Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 14-03-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 martie 2000

7. Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei (discuții procedurale; acceptarea propunerii de amânare a dezbaterilor).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

................................................

Așa cum am stabilit și cum ați văzut, domnul prim-ministru Mugur Isărescu este prezent în aulă, motiv pentru care întrerup discuțiile la proiectul de lege privind adoptarea Ordonanței nr.40 și, conform celor ce dumneavoastră ați stabilit săptămâna trecută, intrăm în discutarea raportului comisiei de mediere la proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei, discuție pe care, așa cum am hotărât cu toții la solicitarea primului-ministru, o vom purta în prezența domniei sale.

Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să aducă colegii în sală. Sunt convins că vor fi voturi importante la acest punct de pe ordinea de zi și suntem departe de a avea cvorumul de lucru.

Am stabilit împreună să folosim o procedură, să-i spunem, nouă, ca să nu-i spun altfel, și anume ca la discutarea acestui raport al comisiei de mediere domnul prim-ministru Mugur Isărescu, la solicitarea domniei sale, să aibă o intervenție privind oportunitatea.

Înainte de acest lucru, însă, sunt obligat să vă reamintesc stadiul procedural atât pentru dumneavoastră, cât și pentru domnul prim-ministru care, probabil, este mai puțin familiarizat cu procedurile parlamentare.

Proiectul de lege a fost adoptat în Camera Deputaților și a fost adoptat și în Senat, în forme diferite, ceea ce înseamnă că proiectul de lege a fost adoptat. S-a format o comisie de mediere, conform Constituției și Regulamentelor celor două Camere, comisie de mediere care a propus pentru anumite texte care au fost adoptate în redactări diferite o formă comună.

Raportul de medire, conform Regulamentelor și Constituției, se supune aprobării plenului celor două Camere în ședințe separate. Senatul a adoptat raportul de mediere, așa cum a fost prezentat de către comisia de mediere. Noi suntem în momentul în care raportul comisiei de mediere va fi prezentat plenului Camerei Deputaților. O adoptare a raportului de mediere, așa cum a fost propus de către comsia de mediere, înseamnă adoptarea legii și trimiterea ei la promulgare.

Vă aduc aminte că este vorba de o lege cu caracter oganic, deci sunt necesare 172 de voturi pentru.

O respingere a raportului de mediere sau adoptarea lui în altă formă decât cea propusă de către comisia de mediere înseamnă trimiterea raportului de mediere pentru discuție în ședința comună a celor două Camere care, la rândul lor, au mai multe variante. Varianta unu este adoptarea raportului de mediere prin votul majorității senatorilor și deputaților, ceea ce înseamnă din nou trimiterea la promulgare. Plenul poate însă să respingă raportul, ceea ce nu înseamnă că se respinge legea, ci înseamnă pur și simplu că textele care nu au fost mediate vor dispare din corpul legii, deci legea va rămâne fără aceste texte, ceea ce înseamnă că vom avea o lege, dar nu vreau să comentez, oricum o lege fără aceste texte.

Aceasta este procedura parlamentară în momentul în care ne găsim astăzi.

Eu înțeleg, și am înțeles din scrisoarea domnului prim-ministru că adresarea domniei sale nu se referă atât la raportul de mediere, cât la oportunitatea legii, motiv pentru care s-ar putea să trebuiască să stabilim o altă procedură decât cea a votului privind raportul de mediere.

Dar, pentru că așa am hotărât și este firesc, rog colegii să ia loc în bănci, și dau cuvântul domnului prim-ministru Mugur Isărescu, pentru a se adresa plenului privind proiectul de Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea cuantumului pensiei.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Mugur Isărescu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Distinsă asistență,

Vreau să încep prin a vă mulțumi pentru invitația pe care mi-ați adresat-o dumneavoastră, prin domnul președinte Ion Diaconescu, de a fi prezent la această dezbatere. Este o ocazie pe care mi-o oferiți pentru a vorbi în fața dumneavoastră despre o temă, aș numi-o, fierbinte, și anume sistemul de pensii în România. Vreau, de asemenea, să prezint regretul pentru faptul că săptămâna trecută programul aglomerat nu mi-a permis să vin în fața dumneavoastră.

Așa cum ați spus, domnule președinte de ședință, discutăm acum practic despre oportunitatea legii, și vreau să exprim punctul de vedere al Guvernului mai pe larg – de ce considerăm că această lege nu este oportună în momentul actual.

Camera Deputaților, așa cum ați spus și dumneavoastră, are astăzi pe rol medierea actului legislativ numit Lege privind pensionarea anticipată cu diminuarea pensiei. Repet: referirea mea se face la sistemul asigurărilor sociale din România și la oportunitatea acestei legi.

Privind sistemul de asigurări sociale din România, de mai mulți ani acest sistem trebuie spus că a intrat într-un impas financiar serios, înregistrând deficite de mii de miliarde de lei. Pensionarii dependenți de asigurările sociale sunt cei care suferă în primul rând – mă refer la pensionarii de astăzi. Pensionarii de mâine vor avea și mai multe necazuri dacă nu vom face rapid în România o reformă a sistemului de pensii. Legea pensionării anticipate, departe, în opinia Guvernului, de a contribui la grăbirea acestei reforme, credem că o întârzie. Desigur, o reformă eficientă a sistemului asigurărilor sociale se face cu bani, or, tocmai acumulările bănești ne lipsesc pentru a putea să apăsăm imediat pe accelerator.

În prezent, ponderea deficitului sistemului asigurărilor sociale, în totalul deficitelor publice, deci ale bugetului consolidat, a crescut. Acest fenomen se cuplează cu reducerea la fel de substanțială a ratei de economisire în România, practic, după ultimele date pe care le avem, la mai puțin de 10%.

Amânarea reformei sistemului de pensii, pe motivul că nu avem bani, ar agrava însă situația dificilă în care el se găsește, în primul rând pentru că s-a produs o deteriorare alarmantă între numărul salariaților și cel al persoanelor asistate social. S-a ajuns la o disproporție ce ne apropie de pericolul intrării într-o fundătură financiară din care România va ieși foarte greu. Un exemplu semnificativ: în 1990, numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale de stat era de 2,4 milioane de persoane, în schimb numărul contribuabililor depășea 8 milioane de persoane; în anul 2000, lucrurile s-au inversat: numărul pensionarilor din sistemul asigurărilor sociale a ajuns la 4,1 milioane de persoane, iar numărul contribuabililor, a celor care plătesc pentru cele 4,1 milioane de persoane, a scăzut de la 8 la 4,7 milioane de persoane. Practic, s-a ajuns ca un plătitor de contribuție să acopere un pensionar. Din acest motiv, contribuția pentru asigurări sociale nu a mai putut să rămână la nivelul din 1990 de 14%, și a crescut, ajungând în prezent la 35 – 45%. Este una dintre cele mai mari contribuții din Europa.

Fără a salva definitiv sistemul asigurărilor sociale, această cotă în creștere îi sufocă și îi va sufoca în continuare pe cei care produc și care acoperă sumele necesare sistemului de asigurări sociale.

Ce consecințe avem? Foarte evidente! Cei care muncesc se plâng, pe bună dreptate, că sunt copleșiți de povara contribuțiilor sociale, iar cei asistați spun, la fel de îndreptățit, că tot ceea ce primesc nu le ajunge nici pentru supraviețuire.

Încasările din impozite din partea populației ocupate, dar care nu este înregistrată, deci a nesalariaților care lucrează în economia necontabilizată, sunt extrem de mici sau inexistente. Însă, chiar dacă vom ajunge la forme de înregistrare corecte și la plata normală a cotizațiilor și a impozitelor, ceea ce înseamnă ca întreaga populație activă, care este într-adevăr în jur de 8 milioane de persoane, să aducă venituri la buget și la sistemele de asigurări sociale, după calculele noastre, România nu va fi capabilă să susțină în viitor actualul sistem de pensii.

Cum am putea scăpa din acest cerc vicios, odată ce îl conștientizăm și suntem cu toții de acord că suntem practic într-un cerc vicios? Prima metodă ar fi să creștem în continuare cota de cotizare sau nivelul cotizațiilor pentru asigurări sociale. O asemenea variantă mi se pare, din punct de vedere economic, exclusă, întrucât cotele au devenit deja sufocante pentru agenții economici.

O altă metodă este să încercăm consolidarea deficitului asigurărilor sociale printr-un împrumut de stat pe termen lung, sau să întârziem, prin mecanisme specifice, vârsta de pensionare, sau să stimulăm lucrătorii vârstnici să continue munca.

Credem că, până la reforma sistemului de pensii, direcția aceasta ar fi cea care ar putea să dea roade și, în acest sens, Guvernul a considerat că prezenta lege este inoportună. De ce? Pentru că legea aflată acum în faza de mediere merge într-un sens opus. Acest act normativ stipulează reducerea vârstei de pensionare. De fapt, se merge în direcția în care timp de 10 ani s-a mers treptat, din aproape în aproape, spre faptul că sistemul de pensii, acoperind cu contribuții, ca bază de impozitare, tot mai mici un număr tot mai mare de pensionari, să fie din punct de vedere tehnic insolvabil.

Încă o cifră care mi se pare relevantă: în timp ce numărul de salariați a scăzut cu 55%, și mă refer la numărul de salariați care plătesc contribuții sociale, numărul de pensionari a crescut cu 35%. Totodată, sistemul public de pensii a fost afectat în ultimii ani de o puternică inechitate între diferitele generații de pensionari.

O bună parte din situația actuală se datorează și îmbătrânirii populației din România, dar factorul cel mai puternic care a dus la actualul impas al sistemului de pensii este, desigur, pensionarea anticipată.

Aș mai spune un lucru despre actuala lege: ea este făcută cu cele mai bune intenții și este în general o lege generoasă, dar intențiile bune pavează drumul spre iad. Legea exprimă preocupările Parlamentului României privind necesitatea protejării celor care nu își pot găsi un alt loc de muncă; în același timp, însă, legea generează efecte perverse, similare celor manifestate în ultimii ani de situații similare.

În sfârșit, un ultim argument pentru care considerăm că legea nu este oportună este faptul că reprezintă un semnal negativ dat societății românești, precum și comunității internaționale de la care ne așteptăm să obținem un sprijin financiar pentru consolidarea sistemului de pensii, un semnal negativ, deoarece, pe de o parte, noi discutăm despre reforma pensiilor, dar deocamdată acționăm împotriva sensului acestei reforme, respectiv împotriva scăderii vârstei de pensioare, și nu pentru creșterea vârstei de pensionare.

Mă opresc mai puțin asupra calculelor care înțeleg că au fost relativ contestate, pentru că nu ele mi se par importante; mi se pare cel mai important semnalul pe care îl dă actuala lege, actuala propunere; mergem invers decât reforma sistemului de pensii. Dar menționez totuși aceste calcule; am auzit că mulți dintre dumneavoastră le-ați contestat.

Prin această lege, numărul de pensionari ar crește, conform calculelor făcute de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, cu 145 de mii de persoane, iar în anul 2000 ar fi nevoie de un efort suplimentar al bugetului de asigurări sociale de 1.128 de miliarde de lei și de circa 4.200 de miliarde de lei în anul 2001.

În final, domnule președinte, dați-mi voie să sintetizez cele două argumente majore pentru care noi considerăm că legea este inoportună acum, precum și unele direcții în care crede Guvernul că trebuie acționat pentru continuarea efortului de reformă a sistemului de pensii.

În primul rând, pensionarea anticipată a persoanelor care au vechime integrală în muncă și au parcurs perioada de șomaj este contrară celuilalt act normativ pe care dumneavoastră l-ați aprobat la finele anului 1999, și anume pachetul reformei sistemului public de pensii. Atunci ați legiferat, prin Legea privind sistemul public de pensii, creșterea treptată a vârstei de pensionae. Cu această lege, legiferați contrariul – scăderea vârstei de pensionare.

Al doilea argument pe care-l aducem în sinteză este că noua Lege a sistemului public de pensii, aflată în faza de promulgare, încurajează munca și asigură un trai decent la bătrânețe în funcție de contribuțiile făcute de-a lungul anilor, în schimb, contribuie la agravarea deficitului sistemului de pensii, la periclitarea efectuării corelării pensiilor, proces pe care, atât Guvernul, cât și Parlamentul l-au anunțat.

Pentru finanțarea deficitului din sistemul de pensii, în condițiile neinflaționiste, noi negociem în prezent cu organismele financiare internaționale contractarea de împrumuturi pe termen lung, de natură să consolideze acest deficit.

Trebuie însă să demonstrăm că suntem conștienți de gravitatea problemelor sistemului public de pensii, că măsurile pe care le adoptăm rezolvă și nu agravează aceste probleme.

Dacă am merge în direcția considerării inoportune a acestei legi, am face un pas important în reforma sistemului de pensii din România pe termen lung.

Dați-mi voie să închei, spunând cam care credem noi că ar fi principalele măsuri pentru a restabili situația și pentru a preîntâmpina o criză financiară majoră a sistemului de pensii. În primul rând, să delimităm asistența socială de asigurările sociale. Pensionarea anticipată este contrară acestui principiu. Pentru situațiile grele, în care cei care caută de lucru nu găsesc, este preferabil ca statul să acorde protecție socială prin intermediul ajutorului de șomaj și al alocației de sprijin.

În al doilea rând, să reducem cheltuielile cu pensiile, mărind vârsta de pensionare, deci nu reducând-o direct, dar gradual, cu 5 ani într-o perioadă de 14 ani, și indirect, dar cu efect imediat, prin reclasificarea grupelor de muncă și raționalizarea condițiilor de pensionare.

În al treilea rând, să corelăm mai bine nivelul pensiilor cu cel al contribuțiilor acumulate, pentru a stimula pe cei cu vârste de muncă să rămână activi.

În al patrulea rând, să stimulăm în general, în economia românească, procesul de economisire, prin introducerea unui sistem de pensii bazat pe capitalizarea fondurilor. Am determina astfel persoanele active să investească în asigurarea propriului lor viitor.

În al cincilea rând, pentru a rezolva problema gravă a inechității dintre generațiile de pensionari, este obligatoriu să înceapă recorelarea pensiilor în cursul acestui an.

Inechitatea din sistemul de pensii este o problemă foarte serioasă, care, categoric, nu mai poate să fie tolerată pe termen mediu și lung. Pentru recorelare, considerăm că putem să luăm măsurile necesare ca, alocând în bugetul asigurărilor sociale o sumă de circa 2.000-2.500 de miliarde de lei în anul 2000 și o sumă de 3.600 de miliarde de lei în anul 2001, să începem procesul de recorelare din vara acestui an. Acesta este un efort bugetar major, dar, credem noi, justificat.

În al șaselea rând, credem că se impune stoparea scăderii valorii reale a pensiilor. În ultimii 10 ani, pensia medie reală de asigurări sociale de stat a ajuns să reprezinte 50% din valoarea ei în 1990. Acest proces de deteriorare nu mai poate continua fără pericole majore în societatea românească.

În fața pericolului ca sistemul public de pensii să devină insolvabil, este nevoie să rezolvăm prioritățile și să ne gândim la sănătatea acestui sistem pe termen lung. Recorelarea pensiilor este, în opinia Guvernului, o prioritate.

Sănătatea, soliditatea financiară pe termen mediu și lung a sistemului de pensii depind de începerea cât mai rapidă a reformei la care ne-am referit anterior, ceea ce ar include și trecerea la un sistem complementar de pensii, bazat pe economii.

În condițiile actuale de constrângeri bugetare, legiferarea, aprobarea finală, ca să spunem așa, a propunerii privind pensionarea anticipată, credem că nu mai face posibilă recalcularea pensiilor, iar presiunea asupra bugetului din anul viitor ar periclita, după calculele noastre, chiar noul sistem de pensii.

În fața unor constrângeri bugetare majore, important este să rezolvăm prioritățile, iar recorelarea este o astfel de prioritate, care nu mai poate să fie amânată.

Domnule președinte de ședință,

În final, aș vrea să menționez un fapt important, și anume că în 1995, ministrul muncii și protecției sociale de atunci, Dan Mircea Popescu, a avut, de asemenea, o intervenție în fața Parlamentului României, în care solicita, în condiții aproape similare, amânarea unor decizii privind pensionarea anticipată, atunci când raportul între pensionari și plătitorii de cotizații pentru pensii era de 1 la 8. Acum raportul este de 1 la 1. Este motivația principală, și închei cu acest lucru, pentru care am venit aici, în fața dumneavoastră.

În mod constant, raportul între plătitorii de cotizații pentru pensii și numărul de pensionari se deteriorează și acest lucru nu poate să continue pe termen lung.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea dreaptă a sălii de ședință.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Stimați colegi,

Suntem, în mod evident, în fața unei proceduri inedite, pe care am aprobat-o cu toții, de aceea am să propun ca și continuare a acestei inedite proceduri să dau cuvântul, dacă solicită, inițiatorilor și câte unui reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Cine este de acord cu această procedură, vă rog? Vă mulțumesc.

Există voturi împotrivă? Nu.

Abțineri?

Vă rog să vă înscrieți la cuvânt.

Inițiatorul întâi.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., doamna deputat Paula Ivănescu, care este și inițiator al proiectului.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Sunt bucuroasă că astăzi, la solicitarea plenului Camerei Deputaților, domnul prim-ministru a venit printre noi, să discutăm o problemă care, într-adevăr, este foarte serioasă.

Ar trebui să fac, și trebuie să fac o precizare: proiectul, al cărui inițiator sunt, este cu totul și cu totul altceva, față de soluția adoptată în Comisia pentru muncă și protecție socială, inclusiv în plenul celor două Camere.

Realitatea este că acești oameni – femeile peste 50 de ani și bărbații peste 55 de ani – care au trecut de perioada de șomaj, nu au nici un fel de șansă de a se reintegra pe piața muncii. Trebuie să reamintesc că aceste persoane, care au fost avute în vedere în soluția dată de cele două Camere ale Parlamentului, și-au îndeplinit obligația legală de a contribui la fondul asigurărilor sociale, perioadele minime de cotizare prevăzute de legea actuală.

Sigur că ne aflăm într-o situație de cumpănă. În acest moment, primul-ministru ne spune că nu sunt bani pentru acoperirea acestor fonduri, care ar necesita plata a circa 145.000 de potențiali beneficiari, dar trebuie să ne gândim la atitudinea Guvernului României față de acest proiect de lege, care putea să spună în luna noiembrie 1999, când s-a discutat în Camera Deputaților, că acești potențiali beneficiari sunt foarte mulți și ar necesita nu știu câte mii de miliarde, putea mai bine să spună, dat fiind că s-a schimbat Guvernul în decembrie, în luna februarie 2000, la jumătatea lunii februarie, când a fost discutat în Senat, acolo nu s-a adus nici un fel de argument de această natură și, de asemenea, puteau să reînceapă discuțiile înainte de adoptarea proiectului de mediere în Senat.

Vreau să întreb pe domnul prim-ministru și sigur, prin dânsul, unul dintre ministerele sale, de ce cifrele vehiculate ca influență în bugetul asigurărilor sociale și respectiv în bugetul de stat au fost diferite de la o săptămână la alta?

În primul rând, din datele pe care noi le-am avut la dispoziție în luna noiembrie, când am adoptat acest proiect de lege în Camera Deputaților și, de asemenea, pe care și Senatul le-a avut în luna februarie 2000 la dispoziție, potențialii beneficiari ai acestei legi, deci cu probabilitatea cea mai mare, erau circa 23.000, din care 15.000 erau sigur, iar influența în bugetul de stat era socotită la circa 90 de miliarde de lei, ca apoi, prin intervenția doamnei ministru al muncii și protecției sociale, să aflăm, în primă fază, că sunt necesare 2.700 de miliarde de lei, apoi acestea să se transforme în 2.000 de miliarde de lei, iar astăzi, domnul prim-ministru ne spune că, de fapt, sunt 1.100 miliarde de lei.

Camera Deputaților și Senatul sunt puse în dificultate cu asemenea rotire de cifre, care sunt descrescătoare de la o zi la alta, sau crescătoare, și, desigur că o informație de această natură nu ne poate da nouă siguranța că ce am gândit pentru acești oameni este corect sau nu. Acesta este un lucru.

Deși faza în care ne aflăm noi acum nu poate să implice, la intervenția Guvernului României, prin gura primului-ministru, decât o tergiversare, pentru că această lege este votată, poate să implice numai o tergiversare, noi avem datoria să întrebăm: cum a fost calculată această cifră de circa 145.000 de beneficiari? Probabil că s-au luat din cărțile de muncă toți cei care intră în aceste vârste și sunt salariați în acest moment, uitându-se că o pensie penalizată cu 4-500.000 de lei eventual pe lună nu este preferată de nimeni, în locul unui salariu, fie el și mediu, de 1.700.000 lei pe lună.

În al doilea rând, am vrea să știm ce soluții au acești oameni care sunt șomeri cronici, au terminat perioada de șomaj, nu au nici un fel de alt mijloc de întreținere. și am să vă spun care este soluția pe care unele dintre persoanele afectate ne-o transmit prin scrisori, nu știu dacă dumneavoastră primiți, dar noi am primit foarte multe scrisori și am să vă spun ce spune o poștăriță din Focșani, care, la 52 de ani, după 32 de ani de muncă petrecuți cu geanta de poștaș, de un an de zile nu are mijloace de subzistență. Ea vă roagă pe dumneavoastră, domnule prim-ministru, "Poate găsiți bani pentru funie sau pentru un glonț..."

Noi nu dorim acest lucru, dar vă rugăm să ne spuneți ce soluție este pentru acești oameni, aflați în această situație, dacă pensia nu este o soluție, că nu avem bani, care este soluția pentru acești oameni și, de aceea, dacă spuneți "ajutorul social", care nu se mai plătește de mult în foarte multe locuri, noi am ruga să vă mai gândiți, și chiar putem să propunem amânarea discutării și votării raportului de mediere până când ne oferiți o soluție de protecție socială reală pentru această categorie de oameni.

Pentru că ați pomeni de vârsta medie de pensionare, care este foarte scăzută față de celelalte țări ale Europei occidentale, aș vrea să vă pun în față alte două cifre: speranța medie de viață în acele țări occidentale este de 79-80 de ani; în România este de 69 de ani. Deci, în medie, un pensionar din Romînia să știți că mănâncă mai puțini ani pensie decât cel din Vest, muncind în alte condiții și fiind remunerat în alte condiții. Acestea, sigur, sunt niște lucruri care par nu argumente, ci par mai mult sentimente.

În consecință, domnule prim-ministru, noi vă rugăm să ne prezentați o soluție reală de protecție socială a acestei categorii – șomerii, femei peste 50 ani, bărbați peste 55 de ani, care au depășit faza de șomaj și nu au nici un fel de altă posibilitate, nici reintegrarea pe piața muncii, atâta timp cât șomajul este majoritar al tinerilor, și nici alt ajutor substanțial de la stat.

Sigur, noi suntem, încă o dată repet, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, suntem răbdători și putem cere și chiar și cerem, în condițiile în care vă angajați să ne prezentați o soluție, amânarea discutării raportului de mediere. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, doamna deputat Ivănescu.

Îi dau cuvântul domnului Buzatu – coinițiator la acest proiect de lege.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Am ascultat cu foarte mare atenție, deci, speech-ul pe care l-a ținut domnul prim-ministru, pentru a ne convinge că acest proiect de lege nu trebuie votat, în primul rând, pentru că sunt inițiator al acestui proiect de lege, și, în al doilea rând, pentru că doream să știu dacă există măcar o minimă disponibilitate pentru a găsi o soluție pentru oamenii care fac obiectul acestui proiect de lege, și pot să vă spun acum că eu cred că acest discurs este expresia aforismului biblic din Ecleziastul care spune că "Nimic nu e nou sub soare", pentru că discursul acesta mi-a amintit de un curent filosofic de acum vreo 2000 de ani- curentul sofistic- ai cărui reprezentanți s-au remarcat prin faptul că-și vindeau învățătura pe bani. Numai că învățătura lor nu ținea cont sub nici o formă de adevăr, ci pur și simplu încerca să fie utilă celui care o dobândea contra unei sume de bani.

Cu această logică strâmbă, logica sofistică, a încercat astăzi și domnul prim-ministru să ne convingă că acest proiect de lege nu trebuie votat. Și acum am să vă spun și de ce cred eu că această logică este strâmbă. În primul rând, domnia sa pornește de la niște efecte concretizate în sporirea numărului de pensionari și scăderea numărului de salariați.

Domnule prim-ministru,

Aceste efecte nu vin din cer, nu cad din cer. Ele sunt rodul unei politici aplicate cu consecvență în ultimii 3 ani. (Aplauze în partea stângă a sălii de ședință.)

Nimeni nu-și pune problema, domnule prim-ministru, în această țară, dacă nu cumva trebuie să ne gândim puțin și la oameni, în afara sistemelor? Construim permanent sisteme din care oamenii sunt excluși.

Aș vrea, stimați colegi, să nu ne impacientăm și să ne gândim o clipă la situația în care se află acei 15.000, 20.000 de oameni, 30.000 sau 145.000 de oameni, după ultima cifră, care se află la vârsta de 55 de ani bărbații, sau de 50 ani femeile, care nu găsesc nici un loc pe piața muncii, pentru că această piață a muncii este în permanență subdimensionată, printr-o politică guvernamentală.

Deci, eu cred că ar trebui să ne gândim, mai degrabă, să inversăm prioritățile acestea, pentru că și din soluțiile pe care dumneavoastră le-ați propus ca alternativă la proiectul nostru de lege, rezultă aceeași logică strâmbă. Dumneavoastră vorbiți de creșterea cotei de CAS, care sufocă întreprinderile, dar multitudinea de taxe și impozite, accizele, care dublează sau triplează prețurile, nu sufocă întreprinderile, domnule prim-ministru? Dumneavoastră vorbiți de consolidarea deficitului pe termen lung dar nu vorbiți nimic, chiar în condițiile în care ați propus simulacrul acesta de creștere economică de 1,3% pentru anul în curs, nu vorbiți nimic de niște programe de creare a locurilor de muncă, domnule prim-ministru... Deci, perspectiva pe care dumneavoastră o ilustrați nu ia în calcul oameni, oamenii aceștia care se află într-o căutare disperată pe piața muncii.

Eu cred, domnule prim-ministru, nu aș vrea să mai aduc aici argumente de ordin financiar, pentru că ele au fost aduse de atâtea ori, cred că soluția pe care o propuneți dumneavoastră, pentru a veni pe terenul care vă este mai cunoscut, de a respinge acest proiect de lege, costă bugetul statului mai mult decât soluția pe care o propunem noi, pentru că disponibilizările masive care urmează să se facă în continuare, costă, probabil, sau..., însumate, costă mai mult decât pensiile acestea, reduse, în cuantumul, am putea spune, de mizerie, pe care încercăm să le acordăm acum câtorva mii de oameni care se află în această situație disperată.

Eu v-aș ruga să regândiți, măcar în aceste ultime momente, poziția dumneavoastră și să nu vă lăsați pradă acestei diversiuni execrabile, organizată în special de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, prin doamna Smaranda Dobrescu, prin care s-au învrăjbit categoriile acestea de pensionari, aflate într-un necaz total, datorită veniturilor mici pe care le obțin din pensie și datorită lipsei de perspectivă, concretizată în bugetul asigurărilor sociale pe anul acesta, datorită lipsei de perspectivă privind recalcularea acestor pensii.

Altminteri, domnule prim-ministru, dumneavoastră veți rămâne în istoria României ca omul care, la tot ce i s-a propus, a răspuns că nu poate face, și eu cred că un om care deține funcția supremă în Executiv și care nu poate face nimic nu trebuie să rămână multă vreme în această funcție.

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze în partea stângă.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Avramescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

O voce din stânga sălii:

Vedeți ce faceți cu solidaritatea socială!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog colegii din sală să facă liniște.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte,

Eu cred că suntem în momentul când anumite lucruri trebuie să le privim direct în față, să nu încercăm o serie de discursuri în care, pornind de la niște realități, totul se transformă în demagogie, că altfel, toate discuțiile pe care le purtăm noi aici se vor transforma, în timp, nu vom lua nici o hotărâre și nu vom face altceva decât filibusterism.

Prima realitate: dacă încercăm să vedem evoluția, și o să vedeți că nu fac un discurs partinic, dacă luăm evoluția din 1990, adică din momentul în care s-a schimbat sistemul economic, politic și social în care am trăit înainte, și punem pe niște curbe evoluția numărului de salariați, descrescând, evoluția numărului de pensionari, care crește, și, de aici, a treia curbă, fondurile care se colectează și care stau la dispoziție... și reamintesc că până într-un anumit an, nu știu care, aceste fonduri erau excedentare, și după aceea au devenit deficitare din cauza evoluției acestor două curbe- număr de salariați, număr de pensionari-, mi-e foarte greu să spun în ce perioadă de guvernare aceste curbe s-au accentuat într-un sens sau într-altul, v-am spus, nu vreau să fac un discurs partinic și cu atât mai puțin demagogic, și am ajuns în situația în care am ajuns astăzi. Și atunci, trebuie să luăm o hotărâre în fața unei situații obiective, care a fost prezentată de domnul prim-ministru. Sigur că anumite cifre au fost contestate, poate pe drept cuvânt, dar eu nu cred că prin venirea, să zic, cu noi cifre, nu văd care ar fi acelea, dar să presupunem, alura acestor curbe de care am vorbi se va schimba. Situația rămâne aceeași.

Și a doua problemă pe care aș vrea să o ridic: chiar noi, prin modul în care am votat aceste legi și am ajuns în această încurcătură procedurală, de care a amintit domnul președinte de ședință, chiar noi ne-am contrazis, prin Legea pensiilor, pe care am adoptat-o cu greu și abia am terminat-o săptămâna trecută, am mers pe principiul creșterii vârstei de pensie, pe când acum, prin această lege, pornind de la niște situații reale, pe care nu le contest, de fapt, venim cu principiul invers, scăderea vârstei de pensionare, că asta înseamnă, în final, această pensionare anticipată.

Față de aceste elemente eu cred, și acum vorbesc din partea Partidului Național Liberal, cred că trebuie să susținem, și Grupul nostru parlamentar va susține propunerea domnului prim-ministru de a retrage acest proiect de lege, în niște condiții procedurale cam greu de definit, dar asupra cărora se poate discuta. Chiar aș propune Biroului permanent să examineze această problem㠖 procedura de a renunța la această lege, nu repet ce a spus domnul președinte, pentru că a prezentat regulamentul, și avea toată dreptatea, și v-aș propune și dumneavoastră să reflectați asupra acestei situații, neplăcută, într-adevăr, din multe motive, dar care nu are alte soluții; încercând să demonstrăm altceva, facem demagogie și nu ajungem la nici un rezultat.

Este o realitate crudă, neplăcută, pentru toată lumea, mai ales pentru cei care..., sigur că erau o serie de oameni care așteptau această pensionare anticipată, dar, vă spun, chiar dacă vom face discursuri, nu vom câștiga electoral, ci mai mult vom încurca lucrurile.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Sigur, țin să vă reamintesc că procedura de retragere a proiectului de lege în acest moment este absolut imposibilă. Am precizat care sunt procedurile. La sfârșit am să reiau.

Mai am doi vorbitori înscriși: domnul Marian Sârbu, din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., și mai am un al treilea, care s-a înscris în acest moment.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Firește că este ușor de observat că ne aflăm într-o situație jenantă, poate chiar penibilă, în care primul-ministru este adus în fața Parlamentului ca să justifice, după opinia mea, greșelile unor demnitari, unor oameni publici aflați în directa dumisale ierarhie, sub directa dumisale conducere.

Ceea ce ne-a prezentat domnul prim-ministru astăzi n-a fost altceva decât, în principiu, expunerea de motive la Legea cu privire la sistemul public de pensii, o expunere de motive pe care cu toții am ascultat-o și atunci când am votat legea și cu care, în principiu, am fost de acord.

Nimeni, domnule prim-ministru, cel puțin din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R., nu s-a opus reformei sistemului public de pensii, nu se opune unui al doilea pilon, capitalizat, al sistemului public de pensii, nu s-a opus nici celui de-al treilea pilon, opțional, al sistemului public de pensii, ba, dimpotrivă, nu s-a opus nici la dorința Ministerului Muncii de a crea și-un al patrulea sistem, al beneficiilor adiționale, pe care l-a tot propus, dar pe care l-a uitat pe traseu, așa cum ne-a obișnuit în ultimii 3 ani.

Toată expunerea de motive pe care ați făcut-o și cu care vă mărturisesc că Grupul parlamentar al PDSR a fost întotdeauna de acord este, cel puțin în ceea ce privește proiectul de lege al cărui raport de mediere îl examinăm astăzi, aproape superfluă, dar Grupul nostru parlamentar apreciază pozitiv bunăvoința dumneavoastră de a prezenta constrângerile bugetare la care sunteți astăzi supuși. Totuși, vreau să vă reamintesc că, în ceea ce privește chiar propunerea pe care dumneavoastră ați făcut-o în cadrul strategiei pe termen mediu, legată de disocierea clară dintre asigurați și asistați, cu care, repet, suntem de acord, se datorează, în primul rând, faptului că, în ultimii 3 ani de zile, cea mai mare parte sau o parte însemnată dintre cei care sunt cei asigurați au devenit asistați.

Cea mai mare parte din persoanele active care lucrează apelează, e adevărat, uneori în mod discutabil, la fonduri de asistență socială, pentru că au devenit săraci, domnule prim-ministru. De la 4 milioane de săraci, cât erau în 1996, înregistrați în statistici în România, s-a ajuns astăzi la 7,5 milioane de săraci. S-a dublat numărul de săraci, în această perioadă, și este firesc ca ei să ceară să acceadă la surse, la o protecție socială, la asistență socială și este firesc, așa cum ați spus și dumneavoastră, ca, în cadrul reformei, să delimităm asigurarea socială de asistență socială.

Totuși, de ce ne aflăm astăzi în această situație?! Din punctul nostru de vedere, în ultimele luni, în legătură cu această Lege a pensionării anticipate, ne-am aflat într-o permanentă dezinformare publică, făcută într-un mod de-a dreptul rușinos, de către reprezentanții de frunte ai Ministerul Muncii și Protecției Sociale, aflat, în mod indiscutabil, în cea mai neagră perioadă din existența sa.

Este inadmisibil ca, în aceeași perioadă, referitor la același proiect de lege, referitor la aceleași surse, referitor la aceleași date, doi funcționari importanți, ministrul muncii și protecției sociale și secretarul de stat care se ocupă de problemă, în principiu, să aibă opinii diferite. Este inadmisibil ca dumnealor să transmită în mass-media, în opinia publică păreri total diferite, cifre total diferite.

Ce se va întâmpla cu cei care, indiferent că sunt 145.000, 30.000, 50.000, care așteaptă acest proiect de lege, tocmai pe baza aprecierilor pe care le-a făcut doamna secretar de stat Simona Marinescu, care a arătat că există surse pentru ca acest proiect de lege să intre în vigoare, care a apreciat că, dacă nu va intra în vigoare, oricum se vor folosi bani pentru asistența socială a celor care vor ieși din perioada de șomaj.

Nu ne-ați spus nimic, din acest punct de vedere, domnule prim-ministru, ce se va întâmpla cu acești oameni, de unde vor fi luate fondurile pentru ca ei, totuși, să beneficieze de un venit minim pentru o existență cât de cât decentă. Eu aș vrea să vă cer și vreau să vă spuneți un punct de vedere explicit în această problemă. Vreau să vă cer demisia uneia dintre cele două persoane care au dezinformat opinia publică, în toată această perioadă. Ori a avut dreptate doamna Simona Marinescu, și atunci dumneaei merită să rămână în această funcție, ori a avut dreptate doamna Smaranda Dobrescu, și dumneaei merită să rămână în această funcție. Sau să le cereți dumneavoastră demisia, uneia dintre dumnealor, pentru că numai așa veți putea demonstra că nu sunteți un simplu prizonier al unei coaliții, al unui algoritm care, și așa, vă creează destule probleme.

Este inadmisibil ca 45 sau 145 de mii de oameni să fie absolut dezinformați, în această perioadă, iar dumneavoastră încercați, acum, prin acest procedeu forțat, la care supuneți astăzi Parlamentul, să aruncați, sub preșul Parlamentului, tot gunoiul de la Guvern! Grupul parlamentar al PDSR nu mai acceptă să vă acopere gunoiul, domnule prim-ministru! Este inadmisibil! (Vociferări în băncile Grupului parlamentar al PNȚCD și aplauze în partea stângă a sălii.)

Eu v-aș ruga, în mod explicit, să vă spuneți un punct de vedere față de această poziție rușinoasă și acest mod rușinos în care Ministerul Muncii a acționat în toată această perioadă.

V-aș ruga, în același timp, să ne spuneți și să ne răspundeți ce se va întâmpla cu aceste persoane care vor ieși din perioada de șomaj și care vor trebui să aibă acces la fondurile de asistență.

Vă rog, de asemenea, să rețineți că Grupul parlamentar al PDSR, în funcție, bineînțeles, și de răspunsul pe care ni-l veți da, va vota, repet, în funcție de răspunsurile concrete la aceste întrebări.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNȚCD, are cuvântul domnul Emil Popescu... (Vociferări în Grupul parlamentar al PNȚCD.)

Domnule Pițigoi, ... Stimați colegi, vă rog frumos să vă ... Domnule Barbaresso, domnule Sârbu...

Stimați colegi, vă rog să vă calmați!

Domnule Sârbu, luați loc, vă rog. Domnule Barbaresso, vă rog frumos... (Continuă vociferările.)

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Camera este confruntată cu niște situațiuni și noi, în loc să ne ocupăm de ele, încercăm să creăm culpabilități și să folosim niște cuvinte, niște expresii care, zic eu, nu se încadrează în limbajul urban, pentru Parlament. (Rumoare în sală.)

Amintiți-vă, respectuos, nu am zis de nimeni, nu am folosit nici un cuvânt, nu am rostit nici un nume. Totuși, s-a vorbit despre dezinformare rușinoasă, (Din partea stângă a sălii: Așa este!) despre fel de fel de lucruri urâte, un limbaj vexatoriu la adresa domnului prim-ministru. Eu zic că trebuie să păstrăm o dreaptă măsură și să examinăm ce se întâmplă. Dacă creăm sau vrem să creăm culpabilități, putem să ne aducem aminte de o sumedenie de legături cauzale între situațiunile de acum și situațiunile de mai înainte.

Eu vreau să vă învederez că ea, Camera, este confruntată cu un prim-ministru care nu-i de nici o culoare politică, care vine sincer, în fața domniilor voastre, și vă spune o realitate.

Dumneavoastră gravitați în jurul unor cifre care sunt contradictorii. De acord cu aceasta! (Rumoare în partea stângă a sălii.) Sigur că lucrurile... Aveți răbdare, vă agitați foarte mult! Mie îmi place această exigență, dar, de pildă, ar trebui să ne cam întrebăm cum a fost cu acei primi 5 ani de reformă, în care întreaga populație, nu numai 145.000, știa că merge pe reformă și, în realitate, reformă nu s-a făcut și a fost manipulată și păcălită și au rezultat 8 miliarde datorie externă. Vedeți că nu ne place! (Rumoare în partea stângă a sălii.) Vedeți că generalizăm! Eu vă rog respectuos să reținem ce spune primul-ministru, în mod sincer.

Domnilor,

Dacă veți adopta această lege, costul legii, care este un element important în adoptarea unei legi, costul legii depășește posibilitățile bugetului.

A venit acest premier, pentru prima oară, și a spus: nici o plată fără sursă. Și ați fost de acord cu această idee. Dacă este așa, trebuie să răspundem la această întrebare, acum, cu privire la această lege.

Sigur că ne doare de fiecare om care nu are un nivel de trai decent, dar eu cred că, dacă ne gândim bine, hrănirea gigantofagilor pe producție pe stoc face, și ea, parte din cauzele care au provocat acum această situație. În loc să stea bolnavul 4 ani pe masa de operație, cum au făcut alte țări, bolnavul stă 8 ani, din cauza unui anumit tovarăș, care nu vroia reformă și care a făcut 8 miliarde datorie externă. De ce nu-l întrebați ce a făcut cu banii?! (Aplauze în partea dreaptă a sălii, vociferări în partea stângă.) A, nu vă place, vedeți?!

Domnilor,

Eu zic, fără dușmănii și fără culpabilizări, să căutăm soluția care e foarte simplă. Această lege trebuie respinsă și trebuie găsite soluții, care există întotdeauna, pentru oamenii aceștia. Nimeni nu spune că oamenii trebuie să rămână în drum, nimeni nu spune că oamenii nu trebuie ajutați, dar eu vă învederez respectuos că vă bateți cam mult în piept pentru niște persoane care vor să se pensioneze și să mai și muncească puțin, pe lângă pensie. Și eu spun că putem să le acordăm niște facilități pentru conversiune, putem să găsim forme pentru a crea locuri de muncă, pentru aceasta trebuie să facem reformă, nu să ne batem cu pumnul în piept, deși știți bine cine a provocat această întârziere a reformei și marea datorie externă, care este uriașă și apăsătoare pe acest popor. (Rumoare în partea stângă a sălii.)

Niciodată nu ne place să ne întrebăm, când suntem acolo, în stânga. Anumite persoane care, pe timpul lui Ceaușescu, făceau osanale, să tacă, să nu mai facă pe democrații acum!

De aceea eu cred că este foarte important să ne vedem măsura. Este foarte important să ne gândim ce se întâmplă și per ŕ contrario.

Domnilor,

Să ne imaginăm că legea este, acum, pusă în vigoare, promulgată. Va putea ea să fie pusă în executare? Aceasta este întrebarea la care domniile voastre trebuie să răspundeți. Și mie mi se pare că trebuie să stăm de vorbă cu colegii noștri din coaliție și să-i convingem că legea nu trebuie votată, dumneavoastră puteți s-o votați cât vreți și, dacă noi ne opunem la aceasta, nu se va întâmpla nimic, legea nu va trece. Prea multă discuție și bătaie în piept pentru treburi pe care dumneavoastră le-ați provocat! (Rumoare în partea stângă a sălii, aplauze în partea dreaptă.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Ca președinte al Comisiei juridice, ar trebui să vă reamintesc că legea a fost votată, vorbim de un raport al Comisiei de mediere. Vă rog mult, nu introduceți factori pe care colegii să-i ia în seamă. Procedural, nu avem nici o lege de votat, ci un raport al Comisiei de mediere. (Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso se îndreaptă spre tribună, pentru a vorbi.)

Vă aduc aminte, domnule Barbaresso, că s-a votat o procedură: un reprezentant din grup. Nu ies din procedurile votate niciodată.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso (din sală):

Trebuie să vorbesc pentru insultele adresate Guvernului!

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule Barbaresso, luați loc.

Domnul Dan Emanoil Barbaresso:

Rog pe... (Domnul președinte de ședință Miron-Tudor Mitrea îi întrerupe microfonul.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă dau o veste bună: când conduc eu ședințe, nimeni nu ia cuvântul, fără să i-l dau eu. Vă rog poftiți în bancă! (Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso continuă să vorbească.) Vă rog poftiți în bancă! Domnule deputat Barbaresso, vă rog poftiți în bancă! Vă rog poftiți în bancă! (Domnul deputat Dan Emanoil Barbaresso ia loc în bancă.)

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă aveți intervenții de procedură, singurele admisibile, în afara procedurii stabilite, vă rog să veniți să vă înscrieți la mine.

Are cuvântul domnul deputat Leon Pop, din partea Grupului parlamentar al PUNR.

Domnule deputat, aveți cuvântul. (Agitație în sală)

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog toți colegii să se potolească, să se calmeze!

Domnule Sârbu, vă rog să vă uitați la mine, îmi face mare plăcere.

Domnule Barbaresso, vă mulțumesc.

Domnule deputat Leon Pop, aveți cuvântul.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule prim-ministru,

Domnule președinte,

Stimați și onorați colegi,

De astă dată, discuțiile pe marginea acestui proiect de lege, acestei inițiative legislative au luat o turnură mai puțin elegantă, dar voi încerca să-mi aduc contribuția la normalizarea situației din Cameră. Și o să mă gândesc puțin la celebrul nod gordian, pentru că noi ne aflăm, de data aceasta, în fața unui nod gordian, la modul de rezolvare a nodului gordian de către Alexandru Macedon, învățăcel distins al Stageritului, care a reușit în mod miraculos să rezolve acea problemă. Avem și noi o problemă similară, pe care va trebui s-o rezolvăm, gândindu-ne la cei care ne-au trimis aici, la cei care ne-au ales.

Cineva punea problema demagogiei și a populismului. Eu zic că, de data aceasta, înseamnă populism și demagogie pentru cei care încearcă să acrediteze ideea că, din cauza acestei legi, nu vor putea fi satisfăcute drepturile la pensie, deja dobândite, ale celor peste 4 milioane de pensionari. Deci cei care pledează în acest mod se gândesc la cei peste 4 milioane și ceva de pensionari ca virtuali votanți. Eu mă voi gândi la cei care sunt mai puțini, cifrele vehiculate sunt între 26.000 și 145.000 și chiar peste 200.000. Deci doresc să contez numai pe votul acestora, pentru că sunt într-o situație deosebită, practic, într-o situație fără ieșire.

Noi, acum, venim să acuzăm această instituție a prepensionării sau a pensionării anticipate care, din 1990 încoace, are antecedente serioase și care se continuă chiar prin această Lege a sistemului public de pensie. Deci, și în cadrul acestei Legi a sistemului public de pensie, există instituția pensionării anticipate, de care vor beneficia, în viitor, cei care se vor încadra în prevederile acestei legi. Și, atunci, stau să mă întreb: ce vrem să facem? Vrem să lăsăm în stradă, să lăsăm fără nici un fel de protecție, să lăsăm de izbeliște o categorie...

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule deputat, iertați-mă.

Domnule deputat Avramescu, vă rog lăsați-o pe doamna ministru să asculte vorbitorul. Vă rog mult! Și pe domnul prim-ministru.

Vă mulțumesc. (Domnul deputat Constantin Gheorghe Avramescu, venise în loja guvernamentală.)

Domnul Leon Petru Pop:

...să lăsăm în stradă circa 150.000 de oameni care nu mai au nici o posibilitate de venit. Ei au 50 sau 55 de ani, au 25 sau 30 de ani de muncă, au o contribuție importantă la sistemul de pensii, au depășit perioada de șomaj, și acum se găsesc în impas, se găsesc într-o adevărată fundătură, nu știu ce au de făcut. Reconversia, la ei, este aproape imposibilă, iar o virtuală angajare este exclusă. Nimeni, în România, nu angajează o femeie care are 50 de ani sau un bărbat care are 55 de ani. Mă gândesc la acești oameni, care sunt mai puțini decât pensionarii, sunt numai 150.000, și consider că, în virtutea textului de Constituție care spune că statul este obligat să asigure un trai decent, nota bene "decent", cetățenilor țării, și care mai spune că statul român este un stat cu virtuți sociale, noi nu cred că am putea să respingem acest proiect de lege, să nu-l votăm, decât din motive, pur și simplu demagogico-populiste, ca să dăm bine la cei peste 4 milioane de pensionari, ca să vină la urne să ne voteze pe noi.

Eu am nevoie ca acești 150.000 de oameni să poată trăi mai departe decent, să vină să spună: "Guvernarea care a fost atunci la putere ne-a avut și pe noi în vedere, deși am fost o minoritate". Să restabilim, astfel, echilibrul pe piața socială, pe piața muncii, deci să ne gândim și la cei puțini, nu numai la cei mulți, cu atât mai mult cu cât există, la ora actuală, date că, chiar dacă această lege nu s-ar vota, recalcularea și recolarea pensiilor, care se tot vehiculează din iunie anul trecut, nu se va face, probabil, nici în acest an.

Vă mulțumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ráduly, din partea Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Domnilor colegi,

Doamnelor și domnilor,

Am ascultat cu atenție expunerea domnului prim-ministru și trebuie să vă spun că, în principiu, sunt de acord cu cele enunțate în discursul dumnealui.

Cunoaștem, și cred că toți colegii parlamentari aflați în această sală sau aflați în altă parte cunosc situația precară, deopotrivă, a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, cunosc deficitul acestora, pe care aș putea să-l numesc cronic, și foarte mulți dintre noi cunoaștem și cauzele care au dus la această situație, cauze pe care unii colegi, din păcate, au dorit să le evoce aici, transformând o discuție care a pornit pe plan eminamente profesional și la care domnul prim-ministru, prin expunerea dumnealui profesională, a avut un aport important, într-o discuție eminamente pe plan politic care, cred că, în momentul de față, nu își are rostul.

Cunoaștem cu toții, din punct de vedere al soluțiilor posibile economice, că această situație ar putea fi surmontată pe trei căi: creșterea nivelului contribuțiilor, și cei care doresc o pensionare anticipată, împreună cu o recorelare a pensiilor, trebuie să se pronunțe pentru această creștere eventuală a nivelului contribuțiilor, din partea angajatorilor și a angajaților, deopotrivă, la acest sistem; pe de altă parte, o altă soluție sau o soluție colaterală ar putea fi consolidarea deficitului bugetului asigurărilor sociale, cum altfel decât printr-un împrumut, care împrumut bineînțeles că va greva, pe viitor, acest buget, pentru că orice împrumut, într-un stat de drept, trebuie să fie restituit, sau, a treia soluție ar fi, așa cum a fost foarte bine expus de domnul prim-ministru, întârzierea vârstei de pensionare, așa cum a formulat-o dumnealui, deci creșterea, să spunem așa, vârstei de pensionare. O creștere, în opinia noastră, firească, pe care, cel puțin la discuțiile legate de proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale, respectiv de proiectul Legii pensionării, le-am votat cu toții.

Noi considerăm că, în continuarea acestei abordări profesionale, eminamente profesionale, trebuie să discutăm doar despre comensurarea fenomenului, respectiv despre evaluarea situației eventual create de adoptarea acestui proiect de lege, despre evaluarea impactului, în primul rând asupra bugetului asigurărilor sociale, și a consecințelor acestui impact, tot vizavi de acel buget.

Pentru ca grupul nostru parlamentar, care, încă o dată vă spun, în principiu, este de acord și îl felicită pe domnul prim-ministru pentru profesionalismul expunerii dumnealui, să-și exprime punctul de vedere prin vot, solicităm sau dorim, îl rugăm pe domnul prim-ministru să facă câteva precizări clare și concrete, vizavi de impactul eventualei noastre decizii de sprijinire a pensionării anticipate. Și anume, pe de o parte, bineînțeles că suntem și noi interesați în aflarea exactă sau aflarea măcar a evaluării făcute de Guvernul României, vizavi de numărul persoanelor care o să fie afectate sau o să fie vizate de acest nou proiect de lege. Pe de altă parte, colateral și ca o consecință a acestui număr de persoane, dorim să aflăm evaluarea impactului bugetar al acestei soluții, impact bugetar, hai să spunem, pe cel puțin 3 ani, anul în curs, deci 2000, anu viitor – 2001 și anul următor – 2002.

Și o ultimă precizare: dorim, din partea domnului prim-ministru, legat de această problemă, știm sau am înțeles, cel puțin, că această sursă care se preconizează a fi alocată pentru finanțarea drepturilor...

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Iertați-mă, domnule deputat.

Domnule deputat Stanciu, colegul nostru chiar pune niște întrebări premierului. (Domnul deputat Anghel Stanciu discuta cu domnul prim-ministru.)

Vă mulțumesc.

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Stanciu nu este interesat de această problematică, dânsul este mereu interesat de altceva, dar aceasta e viața!

Deci revin la ultima solicitare, respectiv la ultima rugăminte către domnul prim-ministru: am înțeles că sursa bugetară necesară pentru a acoperi cheltuielile inerente care sunt cauzate de această soluție preconizată în proiectul de lege ar fi atrasă din sursele necesare recalculării pensiilor. Așa am înțeles. Și am dori să aflăm, în acest context, care va fi măsura acestei recorelări. Deci, în cazul în care Parlamentul nu o să adopte proiectul de lege în discuție, care va fi măsura exactă a recorelării care este preconizată și, eventual, dacă o să fie o recorelare generală sau o să vizeze doar anumite categorii țintă.

Și o ultimă precizare, domnule prim-ministru, și cu aceasta am să închei, stimați colegi, dacă neadoptarea acestui proiect de lege este, într-adevăr, o garanție pentru recorelarea pensiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Iuliu Ioan Furo, din partea PRM-ului, ultimul vorbitor din partea grupurilor parlamentare.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Nu doresc, sub nici un motiv, ca intervenția mea să aibă un iz electoral sau să fac declarații demagogice. Vreau, însă, de la bun început, să spun că, în ceea ce privește argumentele aduse de dumneavoastră, domnule prim-ministru, sunt pertinente și este cazul să reflectăm foarte serios asupra celor subliniate de dumneavoastră.

Din punctul nostru de vedere, era mai bine dacă aceste argumente și dacă poziția Guvernului era prezentată mai clar, în momentul în care legea a fost discutată în Camera Deputaților. Această lege este votată. Această lege se află în stadiul de mediere, de adoptare a raportului de mediere al Senatului și al Camerei Deputaților.

Este foarte târziu ca, potrivit reglementărilor parlamentare, să putem stopa cursul firesc al acestei legi spre promulgare. Eu aș vrea, domnule prim-ministru, cu tot respectul, să vă rog să reflectați la ce se întâmplă cu o femeie în vârstă de 50 de ani și cu un bărbat în vârstă de 55 de ani, care au vechimea în muncă îndeplinită, dar le mai lipsesc 5 ani până la pensionarea după vârsta-standard. În condițiile în care nicăieri nu găsesc un loc de muncă, nimeni nu-i angajează, din ce trăiesc acești cetățeni?!

Eu sunt peste vârsta de 60 de ani, merg spre 65, și mă gândesc cu groază să mă aflu în situația unui om care, de azi pe mâine, își pierde locul de muncă și nu are asigurată existența pentru hrana proprie, pentru medicamente, pentru a plăti dările către stat – curentul electric, întreținerea și celelalte cheltuieli reglementate prin lege. De aceea, domnule prim-ministru, eu v-aș ruga, prin intermediul Ministerului Muncii sau direct dumneavoastră, să ne prezentați care este posibilitatea și perspectiva asigurării unor locuri de muncă pentru această categorie de oameni.

Dacă nu adoptăm această lege, și vă spun, vă mărturisesc sincer, mi-ați creat o mare dilemă, față de situația generală existentă în economie, din punct de vedere bugetar și al fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor pentru susținerea acestei legi de prepensionare, mi-ați creat o mare dilemă și vă mărturisesc sincer: la ora actuală, dacă se pune la vot, nu știu cum voi vota.

Eu sunt membru al Comisiei pentru muncă și protecție socială, am făcut parte din Comisia de mediere. Raportul Comisiei de mediere nu face altceva decât corectează niște formulări, precizează și am apreciat că varianta Senatului este mai bună și în raportul nostru am semnat toți membrii, cei 7 senatori și cei 7 deputați, pentru varianta Senatului, dar votarea legii este făcută, este operată, Camera a fost de acord cu această lege. Mai mult, domnule prim-ministru, am impresia că ceva, în ograda Ministerului Muncii, nu este în regulă. De ce reprezentanții Ministerului Muncii nu s-au opus acestei legi în stadiul când s-a dezbătut în comisie sau în stadiul în care s-a dezbătut în plenul Camerei Deputaților? De ce ajungem în această situație penibilă în care ne aflăm, întregul Parlament, întreaga Cameră a Deputaților?! Nu înțeleg un alt lucru, domnule prim-ministru, de ce este necesar ca, din presă, să aflăm că între doamna Dobrescu și doamna secretar de stat Simona Marinescu există neînțelegeri? Doamna Simona Marinescu, în presa de ieri, o acuză pe doamna Dobrescu, care este titularul Ministerului Muncii, că nu a susținut necesitatea suplimentării fondului pentru anul 2000 la pensii, motiv pentru care nu va fi posibil să se treacă la recalcularea pensiilor la pensionarii aflați în plată.

Nu înțeleg de ce presa trebuie să ne aducă la cunoștință aceste lucruri. Nu înțeleg, ca membru al comisiei de resort, Comisia permanentă a Parlamentului, nu cunosc aceste lucruri. Nu este normal ca reprezentanții Ministerului Muncii care țin legătura cu comisia noastră și - slavă domnului - în fiecare săptămână vin la noi să sesizeze aceste chestiuni. Să fie nevoie de intervenția primului-ministru al Guvernului României în fața Camerei Deputaților pentru a ne explica niște realități?

În scrisoarea dumneavoastră pe care ne-ați adresat-o, grupurilor parlamentare, stimate domnule prim-ministru, vorbiți că în anul 2000, această lege va afecta 145.000 de persoane și în 2001, 250.000 de persoane. Eu știu că în momentul în care noua Lege publică a pensiilor intră în vigoare, ceea ce se va întâmpla la începutul anului 2001, la un an de zile de la promulgarea acestei legi, a Legii noi a pensiilor publice, această lege își pierde valabilitatea. De unde provine atunci această cifră de 250.000 de oameni care cad sub incidența acestei legi în anul 2001? Este inexplicabil pentru mine. Nu înțeleg. În comisie, când s-a discutat legea, s-a vorbit de 26.527 de oameni. Am primit o scrisoare semnată de doamna ministru Smaranda Dobrescu, semnată și de liderii organizațiilor pensionarilor în care se vorbește de 150.000 de oameni care sunt afectați în anul acesta de această lege. În scrisoarea dumneavoastră vorbiți de 145.000 de oameni în 2000 și 250.000 în 2001.

Cred că, undeva, adevărul se află pe la mijloc. Eu știu că de 3 ani de zile, de când sunt membru al acestei comisii, de fiecare dată când dezbatem Bugetul asigurărilor sociale, ne confruntăm cu inevitabila problemă: imposibilitatea colectării datoriilor către Ministerul Muncii din contribuția la asigurările sociale de stat. Societățile comerciale, regiile autonome sunt datoare cu mii de miliarde de lei. Aceasta este cauza că bugetul asigurărilor sociale, dintr-un buget excedentar în anii cu mult apuși, a devenit un buget deficitar.

În concluzie, stimate domnule prim-ministru, eu n-am absolut nimic împotriva propunerii doamnei Paula Ivănescu de a ne prezenta niște măsuri în legătură cu posibile locuri de muncă pe piața muncii pentru această categorie de oameni, alte soluții de protecție socială pentru această categorie de oameni pentru a vota în cunoștință de cauză și niște măsuri ferme care stau la îndemâna dumneavoastră care sunteți un maistru al finanțelor, un excelent specialist, un specialist superpriceput și superdotat, ce trebuie să facem pentru a colecta datoriile care există la bugetul asigurărilor sociale pentru a putea efectua recolerarea pensiilor potrivit noii legi în anul 2000 și pentru a nu intra spre sfârșitul anului în colaps în imposibilitatea de a putea plăti pensiile multor mii de pensionari care aproape trăiesc din aceste pensii.

Și ultima idee care v-aș ruga, stimate domnule prim-ministru, gândiți-vă la acești oameni de 50-55 de ani care, în afară de hrană, mai au nevoie și de medicamente. Este o problemă adiacentă. Când se va reglementa problema medicamentelor, problema prețului, problema compensării medicamentelor? Nu putem discuta în Parlamentul României ca despre o noțiune abstractă despre cei pe care-i vizează această lege a pensiilor. Am o familie de vecini pensionari, amândoi au pensie de 950.000 de lei. Din ce să plătească ei și întreținere și medicamente și de toate? Gândiți-vă puțin, stimate domnule prim-ministru, și prin prisma acestor oameni pentru care singurul mijloc de trai este această pensie din care trăiesc și pe care o primesc, așa cum este ea la ora actuală. Nu este vorba de demagogie, nu este vorba de campanie electorală.

Eu știu că și colegii mei de la PNȚCD, știu că și colegii mei de la PD, știu că și colegii din Opoziție ar vota cu ambele mâini pentru această lege, dar ne-ați creat o mare dilemă. Dacă votăm această lege, torpilăm posibilitatea recalculării pensiilor pentru ceilalți pensionari; dacă nu votăm această lege, nu știm împotriva cui votăm. Câți oameni sunt afectați efectiv de această Lege a prepensionării?

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze din stânga sălii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. La cererea expresă a domnului deputat, ministru de stat, Mircea Ciumara, un minut, o precizare din partea domnului Marian Sârbu.

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte. Pentru că domnul Ciumara, într-adevăr, m-a rugat să fac o precizare, o fac cu toată condescendența. Am spus foarte clar, pentru că unii colegi de ai noștri au interpretat în mod tendențios că aș fi făcut "gunoaie" membrii Guvernului.

Din sală (partea dreaptă):

Da, i-ați făcut!

Domnul Marian Sârbu:

Nici vorbă despre așa ceva. Am spus foarte clar că Grupul parlamentar al PDSR nu mai este de acord să ascundă sub preșul Parlamentului, sub covorul Parlamentului gunoaiele Guvernului, adică aceste acte normative, stimați colegi. Dacă cineva și-a închipuit că m-am gândit vreo clipă să fac "gunoi" vreun membru al Guvernului, atunci este o interpretare tendențioasă, nici o clipă nu m-am gândit la nici unul dintre membrii Guvernului, atunci când am făcut afirmația pe care am făcut-o.

Din sală (partea dreaptă):

Cere-ți scuze!

(Vociferări.)

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, domnule prim-ministru, dumneavoastră sau... înțeleg, vreți să dați cuvântul și doamnei ministru? Dumneavoastră. Vă rog, domnule prim-ministru. (Rumoare, vociferări.)

Stimați colegi,

Vă rog să asigurați liniștea în sală, are cuvântul primul-ministru al României, domnul Mugur Isărescu. Domnule prim-ministru, aveți microfonul.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, despre prezența mea aici. Vreau să vă asigur că cunosc procedurile parlamentare, știam că legea, în momentul în care am văzut-o, era în fază de mediere și motivația principală pentru care am semnat acea scrisoare privind oportunitatea legii este că, analizând bugetul asigurărilor sociale, știind că el va veni la dumneavoastră și fiind extrem de îngrijorat, privind situația bugetului asigurărilor sociale, m-am gândit să dau un prim semnal, pentru că altiminteri întrebarea, de ce am intervenit atât de târziu, putea să apară peste două săptămâni, când vom veni aici și vom discuta cu dumneavoastră despre bugetul asigurărilor sociale, pentru care dumneavoastră sunteți foarte îngrijorați.

Vreau să vă mai asigur de un singur lucru, că trăiesc în țara aceasta de 50 de ani și știu cât de greu trăiesc pensionarii.

Domnul Valentin Adrian Iliescu (din bancă):

Nu cred!

Domnul Mugur Isărescu:

Ba știu cât de greu trăiesc pensionarii. Și tatăl meu este pensionar și probabil mă gândesc și la pensia mea, dar datoria mea este, domnilor deputați, să vă spun în modul cel mai clar: o criză a bugetului asigurărilor sociale va fi extrem de serioasă pentru România și nu vom mai avea timp de manevră și de aceea, fără să fac partizanat politic, am citat dintr-un membru al PDSR-ului care a avertizat în 1995 asupra seriozității pensionării anticipate. De atunci și până acuma, toată lumea avertizează, în schimb, pensionăm anticipat în fiecare an. Aceasta este realitatea.

Și am venit și eu în fața dumneavoastră să vă spun că, și cu această lege, pensionăm anticipat și o să ajungem la raportul mai mulți pensionari decât plătitori de contribuții pentru asigurările sociale și atunci, cu toată condescendența, vă asigur, domnule deputat, că nici un maistru financiar nu mai poate să găsească soluții. Nu se poate.

Voci din stânga sălii:

Creați locuri de muncă!

Domnul Mugur Isărescu:

Eu deja îmi declin posibilitatea de a găsi soluție. Vom plăti pensii din ce în ce mai mizere, nu vom putea să facem corelarea sistemului de pensii, că nu avem de unde, decât prin tiparnița de bani.

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Nu mai lichidați societățile, creați locuri de muncă!

Domnul Mugur Isărescu:

O clipă, deci, aceasta a fost motivația.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog colegii deputați să nu-l întrerupă pe domnul prim-ministru.

Domnul Mugur Isărescu:

Deci, aceasta a fost motivația și vă rog, domnule președinte, încă o dată să consemnați faptul că știam că legea este în faza de mediere și probabil că este destul de târziu și nu vreau să ridic probleme care să tulbure prea mult situația politică. Vreau să vă spun că aceste probleme vor fi discutate inerent când veți vedea și analiza bugetul asigurărilor sociale. Ce altă chestiune mai vreau să ridic în fața dumneavoastră și o ridic cu toată seriozitatea: că soluția majorării contribuțiilor sociale pe care am aplicat-o în ultimii 6 ani, nu mai este valabilă. Noi spunem despre forța de muncă din România că este ieftină, dar costul unitar al forței de muncă în România este extrem de ridicat datorită și impozitării, dar mai ales datorită contribuțiilor pentru asigurări sociale, care au ajuns la 35-45%, cum am spus, și care sunt unele din cele mai ridicate din Europa.

Deci, ce soluție putem să găsim în asemenea situație? Ar trebui să consolidăm deficitul bugetului asigurărilor sociale pe termen lung. Pentru aceasta ne trebuie o finanțare externă, pentru că din resurse interne nu putem să o facem. Pentru o finanțare externă... constatați că suntem practic într-un impas, dacă vreți, folosesc și cuvinte mai serioase, mai grave. Pentru o consolidare financiară externă ne trebuie relativă credibilitate și atunci, a doua problemă pe care am vrut să o ridic este următoarea: România, în urmă cu câteva luni, a aprobat Legea pensionării prin care mărește vârsta de pensionare, iar acum vine cu o altă lege prin care micșorează din nou, pe un caz adevărat, pe un caz real, vârsta de pensionare.

Soluția pe care am propus-o într-o asemenea situație, și doamna ministru Dobrescu o va dezvolta, era să rămânem cu acești oameni pe protecție socială. Dacă se mai poate, dacă nu, problema nu dispare. Deci, problema nu dispare domnul ...

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

La cimitir!

Domnul Mugur Isărescu:

Nu, nu la cimitir! Problema este că în general sistemul de asigurări sociale și sistemul de pensii poate să se prăbușească, să devină insolvabil și atunci nu este vorba numai de acești oameni, este vorba în general de problema pensionarilor și a recorelării pensiilor, deci aș vrea să o luați în serios, pentru că acum nu glumesc.

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Să pensionăm PD-ul.

Domnul Mugur Isărescu:

În ceea ce privește recorelarea, noi ne-am gândit la o soluție, o vă va spune doamna ministru Dobrescu, un singur lucru nu putem: să asigurăm din bugetul de stat pe acest an acum decât dacă se reia finanțarea externă, și anume că dacă bugetul asigurărilor sociale va fi în continuare în deficit, să-l finanțăm cu resurse ieftine din bugetul de stat, pentru că și bugetul de stat a ajuns într-o situație dificilă.

Și ultima chestiune: bineînțeles că soluția, domnule deputat, aceasta este, crearea de locuri de muncă. Știm însă că pentru acești oameni, crearea de locuri de muncă este foarte dificilă datorită rigidităților pieței muncii. De aceea, revin pe ideea că probabil că cea mai bună soluție ar fi fost sau mai este, dacă se poate găsi acest lucru, asistența socială pentru ei.

Impactul asupra bugetului statului, cifrele care s-au discutat și care au fost deosebite, n-am vrut să insist pe ele, doamna ministru Dobrescu vă va face o prezentare mai în detaliu, pentru că în situația în care paharul este plin, o singură picătură poate să-l dea înlături.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Cine este de vină că s-a ajuns aici?!

Domnul Mugur Isărescu:

Dar de ce mă întrebați pe mine? Chiar pe mine mă întrebați cine este de vină?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să lăsați premierul să vorbească.

Domnul Mugur Isărescu:

Eu v-am dat o cifră și vă spun că, dacă vreți, vă mai spun un lucru care nu este prea plăcut: deteriorarea raportului între pensionari și salariați s-a accentuat în fiecare an electoral, începând cu 1990 - 90, 92, 96 și acum.

Vă mulțumesc mult. (Aplauze din dreapta sălii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc pentru intervenția de astăzi în Parlament. Această procedură specială, sigur, o dată cu intervenția dumneavoastră am oprit-o, vom intra pe dezbaterea proiectului de lege. În momentul în care am reamintit un stadiu procedural, nu am vrut să insinuez că cineva, în această sală, dumneavoastră sau alt coleg nu știe, datoria președintelui de ședință este să precizeze cadrul procedural.

Domnule prim-ministru, vă mulțumesc în numele colegilor, pentru participare. Luăm o pauză de 5 minute, după care, intrăm în discutarea raportului. Am zis că rămâneți cu noi la raport, sigur. Am înțeles că premierul pleacă și așa că, până aici am avut procedura cu premierul, este procedura normală a dezbaterii raportului cu ministrul de resort din momentul următor. 5 minute pauză.

după pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pauza acordată de 5 minute s-a încheiat. Fac apel la liderii grupurilor parlamentare să asigure cvorumul pentru intrarea în dezbaterea Raportului de mediere. Rog secretarii de ședință să poftească și să numere cvorumul.

Scurtă întrerupere a lucrărilor

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Fac din nou apel la liderii grupurilor parlamentare să nu ne pună la o procedură neplăcută pentru toți, mă refer la apel nominal, să aducă colegii în sală, să putem începe dezbaterea raportului care a fost baza discuției anterioare cu primul-ministru.

Fac, din nou, apel la liderii grupurilor parlamentare să asigure cvorumul de lucru, astfel încât să putem începe dezbaterea raportului Comisiei de mediere.

Chestorii sunt rugați să aducă colegii în sală.

Voci din sală:

Apel nominal, domnule președinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog să luați loc în bănci. Secretarii de ședință îi rog să numere colegii prezenți, să constatăm dacă există sau nu cvorumul de lucru pentru a începe dezbaterea raportului de mediere. Fac apel la colegi să ia loc în bănci și la secretarii de ședință să numere cvorumul prezent în sală.

Stimați colegi,

După numărare reiese un număr de 94 de deputați în sală, mult sub cvorumul de lucru. Suspend lucrările în această dimineață, ne revedem la ora 14.30 cu discutarea raportului de mediere pe care îl avem pe ordinea de zi.

după pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, începem discutarea cu punctul de pe ordinea de zi: raportul Comisiei de mediere discutat până acum.

Rog secretarii de ședință să se prezinte la prezidiul ședinței.

Scurtă întrerupere a lucrărilor

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este evident că efortul nostru, poziția noastră de a aștepta colegii, nu duce la nici un rezultat, motiv pentru care o să rog pe domnul secretar Andrei Chiliman să dea citire unui apel nominal.

Domnule secretar, aveți microfonul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:
Achimescu Victor Ștefan prezent
Aferăriței Constantin prezent
Afrăsinei Viorica prezentă
Albu Alexandru prezent
Albu Gheorghe prezent
Alecu Aurelian Paul absent
Ana Gheorghe absent
Ana Gheorghe (Hunedoara) prezent
Andrei Gheorghe prezent
Andronescu Ecaterina absentă
Antal István prezent
Antonescu George Crin Laurențiu absent
Antonescu Niculae Napoleon absent
Argeșanu Valentin absent
Arghezi Mitzura Domnica prezentă
Ariton Gheorghe prezent
Asztalos Ferenc absent
Avramescu Constantin Gheorghe prezent
Baban Ștefan prezent
Babiaș Iohan Peter absent
Babiuc Victor absent
Baciu Mihai prezent
Badea Alexandru Ioan prezent
Bara Radu Liviu prezent
Bárányi Francisc absent
Barbaresso Emanoil Dan prezent
Barbăroșie Victor prezent
Barde Tănase prezent
Bartoș Daniela absentă
Băbălău Constantin prezent
Bălăeț Dumitru prezent
Băsescu Traian absent
Becsek Garda Dezideriu Coloman absent
Bejinariu Petru prezent
Berceanu Radu Mircea absent
Berci Vasile prezent
Berciu Ion prezent
Biriș Anamaria Mihaela prezentă
Birtalan Ákos absent
Bivolaru Gabriel absent
Bivolaru Ioan absent
Boda Iosif absent
Böndi Gyöngyike absentă
Boștinaru Victor prezent
Bot Octavian absent
Botescu Ion prezent
Bran Vasile prezent
Brezniceanu Alexandru prezent
Bud Nicolae prezent
Buga Florea prezent
Bujor Liviu absent
Burlacu Viorel prezent
Buruiană Aprodu Daniela prezentă
Buzatu Dumitru prezent
Calimente Mihăiță prezent
Cazacu Vasile Mircea prezent
Cazan Gheorghe Romeo Leonard prezent
Cândea Vasile absent
Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae prezent
Chichișan Miron prezent
Chiliman Andrei Ioan prezent
Chiriac Mihai prezent
Ciontu Corneliu absent
Ciumara Mircea absent
Cârstoiu Ion prezent
Cojocaru Radu Spiridon absent
Constantinescu Dan absent
Corâci Ioan Cezar prezent
Corniță Ion prezent
Cosma Liviu Ovidiu absent
Coșea Dumitru Gheorghe Mircea absent
Cotrutz Constantin Eremia absent
Cristea Gheorghe prezent
Cristea Marin prezent
Cunescu Sergiu prezent
Dan Marțian prezent
Dan Matei Agathon absent
Darie Simion prezent
Dărămuș Nicolae Octavian prezent
Dănilă Vasile prezent
Decuseară Jean prezent
Dejeu Gavril prezent
Diaconescu Ion prezent
Dimitriu Sorin Petre prezent
Dârstaru Dorin absent
Dobre Traian prezent
Dobrescu Smaranda prezentă
Dorian Dorel absent
Dorin Mihai prezent
Dragoș Iuliu Liviu absent
Dragu George absent
Drăgănescu Ovidiu Virgil prezent
Drecin Mihai Dorin absent
Drumen Constantin prezent
Dugulescu Petru prezent
Dumitrașcu Laurențiu prezent
Dumitrean Bazil prezent
Dumitrescu (Bălan) Marilena absentă
Dumitrescu Paul Adrian absent
Dumitriu (Hunea) Carmen absentă
Duțu Ion prezent
Elek Barna Matei absent
Enache Marian absent
Enescu Ion prezent
Fenoghen Sevastian absent
Filipescu Ileana prezentă
Furo Iuliu Ioan prezent
Galic Lia Andreia prezentă
Gaspar Acsinte prezent
Gavra Ioan prezent
Gavrilaș Teodor absent
Gazi Gherasim prezent
Georgescu Florin prezent
Gheciu Radu Sever Cristian prezent
Gheorghe Valeriu prezent
Gheorghiof Titu Nicolae prezent
Gheorghiu Adrian prezent
Gheorghiu Mihai absent
Gherasim Ion Andrei absent
Ghidău Radu absent
Ghiga Vasile prezent
Giurescu Ion prezent
Glăvan Ștefan prezent
Godja Petru absent
Grădinaru Nicolae absent
Grigoraș Neculai absent
Grigoriu Mihai prezent
Groza Nicolae prezent
Gvozdenovici Slavomir prezent
Hașotti Puiu prezent
Hilote Eugen Gheorghe prezent
Hlinschi Mihai prezent
Honcescu Ion absent
Hrebenciuc Viorel absent
Iacob Elena prezentă
Ianculescu Marian prezent
Ifrim Dumitru prezent
Igna Ioan prezent
Ignat Ștefan prezent
Iliescu Valentin Adrian prezent
Ionescu Alexandru prezent
Ionescu Anton prezent
Ionescu Bogdan absent
Ionescu Constantin absent
Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile prezent
Ionescu Gheorghe absent
Ionescu Marina absentă
Ionescu Nicolae prezent
Ioniță Mihail Gabriel absent
Ioniță Nicu prezent
Iorga Leonida Lari absentă
Iorgulescu Adrian absent
Irimescu Haralambie prezent
Ivănescu Paula Maria prezentă
Jurcan Dorel prezent
Jurcă Teodor prezent
Kakasi Alexandru absent
Kelemen Atila Bela Ladislau absent
Kerekes Károly prezent
Kónya Hamar Alexandru prezent
Kovacs Carol Emil prezent
Kovács Csaba Tiberiu prezent
Lazia Ion absent
Lădariu Lazăr prezent
Lăpușan Alexandru prezent
Leonăchescu Nicolae prezent
Lepșa Sorin Victor absent
Lixăndroiu Viorel absent
Lupu Vasile prezent
Macarie Sergiu prezent
Manole Odisei prezent
Manolescu Oana prezentă
Marin Gheorghe prezent
Marineci Ionel prezent
Marinescu Ioan Sorin prezent
Márton Árpád Francisc prezent
Matei Lucian Ion prezent
Matei Vasile prezent
Mátis Eugen absent
Mazăre Radu Ștefan absent
Mândroviceanu Vasile prezent
Mânea Radu absent
Mera Alexandru Liviu prezent
Meșca Sever prezent
Miclăuș Vasile prezent
Micle Ulpiu Radu Sabin prezent
Mihăilescu Petru Șerban absent
Mihu Victor Traian prezent
Miloș Aurel prezent
Mitrea Miron Tudor prezent
Mogoș Ion absent
Moiceanu Constantin prezent
Moldovan Petre prezent
Moldoveanu Eugenia prezentă
Morariu Teodor Gheorghe prezent
Moroianu Geaman Adrian Tudor prezent
Moucha Romulus Ion prezent
Munteanu Ion prezent
Mureșan Ioan absent
Muscă Monica Octavia absentă
Nagy Ștefan absent
Naidin Petre prezent
Nanu Romeo absent
Năstase Adrian prezent
Neacșu Ilie prezent
Neagu Romulus absent
Neagu Victor prezent
Negoiță Gheorghe Liviu absent
Negrău Mircea absent
Nica Dan absent
Nică Mihail prezent
Nichita Dan Gabriel prezent
Nicolae Jianu prezent
Nicolaiciuc Vichentie prezent
Nicolescu Mihai absent
Nicolicea Eugen absent
Niculescu -Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Vasile absent
Noica Nicolae absent
Oană Gheorghe absent
Oltean Ioan prezent
Onaca Dorel Constantin absent
Opriș Constantin Remus prezent
Osman Fedbi prezent
Palade Dan prezent
Pambuccian Varujan prezent
Paneș Iosif prezent
Panteliuc Vasile prezent
Pantiș Sorin absent
Papuc Aurel Constantin prezent
Partal Petre prezent
Pașcu Ioan Mircea absent
Pavel Vasile prezent
Pavelescu Claudiu Costel prezent
Păcurariu Iuliu prezent
Păunescu Costel prezent
Pârgaru Ion absent
Pâslaru Dumitru absent
Pecsi Francisc absent
Pereș Alexandru prezent
Petrescu Ovidiu Cameliu prezent
Petrescu Silviu prezent
Petrescu Virgil prezent
Petreu Liviu absent
Pintea Ioan prezent
Pițigoi Barbu prezent
Podaru Dumitru-Teodor prezent
Pop Iftene prezent
Pop Leon Petru prezent
Pop Viorel prezent
Popa Aron Ioan prezent
Popa Daniela absentă
Popa Ioan Mihai prezent
Popa Nicolae prezent
Popa Ștefan prezent
Popa Virgil prezent
Popescu Bejat Ștefan Marian prezent
Popescu Dumitru absent
Popescu Emil Teodor prezent
Popescu Ioan Dan absent
Popescu Irineu prezent
Popescu Tăriceanu Călin Constantin absent
Priceputu Laurențiu prezent
Protopopescu Cornel prezent
Putin Emil Livius Nicolae absent
Puwak Hildegard Carola prezentă
Radu Alexandru Dumitru prezent
Radu Elena Cornelia Gabriela prezentă
Ráduly Róbert Kálmán absent
Raica Florica Rădița prezentă
Raicu Romulus prezent
Rákoczi Ludovic absent
Rădulescu Cristian prezent
Rădulescu-Zoner Constantin Șerban prezent
Rânja Traian Neculaie prezent
Remeș Decebal Traian absent
Rizescu Sergiu George prezent
Roman Ioan prezent
Roșca Ioan absent
Rotaru Dumitru prezent
Ruse Corneliu Constantin prezent
Sabău Traian prezent
Sandu Alecu absent
Sandu Dumitru prezent
Sandu Ion Florentin prezent
Sassu Alexandru absent
Săndulescu Aureliu Emil prezent
Sârbu Marian prezent
Secară Gheorghe prezent
Serac Florian prezent
Severin Adrian absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Sirețeanu Mihail prezent
Sonea Ioan absent
Spătaru Liviu prezent
Spiridon Didi prezent
Stan Vasile prezent
Stanca Teodor prezent
Stanciu Anghel prezent
Stănescu Alexandru Octavi prezent
Stănescu Mihai Sorin prezent
Stoica Valeria Mariana prezentă
Stoica Valeriu absent
Sturza Popovici Cornel prezent
Székely Ervin Zoltán prezent
Szilágyi Zsolt prezent
Șaganai Nusfet prezent
Șerban George prezent
Ștefănoiu Luca prezent
Șteolea Petru absent
Tabără Valeriu absent
Tamás Sándor absent
Tarna Gheorghe prezent
Tăvală Tănase Pavel prezent
Teculescu Constantin absent
Tokay Gheorghe absent
Trifu Romeo Marius absent
Tudor Marcu prezent
Tudose Nicolae Florin prezent
Țepelea Gabriel prezent
Țocu Iulian Costel absent
Țurlea Petre prezent
Udrea Florian prezent
Vaida Francisc Attila absent
Valeca Șerban Constantin prezent
Varga Attila absent
Vasilescu Nicolae absent
Vasilescu Valentin prezent
Vataman Dorin prezent
Văsioiu Horia prezent
Vâlceanu Gheorghe prezent
Vâlcu Mircea prezent
Vetișanu Vasile prezent
Vida Iuliu prezent
Vida Simiti Ioan prezent
Videanu Adriean absent
Vilău Ioan Adrian absent
Vintilă Dumitru Mugurel absent
Vitcu Mihai prezent
Vițelar Bogdan prezent
Voicu Mădălin absent
Weber Ernest-Otto absent
Wittstock Eberhard-Wolfgang prezent

Pentru cei care au venit ulterior momentului, o să vă rog să veniți alături.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Vom intra în dezbaterea Raportului de mediere privind proiectul de lege asupra căruia am discutat împreună cu primul-ministru în prima parte a ședinței noastre.

La punctul critic nr.1, dacă există intervenții?

Domnul deputat Avramescu.

................................................

Domnul Gheorghe Constantin Avramescu:

Nu la pct.1, dacă dumneavoastră ați vorbit mai repede decât am ridicat eu mâna, la procedură.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Constantin Avramescu:

Domnule președinte,

Ați văzut că opiniile erau foarte împărțite astăzi, este și normal, și m-am gândit la ce a spus domnul prim-ministru la urmă, în sensul că, cu ocazia discutării bugetului asigurărilor sociale de stat, va veni cu o serie de date suplimentare, ca să convingă lumea de adevărul spuselor domniei sale. Va convinge, sau nu va convinge, asta nu știm, dar, în orice caz, pentru a discuta și a vota în deplină cunoștință de cauză, eu aș propune – și vă rog să propuneți la vot – amânarea discutării acum pe articole, până se lămuresc niște lucruri sau să se vină cu elemente suplimentare de cunoaștere în Comisia pentru muncă și protecție socială cu ocazia discutării bugetului asigurărilor sociale de stat. Este o propunere.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, domnule deputat, am reținut propunerea dumneavoastră, ca să amânăm discutarea până după bugetul asigurărilor sociale.

Domnul deputat Rădulescu are cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că au fost foarte interesante expunerile de dinainte de această lungă pauză asupra unui proiect de lege care ne interesează în cel mai înalt grad, mai ales în această perioadă în care ne apropiem de adoptarea unui buget cu resurse foarte, foarte slabe și în această perioadă în care ne apropiem și de alegeri.

Sunt de înțeles atitudinile exprimate aici de către diversele partide și este de înțeles, din punctul lui de vedere, și atitudinea primului-ministru.

Eu aș vrea, însă, fără să vă plictisesc, să fac un racursi al acestei situații, pe care astăzi credeam că o finalizăm.

Știm foarte bine că în decursul timpului, asupra acestui proiect de lege au fost avansate vreo trei sau patru serii de date privind reverberațiile financiare, privind povara financiară, de fapt, pe care o vom suporta cu toții.

Mai știm despre acest proiect de lege că este într-o situație de premieră pentru Parlamentul României, el ajungând în etapa de mediere adoptată de către Senat și supusă în momentul de față Camerei, spre a fi, de asemenea, adoptată.

Nici o lege până acum nu s-a întors din această etapă și, conform procedurilor, eu consider că nici nu este posibil.

Totuși, intervenția politică de mare forță a primului-ministru, fiindcă, totuși, el este exponentul de vârf al Executivului, ne cere să oprim procedura aici și chiar să blocăm această lege, în așa fel încât să nu se producă efecte pe anul în curs.

Vreau să vă mai aduc aminte următorul lucru. Este o inițiativă care a pornit de la Partidul Democrat, care a fost însușită de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care este susținută de multe partide de aici, în sală, și care este susținută în continuare de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ea adresându-se unor categorii de persoane care, în mod cert, au dreptul de a beneficia de efectele acestei legi care ar fi puse în practică îndată ce legea ar fi adoptată.

Nu este vorba de o găselniță a noastră. Este vorba de drepturi care în țările Comunității europene există și este o formă de aliniere pe care noi trebuie s-o acceptăm.

Ce ne nelămurește în continuare este că, deși Parlamentul României a cerut de trei ori primului-ministru să vină cu date care să ne lumineze asupra implicațiilor financiare, acest lucru nu s-a petrecut. Nu este vorba de o interpelare adresată de un deputat unui ministru; este vorba de o cerere adresată de către Cameră primului-ministru care, în final, a și venit aici, dar nu ne-a luminat. Au fost considerații de natură generală în legătură cu obligațiile noastre față de foruri financiare internaționale, față de povara bugetului, față de numărul mare de pensionari, față de populația activă, lucruri foarte adevărate. Dar nu ne-a dat cifrele corecte.

Eu am în față un alt set de cifre – și o să vă rog aici să-mi acordați puțină atenție -, cifre care sunt oficiale și care provin de la Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, cifre care au fost și în fața comisiei de profil a Camerei, atunci când aceasta a studiat problema.

Și aici, eu văd așa: cifre statistice naționale, oficiale – între 50-55 de ani, femei care beneficiază de drepturi conform Legii nr.1/1991 (este vorba de drepturile de șomaj și ajutor în continuare), cu totul și cu totul sunt 26.872 de persoane, iar peste 55 de ani – bărbați – sunt 14.179; total – 44.013 persoane. Nu vorbim despre femeile peste 55 ani, căci, dacă ar fi avut vechimea completă, nu erau încă în muncă; beneficiau de drepturile altor legi.

Prin urmare, la maxim și la maxim, noi vorbim de un număr de 44 de mii de persoane care, dacă ar avea vechimea completă, toate, ar putea beneficia de drepturile acestei legi. Dacă am face un calcul, raportându-ne la pensia medie, un calcul pe care fiecare poate să-l facă, obținem o pensie medie de 663.190 de lei în momentul de față. Și, dacă aplicăm la cifra respectivă, vedem că ajungem la un efort bugetar nu mai mare de 300 de miliarde de lei, nici pe departe cele 2.700 de miliarde de care s-a vorbit, sau de cele 4 mii de miliarde, de care s-a vorbit la un moment dat.

Eu aș vrea să vă aduc aminte că suntem în momentul final de adoptare a procedurii unei legi. Legea este deja adoptată. Noi suntem în momentul de după lege, când este vorba de mediere. Și nu avem încă din partea primului-ministru și a ministerului de profil datele clare care pe noi să ne lumineze ce concluzie să luăm aici.

Aș putea să vă mai spun că o altă disecare a datelor oficiale de care vorbeam arată următorul lucru: în momentul de față există persoane care intră imediat, dacă legea ar fi adoptată, în beneficii; există un număr de 15 mii plus 8 mii, 23.542 de persoane; 23 de mii, nu 140 de mii, cum ne-au fost avansate datele. Iar potențiali beneficiari care, ulterior apariției legii ar putea intra în plată, ar fi un număr de 17.509 persoane. Este un număr foarte mic și care, în cazul că toți au vechimea care să-i îndreptățească la beneficiile acestei legi, ar duce la un efort financiar de aproximativ 270-300 de miliarde. Deci, de ordinul sutelor de miliarde, și nu de ordinul miilor de miliarde.

Este o discordanță așa de mare între aceste cifre, pe care le avem cu toții oficial, și cele care ne-au fost avansate de către minister, în repetate rânduri, încât noi suntem foarte nelămuriți cum am putea, în momentul de față, să ne referim la votarea acestui raport de mediere.

Categoric că noi vrem să votăm această lege. Ea trebuie să între în vigoare, însă lămuririle pe care primul-ministru și ministerul de profil trebuiau să ni le dea nu s-au produs încă.

Din păcate, de aceea, vin la dumneavoastră cu rugămintea de a amâna încă o săptămână discuția și votul final asupra raportului de mediere, până când, în sfârșit, Executivul vine cu cifre clare, de data asta, și nu cu considerații de principiu, generale, asupra acestei chestiuni, care ne preocupă într-un grad foarte înalt.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am o rugăminte. Am înțeles că facem o intervenție pe procedură. În general, mă deranjează, adică nu-mi place să întrerup colegii deputați. Este nepoliticos.

Toate discuțiile privind legea au avut loc cu multă vreme în urmă. Ulterior, doamna ministru a venit și ne-a solicitat să amânăm raportul. L-am amânat. Sau să nu-l votăm. Ne-a spus toate punctele de vedere ale domniei sale. Azi a fost primul-ministru. S-a discutat și cred că nimeni nu are nici un secret, sau nu mai este nici un secret pentru nimeni privitor la această lege.

Vă rog să nu luăm de la capăt discuțiile pe cifre, pe proceduri, pe conținutul legii.

Eu am încercat să intru în dezbaterea legii. În mod procedural, un coleg deputat, în numele grupului parlamentar pe care-l reprezintă, a cerut amânarea discutării legii până după adoptarea bugetului asigurărilor sociale.

Domnul Rădulescu, de la PD, într-un fel sau altul cere același lucru, pentru că o săptămână înseamnă aceeași chestiune.

Vreau să fac o precizare. Din nou, nu există secrete pentru nici un coleg deputat, care sunt urmările unui vot sau altul. O amânare a votului pe acest raport până după dezbaterea bugetului, înseamnă de fapt o neintrare în funcțiune a legii, în mod clar ne îndreptăm spre toamnă, legea e valabilă până la 1 ianuarie. Deci, este vorba despre o aducere a legii într-o poziție de a nu putea fi aplicată. Este foarte clar acest lucru pentru noi.

În cazul în care cade raportul de mediere la vot, intrăm la ședința comună. Nici nu vreau să mai intru ..... Cunoașteți atât de bine procedurile, mai bine ca mine. Vreau doar să spun că este bine să încercăm să tranșăm într-un fel sau în altul această problemă, și nu să ne facem împreună că nu știm despre ce este vorba.

Deci, am la ora actuală două probleme: supunem legea, raportul, discuției astăzi, așa cum este pe ordinea de zi, sau îl amânăm, așa cum au propus două grupuri?

Dacă cineva, pe procedură, mai are intervenții, îl rog.

Doamna ministru, aveți cuvântul.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Dacă-mi dați cuvântul pe procedură, voi spune un singur lucru. În calitate de ministru al muncii și protecției sociale, nici rândul trecut nu mi s-a dat cuvântul să vorbesc, și nici de data aceasta.

Dacă nici acum nu mi se va da cuvântul, atunci problema cifrelor rămâne, într-adevăr, sub semnul incertitudinilor, pentru că așa ne place s-o considerăm. Cifrele, dacă eu sunt o persoană autorizată să vi le prezint și dacă și Guvernul României a considerat să le prezint, Guvernul României și le-a însușit și a trimis un punct de vedere Parlamentului. Trebuia să-i reproșați primului ministru acest lucru. Toate celelalte puncte de vedere, toate celelalte cifre sunt, pur și simplu, argumente în defavoarea realității.

Domnule președinte de ședință,

Dacă doriți și considerați că pot avea cuvântul la această lege vă rog să-mi spuneți, dacă nu, în calitate de deputat, vă rog să amânăm deybaterile după discutarea bugetului asigurărilor sociale.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Doamna ministru, vă rog să rămâneți la microfon, nu-mi pot permite să... interpretarea dumneavoastră nu-mi convine și, de aceea vă rog să precizați care sunt cifrele pe care primul ministru, dintr-un motiv care mie mi-a scăpat, nu le-a precizat astăzi la cererea colegilor noștri.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte de ședință,

După cum știți, punctul de vedere al Guvernului, trecut prin ședința de Guvern și semnat de către primul ministru Mugur Isărescu ne-a parvenit nouă, Parlamentului, în urmă cu 3 sau 4 săptămâni. Acest punct de vedere a fost bazat pe cifrele pe care de la 3 februarie le-am pus la dispoziție și Comisiei de muncă și protecție socială, au fost niște cifre pe care Ministerul Muncii nu și-a schimbat părerea în ceea ce privește acest lucru. Dar, într-un cuvânt, ca o minireplică, căci nu doresc să am replică față de dumneavoastră, colegii mei, care sunteți sau vom fi în aceeași suferință cu bugetul asigurărilor sociale, aș vrea să vă spun că este apanajul Opoziției de fiecare dată să propună pensionări anticipate și este apanajul oricărui ministru al muncii să se opună. Așa cum domnul ministru Dan Mircea Popescu în 1994 a făcut-o în condițiile în care erau 1,8 contribuabili pentru un pensionar și a făcut o dimensionare pentru 135 000 de persoane care ar putea să intre imediat și nu a fost contrazis de nimeni, dați-mi voie să vă spun și, dacă tot îm permiteți, înainte să vă spun cifrele, să ne considerăm puțin la ora adevărului.

Într-adevăr, șomerii sunt cei care cer, în momentul de față, cu disperare pensionarea sau sunt tot soiul de grupuri care se află la vârsta de 50-55-60 de ani sau până în 60 de ani care doresc să se pensioneze acum, pentru că a intrat toată această gândire la toată populația, că este mai bine să se pensioneze, conform vechii legi, decât noului sistem public care va intra în funcțiune, probabil în 1 aprilie 2001. După presingul pe care îl suport și eu la minister, după telefoane, după scrisori, toți cei care fac lobi în favoarea acestei legi, sunt cei care în momentul de față au un loc de muncă, dar vor să fie mai siguri că această pensionare, posibilă în câțiva ani, în mod natural, se va produce acum pe baza unei anomalii care se cheamă Hotărârea de Guvern nr.565.

Alături de pensionările anticipate, conform Decretului-lege din 1990, conform încadrării în grupe de muncă care a permis pensionarea la vârste din ce în ce mai fragede, de am ajuns acum la 52 de ani, vârsta cea mai mică din Europa, Hotărârea de Guvern nr.565 din aprilie 1996 a dus în momentul de față, adăugându-se în cei 5 ani vechime, așa numita bază la zi, la obținerea unor pensii care depășesc salariul net cu care iese la pensie salariatul. Și, de aceea, dați-mi voie să vă spun că în luna ianuarie, pensia medie cu care s-a ieșit în sistemul de asigurări sociale a fost de 1.800.000 lei. Dacă un salariat are în jur de 2.000.000 lei, atunci el iese cu 2.300.000 lei și v-aș propune un exercițiu foarte simplu. Să considerăm că numărul contribuabililor este egal cu numărul pensionarilor. În aceste condiții, contribuția medie, adică 35 de procente din salariul mediu pe economie, atât ar trebui să reprezinte și o pensie. Or, noi avem pensii în plată de peste 100% rată de înlocuire și avem mai mulți pensionari, având în vedere și agricultorii, decât contribuabili.

În aceste condiții, cum să ajungă un buget? Puneți-vă, simplu, această întrebare, fără să vorbim de cifre. Anul trecut, bugetul asigurărilor sociale s-a bucurat de 4068 de miliarde subvenție de la stat. Anul acesta, problema s-a pus așa: subvenții, în cadrul deficitului bugetar de 3%, putem acorda transporturilor, mineritului și agriculturii. Pentru pensii trebuie să întărim disciplina financiară, să colectăm mai mult, să executăm silit și să atragem noi contribuabili. Acest lucru eu l-am acceptat, l-am acceptat pentru că sunt membru al acestei echipe guvernamentale care și-a propus să nu vină cu cheltuieli suplimentare dacă nu sunt resurse, indiferent cine o cere și cum o cere. Și am acceptat această formă de buget pe care încă sper s-o îmbunătățesc cumva în ideea că sunt pensionari vechi în plată, pensionari care nu știu cât timp vor mai fi pensionarii noștri, care au încă 500-600 de mii și pe care-i putem aduce la 1.200 000-1.300.000 lei, dacă facem imediat recalcularea. Or, această recalculare nu se va putea face dacă noi aducem în plată imediat un vârf important de pensionari, de proaspăt pensionari. Și aici dați-mi voie să vă spun că, așa cum am spus și colegilor din Comisia de muncă și protecție socială, există o idee pentru a ajuta și acest segment. Poate nu este cea mai bună, dar în afară de legea privind venitul minim garantat pe familie, care este o lege importantă de asistență socială cu care venim și dorim s-o trecem prin Guvern și s-o aducem în fața dumneavoastră cât mai repede, există și ideea creării, acordării unor măsuri active prin subvenționarea unei părți din salariu de către fondul de șomaj pentru această categorie din zona critică, din zona greu angajabilă și acest lucru va fi posibil cât de repede prin proiectul de lege privind ocuparea în muncă, care vine să înlocuiască vechea Lege nr.1 a șomajului. Bineînțeles, tot cu acordul dumneavoastră. Nu ne puteți considera vinovați că nu avem o privire de ansamblu asupra acestui fenomen.

Și acum cifrele, dacă îmi veți permite. Există două prezumții: prezumția imediată, a celor care pot intra imediat în pensionare, asupra bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000 prin pensionarea anticipată a persoanelor beneficiare în prezent de ajutor de șomaj sau alocație de sprijin, precum și a celor care au terminat perioada de acordare a ajutorului de șomaj și nu îndeplinesc condițiile de acordare a alocației de sprijin. Aceasta este o categorie.

Potrivit datelor existente în baza de date a Oficiului Central de Plată a Pensiilor, bazate pe anuarul statistic al României și pe statistica pensiilor din luna ianuarie 2000, deci în această bază de date pentru plata drepturilor de ajutor de șomaj și alocației de sprijin din doar 37 de județe și Municipiul București, în luna ianuarie existau 43 600 de persoane beneficiare de ajutor de șomaj sau alocație de sprijin cu vârste corespunzătoare prevederilor legii. Aceeași bază de date cuprinde și datele a circa 135 000 de persoane, dintre care 67 000 femei, cărora le-a încetat plata ajutorului de șomaj sau alocaței de sprijin și au vârste corespunzătoare prevederilor legii.

Dacă din această categorie se presupune că circa 25% și-au găsit un loc de muncă, rezultă că împreună cu persoanele beneficiare în prezent de drepturi, de ajutor de șomaj sau alocație de sprijin, în cursul anului 2000 s-ar pensiona suplimentar un număr de circa 145 000 de persoane. Este cifra pe care ministerul a vehiculat-o începând cu luna februarie, când a făcut calculele.

Luându-se în calcul o durată medie de plată a pensiei de 6 luni în anul 2000 și o pensie medie de bază de 1 300 000 lei, întrucât pensia medie din ianuare a fost de 1 800 000 lei și s-a aplicat reducerea, penalizarea, rezultă o cheltuială suplimentară pentru bugetul asigurărilor sociale de stat de 1 128 de miliarde, 188 de miliarde lunar. Efectul la anul viitor, datorită acestei categorii este de 1 943 de miliarde.

Dar, și știm cu toții că mai există un dar, și aceasta este cea mai importantă categorie a potențialilor încadrabili în lege și este vorba de cei care beneficiind de această lege, tentați de faptul că se pot pensiona cu o minmă penalizare, dar pe actuala lege, pe actuala Hotărâre nr. 565, nu vor pregeta să intre la cerere în șomaj și peste 9 luni de zile, deci înainte de intrarea în funcțiune a noului sistem, vor deveni proaspăt pensionari.

Această categorie pe baza datelor din anuarul statistic pentru grupele de vârstă respective, asupra cărora s-a aplicat un indice anual de mortalitate de 8,9 femei, respectiv 15,3 bărbați, precum și o rată de ocupare de 54%, s-a obținut un număr total de 160 379 de femei și 88 704 bărbați, în total 249 083 de persoane care au vârstele corespunzătoare prevederilor legii și care actualmente sunt persoane ocupate în mediul urban.

Presupunem că doar jumătate din cele din mediul urban ar dori să beneficieze, nu toți, deci este un scenariu nici pesimist, nici optimist, este un scenariu mediu și mai degrabă de acceptat decât de respins, costurile lunare pentru numai 50% din numărul persoanelor cu vârste corespunzătoare prevederilor legii, care actualmente sunt persoane ocupate în mediul urban și care eventual ar utiliza facilitățile oferite ar fi de circa 161,9 miliarde, ceea ce ar corespunde unui efort cumulat pentru 12 luni de circa 1 942 miliarde. Deci toate aceste cifre pe care și le-a însușit Guvernul, după o analiză și nu după cifrele aruncate de Smaranda Dobrescu, ar reprezenta într-un scenariu mediu un efect cumulat pe 2001, o cheltuială suplimentară de circa 4 200 de miliarde pe care noul sistem de pensii abia născut îl va porni cu un deficit categoric și cu un potențial mic de a se maturiza și a crește în mod sănătos.

Atât am avut să vă spun, stimați colegi. În aceste condiții, vreau să vă spun că, având mai puțin cu 4 000 de miliarde decât anul trecut, când s-au făcut câtefa recorelări meschine, am putea spune, și câteva indexări insuficiente, noi nu ne putem lua acest angajament, nu putem să punem în pericol situația plății pensiilor actualilor pensionari și mai ales nu dorim să nu facem acel act reparatoriu care se cheamă recalcularea pensiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru, pentru datele interesante pe care ni le-ați prezentat.

Domnul deputat Buzatu are o problemă de procedură.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea este o intervenție procedurală, dar trebuie să fac totuși o precizare la începutul acestei intervenții, pentru că în discursul domnului deputat Cristian Rădulescu, cu tot respectul pe care îl am pentru domnia sa, s-a strecurat o greșeală. Această inițiativă aparține la doi deputați, doamna Paula Ivănescu și subsemnatul. Ulterior, ea a fost însușită, a fost sprijinită de grupurile parlamentare ale PD și al PDSR.

Cu aceasta încep intervenția mea procedurală. În mod normal, toate exigențele procedurale pentru votarea acestui raport de mediere au fost întrunite și după expunerea doamnei ministru Smaranda Dobrescu și solicitarea colegilor noștri a căzut, întrucât au fost aduse explicațiile de rigoare în fața membrilor Camerei Deputaților. Deci am auzit acele cifre, am auzit opinia ministrului de resort, am auzit opinia primului ministru, nu mai există în acet moment nici un motiv pentru amânarea voturilor.

De aceea, eu, domnule președinte, vă propun să supuneți la vot acest raport de mediere, întrucât nu mai există nici un motiv care să determine amânarea acestei proceduri.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Și eu constatasem că doamna ministru a prezentat datele cerute, vreau totuși să-l întreb pe domnul Avramescu, dacă sunteți de acord să vă retrageți propunerea? Nu, vă mențineți propunerea.

Deci, cu toate datele pe care le-am primit, domnul deputat Avramescu, și este dreptul domniei-sale, își menține propunerea de a amâna discutarea raportului de mediere la acest proiect de lege până după adoptarea bugetului asigurărilor sociale.

O să rog colegii deputați să ia loc în bănci, iar cei care au ședință se le poarte la grupurile parlamentare sau în sălile special amenajate pentru așa ceva în Cameră. Am să supun dumneavoastră propunerea domnului deputat Avramescu, de amânare a discutării acestui raport de mediere până după adoptarea bugetului asigurărilor sociale.

Cine este pentru această propunere? Secretarii vă rog numărați. Nu știu, sala hotărăște. 99 de voturi pentru amânarea discutării raportului de mediere.

Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Domni deputați din Opoziție:

Care este rațiunea acestui vot?

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

A fost adoptată propunerea domnului deputat Avramescu cu 99 de voturi pentru, 65 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Am fost întrebat din sală care este rațiunea. Vreau să spun că nu știu care este rațiunea. Important este că plenul, care este suveran, a votat într-un mod sau altul. Deci s-a amânat dezbaterea acestui raport al comisiei de mediere până după adoptarea Bugetului asigurărilor sociale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 14:46
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro