Sittings of the Chamber of Deputies of March 7, 2000

	1.	Intervenţii ale domnilor deputaţi:
		1.16	Mihai Nicolescu - intervenţie intitulată "Cercetarea agricolă îşi caută o susţinere politică";

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

................................................

Domnul deputat Nicolescu Mihai, urmează ultimul vorbitor, domnul deputat Kónya-Hamar Alexandru.

Domnul Mihai Nicolescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Efectiv mă surprinde, în dimineaţa aceasta, modul cum o serie din colegii noştri exprimă o îngrijorare deosebită faţă de preşedintele Iliescu. Nu se ezită chiar a se prezenta în faţa noastră momente de excepţie, momentele acestea de la 22-25 decembrie, considerând că trebuie să luăm apărarea celui care a fost înainte dictatorul ţării, Ceauşescu, pentru a denigra persoana preşedintelui Iliescu. Cred că este un lucru care nu ar trebui să preocupe atât de mult, cred că sunt atâtea alte probleme pe care ţara le are astăzi de rezolvat. În intervenţia mea, vă rog să-mi permiteţi să fac câteva referiri în legătură cu cercetarea ştiinţifică şi agricolă, în mod deosebit, care îşi caută o susţinere politică, în perioada aceasta. Asistăm, în ultimii ani, la o continuă degradare a vieţii ştiinţifice, în general, şi a celei din agricultură, în mod special. Potenţialul uman, ştiinţific şi material care există în acest domeniu necesită un sprijin politic naţional, care să susţină această activitate complexă, cum este cercetarea agricolă, care are implicaţii majore în dezvoltarea şi eficientizarea acestui sector din România. Din păcate, la ora actuală, agricultura nu mai este susţinută în mod corespunzător cu resurse. Exemplul anului 1999, an în care s-au folosit, în medie, numai 22 de kg de îngrăşăminte pentru un hectar de teren agricol, este elocvent pentru dezinteresul şi indolenţa cu care se lucrează în acest sector. Situaţia se înrăutăţeşte, şi promisiunile acelora care preconizează euforic relansarea agriculturii sunt drastic infirmate de realităţile din acest domeniu. Dacă prin programul de cercetare "Orizont 2000", în anul 1999 au fost asigurate fonduri, la nivel de 70% din valoarea de cercetare a anului 1998, acum s-a comunicat institutelor şi staţiunilor de cercetare o valoare de contract cuprinsă între 42 şi 49% din valoarea anului trecut. Este extrem de puţin, şi prin acest fapt se relevă clar că actuala putere desconsideră în mod evident cercetarea ştiinţifică şi nu ţine cont că orice naţiune care-şi doreşte să realizeze progres, investeşte în domeniul cercetării ştiinţifice şi în învăţământul de toate gradele. Aşa au procedat toţi cei care astăzi sunt în topul economic mondial. Pentru noi, cei din cercetare, semnalul pe care îl primim din partea actualilor guvernanţi este clar: "Căutaţi-vă de lucru în altă parte!" Nu se ţine cont nici de experienţa ţărilor dezvoltate şi nici de SOS-ul celor care arată clar că nici o ţară care nu dezvoltă o cercetare ştiinţifică proprie nu poate fi decât o ţară fără speranţe, fără posibilităţi de dezvoltare eficientă. Prin fondurile minimale alocate cercetării ştiinţifice se produce diminuarea îngrijorătoare a personalului de cercetare şi se creează o imposibilitate de angajare a unor cadre tinere, care să formeze şi să dea vigoare acestei activităţi, fapt ce conduce la dispariţia unor secţii şi unităţi de cercetare care obţineau rezultate la nivel mondial. De-a lungul anilor, cercetarea agricolă din România s-a dovedit una dintre cele mai eficiente domenii de activitate, reuşind ca pentru fiecare leu investit în cercetarea agricolă să se realizeze un beneficiu de 10-15 ori mai mare, prin sporurile de producţie şi prin reducerea costurilor tehnologice la principalele culturi agricole. Cercetarea agricolă din România are deja un trecut istoric, începând cu înfiinţarea Institutului de Cercetări Agricole din România, în anul 1927, şi prin formarea unor întregi generaţii de specialişti. Pentru a putea ocupa un loc de muncă într-un institut sau o staţiune de cercetări agricole se impunea să desfăşori activitate de cercetare din primii ani de studenţie, iar rezultatele la învăţătură pe parcursul anilor de facultate să te plaseze în primele locuri. Acestea erau criteriile care au stat la baza selectării absolvenţilor pentru activitatea de cercetare, sistem practicat de liderii agriculturii noastre, iniţiatori ai activităţii de cercetare în România şi fondatori de cadre valoroase pentru cercetarea ştiinţifică agricolă. Institutele şi staţiunile de cercetare, sub conducerea A.S.A.S., de-a lungul anilor, au reuşit să-şi formeze, printr-un proces amplu de modelare şi perfecţionare a echipelor eficiente de cercetare, adevărate personalităţi, recunoscute prin rezultatele lor la nivel naţional şi mondial. Aşa a fost şi este posibil ca în anumite domenii, România să deţină priorităţi mondiale în crearea unor soiuri şi hibrizi, realizarea unor produse chimice şi tehnologice de cultură. Aceste posibilităţi sunt legate de selectarea oamenilor care au lucrat în cercetare şi care lucrează încă din perioada facultăţii şi apoi prin activitatea desfăşurată în continuare. Toate aceste realizări pe care cercetarea le-a prezentat de-a lungul timpului în agricultură, crearea de soiuri, tehnologii la nivel mondial şi chiar priorităţi mondiale în multe domenii, pot deveni de domeniul trecutului, şi riscul dependenţei totale de tehnologiile şi materialul biologic străin, neadaptate condiţiilor ecologice locale, să devină o realitate nedorită şi ineficientă pentru ţară. Partidul Democraţiei Sociale din România consideră că cercetarea ştiinţifică, în general, şi cea din agricultură, în mod special, trebuie să beneficieze de sprijin politic, material şi financiar şi să fie tratate ca priorităţi naţionale, generatoare de resurse ştiinţifice şi tehnologice, absolut necesare dezvoltării eficiente a economiei româneşti. Vă mulţumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea: Mulţumesc, domnule deputat.