Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 aprilie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
19-03-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 26-04-2000 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 26 aprilie 2000

  1. Adoptarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2000.

Ședința a început la ora 9,40.

Lucrările au fost conduse de domnii Nicolae Ulm Spineanu și Vasile Lupu, vicepreședinți ai Senatului și Camerei Deputaților, asistați de domnii Dumitru Badea, secretar al Senatului, și Kónya-Hamar Alexandru, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnilor colegi,

Înțeleg că astăzi ar fi un program și de meci și de nu știu ce. Dacă vrem să vedem meciul acela, nu știu ce meci e, am înțeles că este pe la ora 12, nu știu ce figură, și pe urmă iar mă lăsați aici, dumneavoastră cu mine, cine mai stă?! (Comentarii în sală)

Sigur că da, totdeauna, după scripte și înscrisuri, e bine.

Am încheiat discuțiile generale aseară, îmi pare foarte rău, nu este vina mea, am avut toată dispoziția să terminăm aseară.

Din partea dreaptă a sălii:

Apelul! Nu avem cvorum! Apelul nominal!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Fac apel la șefii de grupuri...

Voci din sală:

Apelul nominal!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Apelul e optim pe la 9,45.

Domnii secretari de ședință, cine este astăzi? Vă rog. Măcar să putem începe cu apelul. Închidem cu apelul, deschidem cu apelul, apel, apel...

Domnul Vasile Stan (din sală):

Nu mai faceți apelul în săptămâna mare!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Îmi fac un păcat.

Domnule deputat, dar noi nu ne facem un păcat că locurile acelea sunt goale? Și că aseară, după figura aceea, m-ați lăsat singur? (Amuzament în sală)

Sic transit mundi! Nu? Sic transit gloria mundi.

Cine sunt astăzi domnii secretari de ședință? Domnul senator Badea. Și din partea Camerei? (Discuții, amuzament în sală) Știți povestea, povestea aceea cu malul și cu nu știu cine. Chiar așa?!

Domnule deputat Puiu Hașotti, ia vedeți unde sunt prietenii dumneavoastră. Vă rog frumos trageți o strigare după dânșii.

Oricum, domnilor, pregătiți listele pentru prezență.

Mulțumesc, domnule senator, vă rog să mă acompaniați.

Domnilor colegi,

Vă propun să încercăm să începem. Văd că deja, ușor, ușor, ne completăm.

Știți bine că astăzi avem continuarea la Bugetul asigurărilor sociale și, în măsura în care vom fi harnici, ca să spun așa, vom discuta și cele 3 rapoarte de la punctele 6, 7 și 8 ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Timpul de lucru este până la ora 13, așa ne-am angajat ieri. Să sperăm să ne încadrăm în el.

Deci, domnilor colegi, rămăseserăm ieri la art.3.

La art.3, dacă vă uitați pe raportul care s-a făcut, este vorba de Anexa 2, există o propunere de amendament cu privire la alin.1. Mai întâi, se menține acest punct de vedere?

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Deci mergem pe pct.1...

Domnul Marian Sârbu:

La respinse.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

La respinse, Anexa 2 la raport.

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare ale PDSR din Senat și Camera Deputaților au propus, la alin.1, o majorare a veniturilor și a cheltuielilor cu suma de 3.000 de miliarde, care se va obține din valorificarea activelor bancare aflate în gestiunea AVAB și va fi destinată creșterii sumelor alocate pentru plata pensiilor de asigurări sociale, în condițiile recalculării acestora.

Bineînțeles, dumneavoastră cunoașteți faptul că recorelarea despre care s-a vorbit atât de mult este, în fapt, doar o indexare diferențiată, sumele care se acordă sunt mult sub așteptările populației și, cu această propunere, am dorit să ameliorăm această măsură, astfel încât, până la sfârșitul anului, să se poată recupera o cotă-parte mai importantă din creșterea prețurilor de consum din 1990 până la data intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor.

Vă rugăm să fiți de acord cu această propunere.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Alt punct de vedere?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu vreau să vă spun, în primul rând, că sunt dezolat de atenția care se acordă acestei propuneri. Cred că 80% - 90% din colegii din majoritatea parlamentară nu sunt atenți, în momentul acesta, cred că nu au în față nici raportul respectiv, deși, timp de 4 luni de zile de la începutul anului 2000 și până în acest moment, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a aruncat pe piață, tot timpul, balonul acesta al recorelării pensiilor, cu scopul vădit, sigur, de a câștiga mai mult voturile pensionarilor, decât de a proceda la acea recorelare prevăzută în noua Lege a pensiilor.

Cert este că în Bugetul asigurărilor sociale pe anul acesta nu este înscrisă nici o sumă pentru recorelarea pensiilor și nici nu putea fi înscrisă această sumă în buget, pentru că bugetul se întocmește pe actele normative în vigoare, deci pe legile existente. Or, la momentul în care s-a întocmit bugetul, Legea pensiilor nu era o lege în vigoare și, atunci, e clar că nu a fost prevăzută această sumă. Ceea ce este deranjant în toată această poveste este că, deși balonul acesta arhiumflat este folosit în scop electoral, din partea majorității parlamentare nu există nici un fel de sprijin și nici măcar atenția necesară pentru a examina această propunere.

Vă rog, domnule președinte, să faceți apel la colegii dumneavoastră de coaliție, pentru a examina cu atenție o asemenea propunere, pentru că e vorba de cele 6 milioane de pensii și de felul în care vor arăta ele în viitor.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mai există vreo intervenție?

Aș dori, doamnă ministru, punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În primul rând, recorelarea nu este praf în ochi, nu este un semn electoral, o dorință de campanie electorală, ci este un lucru promis care, începând cu luna mai, primele pensii, în luna mai, vor fi mărite conform acelor procente care s-au anunțat în presă și pe care le vom respecta.

În Bugetul asigurărilor sociale, este prevăzută suma și pentru corelare, recorelare. Nu toată suma, după cum știți, foarte bine, stimate coleg, domnule deputat Buzatu, ci numai 43.919 miliarde. Dacă veți împărți la numărul de pensionari, veți vedea că nu cădeți pe pensia medie de asigurări sociale, ci pe una mai mare.

După procesul de recorelare, pensia medie pentru limită de vârstă și vechime completă ajunge la 1.100.000, ceea ce nu este de neglijat și nota bene: pensia minimă garantată pentru limită de vârstă și vechime completă este de 750.000 de lei, crescută cu 15% față de cea din 1999, decembrie. Cu alte cuvinte, avem o pensie minimă garantată mai mare decât salariul minim pe economie. Este bine, este rău? Nu știu, dar, deocamdată, am reușit acest lucru, în condiții de mare severitate și de mare criză a sistemului de pensii.

În privința propunerii celor doi colegi, desigur, este interesantă, este generoasă și se adresează celor în mare nevoie. Această sumă, însă, din punctul meu de vedere, nu există, întrucât s-a votat la Legea bugetului de stat ca veniturile ce provin din AVAB și din privatizare, în acest an, să fie direcționate către acoperirea datoriei publice. Deci este un gest terminat, este o voință a Parlamentului terminată printr-un vot, în așa fel încât, în acest moment, nu dispunem de această sursă. Mai mult, dacă, în momentul de față, procesul de recorelare a pensiilor costă 3.089 de miliarde, în acest an, etapizat începând cu luna mai, un efort, în anul 2001, datorat recorelării este 7.160 de miliarde. Presupunem că am mai adăuga, în acest an, pentru procesul care începe în luna mai, încă 3.000 de miliarde, acest lucru înseamnă că ajungem la 14.000 de miliarde impact bugetar, la anul, mult mai mult decât de un sfert din veniturile bugetului de pensii, absolut nesustenabil.

Stimați colegi,

Noi nu putem, cu toată grija și cu tot respectul față de cei care sunt în mare suferință, bătrâni, noi nu putem să proiectăm, în momentul de față, un buget absolut nesustenabil, mai ales în momentul în care bugetul trebuie consolidat, ca să aștepte, în bune condiții, aplicarea sistemului nou de pensii. Dar dacă vor veni, în urma măsurilor pe care le-am luat, mai mulți contribuabili, în sistemul nostru și contăm, știți foarte bine, ca, în decurs de un an, aceștia să se înmulțească cu circa 2 milioane, atunci vom fi în stare, în anul 2001, să facem o nouă recorelare.

Cu alte cuvinte, mulțumesc colegilor de comisie care s-au gândit la mărirea pensiilor, dar acest lucru, îmi pare rău, este absolut nesustenabil și ne-ar angaja la niște lucruri și la niște deficite consolidate, în anii viitori, pe care nu știu dacă Guvernul următor le-ar putea accepta.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu, doamnă ministru.

Vă rog punctul de vedere al comisiilor.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data aceasta, este prima dată când regret vârsta pe care o am, pentru că ea poate să apară ca o sfidare în fața miilor și milioanelor de pensionari, însă aș vrea să vă spun că, în cadrul comisiilor și noi, aici, în plen, până ieri, am discutat despre această sursă și am rediscutat. S-a bătut în cuie, practic, prin votul plenului, destinația acestor sume, care au fost suplimentate cu 100 de miliarde de lei pentru cercetare, respectiv pentru Academia Română și, suplimentar, ca posibilitate de încasare, pentru finanțarea efectelor introducerii facilităților pentru întreprinderi mici și mijlocii.

Practic și realist vorbind, este greu de imaginat că aceste încasări vor fi mult mai spectaculoase, în așa fel încât să mai putem rupe 3.000 de miliarde, ceea ce face ca această propunere, deși este generoasă, să nu fie susținută în planul resurselor.

Vă mulțumesc. Propunem respingerea amendamentului.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnilor colegi,

Ați audiat punctele de vedere. Nu rămâne decât să supun la vot pct.1 din raportul de amendamente respinse, respectiv alin.1 al art.3.

Prin urmare, comisia, ca și ministerul, propune respingerea acestui amendament.

Domnilor colegi, vă rog voturile dumneavoastră pentru respingerea acestui amendament. Mergem după raport.

Vă rog voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Domnul Marțian Dan (din sală):

Cvorumul! Trebuie să spuneți câte voturi pentru, împotrivă și abțineri!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

38 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

S-a adoptat. S-a respins. (Rumoare în sală)

2 abțineri. Nu le-am văzut.

Supun votului dumneavoastră, atunci, art.3, alin.1, așa cum este formulat în...

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Mai este unul la respinse!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Este același lucru, domnule deputat.

Domnul Marian Sârbu (din sală):

Nu este!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog. Vorbiți de pct.2?

Domnul Marian Sârbu:

Stimați colegi,

La pct.2, la amendamente respinse, este un amendament al celor două Comisii de muncă și protecție socială din cele două Camere, prin care se propune, de asemenea, majorarea cheltuielilor cu 4.000 de miliarde, suma obținându-se tot din valorificarea activelor bancare aflate în gestiunea AVAB și având, firește, aceeași destinație.

Vreau să vă spun că cele două comisii au avut în vedere, atunci când au făcut această propunere și a fost aprobată în ședința comună a celor două comisii, și faptul că, în cadrul strategiei naționale pentru dezvoltare durabilă, adoptată anul trecut de un grup de lucru constituit în baza Hotărârii Guvernului nr.305/15.04.1999, practic întreaga clasă politică s-a angajat ca această recorelare a pensiilor să se producă după o metodologie de recalculare care să presupună stabilirea unor cuantumuri, "echivalente la octombrie 1990 și multiplicarea acestora cu o cotă din creșterea indicelui prețurilor de consum din perioada octombrie 1990 până la data intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor. Deci au semnat această strategie resprezentanții tuturor partidelor politice, reprezentanții tuturor ministerelor și departamentelor din Guvern, reprezentanții tuturor organizațiilor sindicale și ale celor patronale, membri ai Academiei Române, ai Băncii Naționale, ai Bursei de Valori, de asemeni reprezentanți ai PNUD-ului ș.a.m.d. Deci toată această strategie a fost făcută și aprobată, având în vedere un consens al tuturor celor implicați.

Aș vrea s-o întreb pe doamna ministru Smaranda Dobrescu dacă a ținut cont, în cadrul metodologiei de recalculare a pensiilor, de această, dacă vreți, precizare expresă, în cadrul strategiei și, dacă nu a ținut cont de această prevedere, de ce se opune creșterii sumelor cu 4.000 de miliarde, care să aibă această destinație.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule Buzatu. Vă referiți la același punct, da?

Domnul Dumitru Buzatu:

Da.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am fost tentat, la prima vedere, să interpretez votul dat de majoritatea parlamentară la propunerea precedentă ca o confirmare a faptului că ceea ce am spus eu despre această recorelare a pensiilor este adevărat, adică este doar un balon electoral menit să păcălească pe cei 6 milioane de pensionari. Totuși, acum, înclin să cred că e vorba, mai degrabă, de o nemulțumire a majorității parlamentare care ar considera că 4.000 de miliarde e o sumă mai potrivită pe recorelare, decât prima propunere, aceea care a fost de 3.000 de miliarde, și sper că, la această propunere de a fi majorat Bugetul asigurărilor sociale cu 4.000 de miliarde să se dea un vot pozitiv.

Vreau să vă spun că, în nenumărate rânduri, utilizând un anumit tip de argumentație sofistică, doamna ministru al muncii și protecției sociale a indus în eroare Parlamentul. Nu există nici o sumă prevăzută pentru recorelare. Suma care rezultă din calculul pe care l-a prezentat domnia sa era o sumă care era destinată indexărilor. Noi știm că anul acesta vom avea o inflație de aproximativ 40%. Chiar presupunând că ar fi luat ân calcul această sumă, dacă această recorelare va avea procente de 20 – 30 %, așa cum a anunțat doamna ministru, vom observa că nu este acoperit nici măcar 75% din inflația anului 2000, nicidecum să mai asigurăm o pensie, o creștere a nivelului pensiilor.

Spre exemplificare, eu aș vrea să vă spun că pensia medie în decembrie 1996 era de 234.000 de lei, iar minimum de trai calculat pentru o persoană, pentru un pensionar, un singur pensionar, era de 270.000 de lei. Deci el trăia aproape de minimum de trai decent, îi mai trebuiau 40.000 de lei. Anul acesta, pensia medie este de 780.000 de lei, iar minimum de trai decent pentru un pensionar este de 1.560.000 de lei. Deci îi mai trebuie jumătate din sumă pentru a atinge minimum de trai decent.

Să ne explice doamna ministru cum va face ca, în condițiile unei inflații de 40% și în condițiile unei lipse de jumătate din suma necesară pentru a-și satisface nevoile de hrană, îmbrăcăminte, locuință, va putea să producă asemenea creșteri fabuloase pe care le-a enunțat de la microfonul acestei Camere, asigurând, deci, o recorelare a pensiilor în proporție care să asigure o creștere de 20 – 30% din valoarea actuală a pensiilor. (Vociferări, comentarii în partea dreaptă a sălii)

Eu le mulțumesc colegilor din majoritatea parlamentară care comentează pe tema posibilității comunismului de a satisface anumite nevoi legate de pensii, dar i-aș ruga, pentru că se află încă la guvernare, cel puțin pentru următoarele luni, să se gândească dumnealor dacă nu pot face ceva, iar problema aceasta s-o lase fie în discuția istoricilor, fie în discuția viitorului, să rămână pentru viitor de rezolvat.

Poate, în acest moment, să ne trezim să depunem un efort, nu aș spune eu extraordinar de mare, pentru a asigura, cât de cât, un trai, să spunem noi, suportabil, nu mai vorbesc de un trai decent, celor 6 milioane de pensionari.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Mai sunt și alte puncte de vedere? Nu.

Doamnă ministru, vă rog punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ceea ce ne-a propus stimatul coleg, domnul deputat Sârbu, alinierea, recorelarea prin alinierea pensiilor la perioada 1997 – 1999, ar fi însemnat că toate pensiile în plată să le aducem la o rată de înlocuire în apropiere de 80 – 90 – 100%, așa cum este acum.

Statele cele mai bogate, Germania de exemplu, merg cu 49% din salariul mediu brut pe economie. Noi, în momentul de față, prin recorelare, am ajuns la 41%, pornind de la 33%. Pentru Guvern, pentru Ministerul Muncii, a fost un efort deosebit și nu am reușit să ajungem aici, adică cu creșteri cuprinse între 4 procente și 56 de procente, decât prin elaborarea multor scenarii și, în final, prin limitarea recorelării la un salariu mediu brut pe economie din 1 mai 2000.

Nici nu ar fi fost corect să ne aliniem, indiferent ce scrie în strategie, nici nu ar fi fost corect să ne aliniem la pensii care au o rată de înlocuire de 100%. Nici o țară din lumea aceasta nu poate s-o facă, iar Germania, dacă o face cu 49%, de două decenii, speră s-o mai facă încă un deceniu, întrucât și acest sistem ultrasolid îmbătrânește.

De ce mă opun? Sigur că nu mă opun, dar dați-mi o sursă, stimați colegi. Acea sursă, prin activele bancare recuperate și privatizare, deja s-a tranșat la Legea bugetului de stat. Dacă aveți, cumva, altă prognoză, cu dragă inimă, o iau, dar, în același timp, din punct de vedere al unor politicieni responsabili, vă rog faceți un calcul și asupra impactului financiar pe bugetul din anul 2001, iar dacă sunteți cu toții de acord că media creșterii prin recorelare a fost în jur de 30%, atunci de ce să contestăm că inflația, în acest an, este cea prognozată, de 27%. Nu cred că există suficiente motive ca, după aprilie, după ce s-a mărit și prețul kilowatului/oră și celelalte utilități, mai avem probleme majore inflaționiste. Deci nu puteți să dovediți, cred, nici unul, că această inflație, după trim.I, putem spune că va depăși 27% și putem să vorbim de 40 – 50 de procente.

Din toate socotelile pe care le-am făcut, împreună cu Banca Națională, cu Ministerul de Finanțe, noi ne încadrăm, deocamdată, în această sumă.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, recorelarea nu este un gest electoral. S-au mărit pensiile cele mai mici cu până la 53 de procente.

Dați-mi voie să spun că, în aceste condiții grele, dacă mergeam mai sus, am fi pus bugetul într-un mare pericol, mai ales în anii următori, dar, îmi pare rău, mă repet, v-am mai spus-o, consider că există responsabilitate și din partea noastră, cei care ne vom da deoparte și vom lăsa locul altora și nu vom lăsa un buget devalizat și fără perspective de viitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu.

Vă rog comisia, punctul de vedere.

Domnule Constantinescu, un moment. A cerut cuvântul domnul deputat Cazan.

După dânsul, dumneavoastră. Și domnul senator Dumitrașcu.

Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervenția mea este scurtă și se referă la argumentația, ca s-o numesc politicos, a doamnei ministru, referitoare la prognoza inflației pentru perioada următoare.

În condițiile în care doamna ministru se sprijină pe realizările trim.I, s-ar putea să aibă o oarecare dreptate, nici aceasta întreagă. Dar, având în vedere că, de la 1 aprilie, vin măririle cele mai importante, cele care lucrează în lanț în economie, la care se adaugă, în mod sigur, măririle rezultate din prețurile de producție, pentru că indicii prețurilor de producție, în toate ramurile, vor avea un efect devastator asupra prețurilor de consum în perioada următoare. Deci ideea că România va încheia cu o inflație de 27%, prin raportare decembrie la decembrie, trebuie să ne-o scoatem din toate judecățile noastre economice, dacă dorim, cu adevărat, să dăm răspunsuri corecte în economie.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Domnul senator Dumitrașcu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Domnilor miniștri,

Iată, în dimineața aceasta, vin cu niște întrebări culese în camera nr.47 a Clinicii nr.3 de ortopedie de la Spitalul Municipal, o cameră plină full de pensionari, de pensionari care avuseseră accidente. Așadar, ei mi-au pus următoarele întrebări și eu vi le pun dumneavoastră.

1) Aceste recorelări vor ajunge ca, pentru aceeași vechime, același nivel de calificare profesională, aceeași contribuție la fondul de pensii, să fie pensiile cât de cât apropiate, referindu-se, domniile lor, la cei ieșiți la pensie până în 1991 – 1992.

2) Unii dintre dânșii aveau ideea că aceasta este o pedeapsă pentru o anume categorie de pensionari care au anumite vederi politice și anumite vederi electorale, spre deosebire de tineretul care iese acum la pensie și care are alte orientări politice și alte semne electorale. Desigur, era puțină tristețe în chestiunea asta.

3) Este o recorelare sau o indexare? pentru că, fără îndoială, sunteți prea buni economiști ca să credeți că putem merge vreodată pe acești 27% de inflație calculată, antecalculată. Surse dintre cele mai serioase consideră că, având în vedere lucrurile anunțate până acum, nici nu mai vorbesc la celelalte, această cifră va urca până la 43-46% și aceasta este ușor previzibil, se pare că și mai mult.

În această situație, cea mai mare dintre măriri, ca să mă exprim așa, dumneavoastră o numiți recorelare? Cea mai mare recorelare, nu va ajunge la 75% din inflație. În această situație se mai poate vorbi de o mărire a pensiei, sau de un galop pentru a ajunge în cazul cel mai bun la 75% din inflație.

Onorat auditoriu,

Eu am pus niște întrebări în numele unor oameni care m-au întrebat și pe mine și eu n-am știut cum să le răspund.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Doamna ministru, vă rog să încercați dumneavoastră răspunsul la cele două probleme ridicate, s-au pus niște întrebări. Doamna ministru, v-aș ruga mai pe scurt.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulțumesc, domnule senator. Sunt convinsă că aceste întrebări există, sunt reale și mie mi-au venit, semn că noi n-am reușit încă să explicăm fenomenul foarte clar.

Recorelările din acest an vor face ca pensiile din cele până în 97 să se apropie pentru vechimi egale și pentru contribuții egale. Cu alte cuvinte, vor mai persista diferențe între ele de ordinul 100.000 maximum, o sută și ceva de mii, dar nu vor mai fi diferențe de milioane.

În privința "pedepsei" către cei vechi nu putem să o considerăm că are o tentă politică, întrucât cei noi care sunt pensionați conform Hotărârii de Guvern 565 din 96, emisă de Guvernul Văcăroiu și care continuă până în zilele acestea și mărturisesc că și pentru noi este o mare povară pentru buget. Acestora deci, cei care, în baza ei, își instituie drepturile de pensii foarte mari, peste sută la sută rată de înlocuire, adică peste salariul net în momentul ieșirii la pensie, pentru această categorie, noi avem două soluții, și anume: 1) impozitarea pensiilor foarte mari, și acest lucru probabil că se va petrece cât de curând, trebuie să mai hotărâm încă care este deductibilitatea din cuantumul pensiei, și 2) intrarea în funcțiune a noului sistem de pensii, cât se poate de repede, poate chiar mai înainte și este de dorit să fie mai înainte de 1 aprilie 2001, tocmai pentru a stopa aceste aberante pensii cu care se iese. Dacă vom reuși să ne dotăm cu tehnica de calcul necesară noului sistem care presupune tratarea fiecărui dosar în parte, punerea în puncte, ceea ce înseamnă un efort extraordinar de tehnică de calcul, operatori și timp, după unele prognoze, prin angajarea a circa 1000 de operatori, avem nevoie cam de doi ani de zile.

Deci, cu această ocazie, noi vom putea să stopăm fenomenul neplăcut și discriminatoriu de recunoscut.

Pensionarii, în acest an, au parte de o recorelare, întrucât pensiile se apropie, nu este o indexare decât pentru pensiile minime garantate și va fi o indexare pentru cei care nu sunt în sistemul contributiv al asigurărilor sociale de stat, adică pentru agricultori. Acest lucru se va întâmpla printr-un act normativ, emis înainte de 1 iulie, și, conform încadrărilor bugetare, din 1 iulie, vor intra și pensionarii agricultori într-o indexare. Noi sperăm ca, urmărind fenomenul aducerii în plata contribuțiilor CAS a tuturor convențiilor civile și a tuturor celorlalte forme de venituri, în două sau trei luni, conform rezultatelor, să putem face și o indexare generală în acest an. Dar, deocamdată, neavând altă prognoză decât o inflație de 27%, în care eu personal cred, dar s-ar putea să se dovedească că sunt mai optimistă, dar în materie de pensii dacă îți pierzi optimismul înseamnă că nu mai anunți recorelări și nu le mai faci. Deci, pentru 27%, acea medie apropiată de 30, este acoperitoare și chiar este mai mult decât păstrarea puterii de cumpărare a pensiei din anii trecuți.

Sigur că pentru procentele mici, 4%, sau chiar zero creștere pentru cei din 98-99 și 2000, puterea de cumpărare va fi mai mică și va suporta întreaga creștere a prețurilor, adică 27 de procente, dar, vă spun încă o dată, noi sperăm să putem face și o indexare generală, după evaluarea primelor rezultate, urmare a introducerii convențiilor în plata CAS.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc. Comisia, vă rog punctul de vedere.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, din punct de vedere al necesității suplimentării bugetului asigurărilor sociale, un vot negativ pentru o suplimentare de 3 mii de miliarde poate constitui un semnal de vot pozitiv pentru 4000 de miliarde. Din păcate, din punct de vedere strict al surselor de finanțare, un vot negativ asupra a 3000 de miliarde implică clar eliminarea oricărui vot pozitiv peste această sumă. Logic vorbind, nu putem accepta acest amendament care suplimentează cererea respinsă anterior de către comisie sub aspectul surselor de finanțare. Vă propunem respingerea.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, domnule președinte. Trecem la vot. Vă rog, votul dumneavoastră pentru accept sau pentru respingere a amendamentului de la pct.2 cu referire tot la alin.1, art.3. Deci, face parte din lista amendamentelor respinse.

Vă rog voturi pentru respingerea amendamentului.

Cine este pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivă? Vă rog numărați! 37 de voturi împotrivă.

Abțineri vă rog? 5 abțineri.

S-a respins acest amendament. Nu-mi rămâne decât să pun la vot alin.1, așa cum este formulat în propunerea de text de lege.

Vă rog voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivă? 36 de voturi împotrivă.

Abțineri vă rog? 6 abțineri.

S-a adoptat.

Alineatul 2. Nu are nici un fel de observații. Vă rog votul dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

S-a adoptat.

Alin.3. Cu privire la alin.3 din textul de bază nu este nici un fel de propunere. Vă rog voturile dumneavoastră pentru alin.3, așa cum este formulat în propunerea de lege.

Vă rog voturi pentru? Mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri vă rog? 27 de abțineri.

S-a adoptat.

Vă rog domnule deputat, aveți cuvântul cu privire la pct.3 de pe pag.2 din raport, "amendamente respinse".

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

N-am să repet argumentele care au fost discutate, am venit însă să susțin și acest alineat nou din partea Comisiilor pentru muncă și protecție socială ale celor două Camere, făcând însă precizarea că ceea ce a afirmat doamna Dobrescu legat de valoarea de înlocuire de 80% la care ar duce metodologia despre care vorbeam la început, nu este adevărat, nu este corect, pentru că recalcularea pensiilor se baza pe revenirea la o ierarhie existentă la luna octombrie 1990, care pornea de la anumite valori de înlocuire și care nu aveau nici o legătură cu acest 80% de care vorbește doamna Dobrescu, pe de o parte, iar recalcularea pensiilor, creșterea lor cu un anumit procent din indicele de creștere a prețurilor din acești ani, n-ar fi dus în nici un caz la o valoare de înlocuire de 80%.

Există însă situații, și cu acest prilej aș dori să o întreb pe doamna Dobrescu, există situații în care, într-adevăr, sunt pensionari care nu ies cu o valoare de înlocuire a pensiilor de 80%, ci de 120-130, ba chiar 150%. De exemplu, în presa de săptămâna trecută, a apărut situația din Întreprinderea piteșteană Arpechim, în care, un grup de pensionari actuali au pensii de 28 de milioane, de 14, de 16, de 18 milioane printr-un mod de calcul, aparent fraudulos, în care se confundă diurna primită de unii cetățeni români care au lucrat în străinătate cu fondul propriu-zis de salariu. Se pare că acolo sunt niște lucruri incorecte, doamna Dobrescu nu a dat până acum nici un fel de punct de vedere, n-am citit, nu cunosc și aș ruga, cu acest prilej, pentru că este vorba de pensii, de valoarea lor de înlocuire, să facă eventual câteva precizări în acest sens. Mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc și eu. Altă intervenție? Domnul Buzatu. Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Mă văd nevoit din nou să intervin, domnule președinte, pentru că stând în bancă acolo, mi-a venit o întrebare pe care aș fi vrut să o pun ministrului muncii și protecției sociale, dar este o întrebare retorică și deci nu are rost să cer un răspuns la ea.

Întrebarea sună cam așa: Când va înceta Ministerul Muncii și Protecției Sociale să spună minciunile acestea populației? Îmi dau seama că nu va înceta niciodată, cel puțin până la sfârșitul actualei... (Vociferări.)

După părerea mea, aici se încearcă din nou, deci, chiar și în cadrul acestor dezbateri care, nu știu câtă audiență au la public, dar se încearcă din nou o inducere în eroare a unei categorii de oameni care se află de ani de zile în suferință, a pensionarilor.

Atunci când am propus ca 6500 de miliarde de lei să fie destinate special recalculării pensiilor, am avut în vedere propunerea noastră, de 4000 de milioane de suplimentare, cu 4000 de miliarde plus 2500 de miliarde pe care, spunea Ministerul Muncii și Protecției Sociale că îi are deja pentru recalculare și am dorit să dăm, prin acest alineat nou, o certitudine pensionarilor că această pensie li se va recalcula potrivit prevederilor legale în anul acesta.

Domnule președinte, au fost respinse propunerile respective, totuși Ministerul Muncii și Protecției Sociale a susținut cu tărie că această recalculare se va face. Atunci înseamnă, pe cale de consecință, că are nevoie de acești bani. De aceea, acest nou alineat propus trebuie votat, pentru ca să știm cu exactitate că această sumă a apărut cu destinația aceasta în bugetul asigurărilor sociale. Astfel, atunci când se va vedea cum a fost executat acest buget al asigurărilor sociale vom putea ști dacă banii respectivi au fost cheltuiți pentru recorelarea pensiilor sau acești bani au folosit numai ca argument electoral, deci, nu există în realitate și ei au fost folosiți ca argument electoral pentru a mai păcăli încă o dată cele 6 milioane pensionari. Repet această chestiune, pentru că, din toată această dezbatere, s-a desprins această idee, că bugetul asigurărilor sociale referitor la problema aceasta este doar o mare păcăleală la adresa celor 6 milioane de pensionari.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Doamna ministru, vă rog punctul dumneavoastră de vedere.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să nu fac absolut nici o referire la cuvintele care depășesc cadrul instituției în care ne aflăm, n-am făcut-o niciodată în presă, nu o voi face nici de acum înainte, dar aș dori să reamitesc colegilor care sunt sumele și cum se pot obține sumele pentru recalcularea din anul acesta. Am citit-o ieri, probabil că era foarte târziu, îmi permit să o fac și astăzi.

Operațiunea de recorelare costă 3087 de miliarde pentru 2000; cheltuielile totale necesare în 2000 pentru plata pensiilor recorelate sunt de 44.226 miliarde. În proiectul de buget pe 2000 este prevăzută suma de 43.619 miliarde. Diferența de 607 miliarde va fi acoperită prin realizarea de economii la următoarele capitole: 1. concedii medicale – 205 miliarde. Veți întreba de ce? pentru că așa ne-a arătat că s-a disciplinat chestiunea în urma intervenției Casei de Asigurări de Sănătate, așa ne-a arătat execuția bugetară pentru concedii medicale din primul trimestru. Nu avem de ce să credem că o dată cu venirea primăverii, verii și a toamnei, lucrurile se vor înrăutăți și vom avea parte de mai multe concedii medicale, deci, o putem considera ca o medie a anului, media primului trimestru.

Indemnizațiile acordate conform Legii 120/97 duc, tot din evidența execuției, la economii de 145 miliarde lei. Cheltuielile cu viitoarea Casă Națională de Pensii și Asigurări Sociale erau prevăzute a fi peste 600 de miliarde, adică: clădiri, reparații de clădiri, amenajări ș.a.m.d., cumpărări chiar. Întrucât legea a întârziat, iar procedura de achiziționare a unor clădiri, de cumpărare este destul de împovărătoare din punct de vedere al timpului, destul de lungă, noi nu vom putea să ne cheltuim toată suma, iar, din acest motiv, considerăm, am evaluat o economie de 312 miliarde.

Deci, toate cele care vi le-am spus acum, însumează 662 de miliarde, suficiente pentru a acoperi costurile recorelării pensiilor.

În plus, suntem hotărâți să încasăm veniturile planificate din încasarea contribuțiilor de asigurări sociale la categoriile pe care vi le-am mai spus și aseară. Încasarea creanțelor bugetare prin valorificarea de către Ministerul Finanțelor a acțiunilor dobândite de la unitățile debitoare, reglementate prin lege, iar în proiectul de buget nu s-au luat în calcul recuperările de debite prin această metodă, deoarece nu erau elemente de estimare. Execuția primului trimestru a anului a adus încasări de 200 de milioane, dar nu putem extrapola această sumă, întrucât ele se pot înmulți sau pot dispare. Eliminarea fraudelor cauzate uneori de acordarea unor prestații nejustificate de mari pentru concedii de maternitate și pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani. După cum știți, am modificat legislația. Și îmbunătățirea, dacă se poate, a gradului de colectare, deși, în primul trimestru am avut 91 pentru pensia suplimentară, 90% grad de colectare pentru C.A.S.

Cu alte cuvinte, chiar dacă nu v-am convins, stimați colegi, vă stau la dispoziție cu toate tabelele și toate modelele făcute de noi care să demonstreze încadrarea în cifrele bugetare.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă mulțumesc. Doamna deputat Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Aș dori să fac doar o remarcă. Cred că nu este cazul să greșim a doua oară. Domnul ministru Remeș, în Comisia de politică economică, reformă și privatizare, ne-a explicat premisele construcției bugetului de stat, recunoscând la vremea respectivă că ipotezele au fost altele decât cele la momentul în care am început dezbaterea acestui buget de stat, proiect de buget de stat. Și este foarte clar, avem argumente să arătăm acest lucru.

Acum, doamna ministru încearcă să invoce în permanență rezultatele trimestrului I ca element de prognoză. Cred că este păcat, doamna ministru, să credeți că, în Parlamentul României din care ați făcut parte, lumea nu înțelege. Nu există o prognoză care să se întindă doar pe elemente ale trimestrului I, așa cum o faceți dumneavoastră, știind că trimestrul I are anumite particularități față de celelalte și nu puteți extrapola aceste rezultate ca să ne lămuriți că această sumă, de câteva sute de miliarde, pe care contați, din ce? din concedii de sănătate în care, probabil că intră și acele concedii de maternitate și altele care privesc o anumită categorie de populație.

Deci, vă rog respectuos, nu mai faceți apel la extrapolări ale trimestrului I. (Aplauze sporadice din partea stângă a sălii.)

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc, doamna deputat. Vă rog, dânsa a cerut o precizare, a făcut-o, domnilor colegi, i-am dat cuvântul, i-am dat doamnei ministru dreptul la punctul de vedere să vă răspundă, vă rog frumos să respectăm regulile. Comisia, vă rog punctul de vedere.

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Este o chestiune de procedură.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule Buzatu, de acord cu dumneavoastră. Vă rog frumos, eu vă dau cuvântul. Dumneavoastră aveți o cutumă pe care eu n-am respectat-o nicicând. Deci, domnule deputat, eu vă dau cuvântul, vă rog să înțelegeți. Fiți vă rog drăgut, vă respect, vă rog să mă respectați. Luați loc! Îmi însușesc procedura cum este, nu o uit, n-am obligativitatea instantaneului pe aplicarea acestei cereri, conform regulamentului.

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

De unde știți că vreau să iau cuvântul pe procedură?

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Păi, ați spus procedură.

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Am cerut procedură.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Da. Am să vă dau cuvântul.

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Vă rog.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Vă rog. Vă rog frumos. Nu acum. Nu m-ați înțeles.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte, mă voi referi strict la procedură.

Procedura ne spune că atunci când miniștrilor le sunt adresate anumite întrebări, ei sunt obligați să răspundă la întrebările care au fost adresate de către parlamentarii prezenți la dezbaterea respectivă, în această dezbatere și deci nu mă refer la nimic altceva decât la procedură.

Din sală (partea dreaptă):

Aceasta este interpelare.

Domnul Dumitru Buzatu:

În această dezbatere, domnul deputat Marian Sârbu a pus câteva întrebări doamnei ministru Smaranda Dobrescu. Una dintre întrebări viza metodologiile de calcul utilizate pentru pensionarii de la "Arpechim" care au fost obiectul unor articole din presă. S-a răspuns la această chestiune sau doamna ministru încearcă să acopere o afacere murdară a cuiva. Rugăm pe doamna ministru să răspundă la toate întrebările care se ridică din partea deputaților prezenți la dezbatere.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Doamna ministru, nu v-am dat cuvântul. Vă rog să luați loc. Este o precizare. Dumneavoastră aveți dreptul să răspundeți cum considerați că vă formulați răspunsul și punct. Vă rog comisia, punctul de vedere.

La interpelare, atunci se întreabă colegul care a pus-o: Sunteți mulțumit de răspuns? Și spune: domnule, nu. Aceea este procedura interpelării. Vă rog.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Nu este corect, să știți!

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Ba da.

Domnul Marian Sârbu (din bancă):

Interpretați cum doriți dumneavoastră.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Pe regulament strict merg. Vă rog să mă credeți. Este singurul lucru care mă protejează, domnule deputat, Regulamentul.

Vă rog, domnule președinte.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițial, comisiile au respins acest amendament, având în vedere faptul că el făcea parte din acea suită de amendamente, bazate pe o suplimentare cu 3000, respectiv 4000 de miliarde de lei a căror sursă a fost indicată de către autori, dar care nu poate fi susținută.

Aflăm din răspunsul doamnei ministru că suma necesară recorelării pensiilor este cu mult mai mare decât acest amendament, motiv pentru care susținem respingerea amendamentului și pentru acest argument, 6,5 miliarde cât este solicitat în amendament, este total insuficient, deci, susținem în continuare propunerea de respingere.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Mulțumesc.

Domnilor colegi, trebuie să tranșăm prin vot în funcție de răspunsurile oferite, a gradului de satisfacție a lor, deci, este vorba de introducerea unui alineat nou la art.3, cu renumerotare, deși raportul nu dă o formulă exactă, adică nu are o formulare, spune: cere respingerea. Prin urmare, acest amendament îl solicit dumneavoastră prin vot, vă rog voturile dumneavoastră. De acord privind respingerea.

Prin urmare, păstrarea punctului de vedere al comisiei, vă rog, voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Vă rog numărați! 39 de voturi împotrivă.

Abțineri vă rog? 4 abțineri.

S-a adoptat.

Trecem la art.4, sesizându-vă că la "amendamente admise" există propunerea unui art.4 nou. Prin urmare, întâi trebuie să votăm art.4, așa cum este propunerea și este amendament acceptat. După aceea vom veni la un alineat 4 nou.

Deci, vă rog votul dumneavoastră pentru articolul... (Domnul deputat Vasile Stan dorește să vină la microfon.) Aveți dumneavoastră să interveniți la 4, dar nu la nou, domnule deputat.

A! aveți art.3- 4 la respinse, da? Scuzați-mă!

Domnul Vasile Stan:

Mulțumesc domnule președinte.

Deci, la art.4 existent în lege, pentru o concretizare a celor prevăzute în expunerea de motive, precum și în anexa 3, cap.8 "Împrumuturi acordate", vă propun un alineat nou, care să devină 4, care să sune în felul următor: "Pentru acordarea de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzătorii mici și mijlocii, care creează locuri de muncă ocupate cu prioritate de către persoane din rândul șomerilor, se alocă suma de 100 de miliarde lei, iar pentru creditele acordate societăților comerciale pentru redresare și relansare economică, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98 din 1999, se alocă suma de 50 de miliarde lei".

Doresc ca să apară acest alineat la art.4 pentru că, atunci când se va publica această lege în Monitorul Oficial, de obicei, oamenii se uită la lege, nu se uită nici la expunerea de motive, nu se uită nici la anexe. Fac precizarea că acest alineat nou l-am discutat înainte de ședință cu doamna ministru Smaranda Dobrescu și a fost de acord.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Îmi pare rău, domnule deputat. Știți, iar citim Regulamentul. Nu pot să primesc. Este tardiv. Nu se primesc amendamente în plen.

Domnul Dumitru Buzatu (din bancă):

Dar este bun, recunoașteți, domnule președinte. Recunoașteți că este bun și gata.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Deși, poate ar fi un lucru..., nu știu cum să vă spun, bun, dar... art.50 este limpede.

Îl aveți în anexă, da. Deci, suma este băgată în anexă. Domnule ministru, răspundeți dumneavoastră. (Domnul ministru Remeș se consultă cu prezidiul.)

Deci, am înțeles. 1. nu putem să-l primim în plen; 2. este în anexă la pct. "Împrumuturi acordate pentru înființarea și dezvoltarea de IMM-uri", pct.6 cu 80. Deci, solicitarea dumneavoastră este deja prinsă la pct.6 cu 80 în anexă.

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Trebuie să apară articolul, că lumea nu citește anexele, lumea citește legea. Gheorghe, întreprinzătorul mic sau mijlociu citește legea.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Da, domnilor colegi, vă rog votul dumneavoastră pentru alin.4, așa cum este el formulat în propunerea de text de lege. Vă rog,

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere. S-a adoptat.

Alin.5 la art.3.

Nu este nici un fel de observație.

Vă rog, voturile dumneavoastră, așa cum este el formulat în propunerea text de lege.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pe art.3, în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate.

Vă rog, voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Vă rog să numărați. 6 abțineri.

Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Art.4 nu are nici un fel de amendament.

Are la "admise".

Vă propun să votăm alin.1, 2 și 3 în bloc, după care 4, 5, revenim la art.4 și votăm și renumerotarea.

Vă rog, votul dumneavoastră pe art.4, așa cum este formulat în textul de lege – 5 alineate.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Vă mulțumesc. Majoritate.

Vă rog, voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 4 abțineri.

S-a adoptat.

Revenim la Anexa nr.1 la raport – amendamente admise.

Pct.1, art.4 alin.4 nou – acceptat, la propunerea Comisiilor pentru buget, finanțe, reunite; acceptat de către inițiator și de către comisii.

Nu sunt comentarii.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru acest amendament acceptat.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Vă rog, voturi împotrivă? Nici un vot.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru renumerotarea art.4, astfel încât 5 să devină 4, și 4, nou introdus, devine 5.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru. Vă mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nici unul.

Abțineri? Nici o abținere.

Vă rog, votul dumneavoastră în întregimea art.4.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? 11 abțineri. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Trecem la art.5.

Vă propun să fiți de acord să votăm alin.1 și 2 în bloc, și după aceea să mergem la raportul de amendamente admise. Este vorba de art.5 alin.3.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art.5, alin.1 și 2, în bloc.

Voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Două.

Abțineri? 3 abțineri.

S-a adoptat.

Cu privire la alin.3 la art.5.

În raportul de amendamente admise, la pct.2 se propune reformularea, la propunerea Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților și respectiv a Senatului, acceptat de către inițiator, acest amendament, acceptat de către comisii.

Nu sunt alte comentarii.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art.5 alin.3, ca în raport, amendament admis.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumesc. Majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Vă propun să votăm alin.4 și 5 în bloc, întrucât nu au observații.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Nici o abținere.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art.5, în întregul său.

Vă rog, domnule deputat Baciu. Vă rog să-mi spuneți la ce vă referiți.

Domnul Mihai Baciu:

Stimați colegi,

Vă solicit atenția pentru câteva minute într-o chestiune extrem de importantă.

Este vorba de următorul lucru.

În bugetul votat ieri, la art.65 alin.5, se spun următoarele: "Până la 31 decembrie 2000, contravaloarea în lei a garanțiilor reținute în cotă de 10% din valoarea utilajelor livrate la Combinatul minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog – Ucraina, va fi compensată cu obligațiile de plată neachitate către bugetul de stat, în conformitate cu Legea nr.193/1998. Realitatea garanțiilor va fi certificată de Ministerul Industriei și Comerțului".

Este votat bugetul de aseară, și acest alineat la art.65 este, de asemenea, acceptat. Ce vă propun? Vă propun un lucru foarte logic și firesc. Să extindem această acceptare a compensărilor și pentru bugetul asigurărilor sociale.

Drept pentru care, suntem trei parlamentari care propunem această, să zicem, adăugire a unui alineat nou la art.5, alin.6. Este vorba de: senatorul Vasiliu, deputatul Partal și subsemnatul.

Propunem, așadar, ca la art.5 din proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat – cel pe care-l discutăm acum – să se adauge un nou alineat – 6 -, cu următorul cuprins: "Până la 31 decembrie 2000, contravaloarea respectivă... - nu mai intru în detalii - ....să fie compensată cu obligațiile de plată neachitate către bugetul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu Legea nr.193/1998. Realitatea garanțiilor va fi certificată de Ministerul Industriei și Comerțului".

Argumentul principal este foarte simplu și greu de respins, în sprijinul acceptării acestui amendament. De fapt, eu nici nu l-aș numi amendament. L-aș numi o simplă extindere a prevederii de la bugetul mare la bugetul mic. Este, deci, argumentul simplu. Dacă acolo se prevede așa ceva, este firesc și logic să acceptăm această compensare și pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că, la urma urmei, este tot bugetul statului, iar datoriile sunt de la întreprindere către buget și de la buget către întreprinderi.

Iată, predau această propunere și vă mulțumesc pentru atenție și vă rog respectuos să dăm o gură de aer acestor întreprinderi, mai ales că ele au tot dreptul la aceste compensări.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnul ministru Remeș. Vă rog, punctul dumneavoastră de vedere, că intră în tangență directă cu poziția dumneavoastră.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Numai aparent lucrurile sunt similare. Garanția a fost reținută de stat. Este la bugetul de stat. Ministerul Muncii nu are asemenea sume.

Dacă s-ar aproba acest amendament, ar însemna că se fac compensări între firmele respective și Ministerul Muncii, iar Ministerului Muncii ar trebui, de la bugetul de stat, să-i virăm sume la nivelul compensărilor.

Noi nu am prevăzut o asemenea poziție la bugetul de stat.

Al doilea lucru. Avem lista efectivă, în măsura în care ni s-au dat datele bune, compensarea se face la nivelul sumei minime în relația buget de stat - firmele respective. Datoriile tuturor acelor firme sunt de câteva ori mai mari decât garanțiile pe care trebuie să le restituim.

Deci, nu vor avea, după ce fac compensarea cu bugetul de stat, sub nici o formă, posibilitatea, chiar dacă s-ar aproba, să mai compenseze ceva. Pentru că obligațiile, repet, sunt ale lor mai mari către bugetul de stat. Nu putem accepta - și vă rog să înțelegeți argumentele pe care le-am prezentat – acest amendament propus. Este doar o aparență înșelătoare de similitudine. Lucrurile nu sunt deloc similare.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Da. Corect, domnule ministru.

Vă rog, domnule deputat Partal.

Domnul Petre Partal:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu intenționez să-l contrazic pe domnul ministru Remeș, dar aș ruga colegii parlamentari să se gândească la găsirea unei soluții. Nu este o regulă generală că datoriile întreprinderilor sunt mai mari către bugetul statului și bugetul asigurărilor decât sumele pe care le au de primit. Exemplul pe care vi l-am dat și rândul trecut și acum este al ROTEC-ului Buzău, care are de primit compensări de 25 de miliarde lei și are de plătit către bugetul statului și bugetul asigurărilor sociale de stat 21 miliarde lei. Deci, el este cu un plus de 4 miliarde. Nu putem să extindem regula la toate cele 132, 133 de întreprinderi, câte sunt în cauză.

Iar noi, dacă ne-am gândit să vă propunem acest amendament este tocmai pentru a găsi o soluție de deblocare a problemei Krivoi Rog. Cred că acceptarea acestui amendament, chiar cum spuneți dumneavoastră, cu acea precizare că nu sunt prevăzute sumele în bugetul statului, dar, pe măsură ce această posibilitate devine realitate, eu cred că acest amendament merită să fie promovat, pentru că, altfel, iată, rămânem cu acea lege votată de Parlament și nepusă în aplicare de către Guvern, pentru că, ori n-a vrut, ori n-a găsit soluții. Din blocajul financiar existent, de 49 de mii de miliarde, cât este el în economie, 40 de mii de miliarde aparțin întreprinderilor care au gestionat problema Krivoi Rog. Or, acest lucru nu trebuie să se mai întâmple. O lege dată Guvernului spre aplicare nu a fost pusă în funcțiune, deci nu s-a aplicat nici un pic. Încercăm, prin acest amendament, să deblocăm problema respectivă.

Rugăm, totuși, Guvernul să accepte acest amendament, chiar dacă trebuie completat cu acea prevedere pe care a sesizat-o domnul ministru, că nu sunt bani. Propunem că amendamentul să fie aprobat și deblocarea să se producă pe măsură ce apar sumele respective.

Dar problema întreprinderilor care au gestionat Krivoi Rog-ul trebuie rezolvată de Parlament și Guvern împreună.

Vă mulțumesc.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Nu ne este indiferentă nici problema Krivoi Rog, cum nu ne este indiferentă problema nici unui agent economic cu probleme. Dar, dacă această sumă nu ne vine nou㠖 și n-are cum să ne vină de la bugetul de stat, pentru că nu este prevăzută cu această destinație -, înseamnă că 25 de miliarde, sau, nu știu, n-am reținut exact cât este suma, o vom lua de la recorelări. Ce să facem? În momentul de față suntem strict cu banii și cu un grad de colectare și de execuție silită la sânge. Vă rog să mă credeți.

Deci, noi, pe promisiuni și pe "o fi și o păți", nu, nu putem fi de acord, cu toată înțelegerea pentru Krivoi Rog sau alți agenți, în aceeași situație.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Comisia, vă rog punctul de vedere.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule, regulamentul este limpede. Eu am făcut câteva excepții.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule președinte, vă rog să mă înscrieți la cuvânt.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule, înscrieți-vă, dar nu mai dați replică la replica domnului ministru, la replica comisiei. Regulamentul este limpede. S-au ridicat problemele, s-a răspuns. Votul tranșează. (Rumoare, vociferări.)

Altcumva, vă spun, este sistemul acesta, așa ..., ne agățăm. (Domnul senator Constantin Dan Vasiliu insistă să i se dea cuvântul.)

Eu am greșit că i-am dat cuvântul domnului deputat după ce domnul ministru a luat cuvântul. Este greșeala mea și am persistat dincolo de regulament, ceea ce nu este în ordine.

Comisia, vă rog. (Domnul senator Constantin Dan Vasiliu insistă să i se dea cuvântul.)

Nu, nu, nu. Vă rog frumos să așteptăm. S-a cerut intervenția, că, după acea, după dumneavoastră, nu mai dau nici un fel de cuvânt.

Domnul Constantin Dan Vasiliu:

Domnule președinte de ședință, cred că am pierdut mai mult timp cu explicațiile pe procedură.

Nu vreau să aduc decât un nou argument la pledoaria colegilor Baciu și Petre Partal.

Trebuie găsită această soluție pentru societățile care au livrat echipamente industriale pentru Combinatul de la Krivoi Rog.

Eu dau doar exemplul Societății FORTUS Iași, care are de încasat, de 4 ani de zile, 5,4 milioane de dolari. Asta înseamnă peste 100 de miliarde de lei. Vă dați seama ce înseamnă 100 de miliarde de lei în bugetul acelei societăți. Practic, acea societate a fost decapitalizată în acești ani.

Avem intenția să redresăm din punct de vedere economic societățile care sunt fiabile și care s-au înscris în economia de piață? sau le înmormântăm și atunci le spunem limpede: "Căutați-vă de lucru în altă parte, că noi nu avem soluții".

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Domnule ministru Remeș. Vă rog să explicați pe ceea ce este pus acolo, ar trebui să atragă și această corelație între cele două ministere, nu există nici o garanție.

Domnul Decebal-Traian Remeș:

Domnilor colegi, revin. Compensare se face între parteneri care au datorii reciproce.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale nu a reținut acele garanții. Acele garanții le-a reținut statul român, prin Ministerul Finanțelor. Deci, Ministerul Finanțelor, având garanțiile în sold, poate să facă aceste compensări; Ministerul Muncii, nu.

Dumneavoastră, dacă susțineți acest amendament, susțineți să impunem în lege un lucru de nerespectat. Cum să facă o compensare, când Ministerul Muncii nu se regăsește în calitatea de datornic către acele unități?! Și aceste lucruri nu le cred, pentru că eu sunt cel care am confruntat lista care mi s-a pus la dispoziție, cu lista obligațiilor agenților economici respectivi.

Dar, dacă unul, două, sau zece cazuri din cele peste 100, au sold favorabil astăzi - agentul economic, față de Ministerul Finanțelor - vom face o compensare, după ce apare legea în Monitorul Oficial, la suma minimă, și vom mai face o compensare peste o lună, peste două, sau peste trei. Legea bugetului de stat este valabilă tot anul 2000.

Vă rog foarte mult, înțelegeți. Amendamentul ar introduce pe Legea bugetului asigurărilor sociale de stat un lucru împotriva normalului și ar crea o obligație care nu se regăsește în bugetul de stat, o obligație de acoperire a acestei așa-zise compensări între Ministerul Muncii și agenții economici de către bugetul de stat, unde sunt bani.

Nu putem! Nu ne mai întoarcem acum la Legea bugetului de stat. Este gol! Amendamentul acesta nu are nici o valoare, nu poate fi sub nici o formă, pus în practică. Renunțați, vă rog, la el. Înțelegeți lucrurile cum stau.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punct de vedere strict procedural, comisia, neîntrunindu-se în plenul ei, nu poate formula o opinie calificată în acest sens.

Vă rog deci să tranșați prin vot această chestiune. Considerăm că explicațiile Guvernului au fost suficiente. Comisia nu poate decât să ia act de aceste explicații și poate să arate faptul că este o compensare în care o sursă nu există și o compensare între două entități, din care una nu este parte, reluând, de fapt, aceste argumente. Altminteri, nu putem să facem o propunere concretă.

Domnul Nicolae Ulm Spineanu:

De altfel, nici regulamentul nu-mi permite.

Vă rog, art.5, în întregul său.

Vă rog, votul dumneavoastră, față de toată discuția care a fost.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art.5, în întregul său. Marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? 13 abțineri.

S-a adoptat.

Art.6.

Nu are nici un fel de observație.

Vă propun să-l votăm în întregul său.

Nu sunt alte comentarii. Nu sunt.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru art.6, în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? Vă mulțumesc. Mare majoritate.

Vă rog, voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? Două abțineri.

S-a adoptat.

Art.7, aceeași procedură. Două alineate.

Vă rog? Nu sunt observații.

Vă rog, voturi pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? O abținere.

S-a adoptat.

Art.8, cu trei subpuncte, litere.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Vă mulțumesc. Marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? O abținere.

S-a adoptat.

Art.9. Nu sunt observații.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Majoritatea. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

S-a adoptat.

Art.10. Două alineate.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Marea majoritate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri, vă rog? Două abțineri.

S-a adoptat.

Art.11.

Nu sunt comentarii.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru? Două.

Abțineri, vă rog? O abținere.

S-a adoptat.

Vă propun să trecem la anexă.

Anexa nr.1.

Vă rog să căutați în partea de amendamente respinse.

Nu a intervenit nici o modificare. Există un amendament de respingere.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru acceptarea respingerii propunerii.

Vă rog, voturi pentru respingere? Majoritate. Vă mulțumesc. S-a adoptat.

Voturi împotriva respingerii? Două.

Abțineri, vă rog? 3 abțineri.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru Anexa nr.1, în întregul său, așa cum este formulată.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? Două abțineri. Vă mulțumesc.

S-a adoptat.

Trecem la pct.6 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru respingerea amendamentului.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri, vă rog? 6 abțineri.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pentru Anexa nr.2, în întregul său.

Vă rog, voturi pentru? Majoritate.

Voturi împotrivă? Un vot.

Abțineri, vă rog? 5 abțineri.

S-a adoptat.

Vă rog, votul dumneavoastră pe lege, în ansamblu.

Voturi pentru? Mare majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 11 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 5 abțineri.

S-a adoptat.

Domnilor colegi,

Vă rog să acceptați să fac această precizare. În acest vot am introdus și Anexele nr.3 și 4.

Vă rog, votul dumneavoastră pe Anexa nr.3 și Anexa nr.4, ca să fie totuși în ordine. Să nu fie nimic scăpat.

Vă rog, voturi pentru? Marea majoritate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 9 abțineri.

S-a adoptat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 1 aprilie 2020, 13:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro