Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 6, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 06-06-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 6, 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Konya Hamar Alexandru și Acsinte Gaspar, secretari.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Începem prima parte a ședinței noastre.

 
Petru Bejinariu - declarație intitulată Rolul și imaginea Parlamentului României în mandatul 1996 - 2000;

Are cuvîntul domnul deputat Petru Bejinariu. Se pregătește domnul deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc.

Intitulez declarația de azi "Rolul și imaginea Parlamentului României în mandatul 1996 – 2000".

Parlamentul României reprezintă, potrivit Constituției, forul legislativ suprem al țării, expresia democrației readusă în România prin Revoluția din Decembrie 1989.

Ca for legislativ suprem, Parlamentul a lucrat la fundamentarea legilor necesare vieții economico-sociale specifice economiei de piață și societății noastre democratice. Pe parcursul celor două mandate, Parlamentul a creat baza legislativă și principalele instituții democratice corespunzătoare, dar rolul și imaginea Parlamentului au scăzut, în societatea românească, în actualul mandat 1996 – 2000, din varii motive. Ne oprim la unele din aceste cauze, spre a fi cunoscute și apoi înlăturate, poate începând cu finalul acestei legislaturi.

Ordonanțele Guvernului, promovate excesiv până la agresivitate, acum peste 800, au provocat urmări grave: reducerea rolului Parlamentului ca for legislativ suprem în România, introducerea instabilității legislative și, în anumite domenii, chiar haosul legislativ, separarea incompletă sau nesepararea puterii legislative de puterea executivă, respectiv de Guvern, inducerea neîncrederii oamenilor, și mai cu seamă a investitorilor străini, într-o legislație care mereu se schimbă și altele.

Spre a-și impune voința și, mai cu seamă, interesele, actuala putere a apelat la asumarea răspunderii Guvernului, fie că era vorba de Legea privatizării sau de alte legi, iar acum se tot vorbește de reforma justiției, lege care schimbă alte 12 legi și care ar urma să fie făcute tot prin asumarea răspunderii Guvernului.

La întrebări și interpelări, procedură parlamentară, nici unul din primii miniștri, nici Victor Ciorbea, nici Radu Vasile și nici domnul Mugur Isărescu n-a venit să răspundă în Camera Deputaților.

Răspunsurile pe care le dau unii miniștri sau secretari de stat, poate mai puțin Ministerul Transporturilor și Ministerul Apărării Naționale, în ce ne privește, sunt superficiale, fără soluții de rezolvare a problemelor și fără prospecția necesară.

În declarațiile politice de marți dimineața, parlamentarii spun adevăruri complexe, dimensionate concret și uneori tulburătoare, dar care rămân numai în stenograme, receptarea lor, de către Președinție, Guvern și organismele centrale, se face slab sau nu se face deloc.

Presa și-a făcut din lucrările Parlamentului un subiect predilect și, aproape de fiecare dată, au augmentat realitatea politică, ajungând, uneori, la nemotivata jignire a Parlamentului fără ca Biroul permanent de la Camera Deputaților sau de la Senat să ia atitudinea adecvată.

Emisiunile TVR-1 Actualități și, respectiv, PRO-TV au fost, timp de trei ani și jumătate, traduceri a ceea ce s-a petrecut în Parlament, în locul transmisiilor directe săptămânale, pe care noi le-am solicitat de mai multe ori.

Populația țării este și inteligentă și receptivă, pentru a înțelege corect ceea ce, de la tribună, spun parlamentarii, fără mulțimea de comentatori, interpreți sau analiști, mulți privilegiați ai puterii.

Pe toată durata mandatului, coaliția CDR – USD – UDMR a avut majoritate confortabilă în Parlament, dar parlamentarii puterii, în loc să asigure cvorumul, cum e normal politic și moral, au fost mereu preocupați de problemele personale de Grup sau de partid, ceea ce a dus la amânarea unor lucrări, apelul la catalog, precum la școală, și, de multe ori, la suspendarea ședințelor. Și, pentru difuzia responsabilității, iată că și coaliția guvernamentală și o bună parte a presei vorbesc tot mai insistent despre slaba calitate și lipsa de vocație a clasei politice, în general. Acum, absenteismul de la alegerile locale este pus tot pe seama clasei politice, în general, din România.

Domnilor parlamentari ai puterii, de ce nu sunteți cavaleri politici ca să recunoașteți că guvernarea dumneavoastră, în care opoziția, și mai ales PDSR, nu au avut nici un amestec nefast, a dus țara în prăpastie și populația la disperare și că acestea sunt cauzele reale ale refuzului participării la vot și jalnicele rezultate ale votului de până acum, pentru partidele principale din coaliția guvernamentală.

În 1997, nou venit în Parlamentul României, v-am simțit aroganța și v-am auzit aclamate soluțiile și căile unice: vestita cifră de 15.000 de specialiști, pachetele mari de legi în proiect și fluxul de dolari, democrație și sprijin de investit din Vestul îndrăgostit de CDR – USD – UDMR, dar nimic din toate.

Calitatea de senator și deputat a ajuns, pentru cercurile largi din societatea civilă, un cuvânt de blam, de ocară și care provoacă reacții negative, ceea ce este, cu adevărat, în opinia noastră, foarte grav, acum, când vrem să construim democrația reală în România.

Multe reglementări au pornit confuziile de la Guvern și, tot așa, au trecut, prin Parlament, dintr-o anume grabă sau diverse interese și care necesită revenirea lor pe texte, prin deja trista formulare: "proiect de Lege pentru modificarea Legii" sau "Ordonanță de urgență pentru modificarea Ordonanței de urgență" și ar urma să spunem, de mai multe ori, aceasta.

În încheiere, formulez două întrebări de maximă gravitate. Oare ce interese interne, sau externe, sau ambele ascund demersurile denigrării Parlamentului României și, mai cu seamă, a reducerii rolului și importanței forului legislativ suprem în viața politică a țării? Oare cât timp și ce eforturi vor fi necesare pentru reașezarea Parlamentului la locul său, în sistemul democratic din România?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule coleg.

 
Ștefan Baban - intervenție intitulată La un pas de haos;

Are cuvântul domnul deputat Ștefan Baban. Se pregătește domnul deputat Vasile Mândroviceanu.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

"La un pas de haos".

Crahurile financiare din ultimele săptămâni fac loc unei zvonistici greu de controlat. Reacțiile autorităților sunt subminate de panica devenită de acum suverană. Căderea FNI și criza de la BIR au fost ca o bombă, pentru piața financiar-bancară a României. Ca și cum acestea nu ar fi fost de ajuns, o nouă lovitură în sistem a fost dată săptămâna trecută, când, peste tot, cuvântul de ordine devenise: "Ridicați-vă banii de la BCR!".

Semnalele care anunțau retrageri din conturile BCR, de către clienți persoane fizice, au apărut vineri, 26 mai, dar îngrijorarea nu părea să atingă cote maxime. Primele vești tensionate au apărut pe 29 mai, când, în unele orașe ale țării, a fost nevoie chiar de mobilizarea forțelor de ordine, pentru a calma spiritele.

După fuziunea cu BANCOREX, statul român, prin Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României, s-a angajat să sară în ajutorul BCR, în situații de criză. BNR poate întinde o mână de ajutor sau pe amândouă, însă marele risc este inflația. Cu alte cuvinte, stingi un foc și aprinzi altul: apar banii care ies din BCR, vor ajunge în mâinile unor oameni bulversați, pentru al doilea an consecutiv, de o piață ce nu-și găsește stâlpii de rezistență. Există riscul ca economiile populației să iasă din bănci, pentru a intra în valută. În plus, chiar BCR va avea nevoie de valută, pentru onorarea plăților în monedă străină. Efectul se va vedea pe piața interbancară: ori vor avea loc creșteri de cotații în valută, ori BNR va vinde direct, cu riscul diminuării rezervei valutare. Se face cineva vinovat de această situație? Până acum, au apărut doar speculații: unii spun că cineva vrea să fure, din clienții băncii, alții că este mâna partidelor politice aflate în cursa electorală. Greu de dat un verdict, în acest moment.

În aceste condiții, speculând slăbiciunea sistemului financiar-bancar, singurele câștigătoare sunt băncile populare care anunță, în mod eronat, că sunt cele mai sigure, cu depozite garantate sută la sută. Toate acestea sunt speculații, iar garanțiile sunt verbale, nimic nefiind acoperit de lege.

Deși românul a pățit-o cu CARITAS-ul, cu FNI-ul sau cu alte fonduri de investiții, precum și cu sistemul bancar nefundamentat pe o politică reală, va fi atras, în continuare, de promisiunile tentante ale băncilor populare. Și se pare că, în cel mai scurt timp, România va deveni o a doua Albanie în Europa.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Mândroviceanu - o analiză a stării menținute de mentalitatea comunistă;

Are cuvântul domnul deputat Mândroviceanu Vasile. Se pregătește domnul deputat Mihai Drecin.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 

Domnul Vasile Mândroviceanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De peste 10 ani, românii s-au obișnuit să aștepte, cu mâna întinsă spre Occident, rezolvarea problemelor lor sociale și financiare și, deși acesta ne-a îndatorat cu miliarde de dolari, progresele economice se lasă încă așteptate. Aceasta deoarece nomenclaturiștii, securiștii și activiștii, tovarășii Epocii de Aur, s-au adaptat perfect democrației originale, acumulând averi fabuloase și conturi valutare în străinătate, fără ca statul să poată cerceta proveniența acestora și să le poată impozita.

Neocomuniștii care au condus țara până în 1996 au încurajat țiganii să invadeze Occidentul și să ne facă de rușine, au permis clanurilor mafiote să acumuleze averi imense, prin jefuirea avuției naționale și devalizarea băncilor și ne-au îndatorat cu miliarde de dolari, care au dispărut în conturile clientelei proprii, iar acum încearcă să dea vina pe oricine, pentru faptul că, la noi, hoția, lenea și prostia s-au întâlnit și fac casă bună și lumea liberă ne privește cu ochi tot mai critici și circumspecți.

În 50 de ani de comunism, românii s-au dezobișnuit să mai muncească, intrându-le în sânge hoția, mârlănia, minciuna, ticăloșia, șmecheria și bășcălia și îndepărtându-se de tradiționala normalitate a poporului. Răspândacii securității au încurajat toate acestea, iar acum mafia roșie induce, în opinia publică, diversiunea că Occidentul ne este potrivnic, că marile puteri ne-au abandonat. Adevărul este, însă, cu totul altul. Dacă, în 1945, am fost lăsați în mâna lui Stalin și a urmașilor lui, care au încercat să ne distrugă ființa biologică, astăzi, însă, nu mai are nimeni nici o vină că noi refuzăm despărțirea de ruși, că nu am început procesul comunismului, că nu avem o lege a lustrației, o judecată a crimelor securității, că nu am anulat sentințele politice ale justiției comuniste, că nu am stopat, din fașă, extremismele naționalist-comuniste și că nu am impus punctul 8 al Proclamației de la Timișoara.

Așa-zisul om nou creat de comunism a rămas prizonierul ideologiei marxiste, cu rolul paternalist al statului care trebuie să-i dea totul, în timp ce el nu face nimic și se vaită că nu are de nici unele. Ne amăgim cu libertatea cuvântului și cu imaginea externă, mai mult sau mai puțin favorabilă, dar nu vom face nici un pas spre normalitate, atâta timp cât menținem mentalitatea comunistă, amplificăm birocrația, tolerăm corupția și crima organizată, permitem mafiei securiste să alunge investitorii străini, nu restituim proprietățile furate de regimul totalitar, nu facem o privatizare reală, nu schimbăm structurile comuniste din domeniile cheie, nu ne recunoaștem greșelile, nu ne lecuim de obiceiul de a da vina pe alții și de a le pretinde să ne dea și nu înțelegem că fără muncă serioasă nu se poate face nimic.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule Mândroviceanu.

 
Mihai Drecin - declarație cu titlul Biserica și integrarea României în structurile europene.

Are cuvântul domnul Mihai Drecin.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația mea politică de astăzi "Biserica și integrarea României în structurile europene".

Gălăgioasa, pasionanta și costisitoarea campanie pentru alegerile locale recent încheiate, pigmentată cu tot felul de scandaluri economice și politice, asiduu întreținute de massmedia, a pus în umbră câteva importante acțiuni pe care Vaticanul le-a dedicat credincioșilor români, în fond României.

La 7 mai, pentru prima dată în istoria Romei, Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea a comemorat martirii întru credință ai secolului nostru. Cu această ocazie, al treilea pomenit a fost episcopul Ioan Suciu, administratorul apostolic al Blajului, primul înalt ierarh greco-catolic arestat de regimul comunist la 27 octombrie 1948, maltratat în închisorile securității, întemnițat la Sighet, unde se sfârșește din viață la 27 iunie 1953.

Prin celebrarea sacrificiului său pentru credință, Cetatea Eternă aduce un omagiu tuturor episcopilor, preoților, călugărilor și călugărițelor, creștinilor greco-catolici români care au suferit și s-au jertfit pentru idealurile democrației și creștinismului.

Pe 9 mai, peste 2.500 de credincioși greco-catolici, catolici români și unguri din România, au participat, în prezența Papei, la o liturghie în limba română desfășurată în Catedrala Sf. Petru.

Într-un autentic spirit ecumenist, slujba a fost împlinită de episcopi greco-catolici români, în frunte cu Înalt Prea Sfinția Sa Lucian Mureșan, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș, la care s-au alăturat Înalt Prea Sfinția sa Iosif, episcop ortodox al Parisului și episcopul romano-catolic de Satu Mare. Peste 60 de posturi de televiziune italiene și străine au transmis liturghia în direct, mai puțin Televiziunea Română, deși a fost invitată. Penibilul a fost oarecum salvat, ca urmare a prezenței domnului Teodor Baconsky, ambasadorul nostru în Italia.

Liturghia a avut o dublă semnificație: religioasă și politică. În plan religios, Sfântul Scaun aniversa 300 de ani de la unirea unei părți a românilor transilvăneni cu Biserica Romei. În cuvântul rostit cu acest prilej, Sanctitatea Sa nu a uitat să-i pomenească "pe merituoșii păstori episcopii Athanasie Anghel, Inocențiu Micu Klein, Petru Aron, prin opera cărora unirea nu numai că a rezistat numeroaselor dificultăți, dar a produs roade îmbelșugate, în bine, pentru întreaga populație", și de asemenea, pe episcopii, preoții și credincioșii martirizați de regimul comunist ateu.

Sinodul din 1700 "prelua voința episcopilor, a preoților și credincioșilor care vedeau astfel reconstituită unirea cu Roma, păstrând și salvgardând, totuși, ritul oriental, calendarul, limba liturgică a românilor, obiceiurile și tradițiile lor".

Numind România, ca în izvoarele antice, "Grădina Maicii Domnului", Sanctitatea Sa își amintește de vizita de neuitat făcută la București, exact cu un an înainte. Semnificația politică a evenimentului constă, cred, în faptul că, exact de Ziua Europei, Vaticanul caută, nominalizează și prezintă lumii vechile rădăcini ale europenității românilor. Ele stau la baza integrării noastre în structurile europene.

Miercuri, 10 mai, cu ocazia binecuvântării săptămânale pe care Papa o dă pelerinilor veniți din întreaga lume la Roma, românii se constituie în cel mai mare grup după cel al italienilor.

De ziua Papei, 18 mai, s-a sărbătorit Jubileul preoților. Cu această ocazie, preoți din întreaga lume își manifestă solidaritatea cu eforturile Papei de a unifica religiile monoteiste, de "a face pe deplin unitatea dintre discipolii lui Cristos".

Eforturile de apropiere și unificare a marilor religii ale contemporaneității nu au venit numai dinspre apus, ci și dinspre răsărit. Bucureștiul și Patriarhia Ortodoxă Română au făcut demersuri și pași curajoși, în acest sens. Trebuie să amintim curajul Prea Fericitului Teoctist care, în timpul unei escale de câteva ore la Roma, în ianuarie 1989, trece peste indicațiile primite, având o întrevedere neplanificată cu Papa Ioan Paul al II-lea. Aici trebuie să căutăm izvorul invitației și vizitei papale la București, de anul trecut, entuziasmul cu care românii l-au primit pe Papă, în Capitala țării lor, implicarea tot mai serioasă a teologilor români în acțiuni și dialoguri ecumenice de largă respirație.

Instituția aflată pe primul loc în simpatia și încrederea românilor, Biserica Română Ortodoxă și Greco-catolică, deopotrivă, poate accelera și netezi drumul țării spre structurile europene, suplinind neputința altor instituții, costisitoare și ezitante, deschizând poarta comunității occidentale, fără să ne părăsim tradițiile pozitive.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Stimați colegi,

S-a terminat lista vorbitorilor, deci prima parte a ședinței noastre se încheie aici. Partea a doua începe la ora 9,30, conform programului.

Vă mulțumesc.

 
 

După pauză

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 6 iunie 2000, anunțându-vă că, din totalul celor 343 de deputați, și-au înregistrat prezența un număr de 270. Sunt absenți 73. Participă la alte acțiuni parlamentare 22 deputați. Cvorumul de lucru este 150.

Reamintesc liderilor grupurilor parlamentare că astăzi, la ora 11, avem de dat voturi finale și îi rog să ia măsurile necesare pentru asigurarea unui cvorum corespunzător. Azi este vorba de legi organice, la votul final, cel puțin două dintre ele.

Permiteți-mi să vă propun constituirea unor comisii de mediere. Deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență nr.48/1999 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului, nr.48/1992: Nicolicea Eugen – PDSR, Pâslaru Dumitru – PDSR, Țepelea Gabriel – PNȚCD Civic-Ecologist, Badea Alexandru – PNȚCD Civic-Ecologist, Filipescu Ileana – PD, Muscă Monica – PNL, Kakasi Alexandru – UDMR.

Există comentarii? Înțeleg că nu.

Supun votului dumneavoastră componența Comisiei de mediere.

Voturi pentru? Majoritatea.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 11 august 2022, 18:41
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro