|
Domnul Mihai Drecin: Domnule președinte de ședință, Stimați colegi, Mi-am intitulat declarația mea politică de astăzi "Biserica și integrarea României în structurile europene". Gălăgioasa, pasionanta și costisitoarea campanie pentru alegerile locale recent încheiate, pigmentată cu tot felul de scandaluri economice și politice, asiduu întreținute de massmedia, a pus în umbră câteva importante acțiuni pe care Vaticanul le-a dedicat credincioșilor români, în fond României. La 7 mai, pentru prima dată în istoria Romei, Sanctitatea sa Papa Ioan Paul al II-lea a comemorat martirii întru credință ai secolului nostru. Cu această ocazie, al treilea pomenit a fost episcopul Ioan Suciu, administratorul apostolic al Blajului, primul înalt ierarh greco-catolic arestat de regimul comunist la 27 octombrie 1948, maltratat în închisorile securității, întemnițat la Sighet, unde se sfârșește din viață la 27 iunie 1953. Prin celebrarea sacrificiului său pentru credință, Cetatea Eternă aduce un omagiu tuturor episcopilor, preoților, călugărilor și călugărițelor, creștinilor greco-catolici români care au suferit și s-au jertfit pentru idealurile democrației și creștinismului. Pe 9 mai, peste 2.500 de credincioși greco-catolici, catolici români și unguri din România, au participat, în prezența Papei, la o liturghie în limba română desfășurată în Catedrala Sf. Petru. Într-un autentic spirit ecumenist, slujba a fost împlinită de episcopi greco-catolici români, în frunte cu Înalt Prea Sfinția Sa Lucian Mureșan, arhiepiscop de Alba Iulia și Făgăraș, la care s-au alăturat Înalt Prea Sfinția sa Iosif, episcop ortodox al Parisului și episcopul romano-catolic de Satu Mare. Peste 60 de posturi de televiziune italiene și străine au transmis liturghia în direct, mai puțin Televiziunea Română, deși a fost invitată. Penibilul a fost oarecum salvat, ca urmare a prezenței domnului Teodor Baconsky, ambasadorul nostru în Italia. Liturghia a avut o dublă semnificație: religioasă și politică. În plan religios, Sfântul Scaun aniversa 300 de ani de la unirea unei părți a românilor transilvăneni cu Biserica Romei. În cuvântul rostit cu acest prilej, Sanctitatea Sa nu a uitat să-i pomenească "pe merituoșii păstori episcopii Athanasie Anghel, Inocențiu Micu Klein, Petru Aron, prin opera cărora unirea nu numai că a rezistat numeroaselor dificultăți, dar a produs roade îmbelșugate, în bine, pentru întreaga populație", și de asemenea, pe episcopii, preoții și credincioșii martirizați de regimul comunist ateu. Sinodul din 1700 "prelua voința episcopilor, a preoților și credincioșilor care vedeau astfel reconstituită unirea cu Roma, păstrând și salvgardând, totuși, ritul oriental, calendarul, limba liturgică a românilor, obiceiurile și tradițiile lor". Numind România, ca în izvoarele antice, "Grădina Maicii Domnului", Sanctitatea Sa își amintește de vizita de neuitat făcută la București, exact cu un an înainte. Semnificația politică a evenimentului constă, cred, în faptul că, exact de Ziua Europei, Vaticanul caută, nominalizează și prezintă lumii vechile rădăcini ale europenității românilor. Ele stau la baza integrării noastre în structurile europene. Miercuri, 10 mai, cu ocazia binecuvântării săptămânale pe care Papa o dă pelerinilor veniți din întreaga lume la Roma, românii se constituie în cel mai mare grup după cel al italienilor. De ziua Papei, 18 mai, s-a sărbătorit Jubileul preoților. Cu această ocazie, preoți din întreaga lume își manifestă solidaritatea cu eforturile Papei de a unifica religiile monoteiste, de "a face pe deplin unitatea dintre discipolii lui Cristos". Eforturile de apropiere și unificare a marilor religii ale contemporaneității nu au venit numai dinspre apus, ci și dinspre răsărit. Bucureștiul și Patriarhia Ortodoxă Română au făcut demersuri și pași curajoși, în acest sens. Trebuie să amintim curajul Prea Fericitului Teoctist care, în timpul unei escale de câteva ore la Roma, în ianuarie 1989, trece peste indicațiile primite, având o întrevedere neplanificată cu Papa Ioan Paul al II-lea. Aici trebuie să căutăm izvorul invitației și vizitei papale la București, de anul trecut, entuziasmul cu care românii l-au primit pe Papă, în Capitala țării lor, implicarea tot mai serioasă a teologilor români în acțiuni și dialoguri ecumenice de largă respirație. Instituția aflată pe primul loc în simpatia și încrederea românilor, Biserica Română Ortodoxă și Greco-catolică, deopotrivă, poate accelera și netezi drumul țării spre structurile europene, suplinind neputința altor instituții, costisitoare și ezitante, deschizând poarta comunității occidentale, fără să ne părăsim tradițiile pozitive. Vă mulțumesc.
|
