Domnul Ștefan Baban: Mulțumesc, domnule președinte. "La un pas de haos". Crahurile financiare din ultimele săptămâni fac loc unei zvonistici greu de controlat. Reacțiile autorităților sunt subminate de panica devenită de acum suverană. Căderea FNI și criza de la BIR au fost ca o bombă, pentru piața financiar-bancară a României. Ca și cum acestea nu ar fi fost de ajuns, o nouă lovitură în sistem a fost dată săptămâna trecută, când, peste tot, cuvântul de ordine devenise: "Ridicați-vă banii de la BCR!". Semnalele care anunțau retrageri din conturile BCR, de către clienți persoane fizice, au apărut vineri, 26 mai, dar îngrijorarea nu părea să atingă cote maxime. Primele vești tensionate au apărut pe 29 mai, când, în unele orașe ale țării, a fost nevoie chiar de mobilizarea forțelor de ordine, pentru a calma spiritele. După fuziunea cu BANCOREX, statul român, prin Ministerul Finanțelor și Banca Națională a României, s-a angajat să sară în ajutorul BCR, în situații de criză. BNR poate întinde o mână de ajutor sau pe amândouă, însă marele risc este inflația. Cu alte cuvinte, stingi un foc și aprinzi altul: apar banii care ies din BCR, vor ajunge în mâinile unor oameni bulversați, pentru al doilea an consecutiv, de o piață ce nu-și găsește stâlpii de rezistență. Există riscul ca economiile populației să iasă din bănci, pentru a intra în valută. În plus, chiar BCR va avea nevoie de valută, pentru onorarea plăților în monedă străină. Efectul se va vedea pe piața interbancară: ori vor avea loc creșteri de cotații în valută, ori BNR va vinde direct, cu riscul diminuării rezervei valutare. Se face cineva vinovat de această situație? Până acum, au apărut doar speculații: unii spun că cineva vrea să fure, din clienții băncii, alții că este mâna partidelor politice aflate în cursa electorală. Greu de dat un verdict, în acest moment. În aceste condiții, speculând slăbiciunea sistemului financiar-bancar, singurele câștigătoare sunt băncile populare care anunță, în mod eronat, că sunt cele mai sigure, cu depozite garantate sută la sută. Toate acestea sunt speculații, iar garanțiile sunt verbale, nimic nefiind acoperit de lege. Deși românul a pățit-o cu CARITAS-ul, cu FNI-ul sau cu alte fonduri de investiții, precum și cu sistemul bancar nefundamentat pe o politică reală, va fi atras, în continuare, de promisiunile tentante ale băncilor populare. Și se pare că, în cel mai scurt timp, România va deveni o a doua Albanie în Europa. Vă mulțumesc.
|