființe omenești, umplând gările, pentru a fi duși la peste 200 de km. de domiciliul lor, fiind considerați "periculoși". "Periculoși" pentru cine? De fapt, se încerca intimidarea celorlalți, prin frică. În satul sălăjean Maladia, gospodarul fruntaș Ioan F. Mocanu, numit "chiabur" și "chiabr", a fost arestat în trei rânduri de securiștii Făgărășanu și I. Pădureanu, pentru vina de a fi muncit o viață pământul și a fi fost gospodar fruntaș, ales, pentru aceasta, primar al satului timp de 26 de ani, după 1918. Spaima a cuprins tot satul, reducându-l la supunere. După schingiuiri, a fost adus acasă din arest cu căruța, cu coastele zdrobite și obligat să tacă asupra torturilor la care a fost supus, după ce a fost aruncat în închisoarea din Șimleu, în urma a 50 de tururi cu mașina în jurul orașului de mai sus, spunându-i-se că este în Cluj, nu în Șimleu. Dar n-a tăcut. Mi-a mărturisit cum a fost legat sus de mâini, dezbrăcat în pielea goală, ars cu țigara și bătut cu ciomagul de cauciuc, pentru a spune ce a pus la cale în sat și unde ar avea arma ascunsă. După chinuri groaznice, călăii aruncau pe el găleți de apă, apoi o luau de la început. De aceea, mă întorc în acel sat în care a putut suferi atâta, fără să renunțe la pământ. Când a venit colectivizarea, în același sat, Ioan Mudure a Șfaițărului a fostă bătut de moarte, mutilat, ducându-se repede în mormânt, ca mulți alții.

Toate au pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, declarată "istorică", pentru că i-a jefuit pe oameni de avuția lor "de-o viață". Se uita că țăranul român a cultivat pământul și am fost, ca țară, "grânarul Europei", fără să fi cunoscut socialista gospodărire a pământului, prin "cuiburi în pătrat", aduse de la sovietici.

Declar, în Parlamentul României, că există un lucru inadmisibil, anume că nici până astăzi comuniștii români n-au recunoscut public, în fața țării, că colectivizarea satelor românești s-a făcut prin forță, peste voința țărănimii, aplicând regimul fricii, al terorii, al violenței și al urii celuilalt de lângă noi.

Va trebui să vină o zi în care să se deschisă procesul colectivizării satelor românești, început cu surle ideologice, în 3-5 martie 1949, acum 51 de ani, și terminat cu crime de nedescris în 1962.

Iată de ce am pus în atenția Parlamentului României cele două momente fatale pentru viața țării și a oamenilor acestei țări.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Leonăchescu - semnal de alarmă în legătură cu războiul politic fără noimă dezlănțuit la adresa primarului Gheorghe Funar;

Are cuvântul domnul deputat Leonăchescu.

Se pregătește domnul deputat Mândroviceanu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

În anul 1996, alegătorii din municipiul Cluj-Napoca l-au ales drept primar al lor pe cunoscutul patriot român Gheorghe Funar. Alegerea, definitorie, n-a fost contestată de nimeni.

Domnia sa este un gospodar apreciat și acest titlu i-a fost recunoscut de cei competenți. Cine vizitează primăria din municipiul Cluj-Napoca are ocazia să constate ordinea care domnește acolo, organizarea riguroasă a compartimentelor și solicitudinea cu care salariații îi întâmpină pe cei mulți.

Din 1996 și până astăzi, prefecții de Cluj, Alexandru Farcaș și Vasile Sălcudean, au încercat să-l înlăture de la conducerea primăriei din Cluj-Napoca pe domnul Gheorghe Funar. O asemenea acțiune a fost sortită eșecului ca ilegală și, în final, cei doi prefecți au pierdut sprijinul politic al formației care i-a propulsat în scaun.

Se aude că va fi instalat la Cluj un nou prefect, domnul Bogdan Cerghizan, un adversar bine-cunoscut al primarului Gheorghe Funar. În timpul care a mai rămas, vom asista probabil la noi tensiuni între un prefect nou în funcție și primarul Gheorghe Funar.

În acest război politic fără noimă, dezlănțuit la adresa primarului Gheorghe Funar, cel care pierde este omul simplu, românul. S-au consumat energii impresionante spre a-l nega în actul său de conducere pe primarul din Cluj-Napoca. Pentru a pune o placă memorială pe zidul Universității "Babeș-Boliay" din acest oraș în amintirea lui Octavian Goga, profesorul de altădată al celebrei instituții de învățământ, primarul Gheorghe Funar a trebuit să învingă rezistența Consiliului municipal și a Senatului universitar! Pentru găurile necesare diblurilor i s-a interzis lucrătorului specializat accesul la o priză electrică!

Ne punem, pe bună dreptate, două întrebări:

1. Cum de reușește Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat să promoveze în funcția de prefect al județului Cluj persoane care n-au asimilat încă limbajul politic și tehnicile de negociere prin care s-ar putea evita acutizarea problemelor? Retragerea sprijinului politic este expresia unei politici catastrofale de cadre pe care electoratul este obligat s-o suporte. Nepotismul, datoriile politice, promisiunile electorale de culise, politicianismul aberant care răvășește o parte a lumii noastre politice n-au nimic de-a face cu interesele României!

2. De ce la Cluj-Napoca și în alte părți ale țării, patrioții și, în general, toți cei care încearcă să facă ceva bun, în sensul îndreptării situației grele în care ne aflăm, sunt ținta unor atacuri concentrice din partea unor cercuri ostile din zona puterii? Oare actul de conducere trebuie înțeles numai ca un prilej de răzbunare, de plată a polițelor, de intensificare a sentimentelor de ură generate de neputința sau de incapacitatea de a reflecta realul?

Îmi permiteți, stimați colegi, să sper că, acum, în finalul celui mai dramatic mandat din ultimul deceniu, oamenii puterii vor învăța să respecte decizia electoratului în ceea ce-l privește pe primarul Gheorghe Funar, și, în locul manevrelor de culise ilegale care vizează demiterea lui, să încerce un minim efort de potențare a unității naționale, renunțând la aberanta vânătoare a liderilor politici din opoziție.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Mândroviceanu - pledoarie pentru tineretul din România;

Domnul deputat Mândroviceanu.

Se pregătește domnul deputat Drecin Mihai.

   

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tineretul din Romînia a fost lipsit de cunoașterea trecutului românesc, nefiind format în climatul culturii și istoriei națioanale. Cu toate că acest tineret s-a acoperit de eroism pe baricadele Revoluției și a pășit cu greutate în alegerile din 1996, când a asigurat răsturnarea vârfurilor nomenclaturii criptocomuniste, în ultimul timp nu a mai apărut la suprafața vieții publice naționale cu inițiative și mișcări bine articulate.

Tineretul, izvorul biologic și spiritual al națiunii, ale cărui gânduri și idei aduc fermenții noutății pe toate dimensiunile sociale, nu și-a mai găsit o formă de expresie publică prin care să-și expună frământările, idealurile și preocupările de generație.

El trebuie să poarte steagul unor dorințe noi, al unor schimbări și al unor ameliorări care nu sunt posibile în cadrele și structurile vechi, îndeosebi în vremuri de mare încărcătură istorică și de tranziție, cum sunt cele pe care România le traversează în prezent.

Intervențiile tineretului sunt nu numai bine-venite, dar și așteptate, salvatoare, căci au forța avântului, a curajului și a dorinței de bune înfăptuiri.

Din rândurile tineretului, adevărata rezervă a aristocrației politice și spirituale a neamului, a elitei naționale, au apărut mereu în istoria națională marile mutații, care au schimbat fața societății românești, a formelor de viață ale poporului român.

Tineretul de azi este pus la mare încercare, mai întâi să găsească forma de manifestare potrivită, și apoi să iasă în arenă și să intre în activități rodnice, pentru a ajuta România să iasă din impasul economic, din haos și dezordine, mai ales morală.

El trebuie să răspundă la chemarea vremii și a țării, căci este nevoie de vigoarea, entuziasmul și disponibilitatea lui sufletească, pentru a asigura stabilitatea necesară societății românești, pentru a crea o nouă stare de spirit pentru inițiative, proiecte de largă cuprindere și viziune a viitorului, și pentru ieșirea din apatia și acalmia în care se topește viața de azi, fără nici o direcție și fără nici o noimă.

Tineretul trebuie să iasă în arena românească, să privească starea de lucruri cu luciditate, seriozitate și decență și să-și asume răspunderi morale pe măsura vremurilor de acum, așa cum multe generații de tineri au făcut în trecut, și România a înfăptuit astfel mari progrese în istoria ei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Dorin Drecin - intervenție intitulată Despre locul Bisericii Naționale Ortodoxe în societatea românească de astăzi;

Are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin.

Domnul deputat Becsek Garda Dezideriu se pregătește.

Aveți microfonul, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația mea politică de astăzi: "Despre locul Bisericii Naționale Ortodoxe în societatea românească de astăzi".

În fundătura social-economică, politică și morală în care a ajuns țara, după un deceniu de continuă democratizare și liberalizare, partea serioasă și echilibrată a românilor caută puncte de sprijin în efortul de a se menține măcar pe linia de plutire, într-o existență aproximativă și aproape fără perspectivă. Sondajele specialiștilor în sociologie și politologie arată că națiunea are încă încredere în Biserica neamului și Armata română. Aceste instituții țin, în opinia cetățeanului de rând, țara și neamul într-un tot unitar. Până când? Asta urmează să vedem.

Sunt forțe politice interne și externe care se străduiesc să slăbească și compromită aceste instituții naționale, pregătind destrămarea și disoluția țării, într-o Europă unită, greu de definit pentru moment. Despre politica de compromitere și de slăbire a armatei române, am mai vorbit. Astăzi supun atenției dumneavoastră, starea Bisericii Naționale Ortodoxe Române.

Renăscută ca pasărea Pheonix, din marginalizarea ce i-a fost impusă de regimul comunist, Biserica Ortodoxă revine la tradiție, dar face și eforturi lăudabile pentru înnoire, cerute de vremurile în continuă schimbare pe care le trăim. Se reînființează și înființează vechi și noi seminarii și facultăți de teologie, care pregătesc tineri cu vocație preoțească pentru noi parohii. Apar noi schituri și mânăstiri, care scot în evidență tradiția monahală la români. Noile episcopii din țară și străinătate veghează la mai buna organizare și administrare a sentimentului religios ortodox. Sărbătorile religioase sunt tot mai respectate de tineri și maturi, în egală măsură. Tot mai multe parohii înființează și susțin instituții sociale și spitalicești de binefacere pentru copii și bătrâni fără sprijin material.

Deschiderea Patriarhiei Ortodoxe Române spre un ecumenism autentic permite dialog benefic cu Bisericile din întreaga lume. Sentimentul național și vocația europeană a românilor își găsesc întruchiparea în munca, speranțele și suferințele enoriașilor, preoților, călugărilor, conducătorilor Bisericilor noastre, Ortodoxă și Greco-catolică, deopotrivă.

Constatăm, pe de altă parte, o serie de piedici care se pun în drumul de revenire la tradiția creștinească a românilor. În primul rând, s-a exacerbat diferendul dintre ortodocși și greco-catolici, metodă clasică în procesul continuării divizării unității națiunii române.

Virulența implicării bisericilor neoprotestante în atragerea de enoriași, profitând de sărăcia materială și gradul modest de cultură al unor cetățeni, a semănat un alt gen de discordie între români.

Sub pretextul apărării drepturilor omului, ni se impun practici religioase pe care românii le-au îmbrățișat ab initio, o dată cu adoptarea creștinismului, acum aproape două milenii, vezi botezul, evanghelizarea și altele.

Culpabilizarea conducerii supreme a Bisericii Ortodoxe Române pentru un pretins colaboraționism cu regimul comunist vizează semănarea neîncrederii între enoriași și conducători. În ultima vreme, o serie de primării locale își propun demolări de biserici, unele monumente istorice, pentru facilitarea construirii unor obiective economice; cazurile aeroportului din Iași și a minei de aur de la Roșia Montană sunt doar două dintre cele mai mediatizate.

Mai mult: pe fondul sărăcirii generale a comunităților locale, primăriile impun condiții greu de împlinit pentru construirea de biserici, mai ales...

O voce din dreapta sălii:

Timpul!?

 
   

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Vedeți, că vă aude Dumnezeu...

... mai ales în cartierele de blocuri din marile orașe. în loc de lăcașuri somptuoase, ar fi mai ușor de construit bisericuțe din lemn, tradiționale, cât mai numeroase, a căror ambianță interioară se potrivește psihologiei românului. Ce important câștig ar fi pentru Ortodoxia Română dacă în marile orașe, la tot câte 15-20 blocuri de locuințe s-ar ridica câte o bisericuță de lemn!

Și, în final, cu un pas înaintea politicii și economiei din România, Biserica Națională Ortodoxă se impune prin vorbă și faptă, ca instituție sobră și hotărâtă întru apărarea intereselor naționale și cultivarea spiritului ecumenic european.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, și fac apel la toți colegii să se încadreze în cele 3 minute, și la colegii din sală, când un coleg dintr-o parte depășește timpul, colegii din partea cealaltă vociferează, și tot așa. poate ar fi mai bine, cu toții să ne încadrăm în timp, pentru că fiecare vorbește din timpul fiecăruia, nu este vorba de un timp special al unui grup.

 
  Becsek Garda Dezideriu Coloman - semnalarea unor aspecte privind retrocedarea pădurilor foștilor proprietari;

Are cuvântul domnul deputat Becsek Garda Dezideriu.

Se pregătește domnul deputat Ionescu Gheorghe.

   

Domnul Becsek Garda Dezideriu Coloman:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După ce dușmanii retrocedării pădurilor foștilor proprietari, dintre care mulți funcționari din domeniul silviculturii, care au reușit să blocheze apariția metodologiei de aplicare a Legii nr. 1 din 2000 timp de o lună, în ziua de joi, 2 martie, sub autoritatea sindicatelor, i-au convocat pe o parte dintre pădurari, pe cei dintre care, mulți, în anii anteriori, au avut un rol esențial în distrugerea pădurilor țării, pentru a se manifesta pentru păstrarea actualelor structuri ale ocoalelor silvice.

Față de această manifestare, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, formată din reprezentanții comunităților de averi, a obștilor de moșneni și răzeși, comunități grănicerești, composesorate, instituții bisericești, școli, primării, care dețin peste 1 milion de hectare de pădure, adică mai mult de o treime din suprafața vizată de Legea nr. 1 din 2000, își exprimă dorința de a gospodări proprietatea pe care o vor reprimi, prin structuri silvice proprii similare cu cele ale statului, conform legii.

Astfel, în județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Hunedoara, Harghita și altele, membrii acestor devălmășii vor să administreze proprietatea lor comună în regim silvic, respectând legile în vigoare, proprietăți așezate în trupuri compacte de pădure, ușor de administrat de ei și ușor de supravegheat de către structurile de control și de aplicare a regimului silvic.

Voința comunitară a membrilor Asociației Proprietarilor de Păduri din România de a gestiona singuri propriile averi este un drept socio-economic și politic, și limitarea, îngrădirea acestuia, într-un stat de drept, este inadmisibilă.

Din păcate, reprezentanții ocoalelor silvice, care s-au manifestat în încercarea lor de a păstra vechile structuri, fac tot posibilul ca majoritatea pădurilor să fie considerate ca "rezervație forestieră", sau "păduri cu rol de protecție", pentru a limita cât mai mult mărimea vegetației forestiere care ar putea fi retrocedată foștilor proprietari.

Ritmul accelerat al licitațiilor, care afectează pădurile sănătoase, care ar trebui să reintre în posesia foștilor proprietari, arată clar că scopul adevărat al unora cu uniforma verde nu este ocrotirea pădurii, ci îmbogățirea cât mai accelerată și înlesnirea corupției.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gheorghe Ionescu - intervenție intitulată Jaf în economia județului Dolj;

Are cuvântul domnul deputat Ionescu Gheorghe.

Se pregătește domnul deputuat Barbaresso Emanoil.

   

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Astăzi am să prezint o situație din județul Dolj, pe care o intitulez: "Jaf în economia județului Dolj".

Privatizarea trebuie să constituie una din componentele principale ale reformei economice, prin care proprietatea de stat să fie trecută în proprietate privată, cu scopul de a asigura un management productiv, dinamic, pentru a revigora activitatea economică. Privatizarea, în concepția actualei guvernări, înseamnă vinderea de urgență, prin toate metodele și la orice preț, a patrimoniului administrat de F.P.S.

Această concepție a fost aplicată și în județul Dolj, unde mai marele F.P.S.-ului a vândut o serie de societăți comerciale la prețuri care în orice moment creează suspiciuni, mai ales dacă precizăm că același cumpărător a achiziționat 3-4 societăți.

Prin vânzarea acestora nu s-au creat condiții pentru îmbunătățirea activității economice, ci, pur și simplu, lichidarea și dispariția acestora de pe harta județului Dolj. Amintesc aici societățile comerciale de tip AGROMEC: Băilești, Poiana Mare, Giubega, Vârtop, care s-au privatizat prin procedeul de vânzare-cumpărare, și se prevede, prin contract, că "Timp de 3 ani, acestea nu pot fi lichidate sau falimentate". Același contract de vânzare-cumpărare prevede ca "Personalul existent în societățile comerciale să fie trimis în totalitate în șomaj, cu plată de sume compensatorii". Valoarea totală a sumelor compensatorii care se suportă din bugetul asigurărilor de stat a fost de 2 până la 4 ori mai mare decât valoarea de vânzare.

Trebuie menționat că societățile comerciale vândute aveau interdicție de scoatere la licitație, deoarece se aflau sub sechestru asigurator, ca urmare a datoriilor mari către bugetul de stat.

Imediat după achitarea sumei adjudecate, noii proprietari au trecut la vânzarea masivă a activelor, fără a ține cont de alți acționari și fără să plătească către bugetul de stat sumele datorate, care se ridică la 7-8 miliarde lei. Din societățile privatizate nu a mai rămas nimic!

Același principiu s-a aplicat și în situația întreprinderilor de transport STIRA, DECEBAL-Băilești, METRANS-Bechet, INTERTRANS-Oltenia.

Aceste metode de privatizare, care s-au aplicat cu scopul de a sprijini clientela politică, au făcut ca AGROMEC-uri, precum: Băilești, Poiana Mare, Giubega, dotate bine tehnic și dispunând de personal calificat, pentru a efectua reparații capitale, să dispară ca unități prestări servicii în agricultura județului Dolj, tocmai în zone cu un potențial agricol foarte ridicat.

Au fost sesizate organele abilitate ca: Poliție, Parchet, F.P.S.-ul central, Ministerul Finanțelor, pentru a interveni în oprirea jafului din județul Dolj, însă se constată că acestea acționează cu încetinitorul și, până la luarea unor măsuri corespunzătoare, s-ar putea să mai dispară de pe harta județului Dolj și alte societăți comerciale necesare economiei naționale.

Menționez că sesizarea s-a făcut în jurul datei de 1 februarie, iar cercetările efectuate de I.J.P. Dolj nici la ora actuală nu au început.

În încheiere, trebuie să precizez, stimați colegi, că, din datele pe care le dețin, societățile comerciale care s-au privatizat nu au achitat, la bugetul de stat, măcar un leu din profit. Dacă aceasta înseamnă reformă, vă las pe dumneavoastră să trageți concluzia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Dan Emanoil Barbaresso - comentariu pe marginea unor declarații ale unor lideri politici din opoziție;

Are cuvântul domnul deputat Barbaresso Emanoil. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Paranoia politică a unora dintre liderii opoziției s-a manifestat destul de clar prin comunicatul dat de PDSR privind așa-zisa conspirație de suprimare a liderului acestui partid, prin contaminare cu diverși viruși letali sau atentat.

Consider că cei din jurul domnului Ion Iliescu, care caută să învenineze viața politică din România, în acest an electoral, nu se pot debarasa de metodele cominterniste de lichidare fizică a adversarilor politici și de aceea cred că aceleași metode le folosim și noi.

Întreaga istorie a comunismului este un lung șir de crime și asasinate politice săvârșite cu sânge rece, nu numai asupra oponenților politici, ci și asupra propriilor lideri comuniști pe care-i considerau revizioniști, deviaționiști sau trădători, dacă nu admiteau, în integralitatea lor, învățăturile lui tătuca Stalin. Sunt celebre asasinatele politice din URSS săvârșite de Stalin, prin care Zenoviev, Camenev, Troțki, Buharin, Ricov au fost lichidați. Asasinatele politice s-au întins și după 1945, prin lichidarea fizică, la Moscova, a lui Dimitrov, Maurice Torez și a altor lideri comuniști din Polonia, Cehoslovacia, Ungaria.

Pentru a nu fi mai prejos, și în România lui Gheorghiu-Dej au fost lichidați Ștefan Foriș, Lucrețiu Pătrășcanu etc., dar nici acest călău nu a scăpat nepedepsit de către comuniștii ruși, fiind iradiat la Varșovia și murind în 1965.

În 1989, când acest sistem criminal de dictatură, această ciumă roșie, a cărei întreagă istorie este presărată cu peste 80 de milioane de asasinate, ce au întrecut cu mult crimele naziste, atât ca amploare, cât și ca durată, petrecute în Rusia, China, Coreea de Nord, Vietnam, Cuba, Etiopia, România, Polonia, Cehia, Ungaria, a fost doborâtă de revolta întregului popor român, s-a crezut că se va instala un stat de drept bazat pe dreptate socială și democrație. Dar zorii noii democrații au fost însângerați de un nou asasinat politic fără precedent, petrecut în ziua Sfântă a Crăciunului, când am asistat la cel mai comunist proces posibil. Acest fapt a pus amprenta atât asupra viitorului României, cât și al românilor care, după exuberanța cuceririi libertății și scăparea de tiran, mințile cele mai autorizate din România și din alte colțuri ale lumii și-au pus întrebarea logică: a fost sau nu un proces judecat corect?

De la această înaltă tribună, simbol al democrației, susțin că a fost un asasinat politic, în cel mai autentic stil comunist, inculpaților nedându-li-se nici o șansă de apărare, în care apărătorul devine un acuzator mai vehement decât procurorul.

Acesta este cel de al doilea diagnostic al liderului principalului partid de opoziție, acela de amnezie retrogradă, în care dânsul trăiește și reacționează doar în trecut, când îi definea pe americani drept canibali. Această amnezie retrogradă este și cauza unuia din cele mai mari adevăruri rostite de zecile de mii de manifestanți din 1990, 1991, 1992: "cine a stat 5 ani la ruși nu poate gândi ca Bush".

V-ați pus vreodată întrebarea ce prejudiciu ați adus dumneavoastră, opoziția României, când, la discursul în plenul ședinței Camerelor reunite, în timpul discursului Primului Ministru al Marii Britanii, Tony Blaier, aveați la rever ținta de tir ca formă de protest împotriva acțiunii de intervenție în Kosovo a armatelor din NATO?

Acesta este momentul crucial al istoriei postdecembriste, în care noi, cei de la putere, am trasat drumul viitor al României spre structurile euroatlantice, și nu spre gulagul sovietic.

S-au mai supărat diverși lideri politici din anumite partide din opoziție, când li s-a spus că în partidele lor se regăsesc foști torționari comuniști și colcăie de membri ai fostei poliții politice. Oare, adevărul este atât de supărător, domnilor? Cine este acest David, fost senator PRM? Dar colonelul Zeno, care, prin minciună și fals, lansează cele mai josnice minciuni la adresa Președinției și președintelui Emil Constantinescu, nu știți cine este? Cine sunt îmbogățiții de după Revoluție? Vedeți, printre acești supermiliardari, vreun academician, profesor universitar, cercetător, scriitor, pictor etc.?

Ce ați făcut, timp de 7 ani, pentru intelectualitatea română, pe care, astăzi, o plângeți cu lacrimi de crocodil? Cum explicați, în fața propriului dumneavoastră electorat, opulența vilelor pe care le-ați construit după 1990, în cele mai pitorești zone ale țării?

Aceștia sunt îmbogățiții postdecembriști, foști lucrători din comerțul exterior, unii membri ai CC al PCR-ului sau odraslele lor, membri ai UASCR-ului, ofițeri superiori din miliție și printre ei se strecoară și capii lumii interlope, cu care faceți o simbioză perfectă, domnilor!

Datorită acestor cauze, Parlamentul nu funcționează, nevotând legi de maximă importanță pentru țară ca Legea electorală, Legea funcționarului public, Legea de retrocedare a caselor naționalizate și, nu în ultimul rând, Consiliul de cercetare a arhivelor securității statului.

Suntem, oare, conștienți că viitorului României este numai alături de structurile euroatlantice, dar, pentru a ajunge parteneri demni și credibili față de ei, trebuie să ne armonizăm legislația noastră cripto-neo-comunistă cu legislația țărilor euroatlantice, nu copiind-o, ci adaptând-o la condițiile concrete ale României actuale, care este debusolată de lunga comă comunistă, slăbită și vlăguită de hemoragia economică creată de mafia roșie comunistă.

Domnilor parlamentari, dați o șansă generațiilor viitoare să fie mândre de noi și să spună că, indiferent de sacrificiile pe care le facem, am votat pentru curățirea societății românești, fără ură, resentimente, acuzații și calomnii.

Vă mulțumesc și vă rog să mă scuzați pentru tonul incisiv pe care l-am avut astăzi, dar, zilnic, auzind veninul roșu pe care îl vărsați prin diverși ciraci, atât de la tribuna Parlamentului, cât și din massmedia care este, în cea mai mare parte, subordonată intereselor dumneavoastră, m-am văzut obligat să vă răspund gravelor acuzații pe care le aduceți Președinției și actualei coaliții de guvernare care, printr-o politică externă demnă, a redat speranța României și, prin politica internă, a făcut ca România să nu se bulgarizeze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul Radu Mazăre.

 
  Ștefan Baban - semnalarea începerii campaniei electorale contrar prevederilor legale;

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Surprinzător și contrar prevederilor legale, campania electorală a început cu trâmbițe și surle, semnalul fiind dat de însuși președintele Emil Constantinescu, el, garantul respectării legilor.

Aflându-se într-o permanentă cădere de prestigiu, determinată de neîmplinirea promisiunilor electorale, domnul președinte Emil Constantinescu, având însă, în mâinile sale, pâinea și cuțitul, încearcă din nou, prin continuarea aceleiași propagande electorale mincinoase, cu puternică încărcătură diversionistă care să ducă la dezbinarea românilor, să abată atenția oamenilor de la adevărata situație în care a fost adusă România de guvernarea iresponsabilă de după 1996.

Tras în jos de propriile neîmpliniri, domnului președinte Emil Constantinescu îi lipsește bărbăția de a se adresa deschis țării, oamenilor ei, pe care să-i cheme alături de el, să-i însuflețească în împlinirea unor programe de salvare a României. Dimpotrivă, președintele țării s-a complăcut în poziția de lider regional, care, în concepția sa, i-ar fi adus ceva prestigiu, cât și de voiajor permanent în Occident și Statele Unite ale Americii, pozând într-un iscusit făcător de politică externă. Dar nu a reușit să fie decât un umil voiajor care a bătut la ușile rămase, în cele mai multe cazuri, ferecate, în schimb revenind acasă cu tolba plină de gafe.

Deși nu i-a fost propusă, până acum, candidatura la Președinție de nici o formațiune politică, în afară de autopropunerea de la Consiliul Național al PNȚCD, domnia sa, prin gesturi desuete - felicitarea tinerilor la împlinirea majoratului, cu ocazia zilelor onomastice, propaganda deșănțată făcută pe marginea deplasării la Cuculeasa, unde, contrar promisiunilor, casele sinistraților sunt neterminate și acum, la ieșirea din iarnă etc. - cheltuiește fără noimă banii contribuabililor pentru a-și netezi imaginea șifonată de șirul lung de gafe, al neîmplinirilor și al minciunilor.

Una dintre ultimele găselnițe ale Președinției constă în implicarea bugetului Poștei Române în campania sa electorală. Nu au fost de ajuns tarabele deschise la Obor pentru colectarea semnăturilor. Crezându-se un subtil politician, domnia sa a atras, în această campanie murdară, și Poșta Română! Prin intermediul acesteia, se difuzează un supliment al unui ziar denumit "Cronica satelor", între 300 și 700 de exemplare pe comună, pe bază de tabele, în care sunt trecute toate datele de stare civilă ale cetățenilor, apoi sunt puși să semneze. Semnalul ne-a venit din județul Iași, dar ar fi posibil ca practica aceasta să fie folosită și în alte județe. De aceea cerem conducerii Poștei Române să oprească deîndată această acțiune. Nu înțelegem de ce, atunci când este vorba de achitarea pensiilor la domiciliu se face atâta scandal, iar când e vorba de interesul puterii, poștașii sunt folosiți pe post de agenți electorali.

Dacă domnul Emil Constantinescu are nevoie de încă un mandat, atunci să-și trimită nomenclaturiștii, care nu sunt "nici golani, nici inculți și nici șmecheri", cât și activele voluntare de care dispune CDR-ul, ca să culeagă semnăturile cetățenilor care încă îl agreează pe domnul Emil Constantinescu, însă pe poștași să-i lase să-și vadă de treburile lor.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Lazăr Lădariu - despre atacurile asupra Bisericii Ortodoxe Române și a românilor din secuime;

Domnul Mazăre Radu? Nu este.

Domnul Bot Octavian? Nu este.

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu. Se pregătește domnul Kovacs Carol Emil.

   

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-un moment în care, în numele demitizării trecutului național, se fac atâtea mârșăvii, potlogării și se pun la cale atâtea trădări, sunt reluate programatic atacurile asupra Bisericii Ortodoxe Române și a românilor din secuime.

Într-un articol apărut în "Washington Post", plin de neadevăruri, excelează, prin reaua-credință vizibilă de la o poștă, ridicată la rang de minciună sfruntată, același cunoscut prea bine extremist revizionist maghiar, generator de tensiuni și conflicte interetnice, cum a fost și cel din 20 martie 1990, de la Tg.Mureș, bate puternic toba, protestând, de data aceasta, vehement împotriva construirii de biserici românești ortodoxe, ridicate, chipurile, "pentru a reprima și a expulza minoritatea maghiară de pe teritoriul României". Se urmărește astfel, zic iredentiștii acestor zile, "schimbarea componentei etnice din zonă". Cei atât de deranjați de Poliția Română, de armata țării, de SRI, care, afirmă ei, "tropăie și le tulbură somnul", uită, în nemernicia lor, amănuntul că totul este o minciună, că lucrurile se petrec ca în bancurile de la Radio Erevan.

Nu-i vorba de construirea vreunei biserici, ci de cu totul altceva: de repararea și renovarea zecilor de biserici ortodoxe dărâmate, de ura horthystă, în perioada sălbatică a Diktatului de la Viena și a Regiunii Autonome Maghiare în Harghita și Covasna.

Chiar cred autorii unor falsuri de acest fel că minciuna cea cu picioare scurte nu va ieși la iveală, în toată goliciunea ei, că adevărul despre alungarea medicilor români, într-un nou și original descălecat iredentist, din Luna de Sus, precum și cele petrecute în cele două județe, în ultimul timp, poate fi, cumva, estompat? Chiar cred ei, cumva, să ultima ispravă petrecută la Inspectoratul școlar județean Covasna nu va ajunge la cunoștința publică?!

Cinci organizații culturale românești din Covsna s-au adresat ministrului Andrei Marga, protestând vehement împotriva abuzurilor din ultima vreme. În urma unui concurs pentru ocuparea postului de inspector școlar general adjunct, profesoarei Rădița Albu de la Liceul Mihai Viteazul din Sfântu Gheorghe i se refuză un drept constituțional, pe motiv că "nu știe bine ungurește". Și când te gândești că toate acestea se petreceau cu puțin timp în urmă doar, când aceiași minoritari se plângeau comisarului european Max Van der Stoehl că, în România, maghiarii nu au drepturi. Lor le amintim din nou că, într-adevăr, cu minciuna vor mai prânzi o vreme, dar nu vor mai reuși să și cineze la infinit!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

 
  Kovacs Carol Emil - lansarea unui apel pentru urgentarea dezbaterii unui proiect de Lege privind dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor informației;

Are cuvântul domnul deputat Kovacs Carol Emil. Se pregătește domnul deputat Dumitru Popescu.

   

Domnul Kovacs Carol Emil:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În această perioadă de intense frământări politice pe marginea legilor proprietății, a reformei în justiție și a Colegiului Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Fostei Securități, a alegerilor administrației publice locale, susținătorii diferitelor puncte de vedere au pierdut din vedere o lege deosebit de importantă pentru o societate modernă: este vorba de Legea privind dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor informației.

La ora actuală, există un vid legislativ cu privire la activitățile de informatică, la procesul de informatizare și, în general, în domeniul tehnologiilor informației. Au fost câteva acte normative cu arie îngustă de acoperire care au suplinit necesitățile de intervenție normativă în această materie total nouă. E vorba de H.G.nr.575 bis din 1992, Legea nr.8/1998 cu privire la drepturile de autor în informatică și Ordonanța de urgență nr.29 din martie 1999, legată de unele măsuri care trebuiau luate în vederea evitării disfuncționalității sistemelor informatice, odată cu trecerea în mileniul următor.

Una din condițiile de acceptare a României în structurile europene și euroatlantice, precum NATO și Uniunea Europeană, este și aceea a emiterii unei legi care să alinieze România în rândul societăților informatizate, în așa fel încât să răspundă cerințelor de reglementare europene și internaționale.

La proiectul de lege care a fost înaintat Camerei Deputaților și înregistrat cu nr.82/1998, s-a lucrat în mod intens de câțiva ani și la el și-au adus contribuția un număr mare de specialiști din domeniul informaticii și comunicațiilor, dar și juriști de marcă din Ministerul Justiției, Ministerul de Interne, Consiliul Legislativ, precum și din alte instituții specializate ale statului, precum Agenția Națională pentru Comunicații și Informatică. De asemenea, s-au primit sugestii din partea a numeroși reprezentanți ai societății civile, asociații și chiar personalități din domeniul informaticii.

Din acest motiv, consider cu totul nejustificată întârzierea, iată, de aproape 2 ani, în elaborarea primului raport și apoi a celui de al doilea raport al celor două comisii, e vorba de Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru industrii și serviici. În cadrul discuțiilor din aceste două comisii, s-au adus o serie de modificări, de îmbunătățiri acceptate de inițiator. Cu toate că s-a elaborat și cel de-al doilea raport, legea nu se află pe ordinea de zi, pe motiv că această ordine de zi este și așa destul de încărcată.

Cred că ar fi bine să se lase la o parte interesele de partid și interesele de grup, așa cum s-au conturat până la ora actuală și să se dea drumul acestei legi anunțată de acum doi ani și trecută în toate rapoartele de aliniere europeană, e vorba de aquis-ul comunitar, și este așteptată și de forurile internaționale, ca o primă și importantă reglementare în domeniul informaticii și comunicațiilor care tinde să apropie considerabil România de ceea ce există deja, de multă vreme, în celelalte țări ale Uniunii Europene.

Deși Legea dezvoltării și utilizării tehnologiilor informației, mai bine zis proiectul de lege, este o lege tehnică, vastă și complexă, interese obscure care pot fi bănuite, dacă se face o analiză atentă a fenomenului politic în domeniul acoperirii ministerelor și a agențiilor naționale de specialitate și a promovării clienților politici, pe baza algoritmului politic, fără să se țină cont de interesele naționale, încă o dată o spun, această lege a fost blocată, nepermis de mult, la Comisia pentru industrii și servicii.

Fac apel la Biroul permanent al Camerei Deputaților să urgenteze demersurile pentru a introduce cât mai repede pe ordinea de zi proiectul de lege amintit, pentru a fi discutat și votat în această sesiune.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

 
  Dumitru Popescu - o analiză a efectelor creșterii prețurilor la energie;

În mod firesc, ar fi trebuit să se întrerupă aici discuțiile noastre. Am, însă, informații că, la Senat, nu s-a încheiat încă ședința Birourilor permanente reunite ale celor două Camere și, deși avem o ședință complicată, astăzi ar fi trebuit să intrăm în dezbaterea obiecției de neconstituționalitate, la 10,30 trebuia să vină primul ministru, mi se pare inutil ca să dau pauză, să încerc să-i găsesc pe colegii mei. Mai bine continuăm, până când, la Senat, se termină ședința și vor veni ceilalți secretari, motiv pentru care îi dau cuvântul domnului deputat Popescu Dumitru.

Se pregătește domnul deputat Dejeu Gavril.

   

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimii ani, creșterea prețurilor la energie electrică, termică și gaze naturale livrate către populație a devenit o adevărată obsesie a guvernanților.

Pornind de la prețurile rezonabile existente în decembrie 1996, 73 lei/KWh, 63 lei/mc gaze naturale și 21.800/Gcal, miniștrii de resort, primul liberal, al doilea țărănist și al treilea democrat, au reușit următoarele "performanțe": la energie electrică livrată populației, prețul a crescut de 18,1 ori, la energie termică, de 11 ori, iar la gaze naturale de 14,3 ori.

Anul trecut, domnul Radu Berceanu a explicat, din studiourile de televiziune, unde a stat mai mult decât în unitățile care ne furnizează energie, că mărirea prețurilor energiei livrată populației este necesară pentru eliminarea subvenției încrucișate și că va fi, în parte, compensată de scăderea prețurilor la produsele fabricate de agenții economici. Toate acestea au fost baloane de săpun: la produsele industriale, prețurile au continuat să crească, înregistrând, numai în 1999, un salt de peste 56%. Așa s-a ajuns la adevărate drame în familiile oamenilor care trăiesc din salarii sau din pensii. Cheltuielile pentru întreținerea apartamentelor depășesc, în multe cazuri, nivelul pensiilor. Oamenii nu pot plăti întreținerea și trăiesc cu spaima că-și vor pierde apartamentele, ca urmare a acumulării restanțelor.

Este inadmisibil că, în acești ani, s-a mers exclusiv pe ideea măririi prețurilor de livrare la energie. Nu s-a văzut nici o preocupare pentru reducerea costurilor de producție care ar fi permis, în bună măsură, acoperirea cheltuielilor fără majorări de prețuri.

La combustibilii din termocentrale, cheltuielile sunt cu 30 – 40% mai mari decât în unitățile similare din alte țări. Au fost abandonate regimurile optime de sarcină care conduc la cheltuieli mai mici, datorită opririi haotice a capacităților productive din industrie și agricultură. De asemenea, ponderea salariilor în totalul costurilor din sistemul energetic a crescut de la 7 la 14%: numai în trimestrul IV anul trecut, s-au acordat trei indexări de salarii, totalizând peste 30%. Adaug și faptul că tot mai mulți directori din unitățile sistemului circulă cu mașini nemțești sau japoneze.

În loc să se acționeze în toate aceste direcții, cu peste o lună în urmă s-a lansat cererea ca prețurile la energia electrică să crească din nou cu 50%. De atunci, o puzderie de birocrați negociază și nu se înțeleg cât să fie majorarea, dar toți sunt de acord ca să fie o majorare. După cum se știe, Guvernul are în vedere introducerea TVA de la 1 aprilie, ceea ce înseamnă încă o majorare, de 19%.

Domnilor guvernanți,

Ați întins prea mult coarda! Vă cer să stopați creșterea prețurilor la energie, punând pe primul plan nu creșterea cursului dolarului, ci reducerea costurilor de producție.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Gavril Dejeu - gânduri despre anul electoral 2000;

Are cuvântul domnul deputat Dejeu Gavril. Se pregătește domnul deputat Vasilescu Nicolae.

   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La 10 ani de sinuoasă evoluție politico-democratică, speram și sperăm într-o judecată sănătoasă și o atitudine încărcată de mare răspundere, atât din partea electoratului, cât și a clasei politice.

Anul electoral 2000 ar trebui să fie unul de referință pentru evoluția de viitor a României. Vreau să cred că marea majoritate a electoratului, evoluat formativ, politic și civic, în comparație cu alegerile din 1996 sau 1992, ca să nu mai vorbim de cele din 1990, se va lăsa mai puțin influențat de cântecul de sirenă, cu rezonanță electoral demagogică și va judeca și decide în funcție de interesele reale ale țării, de viitorul ei.

Cei de la guvernare vor fi judecați după faptele lor, iar ceilalți după seriozitatea și puterea de convingere a promisiunilor și a ceea ce au lăsat în urmă. Așa ar trebui să fie.

Din nefericire, climatul de nădejde și speranță este, de pe acum, clătinat de unele răbufniri precoce, care fac dovada începerii campaniei electorale, la propriu și la figurat, cu stângul. Ce se întâmplă este de-a dreptul stupefiant. Dorește, oare, cineva, cu tot dinadinsul, să ne asemuie cu cei de pe meleagurile comunismului românesc de acum zeci de ani sau, și mai rău, cu cei din aleanul stalinismului barbar, creând scenarii halucinante ŕ la Vâșinski sau Beria, de lichidare fizică a adversarilor politici? Ce resorturi motivaționale vor fi declanșând, oare, o atare aberație, în anul de grație 2000, în România? Cine și de ce se dorește ca imaginea României electorale să fie terfelită, împroșcată cu noroi înăuntru, dar, mai cu seamă, în afară? Cum, adică, ne angajăm să ne ridicăm la standardul integrării europene, în timp ce urzim lichidarea fizică a adversarilor politici, întocmai ca pe vremurile de tristă amintire ale inchiziției fascisto-comuniste?! Cu cine vrea să ne asemuie domnul Iliescu și cei din staff-ul său electoral? Nici acum, după 10 ani, nu se poate debarasa de stereotipul unei asemenea gândiri specifice unor vremuri de tristă amintire?

Este descurajator să vedem cum, în loc de preocuparea sinceră pentru ieșirea din starea de criză, în care ne aflăm și la care are, și el, o contribuție, domnia sa recurge la ieftine manevre demagogico-electorale.

Este timpul să lăsăm la o parte încrâncenarea electorală și să lucrăm cu toții, fie și de pe poziții de adversitate politică, pentru redresarea țării. Altminteri, vom asista la un scenariu electoral grotesc, care va înghiți sute de miliarde de lei, în timp ce electoratului și, în general, cetățeanului îi cerem sacrificii.

Pe bună deptate, se va pune întrebarea: în numele cărui drept, în numele căror idei și în numele căror interese?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Nicolae Vasilescu - prezentarea situației în care se află unitatea industrială Avioane Craiova;

Are cuvântul domnul deputat Vasilescu Nicolae. Se pregătește domnul deputat Gheorghe Andrei.

   

Domnul Nicolae Vasilescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Singura unitate industrială care a produs și este capabilă să producă avioane militare necesare înzestrării Ministerului Apărării Naționale din România, "Avioane" Craiova SA, care producea, înainte de 1989, în medie, 20 de aparate de zbor pe an, a ajuns să fabrice scaune, încuietori, uși și scrumiere pentru SNCFR.

De aproximativ 5 ani, nici managerii societății, nici Executivul român nu s-au mai zbătut să facă rost de contracte, chiar dacă, și la capacitatea actuală, s-ar mai putea produce 4 avioane anual. Liderii de sindicat afirmă că, de peste 5 ani, nu s-au mai primit comenzi nici măcar pentru piese și ansamble.

Guvernul preferă să importe la prețuri de 3 ori mai mari ceea ce se poate produce la Craiova, poate pentru că se plătesc comisioane grase.

Fabrica de la Craiova a fost construită pentru a produce aparate de zbor pentru armată, făcând parte din industria energetică, dar, deși avioanele ar fi potrivite și pentru orele de școală și antrenament ale piloților, MApN nu a achiziționat și se pare că nici nu intenționează să achiziționeze aceste aparate.

Ultimul produs, IAR 99 "Șoim", are valori favorabile de la profesioniștii străini, este foarte apreciat la saloanele internaționale și se află printre primele trei în lume. Dar ce folos dacă-l ținem în curte sau îl vedem pe prima pagină a revistelor de specialitate? Altădată, România era plasată pe locul cinci în lume la producția de armament convențional, iar acum nici nu mai știm să figurăm în vreun top.

Dacă din țară nu vine nici un ajutor, nici ambasadorii sau atașații militari români nu prea își iau munca în serios. Printre îndatoririle lor, se numără și întărirea relațiilor economice cu țările unde se află în misiune diplomatică, iar încheierea unui contract pentru cumpărarea unui avion IAR 99 "Șoim", de exemplu, ar fi o justificare pentru lefurile plătite în valută.

La ora actuală, se lucrează la 35% din capacitate, iar angajații intră cu rândul în concediu fără plată, cu toate că au rămas mai puțin de o jumătate din câți erau înainte de Revoluție și sunt plătiți cu 75% din salariu. În anul 2000, media de vârstă a celor care lucrează aici a ajuns la 45 de ani și este evident că forța de muncă îmbătrânește, în condițiile în care nu mai pot fi făcute noi angajări. Deși conducerea sindicatului a încercat să tragă un semnal de alarmă și să sensibilizeze autoritățile statului, bombardând cu scrisori Președinția, Parlamentul, Comisia de Apărare a Senatului, CSAT, ministerele Apărării Naționale, de Finanțe, Ministerul Industriilor și Comerțului, nimeni nu a ridicat măcar un deget pentru a le oferi un ajutor financiar.

Pentru a ajunge la performanțele de dinainte de 1989, "Avioane Craiova" S.A. are nevoie de peste 500 miliarde lei sau de un credit extern cu garanție guvernamentală care să fie rambursat în 2 ani. Fac un apel deosebit către domnul prim-ministru Mugur Isărescu pentru a se implica personal în rezolvarea acestei situații, o soluție pozitivă având meritul nu numai de a liniști spiritele, dar și de a da un semnal pentru întreaga industrie națională de apărare, în sensul reestimării acesteia, ca o sursă importantă de venituri pentru bugetul de stat.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
  Gheorghe Andrei - comentariu politic la adresa PDSR și a liderului acestuia;

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Andrei, se pregătește domnul deputat Nicolescu Mihai.

   

Domnul Gheorghe Andrei:

Doamnelor și domnilor deputați,

Evident că, în planul de stopare a candidaturii domnului Ion Iliescu la funcția de președinte al României, acest plan va rămâne un plan kitsch, prin care s-a urmărit, în mod indirect, nu numai declanșarea unor presiuni asupra Curții Constituționale pentru a nu respinge o nouă candidatură, dar și inocularea grijii pe care trebuie să o avem noi, cei de la Putere, ca și întreaga națiune, pentru sănătatea domniei sale. Oricâtă grijă ar avea cei din jurul domniei sale, la această vârstă, oricând poate căpăta orice virus și probabilitatea de a se îmbolnăvi este destul de mare. Prin urmare, nu pot fi aruncate viitoarele sale îmbolnăviri în seama altora. Poate că unii dintre PDSR-iști cred că, prin dispariția sa, atribuită desigur forțelor oculte de la Cotroceni sau din zona partidelor istorice, s-ar produce o jale națională care să inducă o sensibilizare afectivă a electoratului, cu beneficii în câștigarea masivă a acestuia și, desigur, prin imitarea dispariției unui senior, dar a unui senior pe dos, invers marelui senior.

Îmbătrânit în mentalitatea de comunist, domnul Ion Iliescu nu are nevoie să fie infectat cu fel de fel de bacterii, întrucât domnia sa, încă din fragedă tinerețe, a fost infectat cronic și incurabil cu puternicul bacil al comunismului, fiind deja imun la oricare din amărâtele de bacterii pe care i le-ar trimite actuala putere. Cumplita sa spaimă ne face să credem cu toții că domnul președinte Emil Constantinescu are la Cotroceni o mulțime de instalații de producere a substanțelor letale, a virușilor și a tot felul de bacterii și alte musculițe, fiind gata oricând să apese pe butonul roșu al valizei cu cifru.

De altfel, dacă i s-ar face analizele, oricare medic ar descoperi ditamai virușii, contractați pe timpul studenției la Moscova.

PDSR, cu ajutorul nesfârșiților specialiști, poate găsi mai multe căi de protejare a liderului de neclintit, fie să nu-l mai scoată prin lume, pentru a nu se îmbolnvi mai grav, fie să-l păstreze sub un clopot de sticlă bine sterilizat, pentru a-l menține în sănătatea sa specifică. Mulți se întreabă cum se mai pot da crezare unor astfel de infantilități? Răspunsul este simplu: întrucât este nevoie să fie credibilă o astfel de gogomănie, ieșită parcă din capul unor elevi zăpăciți de filme, și ea trebuie numai lansată, doar pentru înspăimântarea unei părți credule a propriului electorat de care, în fapt, își bate joc, prostindu-l cu astfel de elucubrații.

Mai multă cădere în aberant și ridicol nu poate veni decât din zona colegilor, apropo de colegii mei academicieni, sau poate că unii dintre complicii revoluției nu mai pot rezista presiunilor psihice de tăinuire a adevărurilor, ori poate că participanții nu mai au nevoie reciprocă, din moment ce unii sunt condamnați, iar alții rămân emanați. Este bine cunoscut că la comuniști, aceste atentate sunt dorite de cei mai apropiați, care râvnesc scaunul cel mare, și nu de cei mai depărtați de acesta.

Oribila capcană în care a căzut prin propriile scenarii nu scoate în evidență decât că mai sunt încă mulți sechestrați în hățișul procedeelor KGB-iste de eliminare a unor lideri.

Domnul Ion Iliescu a fost un apropiat al dictatorului și a dorit, din totdeauna, cu cea mai mare ardoare, ocuparea marelui scaun, pe care s-a cățărat, chiar cu prețul suprimării acestuia în Sfânta zi a Crăciunului, după ce folosise, în monstruosu-i scenariu, viețile atâtor tineri și copii nevinovați. Oricât ar fi fost de ateu și oricât de liber cugetător este în prezent, nu se poate ca acum, la a treia tinerețe, să nu fie bântuit de coșmarul..., ori stafia îi dă târcoale, stafia lui Ceaușescu îi dă târcolae, cerându-i o moarte prin analogie, întrucât există o lege nescrisă a pedepsei supreme asemănătoare, ori poate aude în vise strigătul de disperare al tinerilor nevinovați, chemați spre împușcare în Decembrie 1989. Adevărul trebuie să fie pe aproape. Și, desigur că momentele sale de adâncă meditație și reflecție, ar trebui să se regăsească în grupa mare a purtătorilor naționali de păcate. Și nu cumva, cu cât domnia sa a avut și are mai multă sănătate, cu atât mai bolnavă a fost și este societatea noastră.

Cu certitudine însă, PNȚCD nu-l oprește să trăiască ca emanat în fruntea PDSR-ului, împreună cu neschimbata sa echipă, și nici nu-l va trimite la moarte, așa cum domnia sa, ca mulți alții, îl trimetea pe seniorul nostru să-și caute moartea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

 
  Mihai Nicolescu - intervenție intitulată Cercetarea agricolă își caută o susținere politică;

Domnul deputat Nicolescu Mihai, urmează ultimul vorbitor, domnul deputat Kónya-Hamar Alexandru.

   

Domnul Mihai Nicolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Efectiv mă surprinde, în dimineața aceasta, modul cum o serie din colegii noștri exprimă o îngrijorare deosebită față de președintele Iliescu. Nu se ezită chiar a se prezenta în fața noastră momente de excepție, momentele acestea de la 22-25 decembrie, considerând că trebuie să luăm apărarea celui care a fost înainte dictatorul țării, Ceaușescu, pentru a denigra persoana președintelui Iliescu. Cred că este un lucru care nu ar trebui să preocupe atât de mult, cred că sunt atâtea alte probleme pe care țara le are astăzi de rezolvat.

În intervenția mea, vă rog să-mi permiteți să fac câteva referiri în legătură cu cercetarea științifică și agricolă, în mod deosebit, care își caută o susținere politică, în perioada aceasta.

Asistăm, în ultimii ani, la o continuă degradare a vieții științifice, în general, și a celei din agricultură, în mod special. Potențialul uman, științific și material care există în acest domeniu necesită un sprijin politic național, care să susțină această activitate complexă, cum este cercetarea agricolă, care are implicații majore în dezvoltarea și eficientizarea acestui sector din România. Din păcate, la ora actuală, agricultura nu mai este susținută în mod corespunzător cu resurse. Exemplul anului 1999, an în care s-au folosit, în medie, numai 22 de kg de îngrășăminte pentru un hectar de teren agricol, este elocvent pentru dezinteresul și indolența cu care se lucrează în acest sector.

Situația se înrăutățește, și promisiunile acelora care preconizează euforic relansarea agriculturii sunt drastic infirmate de realitățile din acest domeniu. Dacă prin programul de cercetare "Orizont 2000", în anul 1999 au fost asigurate fonduri, la nivel de 70% din valoarea de cercetare a anului 1998, acum s-a comunicat institutelor și stațiunilor de cercetare o valoare de contract cuprinsă între 42 și 49% din valoarea anului trecut. Este extrem de puțin, și prin acest fapt se relevă clar că actuala putere desconsideră în mod evident cercetarea științifică și nu ține cont că orice națiune care-și dorește să realizeze progres, investește în domeniul cercetării științifice și în învățământul de toate gradele. Așa au procedat toți cei care astăzi sunt în topul economic mondial.

Pentru noi, cei din cercetare, semnalul pe care îl primim din partea actualilor guvernanți este clar: "Căutați-vă de lucru în altă parte!" Nu se ține cont nici de experiența țărilor dezvoltate și nici de SOS-ul celor care arată clar că nici o țară care nu dezvoltă o cercetare științifică proprie nu poate fi decât o țară fără speranțe, fără posibilități de dezvoltare eficientă.

Prin fondurile minimale alocate cercetării științifice se produce diminuarea îngrijorătoare a personalului de cercetare și se creează o imposibilitate de angajare a unor cadre tinere, care să formeze și să dea vigoare acestei activități, fapt ce conduce la dispariția unor secții și unități de cercetare care obțineau rezultate la nivel mondial.

De-a lungul anilor, cercetarea agricolă din România s-a dovedit una dintre cele mai eficiente domenii de activitate, reușind ca pentru fiecare leu investit în cercetarea agricolă să se realizeze un beneficiu de 10-15 ori mai mare, prin sporurile de producție și prin reducerea costurilor tehnologice la principalele culturi agricole. Cercetarea agricolă din România are deja un trecut istoric, începând cu înființarea Institutului de Cercetări Agricole din România, în anul 1927, și prin formarea unor întregi generații de specialiști. Pentru a putea ocupa un loc de muncă într-un institut sau o stațiune de cercetări agricole se impunea să desfășori activitate de cercetare din primii ani de studenție, iar rezultatele la învățătură pe parcursul anilor de facultate să te plaseze în primele locuri. Acestea erau criteriile care au stat la baza selectării absolvenților pentru activitatea de cercetare, sistem practicat de liderii agriculturii noastre, inițiatori ai activității de cercetare în România și fondatori de cadre valoroase pentru cercetarea științifică agricolă. Institutele și stațiunile de cercetare, sub conducerea A.S.A.S., de-a lungul anilor, au reușit să-și formeze, printr-un proces amplu de modelare și perfecționare a echipelor eficiente de cercetare, adevărate personalități, recunoscute prin rezultatele lor la nivel național și mondial. Așa a fost și este posibil ca în anumite domenii, România să dețină priorități mondiale în crearea unor soiuri și hibrizi, realizarea unor produse chimice și tehnologice de cultură. Aceste posibilități sunt legate de selectarea oamenilor care au lucrat în cercetare și care lucrează încă din perioada facultății și apoi prin activitatea desfășurată în continuare.

Toate aceste realizări pe care cercetarea le-a prezentat de-a lungul timpului în agricultură, crearea de soiuri, tehnologii la nivel mondial și chiar priorități mondiale în multe domenii, pot deveni de domeniul trecutului, și riscul dependenței totale de tehnologiile și materialul biologic străin, neadaptate condițiilor ecologice locale, să devină o realitate nedorită și ineficientă pentru țară.

Partidul Democrației Sociale din România consideră că cercetarea științifică, în general, și cea din agricultură, în mod special, trebuie să beneficieze de sprijin politic, material și financiar și să fie tratate ca priorități naționale, generatoare de resurse științifice și tehnologice, absolut necesare dezvoltării eficiente a economiei românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Konya Hamar Alexandru - relevarea unor acțiuni ale Clubului Naționalist Creștin din Cluj;

Ultimul vorbitor, domnul deputat Kónya-Hamar Alexandru are microfonul.

   

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Ideea unei democrați parțiale, trunchiate este sortită eșecului, iar tentația de a stabili un regim autoritar vine și din ideea că un asemenea regim ar putea tranșa disputele pentru putere, fiindcă regimuri de mână forte s-au instalat atunci când instituțiile statului erau amenințate, când democrația lua aspectul dezordinii și, din cauza disperării și mizeriei sociale, a dispărut fără urmă simțul solidarității și al datoriei; iar exemplul chilian, sud-coreean, turc și grec îndeamnă și incită.

Chestiunea este deci, cine dorește adâncirea democrației în România? Și cine dorește un regim autoritar? Acesta este clivajul care se conturează; pentru că nu uitați: sindromul Haider persistă și insistă și la noi; numai că exercițiul democratic și efortul modernizator european nu se lasă nici fentat și nici intimidat, din contră, și cazul Austriei a devenit precedent.

Iată de ce trebuie să fim preocupați în mod constant de a asigura o bună percepție a realităților din regiunea noastră geopolitică, pentru eliminarea prejudecăților și clișeelor, pentru reclădirea încrederii reciproce și a demnității proprii.

Dar nicidecum așa cum procedează și acționează Clubul Naționalist Creștin din Cluj, împodobind sediile și cutiile poștale ale partidelor din municipiu cu "mărțișorul extremismului", pe un ton amenințător, cu manifeste incitatoare, cu convingeri legionare. Nicidecum cu instigații interetnice, cu provocări insistente și abuzuri evidente, în așa măsură încât și fetele, liceenele de la Liceul confesional reformat, să fie bătute măr, nu numai seara, dar și în ziua mare, numai pentru că graiul rostit, minoritar maghiar, nu mai este tolerat nici de semenele lor, de majoritate. Da, până și fetele se bat între ele. Dar pentru ce?

Știm, și o constatăm cu amărăciune, Clujul nu este încă un pol al reconcilierii române-maghiare, dar va fi, chiar dacă multe s-au făcut și se fac să nu fie așa, să rămână această citadelă spirituală și de valori umane un deziderat, și nu o realitate.

Și totuși nu putem renunța la acest deziderat, până nu va deveni o realitate.

Pentru acest deziderat ridicăm glasul și protestăm, sperând și perpetuând ideea deja valabilă: dacă ne-am eliberat de frica instinctuală și am cultivat simțul responsabilității politice și civice, să nu mai permitem, în mod relevant, ceea ce se petrece la Cluj într-o măsură disproporționată, nepolitică și necivilizată. Pentru că demonstrația de forță, de amenințare este, mai curând, proba slăbiciunii și incapacității, care trebuie uitate complet, cât mai curând, de comportamentul democratic.

Iar instituțiile statului democratic să-și facă datoria!

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Niculae Napoleon Antonescu - intervenție intitulată Reforma învățământului - între necesitate, dorință și realitate;

Domnul Niculae Napoleon Antonescu (declarație politică prezentată secretariatului de ședință, pentru stenogramă):

Stimați colegi,

Intervenția mea se intitulează "Reforma învățământului între necesitate, dorință și realitate".

După cum știți, în moțiunea prezentată de un grup de 85 deputați au fost reliefate principalele dificultăți pe care le întâmpină învățământul românesc în momentul de față, precum și modul inadmisibil în care este tratat acesta de actualii guvernanți, chiar dacă se clamează peste tot că acesta este prioritate națională.

Fără a repeta argumentele pe care le-am prezentat la discutarea moțiunii și în care, în esență, arătam că ordonanța de urgență nu rezolvă problemele de fond ale învățământului, ci este o măsură conjuncturală, scoasă fără o analiză temeinică, și chiar dacă pare o soluție de moment, care rezolvă o situație explozivă, ea va avea consecințe imprevizibile și cu siguranță conflictele și nemulțumirile vor reveni foarte curând în rândul elevilor, studenților și cadrelor didactice.

Trebuie spus clar că oricât de mare ar fi necesitatea unor restructurări de fond, oricât de mare ar fi dorința de reformă, realitatea este cu totul alta, datorită faptului că o reformă reală și de fond este imposibil de făcut, în condițiile de alocare bugetară actuale. Pe scurt, nu se poate face o reformă de fond privind programele de învățământ, bursele și alte facilitălți pentru elevi și studenți etc.

În fond, majoritatea măsurilor de reformă, chiar dacă unele sunt bine intenționate și uneori chiar justificate, acestea sunt de multe ori simple cosmetizări, iar altele sunt total nefondate, elaborate de "specialiști" fără experiență, unii chiar incompetenți, care copiază aspecte disparate din alte țări și încearcă să le "altoiască" pe sistemul nostru de învățământ. Ca urmare, marea majoritate a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar au criticat puternic, competent și cu argumente serioase o serie dintre aceste așa-zise măsuri de reformă, în special curriculare, pentru diferite forme de învățământ, programele analitice, modul de selectare, elaborare și conținutul manualelor alternative ș.a.

Din fericire, în învățământul superior, unde funcționează o oarecare autonomie universitară, a fost mai greu să se ia măsuri necorespunzătoare, chiar dacă s-a încercat acest lucru prin diverse ordine ale M.E.N.

Trebuie spus foarte clar că, în condițiile de subfinanțare actuale, reforma este imposibil de făcut și că de fapt acum, în învățământ, ea seamănă din ce în ce mai mult cu așa-zisa reformă din economie, unde prin reformă, restructurare și privatizare se înțelege de fapt numai lichidare, disponibilizare și vânzarea la prețuri derizorii a întreprinderilor, unor anumite persoane sau grupuri de interese apropiate actualei puteri.

La fel și în învățământ, prin reformă a început să se înțeleagă nu o democratizare, descentralizare și libertate academică respectiv o schimbare de fond, făcută pentru învățământ, și nu în interesul unor persoane, ci, din contră, o tendină de centralizare și politizare excesivă, care în fond urmărește rezolvarea gravelor probleme financiare prin reducere de posturi și disponibilizare, prin mărirea normelor didactice, prin mărirea formațiilor de studiu peste limite normale, prin acordarea de salarii, burse și subvenții insuficiente, prin alocarea unor fonduri cu mult sub limită pentru reparații, dotări și investiții, prin reducerea inadmisibilă a numărului de elevi din licee și de studenți în universități etc., iar, în final, prin reducerea activitților didactice în unele instituții de învățământ și chiar lichidarea altora.

Consider că în această situație nu putem vorbi de o reformă reală în învățământ deoarece, chiar dacă ar fi bine concepută și justificată, ceea ce nu este cazul decât parțial, aceasta nu se poate face fără fonduri corespunzătoare. Prin toate măsurile care se iau, în ciuda bunelor intenții ale majorității oamenilor din învățământ, actuala reformă nu ne apropie de țările avansate, nu va ușura integrarea în Europa, ci, dimpotrivă, ne va îndepărta și mai mult de acest țel și va avea consecințe grave nu numai pentru învățământ ci și pentru țară în general, pentru viitorul acesteia, care se arată din ce înce mai sumbru.

  Ion Florentin Sandu - aducerea în discuție a haosului legislativ introdus prin apariția numeroaselor ordonanțe și ordonanțe de urgență care se bat cap în cap;

Domnul Ion Florentin Sandu: (declarație politică prezentată secretariatului de ședință, pentru stenogramă)

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă văd nevoit să intervin în fața plenului Camerei Deputaților pentru a aduce în discuție, din nou, haosul legislativ introdus prin apariția numeroaselor ordonanțe și ordonanțe de urgență, care se bat cap în cap, la care recurge actualul guvern, și, pentru că acest lucru nu era suficient, toată harababura ordonanțelor se face în disprețul suveran manifestat față de cetățeanul de rând de către coaliția de la putere, formată de CDR, PD și UDMR.

Concret, iată despre ce este vorba:

În vara anului 1999, în 26.06 a apărut Ordonanța nr.98, semnată de primul-ministru, la acea vreme domnul Radu Vasile, și contrasemnată de ministrul finanțelor, domnul Decebal Traian Remeș. Ordonanța se referă la disponibilizarea personalului din unitățile economice, precum și la facilitățile ce se acordă persoanelor disponibilizate. La art.36 alin.1 din această ordonanță se prevedea ca persoanele disponibilizate care fac dovada că și-au deschis o afacere proprie în regim privat primesc toți banii reprezentând salariile compensatorii într-o singură tranșă, iar afacerea respectivă va fi scutită de impozitul pe profit pe o perioadă de doi ani de la data înregistrării.

Ce s-a întâmplat în realitate?

Lăsând la o parte faptul că banii s-au dat în cinci tranșe, deci, nu s-au respectat prevederile ordonanței, în data de 29 decembrie 1999, apare Ordonanța nr.217, semnată de primul ministru, domnul Mugur Isărescu, și contrasemnată de același domn ministru al finanțelor, Decebal Traian Remeș, care, prin art.2 alin.1, precum și prin art.5, anulează toate facilitățile privind impozitul pe profit, deci și pe cele acordate de Ordonanța nr.98. Și toate acestea în numele unei așa-zise reforme fiscale, pe care nu o mai înțelege nimeni.

Deci, prima ordonanță a fost bună ca să amăgească o mulțime de oameni pentru a-și vinde locul de muncă, prin acceptarea salariilor compensatorii, în speranța unor facilități promise, iar a doua ordonanță, după ce oamenii au fost păcăliți, vine să anuleze și bruma de speranță pe care o aveau. Numai în Galați sunt 215 persoane în această situație care se simt furate, amăgite, batjocorite, mințite. Oare câte or fi în toată țara?

În aceste condiții, se pune întrebarea: Când ați fost serioși și responsabili, domnilor guvernanți, cînd ați semnat Ordonanța nr.98, dându-le oamenilor cu o mână, o brumă de speranță, sau când ați semnat Ordonanța nr.217, luându-le oamenilor, cu amândouă mâinile, și aceasta minima compensație?

Și, ca într-o comedie a absurdului, atunci când unii oameni au vrut să renunțe și s-au dus la Direcția Financiară Teritorială pentru a-și lichida afacerile, care de fapt nici nu începuseră, au primit un răspuns stupefiant; nu se pot lichida afacerile care au fost înființate conform Ordonanței nr.98 decât după patru ani de la înființare.

Ar fi de-a dreptul comic dacă nu ar fi atât de gravă această adevărată bătaie de joc la adresa cetățeanului de rând.

   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Pintea - anunțarea plenului Camerei Deputaților privind aderarea sa la Grupul parlamentar al P.D.

Pentru un scurt anunț, are cuvântul domnul deputat Ioan Pintea.

   

Domnul Ioan Pintea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am intrat în Parlamentul României pe listele Partidului Democrației Sociale din România. Din motive pe care le-am spus la vremea potrivită am părăsit această formațiune politică.

Timp de doi ani de zile, am funcționat în Parlamentul României în calitate de deputat independent. Zilele acestea am luat o decizie personală și am intrat în rândurile Partidului Democrat.

Presa, care a consemnat intrarea mea în Partidul Democrat, a subliniat că am făcut parte din Alianța pentru România. Pentru a nu exista nici o suspiciune, declar că nu am fost înscris în Alianța pentru România și că, de azi înainte, voi activa ca parlamentar în Grupul parlamentar al Partidului Democrat. (Vociferări din partea stângă a sălii.)

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența 293, sunt absenți 50, din care, 20 participă la alte acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 152 de persoane.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

Permiteți-mi să vă prezint nota cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale. În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/1999 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1999;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/1999 privind instituirea sistemului de plată pentru motorină, pe bază de bonuri valorice în vederea înființării culturilor de cereale păioase și efectuarea arăturilor din toamna anului 1999.
Dezbaterea obiecției de neconstituționalitate a acelor dispoziții ale art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, care abrogă art. 103 din Legea nr. 92/1992, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 (supunerea la vot; neacceptarea obiecției de neconstituționalitate).  

Stimați colegi,

Conform programului pe care l-am aprobat împreună, urmează să intrăm în dezbaterea obiecției de neconstituționalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.20 din 2 februarie 2000.

Rog liderii de grupuri parlamentare să asigure cvorumul în sală. Pentru aceasta, acord o pauză de 5 minute, rog, în același timp, președintele Comisiei juridice, pe domnul deputat Emil Popescu, care știu că a fost la ședința Birourilor permanente reunite de la Senat, să poftească în sală.

   

după pauză

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Rog președintele Comisiei juridice să ocupe, împreună cu colegii din birou, banca comisiilor. Procedură, înțeleg, domnul Puiu Hașotti, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Știu că orele sunt înaintate, îmi pare rău, dar, în urma unor consultări în Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, sunt împuternicit să solicit 20 de minute pauză de consultări.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, acord o pauză de consultări, până la ora 10,40.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog Grupurile parlamentare ale PNȚCD și PNL să... PNL-ul este prezent, PNȚCD să revină în sală, să putem continua discuțiile. A trecut de mult pauza acceptată.

Rog Departamentul tehnic să ia legătura cu Grupul parlamentar al PNȚCD, să vadă ce se întâmplă

Stimați colegi,

Înțeleg că și Grupul parlamentar al PNȚCD Civic Ecologist este în drum spre sală, o parte dintre colegi au venit, rog pe domnul Emil Popescu, președintele Comisiei, împreună cu Biroul Comisiei juridice să își ocupe locul și să trecem la primul punct de pe ordinea de zi, cel pentru care am acordat o pauză de 20 de minute, dar care a durat 40, dezbaterea obiecției de neconstituționalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.20 din 2 februarie 2000.

Rog Biroul Comisiei juridice să-și ocupe locul. Domnule președinte Emil Popescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Astăzi suntem confruntați cu o chestiune de neconstituționalitate care pune în discuție mai multe aspecte. Am să le sintetizez în câteva cuvinte. Mai întâi vreau să vă spun că susținem întru totul raportul Comisiei juridice care, cu o majoritate mare, toți, mai puțin unul singur, au votat pentru însușirea obiecției Curții. S-a considerat că, într-adevăr, articolul acela, dacă este scos, soluția este neconstituțională. Nu vreau să fac aici o sumedenie de divagații, dar este a doua oară când problema aceasta ricoșează și se dovedește că art.145 din Constituție permite transformarea Curții Constituționale dintr-un garant într-un organ care dă simple avize consultative, pentru că în aceasta se analizează mecanismul art.145. Ce spune art.145? El prevede că dacă astăzi Curtea declară că ceva este neconstituțional, noi, mâine, putem să declarăm că totuși este constituțional, pentru că așa vrem noi, dacă avem un număr mai mare de voturi. Aceasta înseamnă că oricând, orișice soluție neconstituțională poate deveni constituțională printr-o extensiune a voinței politice, dar textul rămâne în continuare neconstituțional. Ceea ce marți este neconstituțional, nu poate deveni miercuri constituțional cu adevărat.

Deci, soluțiile Curții ar trebui să fie întotodeauna respectate și niciodată Parlamentul să nu se poată suprapune Curții și să-i pună Curții Constituționale pumnul în gură și să spună: "Degeaba zici tu că este neconstituțional că eu, până la urmă, îl transform în constituțional". Mecanismul acesta înseamnă în realitate o gravă lovitură împotriva statului de drept și chiar împotriva Constituției.

Voci din sală (din partea stângă):

Nu este adevărat!

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Acum cu privire la problemă. Este dovedit. Comisia juridică a reținut că aceasta reprezintă o soluție corectă pentru bunul motiv că altfel s-ar crea discriminări. Soluția dată în materie de sublocotenent este că el beneficiază de pensia suplimentară, în vreme ce judecătorul, care controlează munca lui pe plan juridic, nu mai beneficiază de pensie suplimentară.

Vă rog respectuos, mă adresez domniilor voastre, tuturor, fără nici o discriminare, fără nici o diferență de culoare politică, să fiți de acord că judecătorul este cel ce aplică legea la cazul concret și că el nu poate fi asimilat cu orice funcționar oarecare.

Magistrații fac parte din acea entitate denumită puterea judecătorească într-o triadă și este normal ca ea să fie consolidată și o consolidăm dacă o vom remunera astfel încât să nu mai existe tentații, să nu mai existe manifestările pe care le știm și despre care am discutat.

De aceea, comisia vă propune să însușiți Decizia Curții Constituționale și să nu votați împotriva ei, să votăm pentru Decizia Curții Constituționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Trecem la dezbaterea raportului și a deciziei Curții Constituționale. Din partea grupurilor parlamentare, înscrieri vă rog. Domnule Vasile Stan, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Faptul că obiecțiunea de neconstituționalitate a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este... (Domnul președinte Emil Popescu se consultă cu președintele de ședință.)

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule președinte, vă rog să ascultați pe domnul deputat Stan.

 
   

Domnul Vasile Stan:

Faptul că această obiecțiune a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este un lucru normal, pentru că așa scrie la regulament. Eu, personal, nu mă așteptam să dea o altă decizie.

După părerea mea, hotărârea este pro domo. Dacă vreți, am pus lupul să păzească oile.

 
   

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Corect!

 
   

Domnul Vasile Stan:

La fel a procedat și Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională. Vreau să vă reamintesc că art.103 din Legea nr.92/1992, care este incriminat de către juriștii noștri și asupra căruia Parlamentul a hotărât abrogarea, are niște prevederi discriminatorii față de toți bugetarii civili din România. Acest articol prevede că un magistrat poate să iasă cu o pensie care să ajungă până la 100% din salariul net din ultima zi de lucru, la care se adaugă sporul de stabilitate și sporul de vechime.

Vreau să vă anunț că dumneavoastră, la ora actuală, dacă ieșiți la pensie după vechea lege, cuantumul pensiei din salariu este de 50% din 5 ani din ultimii 10, iar dacă veți ieși după Legea nouă a pensiei, acest cuantum va fi de 45% din salariul brut. Să vă dau cifre. Deci, dacă dumneavoastră ați ieși la ora actuală la pensie, ați lua o pensie în jur de 3 milioane jumătate. În cazul unui magistrat, după Legea nr.92/1992, această pensie este între 6 și 8 milioane. Ni se argumentează că magistraților li se interzice exercitarea unor activități producătoare de venituri, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și încadrarea în gradul ridicat de risc. Așa este! Cu următoarea nuanță: pentru aceasta primesc cele mai mari salarii dintre bugetarii civili din România. Pentru aceasta primesc 50% spor din salariu pentru condiții neuro-psihice, 20% spor de stabilitate, 3% spor de ședință; este singura categorie socio-profesională care pentru a-și exercita meseria, primește bani în plus. Nu știu câte ședințe fac magistrații, dar probabil că pe lună fac 5-6 ședințe și deci li se mai dă 18% spor; 25% spor de vechime, 20% salariul de merit pentru 50% din magistrați; 15-20% că umbă cu infractori. Deci, pentru aceste privațiuni, dânșii primesc salarii. Pe lângă treaba aceasta, să fim serioși, nu toți magistrații au de-a face cu infractori. Mai mult de jumătate se ocupă de divorțuri, partaje, împărțire de pământuri, când vom aplica noua Lege a pământului s-ar putea ca numărul acestor procese să crească.

Se spune, de asemenea, că cele două categorii profesionale, militarii și cu magistrații, au cam un asemenea mod de muncă; ar însemna că dacă acceptăm acest lucru, ar trebui să le dăm și militarilor concediu două luni pe an, pe cale de consecință, de la 1 iulie până la 31 august. S-ar putea ca și alte categorii socio-profesionale să vină să ceară același tratament. Vă dau exemplu: Garda Financiară, Curtea de Conturi, care, de asemenea, au de-a face cu tâlhari din aceștia financiari; Vama care prinde infractori, traficanți de droguri, care s-ar putea și ei trezi cu un cuțin în spate pentru că le-au confiscat drogurile.

Deci, nu trebuie să acceptăm această nedreptate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
   

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am să caut să evit, pe cât posibil, de a prezenta o situație statistică în ceea ce privește sumele la care ajung la ora actuală cei care lucrează în acest corp de elită sau în acest corp al magistraturii care trebuie să devină un corp de elită, pentru că este vârful puterii judecătorești în această țară, și am să mă refer doar la câteva chestiuni de principiu. Pentru că, în fond, din punctul nostru de vedere, al Partidului Național Liberal, noi înțelegem că această problemă s-o discutăm în această manieră.

În al doilea rând, vă rog să-mi permiteți să vă fac următoarea declarație, că în decursul activității mele de peste 25 de ani în justiție, o perioadă îndelungată de timp am făcut parte din corpul magistraților, într-adevăr înainte de ’89 și, deci, sunt în măsură să cunosc foarte bine. Domnule coleg, dacă sunteți curios, vă pot sta la dispoziție cu date în care să vă arăt cam de câte ori intră pe săptămână un judecător într-o ședință de judecată, de asemenea pot să vă dau date cât se poate de corecte în ceea ce privește numărul cauzelor care sunt pe rolul unei instanțe de judecată într-o zi de lucru și, de asemenea, pot să vă pun următoarea întrebare: dacă considerați că un magistrat care intră într-o ședință de judecată, între 80 și 120 de dosare într-o zi, iar pe parcursul acestei ședințe de judecată, are de audiat doar 10 inculpați, să spunem, vreo 20 de reclamanți în niște acțiuni civile și vreo 40 de martori, vreți să-mi spuneți că efortul pe care-l depune acest magistrat nu este un efort deosebit, iar factorul de risc la care este supus rezultă exact din acest efort deosebit, la stresul la care trebuie să facă față? Pentru că, în ultimă instanță, prin semnătura lui, pe care o pune pe o hotărâre judecătorească decide în legătură cu situația patrimonială a unor semeni ai noștri, sau cu libertatea unor semeni de-ai noștri.

Vreau să înțelegeți că această modificare legislativă care presupune acordarea acestei pensii, hai să spunem a unei pensii suplimentare, sau pensii de serviciu, care se referă la magistrații care au 25 de ani vechime în momentul în care ajung să fie pensionați, nu trebuie să fie privită de către noi ca o măsură prin care se caută crearea unor privilegii pentru corpul magistraților, ci ca o măsură de protecție a corpului magistraților.

Vă rog să fiți de acord că această prevedere legală care urmează s-o discutăm astăzi, această propunere legislativă care urmează s-o discutăm astăzi și s-o tranșăm într-un mod sau în altul, face parte dintr-un set, dintr-un întreg pachet de legi care, începând din 1990 și continuând până astăzi, a făcut referire la emiterea acelor acte normative prin care să căutăm în primul rând să armonizăm legislația românească cu legislația europeană, pentru că dorim, se pare, după declarațiile pe care le dăm fiecare dintre noi, ca într-adevăr să se realizeze cât se poate de rapid această integrare europeană, iar una dintre condițiile respective este armonizarea legislației românești cu legislația europeană.

De asemenea, reforma justiției, deci, fiind un proces continuu, presupune adoptarea unor măsuri legislative care nu pot să fie întrerupte și acest proces nu poate să fie fracturat prin admiterea sau neadmiterea unei inițiative legislative care are un singur scop, și anume să se realizeze reforma justiției în general, să ajungem la situația în care corpul magistraților să devină un corp de elită așa cum trebuie.

Trebuie să mai reținem următoarea chestiune. Mie mi se pare nefiresc și domnul Emil Popescu a spus cât se poate de bine că, totuși, judecătorul este cel care încheie și care finalizează un proces îndelung, un proces prin care se pune într-o anumită poziție față de lege, situația unor categorii însemnate de semeni ai noștri care ajung în fața justiției pentru diverse cauze - cauze civile sau cauze penale.

Nu se poate face o deosebire, având în vedere responsabilitatea pe care o are magistratul. s-ar putea să existe argumente prin care să căutați să demonstrați că sunt totuși unii magistrați care se abat de la statutul și de la ținuta și comportamentul atât profesional și moral pe care trebuie să-l aibă un magistrat. Și sunt absolut de acord cu dumneavoastră, există și asemenea situații și ele nu pot să fie evitate deocamdată.

Dar aceasta nu înseamnă că noi nu trebuie să realizăm acele măsuri prin care să obținem la corpul magistraților ca statutul lor socio-profesional, condițiile materiale care li se asigură, o anumită protecție care este normal să le-o acordăm pentru actul de justiție, pe care-l pretindem să fie făcut la cei mai înalți parametri, unor asemenea oameni, în momentul în care le pretindem și le cerem să respecte anumite obligații legale și să judece după lege și după conștiința lor, trebuie să le creăm totuși acel mediu ambiant, pentru ca într-adevăr atunci să putem să le impunem și să le pretindem să aibă comportamentul pe care trebuie să-l aibă un judecător, un magistrat.

Mi se pare nefiresc ca la un moment dat magistratul care este totuși vârful puterii judecătorești, iar puterea judecătorească o clamăm că este o putere complet separată și trebuie să fie lipsită de orice fel de presiuni din afară, din sfera politicului, sau sfera economicului, să nu fie așezată la aceiași parametri.

V-aș pune următoarea întrebare: s-a votat, nu demult, Statutul funcționarului public. Au fost discuții pro și contra, dar, până la urmă, s-au menținut o serie întreagă de privilegii pentru statutul funcționarului public, mergând-se exact pe ideea că și funcționarul public, care are un rol determinant în relațiile cu ceilalți cetățeni, trebuie să fie la acel nivel prin care să i se asigure condițiile de muncă, ca să i se impună un anumit comportament moral și atunci s-a considerat că este bine să aibă o serie întreagă de privilegii care în realitate reprezintă niște facilități și niște disponibilități mai mari din punct de vedere financiar, pentru că și el, alături de judecător, nu poate să trăiască decât din meseria pe care o prestează. Teoria că primește niște salarii mai mari la ora actuală și deci primește pentru munca pe care o prestează, este corect, însă până la un anumit punct.

Deci, pentru aceste considerente, rugămintea noastră este ca să privim în acest sens propunerea legislativă care este supusă deciziei dumneavoastră și să înțelegem să nu este vorba de discriminare față de alte categorii socio-profesionale, că nu este vorba de crearea unor privilegii pentru magistrați, ci este vorba de crearea unui sistem de protecție care mi se pare absolut normal.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar PUNR domnul deputat Petre Țurlea.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am ascultat cu nemărginită surprindere, adineauri, indicația dată de domnul președinte al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, domnul Emil Popescu, să votăm conform hotărârii Curții Constituționale.

Nu este prima dată și bănuiesc că nici ultima dată când domnul Emil Popescu ne-a dat și o să ne dea dovadă în continuare de partizanatul domniei sale.

Domnia sa spunea că, dacă acceptăm ceea ce a spus Curtea Constituțională, înseamnă că-i vom feri pe judecători, pe magistrați, în ansamblu, de tentații.

Noi, cu toții, trăim însă într-o lume real㠖 cea a societății românești de astăzi. Și din această lume reală, din păcate, la majoritatea bugetarilor, n-o spun la toți, la o mare parte dintre bugetari, tentațiile cresc o dată cu salariile. Deci, salarii mai mari nu înseamnă dispariția tentațiilor, ci înseamnă sume mai mari pentru a înclina într-o parte sau în alta balanța.

Un ilustru reprezentant al acestei bresle, judecătorul Turianu, care este membru al Senatului, pentru care cu toții cred că avem un respect deosebit, chiar unul dintre conducătorii magistraților români până de curând, făcea un inventar și ajungea la concluzia că magistrații au în acest moment 25 de sporuri, de care, unii, chiar se și rușinează. Aceste sporuri puse cap la cap ajung ca în perioada de apogeu magistrații să aibă salarii mai mari decât miniștrii. Este, evident, o curiozitate a societății românești de astăzi.

Această încercare făcută de domnul Emil Popescu astăzi este, după părerea mea, o manevră a actualei Puteri care-și plătește datoriile.

Eu cred că este normal să infirmăm hotărârea Curții Constituționale și vă aduc aminte că și Senatul, în înțelepciunea sa, cu mare majoritate de voturi, a hotărât în acest sens.

Vă propun, domnule președinte al ședinței de astăzi, întrucât la acest tip de vot este necesar un anumit număr de voturi, foarte mare, vă propun să acceptați votul nominal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar PNȚCD are cuvântul domnul vicepreședinte Vasile Lupu.

Domnule vicepreședinte, aveți microfonul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cabinetul de avocatură mi l-am suspendat. Deci, nu practic avocatura în prezent. Dar aș vrea să amintesc distinșilor colegi acum în Opoziție că și în legislatura precedentă, când eram în Opoziție, am susținut din partea Partidului Național Țărănesc Creștin-Democrat nevoia ca magistrații, sub aspectul veniturilor, să fie cât de cât protejați în situația unor afaceri necontrolate în România, în situația în care corupția sporește cu fiecare an și poate fi din ce în ce mai greu controlată.

Nu ne-am speriat niciodată că magistrații au venituri mai mari sau avantaje mai consistente decât parlamentarii. Este foarte clar, parlamentarul poate exercita și alte profesii, poate să se ocupe și de afaceri. Magistratul trebuie să fie competent, trebuie să fie cinstit, trebuie să respecte legea. Și, mai nou, trebuie să înțeleagă imperativele vremii, inclusiv aplicarea legii în acord cu reglementările internaționale în materia drepturilor omului, ratificate de România, cu gândul că mai avem un grad de jurisdicție la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care deja a pronunțat sentințe împovorătoare pentru statul român.

Susținem fără rezerve decizia Curții Constituționale, dar, așa cum am cerut și domnului ministru Valeriu Stoica, facem și aici, în plen, niște precizări.

La întâlnirea domnului ministru cu Grupul parlamentar PNȚCD-civic-ecologist i-am cerut să amintească în întrunirile pe care le are cu magistrații că răspunderea pentru starea de corupție în România revine în primul rând magistraților din sistemul judiciar. Nu s-a semnalat nici un caz când un demnitar, cel puțin un reprezentant al PNȚCD a încercat să blocheze o cercetare penală, o urmărire penală împotriva vreunui membru de partid, n-am cerut decât să se respecte legea, să se asigure legalitatea, fără de care România nu are viitor.

Am mai cerut, de asemenea, domnului ministru Valeriu Stoica să convingă președinții judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel să organizeze complete specializate în materie de retrocedare imobiliară.

Și acum, astăzi, dacă vă uitați sub zidurile Parlamentului României, Palatului Parlamentului și clădirii Senatului, stau zeci de țărani cu câte o traistă de acte cu dosare, cu jalbe soluționate după sentințe judecătorești pronunțate aiurea.

Deci, noi, în concluzie, susținem decizia Curții Constituționale. Nu ar trebui să ne convingă nimeni pentru aceasta, dar cerem magistraților competență, bună-credință, moralitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Are cuvântul domnul deputat Leon Pop.

 
   

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este pentru a doua oară, în această legislatură, când, Parlamentul, în virtutea Constituției, trebuie să se pronunțe cu privire la o soluție de neconstituționalitate dată de Curtea Constituțională, printr-o decizie – este vorba de Decizia nr.20 din februarie acest an.

Este totuși important de remarcat că suntem una dintre puținele țări, dintre puținele state, unde o decizie a Curții Constituționale, în alte state, ale unui tribunal constituțional, poate fi atacată și chiar nimicită de plen.

Deci, se poate trage cu ușurință concluzia că voința politică este mai puternică, are preemțiune față de Constituție, ceea ce eu găsesc că este nefiresc. Dar, să trecem peste aceasta.

Ne găsim în fața unei porți, a unor porți ale erorii. Să tratăm în mod diferențiat, în mod diferit, în mod discriminatoriu, dacă vreți, două categorii sociale, alimentate pentru munca depusă, pentru salarii, de la bugetul statului. Deci, ambele categorii sunt considerate bugetare. În speță, este vorba de militari și cei care fac parte din sistem – este vorba de sistemele secrete, de sistemele de informații, de sistemele de pază, chiar și de Direcția penitenciarelor care funcționează în cadrul Ministerului Justiției – și este vorba de magistrați, prin care înțelegem judecători și procurori, care sunt plătiți de asemenea din bugetul de stat, deci sunt tot bugetari, dar care, prin activitatea lor, aduc o importantă contribuție la bugetul de stat.

Curtea Constituțională a socotit că este identică sau aproape identică activitatea categoriei în care încorporăm militarii și pe ceilalți cu activitatea pe care o desfășoară magistrații. Și unii și alții au foarte, foarte multe restricții, foarte multe interdicții care-i scot din normal, îi scot din firesc. În afară de împrejurarea sau de faptul că pot să expună cunoștințe de drept sau cunoștințe militare, în situația în care sunt și dascăli, nu pot desfășura sub nici un motiv o altă activitate, nu pot deschide la colțul străzii o bodegă, sau la marginea orașului, un boutique. Ei trebuie să trăiască din leafă și numai din leafă. Exercitarea profesiei presupune o serie de riscuri, de riscuri majore, pentru că unui procuror care pune concluzii de condamnare la pedeapsa maximă, să zicem 20 de ani de închisoare, unui judecător care, în virtutea legii și a Constituției, aplică această pedeapsă nimicitoare, nu este totuna când iese pe stradă, că, la un colț de stradă sau la traversarea străzii poate fi victima unui accident, drept consecință a aplicării legii, drept consecință a faptului că, prin soluția dată, a restabilit echilibrul în societate.

Apoi, mai trebuie avut în vedere că, dacă în categoria militarilor la ora actuală funcționează circa 100 de mii de persoane, la magistrați ne regăsim în prezența a 5 mii de persoane. Procentul de pensionare anual este cam de 1 la 20.

Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, la ora actuală, în situația în care se va face această discriminare și magistrații nu vor beneficia de aceeași pensie de care beneficiază militarii, vom asista la un adevărat exod, la o adevărată plecare în masă din rândul magistraților care funcționează la curțile de apel, iar aceste curți de apel vor intra în imposibilitatea de a judeca în viitor. Veți spune: bine, bine, dar vine tineretul. La curtea de apel trebuie să ai o vechime minimă ca să poți să devii procuror sau judecător, ca să poți să faci dreptate.

Eu doresc ca să ne gândim bine și să punem pe același plan, nu pe plan diferit, cultul pentru armată cu același cult pentru justiție.

Este bine ca într-un stat, unde avem cele trei puteri, printre care este și puterea judecătorească, în același stat în care dorim o veritabilă separație a puterilor în stat, în același stat în care dorim să se consolideze democrația, iar aplicarea legii să devină o adevărată virtute, să ținem seama de toate aceste aspecte și să promovăm pe același piedestal cultul pentru armată cu cel pentru justiție.

În toată lumea doresc să spun că există cult pentru justiție și societatea occidentală, dacă are ceva de spus față de noi, are acest cult pentru justiție, pe care noi nu-l vem.

Pe vremea lui Ceaușescu justiția a fost marginalizată. Țineți minte, era la coada societății prin lefuri și prin pensii, moștenind de pe vremea lui Ceaușescu Decretul nr.214, care reglementează pensiile militarilor.

Eu doresc ca, de această dată, Zeița Temis, Zeița Justiției, care ține în mână cornul abundenței și balanța, să ne îndemne să fim demni, să judecăm drept și să votăm pentru menținerea deciziei Curții Constituționale de Justiție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Întreb colegii dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Înțeleg că nu.

Stimați colegi,

Am să dau citire art.145 alin.1 din Constituție: "În cazuri de neconstituționalitate, constatate potrivit art.144 lit.a) și b), legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Dacă legea este adoptată în aceeași formă, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecția de neconstituționalitate este înlăturată, iar promulgarea legii devine obligatorie".

În baza acestui text din Constituție vom exprima votul la această chestiune. Avem două probleme.

O problemă de procedură. Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În dezvoltarea textului constituțional cu privire la verificarea legilor sub aspectul constituționalității, Regulamentul Camerei Deputaților detaliază procedura și cred că este foarte bine ca s-o reamintesc ca, într-adevăr, toată lumea să știe ce votează.

În urma dezbaterii legea declarată în întregime neconstituțională sau ansamblul prevederilor declarate neconstituționale se supun unui singur vot. Obiecția de neconstituționalitate a Curții este înlăturată numai în cazul în care, atât Camera Deputaților, cât și Senatul, au adoptat legea în aceeași formă, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În cazul în care în una dintre Camere nu se obține majoritatea de două treimi cerută de art.145, alin.1 din Constituție, prevederile declarate neconstituționale prin decizia Curții Constituționale se înlătură din lege, operându-se, cu aprobarea Camerei, corelările tehnico-legislative necesare.

Aceasta este procedura, acestea sunt prevederile și vreau doar să vă informez că Senatul a înfrânt obiecțiunea Curții Constituționale în sensul că două treimi dintre senatori au votat legea în forma în care a fost adoptată.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi,

Avem două probleme: de a stabili dacă în sală există un număr de 229 de deputați ca să putem supune votului dumneavoastră această chestiune și, în al doilea rând, să stabilim procedura de vot.

Am să încep cu a doua problemă. Am să vă propun dumneavoastră ca și procedură de vot votul secret cu bile.

Dacă există altă propunere, vă rog? Înțeleg că nu.

Supun procedura de vot votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. O mare majoritate.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Procedura de vot va fi cea de vot secret cu bile.

Rog secretariatul tehnic să aducă urnele pentru bile.

Votul nominal, de care-mi aduce aminte domnul vicepreședinte Lupu că a fost propus de domnul Țurlea, a fost retras de domnul Țurlea printr-o intervenție la pupitrul președintelui.

Rog secretarii de ședință să numere dacă în sală avem cei 229 de deputați necesari pentru demararea procedurii de vot.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Secretarii de ședință mă anunță că în sală există un număr de 261 de deputați, motiv pentru care putem trece la procedura de vot, necesar de 229. Vă reamintesc, se supune votului forma în care legea a fost adoptată de către Camera Deputaților și Senat. Un vot pentru înseamnă un vot pentru înlăturarea obiecției de neconstituționalitate. Un vot contra înseamnă un vot pentru păstrarea obiecției pe care Curtea Constituțională a adus-o vizavi de art.198 din această lege. Se va vota cu bile, rog secretariatul să aducă urnele, chestorii să fie prezenți, repet votul, ca să fie foarte clar. Rog colegii două minute să facă liniște.

Stimați colegi,

Vă rog să fiți atenți și să faceți liniște, vreau să mai explic încă o dată procedura de vot, deoarece este evident că au existat neînțelegeri. Se va vota cu bile, vot secret. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru text, așa cum a fost textul legii prezent în art.198, așa cum legea a ieșit din votul celor două Camere. Votul contra, bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă, înseamnă un vot de susținere a poziției Curții Constituționale. Rog chestorii să poftească să se pregătească pentru organizarea votului, urnele au venit, rog pe domnul secretar Gaspar să pornească procedura de vot.

Mi se solicită să mai explic o dată procedura de vot de către câțiva colegi. Am s-o facă cu plăcere.

Votul pentru, bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru textul legii, așa cum a fost el aprobat de Camera Deputaților și Senat, ca să simplific. Bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă înseamnă vot pentru sprijinirea poziției Curții Constituționale.

Domnilor colegi,

Vă rog să lăsați pe domnul secretar Gaspar să-și facă datoria, vă rog să vă îndepărtați de pupitru.

Stimați colegi,

Chestorii sunt rugați să poftească pentru a organiza votul.

Domnul Alexandru Albu, domnul Alexandru Lăpușan, domnul Tănase Barde, vă rog, avem un chestor, mai avem nevoie de un chestor.

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi,

Vă anunț respectuos că în cursul zilei de astăzi, după ce se termină votul și după pauză, membrii Comisiei juridice sunt rugați insistent să fie prezenți la ora 14 la comisie pentru a lucra la legile în legătură cu alegerile.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Începem apelul.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule secretar, o secundă, nu am decât un singur chestor. Vă rog eliberați zona ca să poată avea loc votul. Nu știu ce se întâmplă astăzi cu această nervozitate privind votul.

Chestorul de la PNȚCD sau chestorul de la minorități, rog să vină și să-l sprijine pe domnul chestor Alexandru Lăpușan.

Stimați colegi,

Domnule Gavra, domnule Popa, vă rog eliberați, ca să poată avea loc votul.

Vă mulțumesc.

Domnule secretar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Sunt 4 colegi de-ai noștri care au o problemă specială la ora 12,30 și, ca atare, să fiți de acord să începem cu dânșii.

Doamna deputat Eugenia Moldoveanu prezent

Domnul deputat Ernest Weber Otto prezent

Domnul deputat Vilău Adrian prezent

Domnul deputat Negrău Mircea prezent

Începem acum votarea în ordinea alfabetică:

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule secretar, vă rog un moment.

Rog cameramanii și fotografii să coboare, cunoașteși regula. Regula este clară, vă rog nu mă puneți în situație delicată.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Vă rog să atrageți atenția și deputaților, în zona urnelor nu trebuie să se găsească nici un deputat, iar chestorii care împart bilele să stea la locul stabilit.

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

absentă

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

prezent

Ana Gheorghe (Dâmbovița)

prezent

Ana Gheorghe (Hunedoara)

prezent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

prezentă

Antal István

prezent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

prezent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

prezent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

prezent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

prezent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Boștinaru Victor

prezent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

prezent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

prezent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

prezentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

prezent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Cândea Vasile

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

prezent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

prezent

Constantinescu Dan

prezent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Dan Marțian

prezent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

prezent

Dejeu Gavril

prezent

Diaconescu Ion

absent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

prezent

Dobrescu Smaranda

prezentă

Dorian Dorel

prezent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

prezent

Dragu George

prezent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Dugulescu Petru

prezent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu Bălan Marilena

absentă

Dumitrescu Paul Adrian

prezent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

prezent

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

prezent

Gavrilaș Teodor

prezent

Gazi Gherasim

absent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

absent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghidău Radu

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

prezent

Glăvan Ștefan

prezent

Godja Petru

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

prezentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Igna Ioan

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

prezent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

prezent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Iorga Leonida Lari

prezentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Jurcan Dorel

absent

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

absent

Kerekes Károly

prezent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lazia Ion

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Lixăndroiu Viorel

prezent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

prezentă

Marin Gheorghe

prezent

Marineci Ionel

prezent

Marinescu Ioan Sorin

prezent

Márton Árpád Francisc

prezent

Matei Lucian Ion

prezent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

prezent

Mihu Victor Traian

prezent

Miloș Aurel

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Mogoș Ion

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Moldovan Petre

prezent

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Moroianu Geaman Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Musca Monica Octavia

prezentă

Nagy Ștefan

prezent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

absent

Năstase Adrian

absent

Neacșu Ilie

absent

Neagu Romulus

prezent

Neagu Victor

prezent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Negrău Mircea

prezent

Nica Dan

prezent

Nică Mihail

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Nicolae Jianu

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Nistor Vasile

prezent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

prezent

Oltean Ioan

absent

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

prezent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Paneș Iosif

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

prezent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Vasile

prezent

Pavelescu Claudiu Costel

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

absent

Pâslaru Dumitru

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Petreu Liviu

prezent

Pintea Ioan

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Podaru Dumitru Teodor

prezent

Pop Iftene

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Pop Viorel

prezent

Popa Aron Ioan

prezent

Popa Daniela

absentă

Popa Ioan Mihai

prezent

Popa Nicolae

prezent

Popa Ștefan

prezent

Popa Virgil

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin

absent

Priceputu Laurențiu

prezent

Protopopescu Cornel

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard Carola

absentă

Radu Alexandru Dumitru

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Ráduly Róbert Kálmán

prezent

Raicu Romulus

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

prezent

Roșca Ioan

prezent

Rotaru Dumitru

prezent

Ruse Corneliu Constantin

prezent

Sabău Traian

prezent

Sandu Alecu

prezent

Sandu Dumitru

prezent

Sandu Ion Florentin

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Sârbu Marian

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Serac Florian

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Sonea Ioan

prezent

Spătaru Liviu

prezent

Spiridon Didi

prezent

Stan Vasile

prezent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stănescu Alexandru Octavian

prezent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeria Mariana

prezentă

Stoica Valeriu

prezent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Șteolea Petru

absent

Tabără Valeriu

absent

Tamás Sándor

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Teculescu Constantin

prezent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

prezent

Tudor Marcu

prezent

Tudose Nicolae Florin

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Țocu Iulian Costel

absent

Țurlea Petre

prezent

Udrea Florian

prezent

Vaida Francisc Atila

prezent

Valeca Șerban Constantin

prezent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Videanu Adriean

prezent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

prezent

Vițelar Bogdan

prezent

Voicu Mădălin

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar,

Rog Departamentul tehnic să preia urnele, deoarece constat încheierea procedurii de vot. Membrii Biroului permanent sunt rugați să vină la sala de ședință a Biroului permanent pentru numărarea voturilor. Anunț colegii că, imediat după ce se va termina numărarea bilelor, vom reveni pentru a anunța rezultatul final al votului.

 
   

După o scurtă pauză

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Îl invit pe domnul secretar Acsinte Gaspar să citească procesul-verbal al numărării votului.

Domnule secretar, aveți microfonul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputați asupra dispozițiilor art.198 din Legea sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.

În temeiul prevederilor art.110 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul permanent a procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu bile, de către deputați, asupra dispozițiilor art.198 din Legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, și a constatat următoarele: numărul total al deputaților – 343; numărul deputaților prezenți – 273; numărul total de voturi exprimate – 273; numărul de voturi anulate – 0; numărul total de voturi valabil exprimate – 273, din care: voturi pentru – 215; voturi contra – 58.

Ca urmare a faptului că din totalul de 343 de deputați, 273 au fost prezenți și și-au exprimat votul, din care 215 au votat pentru menținerea dispozițiilor art.198 din Legea privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prin care se abrogă art.103 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, nu a fost întrunită majoritatea de cel puțin două treimi, cum prevede Constituția, din totalul deputaților, cerută de art.145, pentru înlăturarea obiecției de neconstituționalitate.

Semnează, membrii Biroului Permanent.

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule secretar Gaspar.

Stimați colegi,

Suspendăm lucrările ședinței noastre. Le vom relua la ora 14,00.

 
   

După pauză

 
   

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog secretarii de ședință să ia măsuri pentru a încropi un cvorum de lucru, de fapt avem în sală un singur reprezentant. Compartimentul tehnic, să pregătească... domnul Popescu, dosarul pentru apelul nominal. Avem două voturi la legi organice, plus două rapoarte de mediere a legii organice.

Rog secretarul din partea puterii să se prezinte la prezidiul ședinței, domnul Chiliman.

Stimați colegi, îmi pare rău că trebuie să iau această măsură. Ca și dumneavoastră nu apreciez de loc apelul nominal. Rog însă secretarul de serviciu care urmează să citească, să purceadă la citirea unui apel nominal.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Achimescu Victor Ștefan

absent

Aferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

absent

Albu Alexandru

prezent

Albu Gheorghe

prezent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (Dâmbovița)

prezent

Ana Gheorghe (Hunedoara)

prezent

Andrei Gheorghe

prezent

Andronescu Ecaterina

prezentă

Antal István

prezent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

prezent

Argeșanu Valentin

prezent

Arghezi Mitzura Domnica

absentă

Ariton Gheorghe

prezent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

prezent

Baban Ștefan

prezent

Babiaș Iohan Peter

absent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

prezent

Bara Radu Liviu

prezent

Bárányi Francisc

absent

Barbaresso Emanoil Dan

prezent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

prezent

Bartoș Daniela

prezentă

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

prezent

Băsescu Traian

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

absent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

prezent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

prezentă

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

prezentă

Boștinaru Victor

prezent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

prezent

Buruiană Aprodu Daniela

prezentă

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

prezent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Cândea Vasile

prezent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

prezent

Chichișan Miron

prezent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

prezent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

prezent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gheorghe

prezent

Cristea Marin

prezent

Cunescu Sergiu

prezent

Dan Marțian

prezent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

prezent

Dejeu Gavril

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

prezent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

absent

Dobrescu Smaranda

absentă

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

prezent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Dugulescu Petru

absent

Dumitrașcu Laurențiu

prezent

Dumitrescu Marilena

absentă

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

prezentă

Duțu Ion

prezent

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

prezent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

prezentă

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

prezentă

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

prezent

Gavrilaș Teodor

absent

Gazi Gherasim

absent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

prezent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

prezent

Gheorghiu Mihai

prezent

Gherasim Ion Andrei

absent

Ghidău Radu

absent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

prezent

Glăvan Ștefan

absent

Godja Petru

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

prezent

Grigoriu Mihai

prezent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

prezent

Hașotti Puiu

absent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

prezent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

prezentă

Ianculescu Marian

prezent

Ifrim Dumitru

prezent

Igna Ioan

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

absent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile

prezent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

prezentă

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

prezent

Iorga Leonida Lari

absentă

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

prezent

Ivănescu Paula Maria

prezentă

Jurcan Dorel

absent

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

absent

Kerekes Károly

prezent

Kónya Hamar Alexandru

prezent

Kovacs Carol Emil

prezent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lazia Ion

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Lixăndroiu Viorel

absent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

prezentă

Marin Gheorghe

prezent

Marineci Ionel

prezent

Marinescu Ioan Sorin

prezent

Márton Árpád Francisc

prezent

Matei Lucian Ion

prezent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

prezent

Mazăre Radu Ștefan

absent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

prezent

Miclăuș Vasile

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

prezent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Mihu Victor Traian

absent

Miloș Aurel

prezent

Mitrea Miron Tudor

prezent

Mogoș Ion

absent

Moiceanu Constantin

prezent

Moldovan Petre

prezent

Moldoveanu Eugenia

prezentă

Morariu Teodor Gheorghe

prezent

Moroianu Geaman Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Musca Monica Octavia

prezentă

Nagy Ștefan

prezent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

absent

Năstase Adrian

absent

Neacșu Ilie

absent

Neagu Romulus

absent

Neagu Victor

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

prezent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

prezent

Nică Mihail

prezent

Nichita Dan Gabriel

prezent

Nicolae Jianu

prezent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

prezent

Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Nistor Vasile

absent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

prezent

Oltean Ioan

prezent

Onaca Dorel Constantin

prezent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

prezent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

prezent

Paneș Iosif

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

prezent

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Vasile

prezent

Pavelescu Claudiu Costel

prezent

Păcurariu Iuliu

prezent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Pâslaru Dumitru

prezent

Pecsi Francisc

prezent

Pereș Alexandru

prezent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Petrescu Silviu

prezent

Petrescu Virgil

prezent

Petreu Liviu

absent

Podaru Dumitru Teodor

prezent

Pițigoi Barbu

prezent

Pintea Ioan

prezent

Pop Iftene

prezent

Pop Leon Petru

prezent

Pop Viorel

absent

Popa Aron Ioan

prezent

Popa Daniela

absentă

Popa Ioan Mihai

prezent

Popa Ștefan

prezent

Popa Nicolae

prezent

Popa Virgil

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

prezent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

prezent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin

prezent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Putin Emil Livius Nicolae

prezent

Puwak Hildegard Carola

absentă

Radu Alexandru Dumitru

prezent

Radu Elena Cornelia Gabriela

prezentă

Ráduly Róbert Kálmán

prezent

Raica Florica Rădița

prezentă

Raicu Romulus

prezent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rădulescu Cristian

prezent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

absent

Rotaru Dumitru

prezent

Roșca Ioan

prezent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sabău Traian

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

prezent

Sandu Ion Florentin

prezent

Sassu Alexandru

prezent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Sârbu Marian

prezent

Secară Gheorghe

prezent

Serac Florian

prezent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

prezent

Sirețeanu Mihail

prezent

Sonea Ioan

prezent

Spătaru Liviu

absent

Spiridon Didi

prezent

Stan Vasile

prezent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stănescu Alexandru Octavian

prezent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilagyi Zsolt

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

prezent

Ștefănoiu Luca

prezent

Șteolea Petru

absent

Tabără Valeriu

prezent

Tamás Sándor

prezent

Tarna Gheorghe

prezent

Tăvală Tănase Pavel

prezent

Teculescu Constantin

absent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

absent

Tudor Marcu

prezent

Tudose Nicolae Florin

absent

Țepelea Gabriel

prezent

Țocu Iulian Costel

absent

Țurlea Petre

prezent

Udrea Florian

absent

Vaida Francisc Attila

prezent

Valeca Șerban Constantin

prezent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

prezent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

prezent

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

prezent

Vițelar Bogdan

prezent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

cei care au venit mai târziu o să-i rog să vină să-i trec prezenți.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

În partea a doua a ședinței noastre avem două voturi finale, legi organice, și intrăm și în discutarea a două rapoarte de mediere, rapoarte de mediere la legi organice.

Vă rog să nu părăsiți sala după acest apel nominal care cu greu ne-a refăcut cvorumul. Rog colegii parlamentari să nu părăsească sala. Nici n-au apucat cei care au fost absenți să se înregistreze, se pare că cvorumul se diluează. Fac apel să rămâneți în sală!

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Faceți și recurs!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Fac și recurs, domnule președinte. Fac și recurs, numai să rămână în sală, să putem vota măcar două legi astăzi.

Domnule deputat Nica, poate nu părăsiți sala! A plecat și țărănistul nostru!

Domnule deputat, lăsați-l pe domnul secretar să termine cu grămada deschisă ca să putem intra în procedură de vot. Numai pe dumneavoastră vă văd, pentru că îmi sunteți simpatic!

 
Supunerea la votul final și adoptarea următoarelor proiecte de lege:  

Stimați colegi, acum, că am reușit să înregistrăm prezența și pentru că eu cred, după cum se vede în sală că avem cvorum, trecem la vot final; avem două legi organice. Prima lege pe care suntem chemați să ne exprimăm votul este proiectul de Lege privind regimul străinilor în România. Repet, caracterul legii este caracter organic. Propun modalitatea de vot: votul deschis prin ridicarea mâinii. Există alte propuneri? Înțeleg că nu.

Cine este de acord cu această modalitate? Vă mulțumesc.

Există voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu sunt.

Supun proiectul de lege votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Rog secretarii de ședință să numere. Mulțumesc. Marea majoritate.

Cine este împotrivă? Nu avem.

Abțineri? 13 abțineri. O secundă, să numărăm cvorumul, conform apelului ca să ne dăm seama de rezultat.

Stimați colegi, au fost exprimate 218 voturi pentru, 13 abțineri. Cvorumul rezultat în urma apelului nominal a fost de 231 de deputați. Proiectul de lege a fost votat.

Al doilea proiect de lege pe care-l supun dumneavoastră, de asemenea, un proiect de lege cu caracter organic, este proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 48 din 1999 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992.

Propun ca modalitate de vot votul deschis, cu mâna ridicată.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Există voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege menționat.

Voturi pentru? Evident, o mare majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Cu 230 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost adoptat.

Amânarea dezbaterii raportului Comisiei de mediere la proiectul de lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei.  

Urmează pe ordinea de zi raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei.

La acest proiect de lege își anunțase prezența și primul-ministru. între timp ne-a anunțat că nu poate fi prezent la lucrările noastre.

Domnul Sassu, procedură.

   

Domnul Alexandru Sassu:

Aș vrea, domnule președinte, să facem o corectură. Nu și-a anunțat prezența primul ministru, ci a fost o cerere a Parlamentului ca primul-ministru să vină în Parlament pentru a desluși această încurcătură în care se află Parlamentul, pentru că atunci când legea a fost discutată în comisiile de specialitate, în plen, de asemenea, în Senat au fost prezentate anumite cifre care făceau ca lucrurile să se îndrepte către o soluție pozitivă, în scrisoarea care ne-a fost transmisă deja lucrurile stăteau cu totul altfel. Deci a fost o cerere a Parlamentului și conform Constituției domnul prim-ministru trebuia să vină în Parlament pentru a susține punctul de vedere.

Nu știu care sunt problemele dânsului, însă, așa cum am stabilit împreună, de săptămâna trecută, i s-a comunicat din timp și programul trebuia făcut în așa fel încât să vină în Parlament și nu cred că era o problemă ca la un moment dat să ne întrerupem, chiar dacă era o chestiune importantă și în prezența lui să se discute acest proiect de lege.

În consecință, vă rog, domnule președinte de ședință, eventual, după ce supuneți la vot, să cereți în mod expres primului-ministru să respecte Constituția și să vină în Parlament pentru a da explicațiile respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Buzatu.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sper c㠖 și spun lucrul acesta cu toată stima și considerația – că a fost o scăpare a domnului deputat Alexandru Sassu, colegul nostru, când a spus că domnul prim-ministru urma să vină în Parlament pentru a "desluși" încurcătura în care ne aflăm.

Nu este nici o încurcătură din punctul nostru de vedere. Noi am acționat într-un cadru strict procedural. Proiectul de lege a fost votat în cele două Camere, rapoartele de mediere au fost în majoritate cu cvorumul cerut de regulamentele noastre, deci nu este nici o încurcătură. Încurcătura a creat-o domnul prim-ministru, prin solicitarea sau prin scrisoarea adresată și exprimările publice prin care a cerut să nu votăm într-un mod cu totul și cu totul împotriva procedurilor noastre, să nu votăm aceste rapoarte de mediere.

Eu cred că domnul prim-ministru ne-a dat, de fapt, un răspuns la invitația pe care i-am făcut-o, pentru a clarifica solicitarea domniei sale. Deci, nu încurcătura noastră trebuia să o descurce domnul prim-ministru, ci încurcătura în care singur a intrat, probabil la sugestia Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Domnule președinte, deci, în mod procedural, cred că sunt întrunite toate condițiile pentru a supune la vot acest proiect de lege și eu îi rog pe cei care sunt în sală, pe colegii noștri să-și dea votul pentru proiectul acesta.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Dejeu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Toată lumea știe că primul-ministru și-a exprimat punctul de vedere potrivit căruia această lege încalcă, în continuare, bugetul statului și acesta a fost motivul pentru care dumnealui a formulat obiecțiuni.

Având în vedere că și-a exprimat dorința să fie prezent și ținând seama de acest lucru, noi vă solicităm să amânați punerea la vot a acestui proiect de lege, pentru ca primul-ministru să poată fi prezent aici și dacă vom lua o decizie s-o luăm în cunoștință de cauză, după expunerea punctului de vedere al primului-ministru.

Nu cred că trebuie să trecem cu atâta ușurință peste capacitățile și prevederile de plată și bugetare ale țării. Este ușor pentru noi, aici, să adoptăm niște prevederi legale. Problema este punerea lor în executare și pe care n-o mai facem noi, o face Executivul.

Prin urmare, nu este o chestiune atât de simplă a lua o decizie responsabilă, într-o problemă unde ni se ridică o astfel de excepție, de imposibilitate de plată. Cred că trebuie să dăm dovadă de mai multă înțelegere pentru a ști precis dacă adoptăm o lege care poate fi executată sau pur și simplu o lege care figurează drept decor în legislația României.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stănescu.

 
   

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal este de acord și nu mai consider că este necesar să ne argumentăm poziția, în sensul că suntem de acord cu solicitările anterioare, în sensul ca domnul prim-ministru Mugur Isărescu să fie prezent în fața Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut, domnule deputat.

Domnule președinte Emil Popescu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu cred că este foarte limpede pentru toată lumea că nu putem să adoptăm o lege pe care Executivul o declară de pe acum că nu o va putea aplica. Acesta este unul din acele cazuri mai rare, când primul-ministru poate să spună Parlamentului un punct al său de vedere. Aceasta nu înseamnă nici o încurcătură, nici o neîncurcătură. Este o realitate pe care dânsul, în exercitarea mandatului, o constată. Dacă nu ar fi adusă la cunoștința Parlamentului această împrejurare, noi am fi votat în necunoștință de cauză. Dacă o aduce la cunoștința Parlamentului, unii colegi se supără. Eu spun că este foarte important mesajul primului-ministru și noi nu trebuie să votăm această lege în nici un fel, până nu vine să discutăm, să vedem care sunt posibilitățile pe care le avem la ora actuală în legătură cu această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte. O să vă rog să-mi permiteți să cobor și eu la microfon.

Stimați colegi,

Am coborât să vă adresez câteva cuvinte, deoarece, prima oară când s-a discutat acest proiect de lege și propunerea ca primul-ministru să fie prezent în sală, am fost cel care am fost de acord în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. cu această procedură.

Vreau să spun de la început că procedura nu este normală. Deci, indiferent de ce ne spune domnul președinte Emil Popescu, procedura este anormală. Legea a fost votată în amândouă Camerele, Guvernul acesta, nu altul, a avut reprezentanți în amândouă comisiile și a avut reprezentanți pe această bancă când legea a fost votată. Nici unul dintre reprezentanții Guvernului nu s-a opus, din contră, din câte țin eu bine minte, au fost de acord cu forma în care a fost votată legea.

Raportul de mediere nu conține lucruri extrem de importante, diferențele sunt minore, între forma adoptată la Cameră și la Senat. Mai mult, prima scrisoare pe care am primit-o împotriva proiectului de lege, a venit după ce comisia de mediere lucrase. Se vorbea de o cifră și de o sumă. Ulterior am primit de la primul-ministru o cifră cu 100.000 de persoane mai mare decât în prima scrisoare semnată de către ministrul muncii și protecției sociale.

Domnule președinte Emil Popescu, aceasta este o încurcătură, când Parlamentul primește de la ministru și după aceea de la primul-ministru cifre diferite pe aceeași problemă! Aceasta este o încurcătură! Și aceasta este o încurcătură mare. Este o încurcătură mare și procedurală. Nimeni nu s-a obosit să-i explice primului-ministru că noi fiind acum la raportul de mediere, nu putem discuta despre respingerea sau adoptarea legii, ci a raportului de mediere. Deci, încurcătura este și mai mare. Sigur, procedural, există diferite posibilități. Cea propusă, însă, în Biroul permanent m-am opus la ea. Procedura de a trage de timp și a lăsa legea agățată, în forma aceasta incompletă, este o procedură neonestă față de actul pe care noi îl producem în acest Parlament.

Sigur, închei spunând că era normal ca primul-ministru, la solicitarea noastră, aveți dreptate domnule deputat Sassu, s-a angajat să vină astăzi la 10,30 în sală, iar eu când am preluat conducerea ședinței știam că am să opresc la 10,30, indiferent unde suntem, ca să-i permitem primului-ministru să-și desfășoare programul. Îmi exprim regretul că domnia sa nu a putut să se țină de cuvânt pe programul pe care l-am stabilit.

Există două soluții: aceea să mergem mai departe și să votăm proiectul de lege fără ca domnia sa să fie prezent astăzi aici. Înțeleg, însă cererile pe care majoritatea grupurilor le-au făcut și în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. acceptăm încă o dată, dar vreau să spun doar până marți, săptămâna viitoare, ca primul-ministru să vină în fața noastră și împreună, Parlamentul cu premierul să găsim soluție pentru această încurcătură, domnule Emil Popescu, în care Guvernul României a adus Parlamentul, Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

Domnul Gavra.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreședinte, sigur că normal și firesc, dacă au cerut mai multe grupuri parlamentare amânarea votului trebuie să procedăm în consecință.

Vreau să vă spun, însă, că același va fi rezultatul. Primul-ministru ne-a trimis scrisoare și știm că domnia sa ne cere să nu adoptăm acest raport al comisiei de mediere, nu legea ca atare; dacă vine, ne cere același lucru. Nici o diferență nu există, numai că noi am cerut, opoziția, să fie fizic prezent aici ca să ne convingă, eventual, să votăm și noi respingerea raportului.

Deci, ajungem în aceeași situație și marțea viitoare și dacă tot amânăm ajungem să finalizăm, practic, sesiunea parlamentară fără a adopta acest raport al Comisiei de mediere. Deci, atenție, se face confuzie! Nu legea se adoptă, ci raportul Comisiei de mediere.

Și acum care este situația? Senatul României a votat raportul. Deci, a votat raportul! Nouă ni se cere să-l respingem, deci raportul. Deci, prin urmare, în orice instanță ajungem, în ședință comună, în divergență, Camera Deputaților l-a respins, l-a votat Senatul.

De ce mai amânăm votul de astăzi? Că primul-ministru ne-a cerut și ne va cere și fizic aici, nu a venit, noi l-am așteptat două săptămâni, nu a venit, domnia sa are probleme, probabil mai importante decât pensionarea, haideți să votăm într-o variantă. Chiar dacă pică raportul la Camera Deputaților, ajungem în ședință comună, pentru că oricum ajungem în ședință comună.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut, domnule deputat. În mod cert plenul este suveran și va decide și în această situație care este, din punctul meu de vedere, deosebită, ca să nu spun altfel, ciudată.

Domnul deputat Sassu a propus să scriem o scrisoare primului-ministru în care să-l rugăm să respecte Constituția. Nu am să scriu chiar așa, dar rog Departamentul tehnic să pregătească un text de scrisoare către primul-ministru, în care să ne manifestăm regretul că nu s-a ținut de programul pe care l-am stabilit și să-l rugăm să fie prezent săptămâna viitoare la ora 10,30 în plenul Camerei Deputaților. Vă rog să o prezentați mâine la mine, pentru că sunt președintele care am condus această ședință.

În legătură cu raportul există propunerea mai multor grupuri parlamentare să amânăm discutarea lui pe marțea viitoare, există propunerea P.U.N.R.-ului să-l discutăm astăzi.

Am să supun prima propunere, cea care a fost făcută de domnul deputat Sassu, votului dumneavoastră. În cazul în care ea nu trece am să supun propunerea domnului Gavra.

Cine este pentru amânarea raportului de mediere o săptămână, la discutare? Vă mulțumesc. Marea majoritate.

Cine este împotrivă? 21 voturi împotrivă.

Abțineri? 15 abțineri.

Vă mulțumesc. Vom discuta raportul săptămâna viitoare, la ora 10,30, în prezența primului-ministru sau dacă domnia sa nu vine, fără primul-ministru, dar mi s-ar pare un afront adus Parlamentului, Camerei Deputaților, să nu fie prezent la a doua chemare pentru a discuta o problemă pe care domnia sa a ridicat-o.

 
Adoptarea raportului Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.  

Următorul proiect pe ordinea de zi este Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.

Nr. crt. 1 din raport, art. 2 pct. 10, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaților în unanimitate. Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Nr. crt. 2 din raport, art. 4 alin. 4, comisia de mediere propune textul Camerei Deputaților în unanimitate. Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Nr. crt. 3, art. 4 alin. 5. Comisia propune textul Camerei Deputaților în unanimitate. Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Nr. crt. 4, text Camera Deputaților, propus de comisie. Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. crt. nr. 5, comisia ne propune textul Camerei Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Nr. crt. 6 din raport, comisia propune textul Camerei Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. crt. 7, comisia propune textul Camerei Deputaților. Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. nr. 8 din raport, text Camera Deputaților, în unanimitate propus de comisie. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. nr. 9, în unanimitate, comisia propune textul Camerei Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. nr. 10, art. 4 alin. 15 lit. e), text Camera Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. nr. 11, art. 4 alin. 21, textul Camerei Deputaților, propus de comisie. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. crt. 12, art. 4 alin. 28, devenit alin. 30, text Camera Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 13, art. 5 lit. e), text Camera Deputaților. Există intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 14, art. 5 lit. j), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 15, art. 8 alin. 1, textul Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 16, art. 8 alin. 2 lit. a), varianta Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 17, art. 8 alin. 2 lit. b), devenită c), text Camera Deputaților, în unanimitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Pct. crt. 18, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. nr. 19 din raport, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 20, art. 8 alin. 2 lit. h), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 21, art. 8 alin. 2 lit. j), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 22, art. 8 alin. 2 lit. l), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 23, art. 9 alin. 2, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 24, art. 10 alin. 1 lit. a), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 25, art. 10 alin. 1 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 26, art. 10 alin. 2, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 27, art. 11 alin. 1 lit. a), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 28 art. 11 alin. 1 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 29 art. 11 alin. 2, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 30, art. 12 alin. 4 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 31, art. 12 alin. 4 lit. d), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 32, art. 12 alin. 5 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 33, art. 12 alin. 6, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 34 din raport, art. 12 alin. 16, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. 35, art. 13 alin. 1, text comun, propus în unanimitate de comisie. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 36, art. 13 alin. 3, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 37, art. 13 alin. 5, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 38, art. 15, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 39, art. 16. alin. 2 lit. a), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 40, art. 16 alin. 2 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 41, art. 16 alin. 2 lit. c), text Camera Deputaților.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 42, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 43, art. 20 alin. 2 lit. d), text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 44, art. 21 alin. 3, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 45, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 46, art. 26 alin. 3, devenit art. 25 alin. 3, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 47, art. 27 lit. b), devenit art. 26 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Am o rugăminte la domnul deputat, președintele minorităților: vă rog frumos, discutăm regulamentul după, mi-e foarte greu să și conduc, să și ascult observațiile dumneavoastră..., fondate, la regulament! Vă mulțumesc.

Pct. crt. 48, art. 29 alin. 1, devenit art. 28 alin. 1, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 49, art. 31 alin. 1, devenit art. 30 alin. 1, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 50, art. 31 alin. 6 lit. a), devenit art. 30 alin. 6 lit. a), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 51, art. 31 alin. 6 lit. b), devenit art. 30 alin. 6 lit. b), text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 52, art. 32 alin. 1 lit. a), devenit art. 31 alin. 1, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 53, art. 32 alin. 1 lit. b, devenit art. 31 alin. 2, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 54, art. 32 alin. 2-5, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 55, art. 34 alin. 2, devenit art. 33 alin. 2, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 56, art. 35 alin. 1, devenit art. 34 alin. 1, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 57, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 58, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 59, text Camera Deputaților.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 60 din raport, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 61 din raport, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 62, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 63, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 64, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 65, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 66, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 67, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 68, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 69, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 70, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 71, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 72, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 73, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 74, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 75, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 76, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 77, varianta Camerei Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 78, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 79, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 80, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 81, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 82, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 83, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 84, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 85, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 86, text Senat. Intervenții? Domnul deputat Petre Naidin.

   

Domnul Petre Naidin:

Domnule președinte,

Nu doresc decât să-mi arăt surprinderea pentru faptul că experții noștri nu au urmărit că noi, la Camera Deputaților, am introdus sintagma "modificările ulterioare" și, în acest caz, suntem nevoiți, mergând la Legea nr. 32/1968, cu articolele neabrogate prin Ordonanța nr. 12, să ne adresăm pentru căile de atac și executarea sancțiunilor: Consiliului de Miniștri, comitetelor executive populare județene, municipale, orășănești și comunale.

Nu se mai poate face nimic, să considerăm că propoziția finală: "În măsura în care acestea nu contravin prevederilor prezentei legi" este acoperitoare pentru a ne feri de anumite implicații juridice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

N-am înțeles propunerea, domnule deputat?

 
   

Domnul Petre Naidin:

Fără propunere.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, a fost propus textul Senatului la acest art. 86.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 87, textul Senatului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 88, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 89, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 90, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 91, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 92, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 93, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 94, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 95, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 96, text Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 97, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 98, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 99, text Camera Deputaților. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Pct. crt. 100, text comun. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

Reamintindu-vă caracterul organic al raportului de mediere pe care l-am dezbătut în această ședință, reamintindu-vă că avem un cvorum de 231 de deputați, conform apelului nominal pe care l-am făcut, în cadrul acestui cvorum, supun votului dumneavoastră raportul de mediere, în ansamblu.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulțumesc, marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, în cvorumul pe care l-am precizat, Raportul de mediere la proiectul de Lege privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor a fost votat de către dumneavoastră.

 
Amânarea dezbaterilor proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe.  

Urmează proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinație de locuințe. Continuăm discuțiile.

Sunt anunțat de către Secretariatul tehnic că nimeni din partea Ministerului de Justiție nu este disponibil să participe la lucrările noastre. Nu este o surpriză, sunt prinși în alte activități.

Îmi pare rău, în aceste condiții nu pot să deschid lucrările și trecem peste toate proiectele de lege care necesită prezența unui reprezentant al Ministerului de Justiție.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convențiilor și a altor înțelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, semnat la Bratislava la 16 aprilie 1999.  

Urmează proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convențiilor și a altor înțelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, semnat la Bratislava la 16 aprilie 1999.

Din partea Ministerului de Externe este prezent subsecretar de stat, domnul Dragoș Negrescu. Îi dau cuvântul pentru susținerea proiectului de lege.

Domnule subsecretar, aveți microfonul, vă rog să faceți o prezentare scurtă a proiectului de lege!

   

Domnul Dragoș Negrescu:

Documentul prezentat pentru ratificare este un document, în principal, de ordin procedural, care reglementează o situație apărută ca urmare a scindării Republicii Cehoslovace. Practic, lămurește niște aspecte cu privire la acordurile preexistente încheiate între România și Republica Cehoslovacă și ia notă de calitatea Republicii Slovace de succesor al Cehoslovaciei.

Sunt menționate acele acorduri care rămân vigoare, Republica Slovacă substituindu-se în toate drepturile și obligațiile părții anterior cehoslovace, precum și acordurile care nu se mai aplică între cele două părți.

Este o regularizare a unei situații de fapt, care realmente nu ridică nici un fel de probleme. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule subsecretar de stat.

Comisia juridică susține prezentarea raportului la proiectul de lege, domnule președinte?

 
   

Domnul Emil Teodor Popescu:

Dați-i drumul!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De acord, susțineți raportul. Vă mulțumesc, domnule președinte, sunteți extrem de eficient.

La dezbateri generale, dacă există intervenții? Înțeleg că nu.

Titlul legii.

Există intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Proiectul de lege în ansamblul său.

Există intervenții? Înțeleg că nu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, în cadrul cvorumului de 231 de deputați stabilit prin apel nominal, a fost adoptat proiectul de lege.

 
Amânarea dezbaterii proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Danemarcei privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 25 februarie 1999.  

Următorul este proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Danemarcei privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 25 februarie 1999.

Domnule subsecretar de stat, nu-i al dumneavoastră? Este al Justiției. Justiția nu este prezentă.

Trecem la următorul proiectul de lege. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică. Este al Justiției.

Mergem mai departe. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/1999 privind ratificarea Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală.

Este al Justiției. Nu avem inițiator.

Mergem mai departe. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind valoarea internațională a hotărârilor represive, adoptat la Haga la 28 mai 1970. Este al Justiției. Inițiatorul nu este prezent.

Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.7/2000 privind aprobarea achiziției unui spațiu de către Regia Autonomă Monitorul Oficial.  

Trecem mai departe. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2000 privind aprobarea achiziției unui spațiu de către Regia Autonomă Monitorul Oficial.

Secretariatul general al Camerei Deputaților, vă rog, susțineți proiectul de lege.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, rog să-și ocupe locul.

   

Domnul Florea Cojoc:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Având în vedere că imobilul din strada Blanduziei, unde își desfășura activitatea de relații cu publicul Regia Autonomă Monitorul Oficial, a fost revendicat de foștii proprietari, urmând să fie evacuat, a fost nevoie de cumpărarea unui imobil, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, adică s-a făcut licitație, drept pentru care a fost nevoie de emiterea acestei ordonanțe de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic?

Domnule președinte Cârstoiu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Bineînțeles, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil ordonanța de urgență, și vă rugăm să o votați.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Începem cu supunerea în discuție a titlului ordonanței de urgență.

Există intervenții? Nu.

Titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.

Supun articolul unic discuției dumneavoastră.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat articolul unic al ordonanței.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Supun discuției dumneavoastră articolul unic al legii.

Există textul adoptat de către comisie, pe care îl luăm în discuție, bineînțeles, cu amendamentele aduse în comisie.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, în cadrul cvorumului stabilit prin apelul nominal, a fost adoptat proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2000.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE privind Facilitatea de recuperare (Pre-Ins Facility) pentru anul 1998, încheiat la București la 24 decembrie 1998 între Comisia Europeană și Guvernul României.  

Urmează proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.61/1999 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare PHARE privind facilități de recuperare pentru anul 1998, încheiat la București la 24 decembrie 1998 între Comisia europeană și Guvernul României.

Ministerul de Externe? Vă rog, domnule subsecretar de stat, să susțineți proiectul de lege.

   

Domnul Dragoș Negrescu:

Programul de asistență menționat face parte dintr-o facilitate care a fost disponibilă țărilor candidate neinvitate în 1997 să înceapă negocierile. Această facilitate a fost accesibilă tuturor țărilor candidate în anul 1998, ca și în anul 1999. În 1998, României i-a revenit un total de fonduri de 16 milioane din 40 de milioane disponibilizate de Uniunea Europeană pentru acest obiectiv.

Memorandumul de finanțare care detaliază obiectivele și modalitatea de utilizare a acestor fonduri de 16 milioane a fost semnat în 24 decembrie 1998, fiind ratificat prin ordonanța de urgență în august 1999. Procedurile de contractare și desfășurare a activităților sunt în curs. Acest memorandum este în vigoare până la finele anului 2001 în ceea ce privește perioada de trageri, deci de efectuare efectivă a transferurilor de fonduri.

Din punctul de vedere al Ministerului de Externe, aprobarea ordonanței de urgență de către Camera Deputaților nu ridică probleme delicate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Comisia de specialitate susține raportul.

Voi supune discuției dumneavoastră titlul ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanței.

Articolul unic al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat articolul unic al ordonanței.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, în cadrul cvorumului stabilit prin apelul nominal, a fost adoptat proiectul de lege discutat.

Vă mulțumesc.

Cu acordul dumneavoastră, deoarece Ministerul Justiției este prezent, avem câteva tratate pe care trebuie să le preluăm.

Revin, cu acordul dumneavoastră, la proiectul de lege privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Danemarcei privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 25 februarie 1999.

Domnule secretar de stat Baias, vă rog să susțineți proiectul de lege. Nu este al dumneavoastră! Este la Internelor!

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, încheiat la București la 15 mai 1999.  

Trecem mai departe. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.65/1999 pentru ratificarea Tratatului dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, încheiat la București la 15 mai 1999. Domnule Baias, acest proiect este al dumneavoastră.

Poate că era mai bine să nu se desființeze funcția de ministru pentru relația cu Parlamentul; ne-ar fi fost și nouă mai ușor.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

La data de 15 mai 1999 a fost semnat la București Tratatul dintre România și Republica Polonă privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile.

Tratatul exprimă dorința părților contractante de perfecționare a formelor bilaterale de asistență juridică în materie civilă, în funcție de condițiile actuale și de perspectivele cooperării în domeniu, fiind menit să înlocuiască Tratatul româno-polon încheiat în urmă cu peste 35 de ani, în 1962, în partea privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile și penale. Acest tratat cuprinde un ansamblu de reglementări care se adresează în cea mai mare parte organelor de justiție.

Actualul tratat reglementează într-o manieră modernă relațiile bilaterale de asistență juridică, soluțiile adoptate fiind în concordanță cu cele din convențiile Conferinței de la Haga de drept internațional privat, ale Convenției pentru obținerea pensiei de întreținere în străinătate, adoptată la New York în 1956, ale Convenției privind competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială și ale altor acte internaționale. Tratatul s-a încheiat pe o durată nelimitată. Pentru intrarea lui în vigoare trebuie să fie supus ratificării în ambele state.

În consecință, vă rog să dați votul dumneavoastră pentru legea de aprobare a acestei ordonanțe prin care a fost ratificat tratatul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule președinte Emil Popescu, susțineți raportul? Da.

Supun discuției dumneavoastră titlul ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanței.

Articolul unic al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În cadrul cvorumului stabilit prin apelul nominal, a fost adoptat proiectul de lege discutat.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972.  

Următorul proiect de lege este cel privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind transferul de proceduri în materie penală, adoptat la Strasbourg la 15 mai 1972.

Domnule secretar de stas Baias, aveți cuvântul.

   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La 15 mai 1972, în cadrul Consiliului Europei, a fost adoptată Convenția europeană privind transferul de proceduri în materie penală, ratificată în prezent de către 12 state și semnată de către altele 8, printre care și România.

Prin elaborarea acestui document, Consiliul Europei a avut în vedere atât necesitatea realizării unei legături mai strânse între membrii săi, cât și dezideratul promovării unei politici penale comune.

Adoptarea Convenției a reflectat necesitatea extinderii formelor de cooperare juridiciară internațională și la aspecte privind determinarea competenței între mai multe state în materia urmăririi penale și organizarea transmiterii procedurilor represive înainte de pronunțarea unei hotărâri, în vederea prevenirii și combaterii mai eficiente a criminalității transfrontaliere.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea Convenției sus-menționate este determinată, pe lângă semnificația politică a demersului de acceptare a legislației europene în materie penală, și de perspectiva efectuării unor acte de procedură pe teritoriul unuia dintre statele contractante împotriva infractorului aparținând oricăruia dintre acestea, fără inconvenientele determinate de conflictele de competență.

Având în vedere importanța acestei convenții, vă rugăm, doamnelor și domnilor deputați, să dați votul dumneavoastră proiectului de lege de aprobare a ordonanței prin care Convenția a fost ratificată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul președinte Emil Popescu îmi transmite că susține Comisia juridică, de disciplină și imunități acest proiect de lege.

Stimați colegi,

Titlul ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul ordonanței.

Art.1 al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat art.1.

Art.2 al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.2 a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Ordonanța în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

În unanimitate a fost adoptată ordonanța.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, în baza cvorumului stabilit prin apel nominal.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind valoarea internațională a horărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970.  

Trecem la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.90/1999 pentru ratificarea Convenției europene privind valoarea internațională a hotărârilor represive, adoptată la Haga la 28 mai 1970.

Domnule secretar de stat Baias, aveți cuvântul.

   

Domnul Flavius Baias:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

La data de 28 mai 1970, în cadrul Consiliului Europei, a fost adoptată Convenția europeană privind valoarea internațională a hotărârilor represive, ratificată în prezent de către 10 state și semnată de către altele 7, printre care și România.

Extinderea validității hotărârilor penale străine corespunde tendinței de extindere a fenomenului infracțional, favorizat de libera circulație a persoanelor și reprezintă unul din mijloacele moderne de creștere a eficienței combaterii criminalității transfrontaliere.

Totodată, în cadrul unei politici penale comune, se acordă o importanță sporită reintegrării sociale a delicvenților care poate fi mai ușor realizată în cazul în care aceștia execută o sancțiune pe teritoriul statului unde își au reședința, și nu acolo unde au comis infracțiunea.

Pentru România, ca stat membru al Consiliului Europei, ratificarea Convenției sus-menționate este determinată atât de semnificația politică a demersului de acceptare a legislației europene în materie penală, cât și de necesitatea cooperării cu statele în care se pronunță hotărâri ale statului respectiv, și anume acolo unde este localizat infractorul.

Prin ratificarea acestei convenții europene, România își completează cadrul juridic multilateral de cooperare internațională în materie penală format dintr-o serie de alte acte europene ratificate deja prin lege de către Parlament.

Având în vedere importanța acestei convenții europene pentru România, așa cum a reieșit mai sus, vă rog, doamnelor și domnilor deputați, să acordați votul dumneavoastră legii de aprobare a ordonanței prin care a fost ratificată convenția.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia juridică, de disciplină și imunități? Susține raportul.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Înțeleg că nu.

Începem cu titlul ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art.1 al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate a fost adoptat art.1.

Art.2 al ordonanței.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Ordonanța în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

A fost votată în unanimitate.

Titlul legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii.

Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Proiectul de lege în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate, în baza cvorumului stabilit prin apelul nominal.

Stimați colegi,

Vă mulțumesc pentru participarea la lucrările ședinței de astăzi. Suspend lucrările, până mâine dimineață la ora 9,00 – ședință comună. Bună seara. Ședința s-a încheiat la ora 16,20.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 5 october 2022, 3:04
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro