Vasile Vetișanu
Vasile Vetișanu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 7, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 07-03-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 7, 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.2 Vasile Vetișanu - evidențierea a două "momente fatale" pentru viața și istoria politică a României;

Domnul Miron Tudor Mitrea:

................................................

Domnul Vetișanu Vasile are cuvântul.

Se pregătește domnul Leonăchescu Nicolae.

Domnul Vasile Vetișanu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

În declarația mea politică de astăzi, 7 martie 2000, încerc să scot în evidență două momente fatale pentru viața și istoria politică a României, pentru destinele ei până în zilele noastre.

Cel dintâi moment se leagă de formarea primului Guvern comunist din România, la 6 martie 1945, acum 55 de ani, sub conducerea fostului proprietar de moșii și proprietar de bancă, duplicitarul Petru Groza.

Guvernul condus de acesta din urmă se proclama de "largă concentrare democratică". În realitate, încă de la formarea sa, Guvernul Groza a suprimat treptat tradiția democrației românești, deschizând calea spre dictatura comunistă, răsturnată în Decembrie 1989.

Scenariul instaurării unui guvern comunist începe încă din noiembrie 1944, când comisarul sovietic Vâșinski, numit "șarpele cu ochelari", sosește la București, unde schițează planul de transformare a României într-o gubernie rusească. Dacă până la 12 septembrie 1944, comuniștii aveau un singur ministru în Guvern, în persoana intelectualului comunist Lucrețiu Pătrășcanu, la Justiție, ucis mai târziu de colegii lui comuniști, acum intră al doilea ministru în Guvern, în persoana lui Tașcovici, devenit Teohari Georgescu. La 28 februarie 1945, Vâșinski revine în România, de data aceasta cu ordinul expres de a instala un nou Guvern, în numai 8 sau 4 zile. El cere o audiență la Majestatea Sa Regele Mihai I, care se opune cererii sale. În fața acestei situații, încep amenințările. Vâșinski, după vechiul obicei al casei, bate cu pumnul în masă și strigă amenințător către rege: "Ori dizolvi imediat Guvernul, ori România va înceta să mai existe ca țară!"

Acesta a fost dialogul, de fapt ultimatumul rostit de Vâșinski la 5 martie 1945, din care, a rezultat primul Guvern comunist din România, cum arată cu multă profunzime și acribie Aurel Sergiu Marinescu, în dramatica sa carte – "Prizonier în propria țară", care ar trebui declarată "Carte Testament" pentru generații.

Măsurile represive ale Guvernului Groza au început cu incitarea maselor, chemarea lor în stradă, incitare la violență, avansând "mineriadele", cu răfuieli de moment, prin pedepsirea "dușmanilor poporului". În Guvernul Groza intră Ghiță Dej, la Comunicații, avându-l ca subsecretar de stat pe Ion Gheorghe Maurer, slujitor fidel al acestuia și lui Ceaușescu, apoi R. Zăroni, fost administrator la moșiile lui Groza, Constantinescu-Iași, Lothar Rădăceanu și alții.

Presa a declanșat o campanie furibundă, de intimidare și acuzații la adresa oamenilor de valoare, sub conducderea malefică și dură a falșilor intelectuali Miron Constantinescu, Leonte Răutu și Silviu Brucan, cei care au introdus în ideologia zilei lupta cu "trădătorii de țară", cu "uneltele anglo-americanilor", cu "vânzătorii de patrie", cu "dușmanii poporului", într-un cuvânt. În acele momente s-au născut "Tribunalele poporului", cu acuzatori publici, declanșând teroarea împotriva tuturor dușmanilor de clasă.

Decretul comunist nr.207 din 1945 chema la violență și ură împotriva semenului. De atunci s-au moștenit aceste valori ale răului comunist, până în zilele în care trăim, intrând în conștientul și subconștientul oamenilor unei generații oprimate. În consecință, în câțiva ani, Guvernul Groza a desființat partidele istorice, a desființat monarhia tradițională în România, a distrus valorile culturii românești, înlăturîndu-le și înlocuindu-le cu anacronicul percept comunist al omului cu "origine socială sănătoasă", deschizând calea selecției artificiale, nu cea naturală, a valorilor.

Cel de-al doilea moment la care vreau să mă refer este legat de ucazul dat de către Plenara C.C. al P.M.R. (nu devenise încă P.C.R.) din 3-5 martie 1949, prin care s-a început cooperativizarea agriculturii rommânești, de fapt comunizarea ei, prin distrugerea sistematică, pe etape, a proprietății și a sentimentului de proprietate la români, distrugere care s-a încheiat în anul 1962, deci pe un traseu de numai 13 ani. Cum a fost posibil?, ne putem întreba astăzi, în anul 2000. Răspunsul trebuie căutat în obiectivele satanicei Plenare din 3-5 martie 1949, care a deschis drumul terorii fizice și psihice, a schingiuirilor de tot felul, a deportărilor și arestărilor în masă, fără nici o judecată, silind țărănimea să renunțe la moștenirile ei strămoșești. Într-un timp record, au fost arestați și deposedați de restul de 50 de hectare de pământ moșierii și fruntașii satelor, numiți cu nume de împrumut, "chiaburi". Peste 100.000 de familii au fost arestate, adică 280.000 de ființe omenești, umplând gările, pentru a fi duși la peste 200 de km. de domiciliul lor, fiind considerați "periculoși". "Periculoși" pentru cine? De fapt, se încerca intimidarea celorlalți, prin frică. În satul sălăjean Maladia, gospodarul fruntaș Ioan F. Mocanu, numit "chiabur" și "chiabr", a fost arestat în trei rânduri de securiștii Făgărășanu și I. Pădureanu, pentru vina de a fi muncit o viață pământul și a fi fost gospodar fruntaș, ales, pentru aceasta, primar al satului timp de 26 de ani, după 1918. Spaima a cuprins tot satul, reducându-l la supunere. După schingiuiri, a fost adus acasă din arest cu căruța, cu coastele zdrobite și obligat să tacă asupra torturilor la care a fost supus, după ce a fost aruncat în închisoarea din Șimleu, în urma a 50 de tururi cu mașina în jurul orașului de mai sus, spunându-i-se că este în Cluj, nu în Șimleu. Dar n-a tăcut. Mi-a mărturisit cum a fost legat sus de mâini, dezbrăcat în pielea goală, ars cu țigara și bătut cu ciomagul de cauciuc, pentru a spune ce a pus la cale în sat și unde ar avea arma ascunsă. După chinuri groaznice, călăii aruncau pe el găleți de apă, apoi o luau de la început. De aceea, mă întorc în acel sat în care a putut suferi atâta, fără să renunțe la pământ. Când a venit colectivizarea, în același sat, Ioan Mudure a Șfaițărului a fostă bătut de moarte, mutilat, ducându-se repede în mormânt, ca mulți alții.

Toate au pornit de la Plenara din 3-5 martie 1949, declarată "istorică", pentru că i-a jefuit pe oameni de avuția lor "de-o viață". Se uita că țăranul român a cultivat pământul și am fost, ca țară, "grânarul Europei", fără să fi cunoscut socialista gospodărire a pământului, prin "cuiburi în pătrat", aduse de la sovietici.

Declar, în Parlamentul României, că există un lucru inadmisibil, anume că nici până astăzi comuniștii români n-au recunoscut public, în fața țării, că colectivizarea satelor românești s-a făcut prin forță, peste voința țărănimii, aplicând regimul fricii, al terorii, al violenței și al urii celuilalt de lângă noi.

Va trebui să vină o zi în care să se deschisă procesul colectivizării satelor românești, început cu surle ideologice, în 3-5 martie 1949, acum 51 de ani, și terminat cu crime de nedescris în 1962.

Iată de ce am pus în atenția Parlamentului României cele două momente fatale pentru viața țării și a oamenilor acestei țări.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 17 august 2022, 4:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro