Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 18-09-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 2000

In memoriam - Ioan Alexandru.

Ședința a început la ora 16.24.

Lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, asistat de domnii Gazi Gherasim și Acsinte Gaspar, secretari.

 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința noastră de astăzi, 18 septembrie, după ritualul obișnuit, comunicându-vă că declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 264, deci, de 79 de absenți, din care participă la alte activități parlamentare 39. Cvorumul legal pentru adoptare fiind de 172, avem acel cvorum prevăzut de art.128.

 
Aprobarea ordinii de zi, cu modificări, pentru zilele de 18, 19 și 21 septembrie 2000.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate în ședința de joi. În ceea ce privește ordinea de zi însă, s-au decis unele modificări care vi le supun atenției dumneavoastră.

Înainte însă de a intra în ordinea de zi a acestei ședințe, mi se face o sugestie, și voi da curs imediat, vă propun să păstrăm un moment de reculegere față de cel ce s-a numit Ioan Alexandru. (Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește modificarea ordinii de zi, înainte să le prezint, domnul vicepreședinte Lupu dorește o intervenție. Vă rog domnule vicepreședinte.

 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am convenit, am statuat pe parcursul a trei ședințe de dezbateri ca marți la orele 11.00 să dezbatem proiectul de Hotărâre privind modificarea art.176 din Regulamentul Camerei Deputaților, articol ce reglementează imunitatea parlamentară. Astăzi, cu o majoritate de voturi, alta decât cea care a convenit ziua de marți pentru dezbaterea regulamentului, s-a propus schimbarea ordinii de zi și astfel, în proiectul ordinii de zi, dezbaterea regulamentului figurează pe pct.5. De aceea, eu vă propun să revenim cu regulamentul la pct.2 de pe ordinea de zi de marți după desemnarea membrilor în CNA. Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Deci, domnule vicepreședinte Lupu, dumneavoastră propuneți aducerea pct.5 pe poz.2.

Vă rog să-mi permiteți să vă prezint ordinea de zi, ordinea de zi de luni.Vă rog. Domnul deputat Dejeu. Sper că aveți ordinea de zi nou propusă în față, pentru că noi deja purtăm discuții asupra ei.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Solicit ca lucrurile să fie puse în făgașul lor așa cum a decis Camera. Deci, Camera a decis nu o poziție oarecare pe ordinea de zi a punctului privind Regulamentul, ci fixarea unei ore și s-a stabilit o oră, la ora 11.00, marți, cu alte cuvinte, indiferent cum evoluează discuțiile din materialul de pe ordinea de zi, la ora 11.00 trebuie să intrăm în discutarea Regulamentului. Aceasta este hotărârea Camerei, care nu poate fi modificată de hotărârea Biroului permanent, așa încât rog să se respecte decizia luată de plenul Camerei în această problemă.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Și eu aș dori să respectăm Regulamentul, am crezut că este un alt subiect pe care vreți să-l aduceți în atenția noastră.

În ceea ce privește chestiunea ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare trebuie să se pronunțe în principiu, conform Regulamentulului.

În ceea ce privește ordinea de zi de luni, domnul deputat Mitrea, domnul secretar al Biroului... Față de ordinea de zi de luni, aveți o intervenție? Nu. Haideți să facem acest parcurs privind ordinea de zi de luni, așa cum vă este prezentată. Sper că v-a fost pusă la dispoziție în urma ședinței de Birou.

Dacă sunt observații? Dacă nu,

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Deci, ordinea de zi de luni este votată.

În ceea ce privește ordinea de zi de marți, ea începe pct.1 – vi le amintesc, probabil le aveți în faț㠖 numirea a doi membri în Consiliul Național al Audiovizualului, continuă cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind produsele cosmetice, cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii protecției mediului, ci și raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege privind dispozitivele medicale. Aceste rapoarte de mediere, în principiu, trebuiesc adoptate într-un timp scurt, urmând ca pct.5, cel în discuție, este proiectul de Hotărâre privind modificarea în Regulamentul Camerei Deputaților. Deci, să intrăm în ordinea de zi pe care dumneavoastră ați adoptat-o săptămâna trecută privind dezbaterea acestui raport. Îmi este greu să fac aprecieri și să-mi dau seama dacă asta se întâmplă la ora 11.00 sau nu, așa că o să discutăm numai ordinea și nu și ora din nou, oră care, înțeleg că a fost, la un moment dat, votată de plen.

Deci, în legătură cu ordinea această de zi, dacă sunt intervenții. Vă rog, domnule secretar Mitrea.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

În primul rând, pentru domnul deputat Dejeu, programul de mâine este un program special, de aceea nu se poate respecta ordinea de zi. La ora 8.30 avem un Biroul permanent reunit la Senat. Deci, tot programul s-a deplasat cam cu o oră și jumătate.

Intervenția mea este în favoarea păstrării ordinii de zi, așa cum a propus-o Biroul permanent. Există o cutumă veche ca rapoartele de mediere să fie introduse, imediat ce sunt gata, pe ordinea de zi. Este vorba, sigur, de o procedură care nu va dura foarte mult, de aceea, nu prea înțeleg eu opoziția ca trei rapoarte în mediere care durează 20-30 de minute să nu intre pe ordinea de zi. Intrarea pe regulament ar putea face ca mâine să nu mai ajungem la cele trei rapoarte și iată cum am putea să ratăm adoptarea a trei legi și la urma urmei asta-i problema și sarcina noastră să adoptăm legi, mai ales într-o perioadă în care Parlamentul este criticat, pe bună dreptate, că nu prea are eficiență.

Deci, propun să păstrăm ordinea de zi așa cum a prezentat-o Biroul permanent.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Sigur, dezbaterile pot continua, eu vă amintesc că Regulamentul prevede, fără să vă împiedic să luați cuvântul, domnule deputat, prevede ca din partea grupurilor să ia un singur vorbitor cuvântul în legătură cu ordinea de zi. Vă rog.

Domnul deputat Petrescu.

 
 

Domnul Virgil Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Din partea Grupului parlamentar al PNȚCD, propun ca pct.5 să treacă după pct.1, anume pct.2.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, există această propunere. Vă mulțumesc și eu.

Vă rog, domnul secretar Gaspar, secretarul Biroului permanent.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când Biroul permanent, astăzi, a luat în discuție unele modificări la ordinea de zi a avut în vedere, pe de o parte, programul de activitate care urmează să-l desfășoare mâine Camera Deputaților, respectiv la ora 8.30 este întâlnirea celor două Birouri permanente la Senat, ceea ce face ca programul să se decaleze.

Pe de altă parte, vă rog să observați, așa cum de altfel a și enunțat președintele de ședință și aveți și dumneavoastră în față, ordinea de zi, cele trei proiecte de legi asupra cărora urmează să se dezbată rapoartele de mediere fac parte dintre prioritățile legislative ale Guvernului, fac parte dintre proiectele de legi care au fost prevăzute în programul de integrare și armonizare cu legislația europeană. Durează exact o jumătate de oră dezbaterea lor, sunt trei-patru texte în divergență și odată trecute rapoartele, legile pot să meargă la promulgare. Faptul dacă se va decala cu 15 minute sau 30 de minute dezbaterea proiectului de Hotărâre privind modificarea art.176, nu cred că poate să constituie un motiv ca să nu dezbatem mai întâi aceste proiecte de legi care sunt foarte importante.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc domnule deputat.

Domnule vicepreședinte, din nou vreți să luați cuvântul. Vă rog, dar vă propun să sistăm dezbaterile după luarea de cuvânt a domnului vicepreședinte Lupu, pentru că până la urmă, tot prin vot, vom tranșa ordinea de zi.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul care a mai rămas de dezbătut din art.176 poate consuma 10-15 minute, pentru că, declarativ, toate grupurile parlamentare am susținut nevoia de a modifica reglementarea actuală a imunității parlamentare. Ca spațiu, acest text înseamnă a douăzecea parte din textele rapoartelor de mediere și cu gândurile bune de a rezolva în timp util această chestiune, rămâne timp suficient și pentru rapoartele de mediere dacă nu se intenționează pe mai departe a bloca modificarea art.176 din Regulament.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc. S-au conturat două opinii; una de modificare a ordinii de zi, propusă de Biroul permanent, și propunerea Grupului PNȚCD. Conform Regulamentului, vă voi supune întâi această modificare cerută de Grupul parlamentar al PNȚCD privind ordinea de zi, și anume ca pct.5 să treacă și să înlocuiască pct.2.

În legătură cu modificarea ordinii de zi, vă consult

Cine este pentru? Vă rog să numărați! 42 de voturi pentru, insuficiente pentru a modifica ordinea de zi.

Vă supun votului dumneavoastră ordinea de zi, așa cum a fost ea propusă de Biroul permanent pentru ziua de marți.

Cine este pentru? Vă rog să numărați!

Deci, total 136 de voturi pentru. S-a adoptat ordinea de zi de marți.

În continuare, în ceea ce privește programul de lucru, vă aduc la cunoștință că miercuri dimineață va avea loc ședința comună a celor două Camere. În aceste condiții, ordinea de zi este adoptată și trecem la conținutul dezbaterilor noastre.

 
Informare cu privire la proiectele de legi și propunerile legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate de Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de cooperare economică și tehnică dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Maroc, semnat la București la 11 octombrie 1999, adoptat de Senat în ședința din 11 septembrie 2000. Au fost sesizate în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, au fost sesizate pentru avize; Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități;

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Mauritius privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București, la 20 ianuarie 2000, adoptat de Senat în ședința din 11 septembrie 2000. Au fost sesizate în fond, Comisia pentru politică economică și reformă și pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități;

3. Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente la statutul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, adoptate la a 43-a sesiune a Conferinței generale a acesteia la 1 octombrie 1999, adoptat de Senat în ședința din 11 septembrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate în fond, Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități;

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.74 din 1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82 din 1997 privind regimul accizelor și a altor impozite indirecte, respins de Senat în ședința din 12 septembrie 2000. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminării, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Aprobarea componenței Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind egalitatea șanselor la accesul în învățământul superior.

În continuare, vă supun aprobării constituirea unor Comisii de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind egalitatea șanselor la accesul în învățământul superior.

Comisia, este propunerea Biroului, să se compună din: Andronescu Ecaterina – Grupul parlamentar al PDSR, Bejinariu Petru – Grupul parlamentar al PDSR, Petrescu Virgil – Grupul parlamentar PNȚCD-Civic, Ecologist, Vida Simiti-Ioan – Grupul parlamentar PNȚCD-Civic, Ecologist, Brezniceanu Alexandru – Grupul parlamentar al PD, Asztalos Ferenc – Grupul parlamentar al UDMR și Stanciu Anghel – Grupul parlamentar al PRM. Dacă sunt observații? Dacă nu, supun aprobării dumneavoastră constituirea acestei comisii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, comisia a fost aprobată.

Aprobarea cererii doamnei deputat Lavinia Pavel de a activa în cadrul Comisiei pentru politică externă.

Vă supun, de asemenea, atenției o modificare în componența nominală a Comisiei pentru politică externă, și anume, Grupul parlamentar USD-PD propune desemnarea doamnei deputat Lavinia Pavel în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă. Dacă sunt comentarii la această propunere făcută de Partidul Democrat? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Cererea doamnei deputat Pavel este aprobată, pentru a face parte din Comisia pentru politică externă a Camerei Deputaților.

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare vă voi citi, conform regulamentului nota cu privire la legile depuse la Secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către deputați a Curții Constituționale.

În conformitate cu prevederile art.17, alin.2 și 3 din Legea 47 din 92 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale s-au depus la Secretarul General al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale următoarele legi:

Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați și Organizația Internațională pentru Migrație, semnat la București, la 8 septembrie 1999.

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace privind protecția reciprocă a informațiilor, a materialelor și a documentelor secrete de stat, semnat la Bratislava la 3 septeambrie 1999.

Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind înființarea și funcționarea de centre culturale, semnat la Constanța la 18 aprilie 1996.

Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89 din 1999 privind regimul comercial și introducerea unor restricții la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29 din 1999 privind unele măsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice și a sistemelor electronice microprogramate.

Acestea sunt legile depuse la Secretarul General al Camerei în vederea sesizării de către deputați a Curții Constituționale.

Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și regresul statului în urma hotărârilor și convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

Trecem în ordinea de zi de astăzi pentru a discuta proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.94 din 99 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și regresul statului în urma hotărârilor și a convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă. Înțeleg că la art.5, comisia trebuia... Vă rog, Comisia pentru drepturile omului să poftească în banca comisiei. Inițiatorul, vă rog în banca inițiatorului. Și în același timp, sunt informat că trebuia să aibă un raport suplimentar, să fie adoptat de comisie – îl întreb pe domnul președinte Dan Marțian, dacă acest raport suplimentar există privind pct.5. Vă rog să poftiți pentru a explica Camerei.

 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum știți, în prima săptămână a lucrărilor din această sesiune a fost discutat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței 94 și, în urma acelor dezbateri, au fost aprobate toate articolele acestui proiect de lege și s-a pronunțat Camera asupra unor sugestii de amendare pe care le-a făcut comisia noastră și a luat decizii în legătură cu ele. În acest context s-a decis ca în ceea ce privește art.5, în special alin.1 al art.5, textul respectiv să fie retrimis la comisie în vederea analizării în funcție de unele discuții care au avut loc atunci.

În urma acestei retrimiteri, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a analizat în cursul ședinței de miercuri acest articol și s-a convenit asupra unui text pentru alin.1 al acestui articol, dar pentru că discuțiile s-au prelungit mai mult și ne-a lipsit un vot pentru a putea exprima un vot regulamentar, am fost nevoiți atunci să amânăm acest punct, să nu-l putem finaliza și în cursul zilei de astăzi, comisia s-a întrunit în condiții regulamentare și cu unanimitate de voturi a adoptat textul care a rezultat în urma discuțiilor purtate în ședința de miercuri. Acesta este motivul pentru care nu s-a putut difuza mai degrabă, mai repede acest raport suplimentar. Eu îl am, l-am difuzat la membrii prezidiului care conduc desfășurarea lucrărilor și bănuiesc că, într-un timp foarte scurt, poate fi difuzat tuturor participanților la lucrările de astăzi. Așa că, vă rog, domnule președinte, să ne spuneți cum procedăm; trecem la discutarea acestui punct acuma sau mai dăm puțin răgaz să fie văzut texul respectiv de către toți colegii.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Problema este că, în momentul acesta, se distribuie în sală acest amendament la care s-a convenit în comisie, privind art.5. Eu cred că cei interesați au avut și au timpul să ia cunoștință de această modificare, de acest amendament aprobat de comisie și în aceste condiții am putea depăși pentru a finaliza eventual această lege.

Deci, în legătură cu art.5, alin.1, textul care este prezentat de către comisie ca amendament, asupra căruia s-a convenit, ne va confirma președintele de comisie este următorul:

Alin.1 urmează să sune în felul următor: "Desemnarea candidaților în numele României, pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii în urma audierii persoanelor propuse de membrii acestuia din rândul juriștilor cu mare prestanță morală și civică și cu reputație profesională recunoscută, cu avizul conform Comisiei juridice, de disciplină și imunități, al Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale a Camerei Deputaților și a Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări a Comisiei pentru drepturile omului ale Senatului, reunite în ședință comună. Convocarea Consiliului Superior al Magistraturii se face de către ministrul justiției care va și prezida lucrările acestuia fără a participa însă la vot".

Dacă în legătură cu acest amendament sunt observații. Dacă nu, comisia... Sunt observații? Vă rog. Domnul deputat Dejeu. Vă rog domnule deputat.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modul de redactare al acestui amendament, cu tot respectul pentru Comisia pentru minorități și culte, mi se pare inoportun, mai puțin fericit. Există un principiu în politică și administrație, și anume organul care răspunde pentru o decizie să aibă și posibilitatea de a lua acea decizie în deplină cunoștință de cauză și în mod independent.

În cazul nostru, potrivit textului, și nimeni nu contestă acest lucru, responsabilitatea numirii judecătorului revine Guvernului. Prin urmare, indiferent ce se va întâmpla dincolo de Guvern, răspunderea pentru calitatea prestației acestui judecător în fața Curții Europene va fi atribuită Guvernului României. Pentru aceasta însă, Guvernul are nevoie de o marjă de independență pentru desemnarea acestui judecător, iar, prin amendamentul ce se propune, legăm mâinile Guvernului. Legăm mâinile Guvernului de celelelate instituții ale statului de celelalte puteri.

În primul rând, legăm mâinile Guvernului de propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Cu alte cuvinte, Guvernul nu va putea desemna vreun judecător pe care ar putea să-l aprecieze el decât din rândul celor pe care-i va propune Consiliul Superior al Magistraturii. Este o condiție.

A doua condiție: se cere avizul conform al Comisiilor juridice ale celor două Camere, ca și al Comisiilor pentru drepturile omului ale celor două Camere.

Aceasta înseamnă că Guvernul este ținut, pe de o parte, de puterea judecătorească și, pe de altă parte, de puterea legislativă, fără de care, dacă este vorba de un aviz conform, nu va putea lua o decizie independentă.

Acest mod de lucru, de a face dependentă decizia unui organ – în cazul nostru a Guvernului, indiferent care este acel guvern -, de hotărârea și poziția altor foruri care nu sunt implicate în răspunderea problemei, pentru că nici Consiliul Superior al Magistraturii nu răspunde, potrivit textului, de calitatea omului ce urmează să fie numit, nici comisiile Parlamentului nu au această răspundere. Răspunderea este numai a Guvernului.

Știu că s-a promovat ideea aceasta ca în anumite acte decizionale, la diverse nivele, să existe și avize, de pildă, să zicem, din partea Comisiilor juridice sau a altor comisii, la numirile de miniștri și așa mai departe, care sunt reglementate de alte acte normative.

Dar, în cazul nostru, a condiționa numirea unui judecător la Curtea Europeană, care mi se pare un act destul de simplu și încărcat de răspundere pe numele celui care face numirea, a condiționa aceste numiri de astfel de aprobări, de astfel de condiții ca fine de neprimire, pentru că fără avizul, repet, al Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernul nu poate numi; fără avizul conform al comisiilor, Guvernul nu poate numi.

Iată pentru care motive și, pentru ca problema să fie funcțională și simplificată, eu vă propun eliminarea celei mai mari părți din text și menținerea din textul inițial al comisiei doar a următoarei fraze: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern". Și restul să se elimine.

Este evident, stimați colegi, că Guvernul, având interesul și responsabilitatea să numească un jurist bun, va face ceea ce se propune în continuare aici. Adică, va alege cu siguranță un jurist de mare valoare și va avea grijă ca, prin organele sale de specialitate, să verifice competența și prestanța unui astfel de jurist. Dar nu va fi legat de mâini pentru a numi pe cineva pe care nu-l dorește și pe care nu-l agreează și pentru a se crea pentru o simplă numire de judecător la Curtea Supremă o adevărată avalanșă de proceduri. Pentru că dacă, de pildă, Guvernul va spune: nu sunt de acord cu propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, va urma o altă propunere. Aici se spune cum anume Consiliul Superior al Magistraturii selectează candidatul. Dacă nu va avea avizul conform al comisiilor, celor 4 comisii parlamentare, nu va putea face numirea, și ne putem trezi în situația în care Guvernul, luni de zile, să nu poată numi un judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Soluția simplă și clară mi se pare aceea de a lăsa Guvernului, în limitele responsabilității lui, competențele de numire a acestui judecător.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Comisia, vă rog, opinii în legătură cu amendamentul propus de domnul deputat Dejeu.

Domnule președinte Dan Marțian, dacă aveți opinii în legătură cu amendamentul propus?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dumneavoastră ați avut difuzat și raportul inițial al comisiei în legătură cu acest proiect de lege, și acolo avem textul care figurează în Ordonanța nr.94/1999.

De la inițiator, acest text sună astfel: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Guvern, la propunerea ministrului justiției, cu avizul consultativ al Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări a Senatului".

Noi am făcut atunci niște propuneri de amendare și s-au trimis la comisii.

Aici sunt câteva lucruri în privința cărora vreau să dau câteva explicații, ținând seama și de intervenția domnului deputat Gavril Dejeu și de opiniile pe care domnia sa le-a exprimat.

Sigur, când am văzut acest text în Ordonanța de urgență nr. 94, ne-am pus următoarea problemă: este pentru prima dată când propunerea de candidat se face de către ministrul justiției, se cere avizul unor comisii ale Parlamentului și, după aceea, Guvernul decide.

Prima problemă care se pune, domnule Dejeu, este următoarea: de ce este nevoie de un punct de vedere al unor structuri ale Parlamentului?

Este nevoie de acest lucru în virtutea faptului că, la ora actuală, la Consiliul Europei, și la Comitetul Miniștrilor, și în ceea ce privește activitatea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, nu s-a codificat o procedură care să fie comună pentru toți membrii Consiliului Europei. Dar, atunci când s-a pus problema numirii unui judecător din partea României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, atunci știți foarte bine, sau unii dintre dumneavoastră, pentru că problema n-a fost discutată în plenul Camerei și cu atât mai mult în plenul celor două Camere, acele propuneri au fost lăsate la o parte și s-a cerut punctul de vedere al Parlamentului, opinia Parlamentului României. Și s-a găsit atunci o anumită formulă de exprimare a acelei opinii.

Deci, prima chestiune care se pune este legată de faptul că există un precedent. Există o cerere din partea Consiliului Europei ca Parlamentul României să-și exprime opinia în această desemnare. Acesta este un aspect.

Al doilea, care decurge din primul, este legat de următorul lucru. Este firesc ca numirea, desemnarea s-o facă Guvernul, iar o structură a Parlamentului să apară într-o poziție subalternă, de a da un aviz pentru o numire pe care o face Guvernul? Este acesta un raport firesc între puterea legislativă și puterea executivă, care plasează într-o relație de subalternitate puterea legislativă, sau, mai exact, niște structuri ale acestei puteri, și anume comisiile, care sunt menționate fie în textul ordonanței elaborate de către Guvern, fie în propunerile pe care le conține raportul comisiilor?

Și atunci, având în vedere toate aceste lucruri, noi am socotit – și cu aceasta ajung la a treia problem㠖 că, în ceea ce privește candidaturile pentru funcția de judecător – și reamintesc, pentru colegii care nu au aceste informații că, potrivit practicilor existente la Consiliul Europei, se cer trei candidaturi din partea fiecărei țări. Aceste trei candidaturi sunt discutate în Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei și, după aceea, sunt aduse în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care decide.

Și iată, deci, că am ajuns la o a treia problemă, care a fost ridicată în special de reprezentanții inițiatorului, și anume că a cere ca aceste propuneri să fie făcute de către Consiliul Superior al Magistraturii ar reprezenta un fel de depășire a competențelor pe care le are Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru că la art.133 alin.1 din Constituție se spune ce atribuții are Consiliul Superior al Magistraturii, și anume, aceea de a face propuneri de numire a judecătorilor și procurorilor care, prin această numire, devin inamovibili. Și, întrucât nu se scrie în acel alineat despre faptul că există și alte lucruri care ar putea fi discutate de către Consiliul Superior al Magistraturii, inițiatorul a socotit că firesc este ca desemnarea acestor candidați să fie făcută de către ministrul justiției, și se pronunța această judecată, această judecată de valoare, de principiu că nu ar fi constituțional ca Consiliul Superior al Magistraturii să discute aceste candidaturi, să le facă și chiar să le discute. Să nu facă aceste candidaturi, pentru că nu este prevăzut în acel alin.1 din art.133 din Constituție și, în al doilea rând, să nu le discute, pentru că alin.1 al art.133 se referă doar la magistrați, respectiv judecători și procurori și n-ar mai putea, de exemplu, discuta candidaturile care ar veni din lumea învățământului universitar juridic românesc, sau din lumea avocaturii.

Noi am socotit, după o analiză foarte atentă în cadrul comisiei, că este firesc ca Consiliul Superior al Magistraturii să aibă dreptul de a face propuneri și de a discuta aceste candidaturi, pentru că este un organism care are o anumită structură și reprezentativitate a lui, iar oamenii care-l compun nu sunt străini de învățământul superior juridic românesc, nu sunt necunoscători în ceea ce privește lumea avocaților și așa mai departe.

De aceea, socotim că în locul unei desemnări de facutură administrativă a candidaturilor, de către ministrul justiției, este mult mai fireasc și într-un spirit democratic și de analiză responsabilă și obiectivă și echidistantă politic și din alte puncte de vedere, ca aceste candidaturi să fie propuse de către Consiliul Superior al Magistraturii, discutate și înaintate, după aceea, să ajungă la comisiile parlamentare care sunt menționate – cele două comisii juridice, de disciplină și imunități, pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale de la Cameră, și comisiile corespondente de la Senat.

Noi socotim că din acest punct de vedere există o posibilitate de dezbatere deschisă, de evaluare a fiecărei candidaturi, a meritelor și reputației pe care le au fiecare candidat și, în funcție de aceasta, să se facă recomandări Guvernului în legătură cu numirea celor trei candidaturi. Comisiile nu vor merge pe o singură soluție: am audiat atâția, din aceștia recomandăm doar pe cutare. Iar Guvernul va putea să se pronunțe. Nu-l împiedică nimeni ca, în ceea ce privește ordinea de preferință, să-și exprime opinia și preferințele sale.

Eu cred că această cale este o cale mai bună, mai firească, mai apărată de pasiunile luptei politice și care poate duce la candidaturi care să facă cinste României. Și acolo nu este vorba de a face cinste unei anumite părți a spectrului politic, ci trebuie să facă cinste României.

În legătură cu candidaturile, când a fost numit domnul Bârsan, că dânsul este profesor la Universitatea din București, la Facultatea de Drept și dânsul îndeplinește până acum funcția de judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, mandat care probabil se încheie undeva pe la începutul anului 2001, dar cu acel prilej au reieșit unele lucruri care nu sunt de dorit, inclusiv faptul că unul dintre candidați care, un anumit segment din activitatea profesională a desfășurat-o bunăoară ca procuror, nici n-a trecut în curriculum vitae acest lucru, și acest lucru a suscitat anumite discuții.

Mie mi se pare că propunerile pe care le facem sunt propuneri democratice, sunt propuneri de discuții în legătură cu aceste candidaturi, sunt propuneri care pot să cearnă și să discearnă și să opteze pentru valori și n-are decât, după ce Guvernul s-a pronunțat asupra celor trei candidaturi, să le înainteze la Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, după aceea să ajungă în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și să se facă o desemnare care are în spate o muncă de reflecție și de cântărire pe plan național și, după aceea, dacă totuși lucrurile ar părea nefirești, reprezentanții delegației României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, ar mai putea și domniile lor să intervină. Dar cred că calea și procedura pe care o propunem este una mai firească, cu șanse de analiză obiectivă și nepărtinitoare, mai profundă și, în cele din urmă, să facă cinste candidatura celui care va fi agreat să reprezinte România ca judecător în respectiva Curte Europeană a Drepturilor Omului.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă există și alte opinii?

Vă rog, domnule Pop.

Domnul președinte Pop.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data aceasta, Camera Deputaților este pusă într-o postură inedită, și anume aceea de a adăuga, de a modifica Constituția României, pentru că, prin textul art.152 și art.153 sunt stabilite cu claritate și indubitabil atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii care propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. În acest caz, lucrările sunt prezidate, fără drept de apel, de ministrul justiției.

Deci, noi nu putem, acum, să venim și să spunem că acest organism constituțional – Consiliul Superior al Magistraturii – are și alte atribuții, pentru că nu facem altceva decât să adăugăm, decât să modificăm Constituția, lucru pe care-l consider inadmisibil și anticonstituțional.

Pentru acest motiv, cred că trebuie modificat textul propus, în așa fel încât să se încadreze în limite constituționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că există o sumă de opinii care sunt încă foarte diferite și văd că în același timp, în banca inițiatorului nu există inițiatorul. Greșesc?

Deci, dacă inițiatorul este aici ca să intervină, să poftească în banca inițiatorilor.

Dacă nu, având în vedere că sunt argumente ...

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din bancă):

Domnule președinte, o precizare, vă rog.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule deputat Dejeu.

 
 

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să recunosc sincer că n-am avut cunoștință despre faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a dat îndrumări, sau a decis, chiar, ca numirea acestor judecători la Curtea Europeană să se facă de Parlament.

Dar dacă, cumva, așa stau lucrurile, și această îndrumare, sau recomandare, dacă vreți, s-o primim, chiar dacă nu este obligatorie, este o recomandare din partea dumnealor, atunci să schimbăm puțin termenii textului și să spunem așa: "Desemnarea candidaților în numele României pentru funcția de judecător al Curții se face de către Parlament", și nu "de către Guvern". Și atunci, suntem în cadrul firesc al unor raporturi afirmate aici de domnul președinte Marțian, iar Parlamentul are procedurile lui specifice de numire a acestor reprezentanți.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Dan Marțian, vreți să interveniți. Vă rog.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând, îmi cer scuze pentru că, atunci când am vorbit despre Consiliul Superior al Magistraturii am făcut trimitere la art.33, este o eroare a mea, mi-o asum. Este art.153 și rog și în stenogramă să se rectifice acest lucru.

Acum, în legătură cu problema ridicată de domnul Pop, este următorul comentariu pe care aș vrea să-l fac, pentru că a constituit obiect de dezbatere și în cadrul comisiei noastre. Și acolo s-a spus că această formulă pe care o propunem adaugă la Constituție.

Eu ridic, în legătură cu aceasta, două aspecte.

Unu. Cred că este o deosebire între ceea ce face Consiliul Superior al Magistraturii când propune acordarea inamovibilității, asupra căreia competența revine, tot potrivit Constituției, Președintelui țării. Și faptul că Consiliul Superior al Magistraturii face niște propuneri de candidat, formulează niște candidaturi, nimic mai mult, nici mai mult, nici mai puțin. Nu cred că ar fi aici vorba de o încălcare a Constituției, pentru că avem și principiul cine poate mai mult, poate și mai puțin. Iar a formula niște propuneri de candidaturi, nu mi se pare un lucru absolut inadmisibil și care ar aduce, mă rog, atingere literei și spiritului Constituției.

În al doilea rând, în intervenția mea, puțin mai înainte, am insistat foarte mult asupra ideii pe care probabil n-am reușit să o degaj cu suficientă limpezime, că acest Consiliul Superior al Magistraturii poate fi, dacă-l privim ca un organism viu, nu ca un organism de eliberare a unor avize, sau, mă rog, de manieră administrativă, birocratică și îngustă, poate să fie un cadru în care să poată fi discutate atent, cu argumente, cu fapte, candidaturile și să se ia o decizie care să ducă la cea mai bună reprezentare a României în această Curte Europeană a Drepturilor Omului.

Deci, din acest punct de vedere, noi considerăm că nu este vorba de un adaos și de o fraudare a textului Constituției, ci este vorba de o procedură în jurul căreia există o comunicare mai largă de idei, de argumente și considerente în legătură cu aceste candidaturi.

Sigur că ar putea fi invocate și alte chestiuni, dar acum revin la propunerea pe care colegul nostru, domnul deputat Dejeu, a formulat-o. Sigur că s-ar putea merge și pe linia pe care dumneavoastră o propuneți, în sensul de a surmonta acea subalternitate pe care o conține textul ordonanței cu privire la avizele date de către comisiile parlamentare.

Dar, aici mai intervine un lucru pe care cred că nu-l putem scăpa din vedere foarte ușor. În legătură cu procedura de numire a candidaților pentru funcția de judecător din partea unui stat la Consiliul Europei, această procedură are două segmente: are segmentul național, care trebuie parcurs, și despre asta am discutat și textul spune, și are segmentul internațional, în cadrul unei organizații multilaterale, la care sunt membre statele care fac parte din Consiliul Europei. Și, în cele din urmă, desemnarea este făcută în conformitate cu dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, de către o adunare consultativă. Așa este botezată în textul Convenției care a fost semnată la 4 noiembrie 1950, ceea ce noi cunoaștem astăzi sub numele de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Și există, deci, acolo, inclusiv prin posibilitatea de participare a delegației României, ca un for reprezentând expresia voințelor exprimate în procesele electorale din diferite țări de către alegători, capacitatea să se poată interveni.

Cântărind toate aceste aspecte, noi am ajuns la propunerea pe care v-am supus-o examinării. După părerea mea, s-ar putea, - sigur, mai sunt colegi, probabil, care vor să intervină- , s-ar putea lua o decizie încă în această ședință. Vom vedea care va fi și punctul de vedere, opinia Senatului, și se poate definitiva acest lucru.

După câte vedeți, în ceea ce privește numirea judecătorului ad-hoc, care presupune o celeritate cu totul deosebită, am lăsat competențele care revin ministrului justiției, pentru că el le semnează potrivit alin.2 din cuprinsul art.5, numirea judecătorului ad-hoc, la propunerea Centrului guvernamental care răspunde de aceste probleme în cadrul ministerului.

Și cu asta, ultima problemă, foarte pe scurt.

Spuneam mai înainte că nu există o practică unitară. În țări precum: Franța, Italia, Polonia, altele, răspunderea pentru legătura cu Consiliul Europei și mai ales cu Comitetul Miniștrilor, cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, este realizată de către ministerele de externe. În alte țări - Germania și alte câteva -, acest lucru se face de către Ministerul Justiției.

Potrivit ordonanței și a ceea ce ni s-a propus prin această ordonanță și prin acest proiect de lege, s-a conferit această răspundere de a ține legăturile respective, de a pregăti, că trebuie o întreagă procedură de pregătire a unor răspunsuri, de luare a unor măsuri, de investigare a unor situații deduse judecății Curții Europene a Drepturilor Omului, această răspundere, spun, a fost dată în seama Ministerului Justiției.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule președinte Popescu, vă rog.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu nu am participat la primele minute din această discuție, dar am foarte adânc preocupat de această chestiune când am discutat-o în alte faze. Eu vă rog respectuos să observați că soluția de fond este fundamental greșită, pentru două rațiuni foarte importante. Prima:

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Numai o clipă, domnule președinte Popescu. Vă referiți la care dintre soluții...

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Da. La prima din alin.1: "Desemnarea candidaților se face de către Guvern, la propunerea..."

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Păi nu, la propunerea cui? Continuați, ca să știm ce vorbiți.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vorbesc de soluția din text...

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Din textul legii. Între timp a fost amendat de o soluție propusă de comisie, de aceea vă întreb. Vreau să știm ce text discutăm.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Stiu, dar eu vă spun punctul meu de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

În raport cu evoluția legii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Sigur. Noi am criticat această soluție și chiar și soluțiile care au fost aici discutate, sunt și ele discutabile și cred că noi trebuie să construim următorul raționament.

Există o independență, o separațiune a puterilor în stat, despre care toată lumea vorbește. Acest principiu nu este niciodată însă înțeles în adâncul său și de multe ori oamenii nici nu-l repetă mot á mot, așa cum este el. Potrivit acestui principiu, este vorba de "separațiunea puterilor în stat și controlul fiecăreia de către celelalte, prin intermediul Constituției". Prin urmare, pivotul în jurul căruia gravitează separațiunea puterilor este Constituția, toate puterile sunt egale. Prin urmare, de aceea în Constituția noastră numirea judecătorilor interni nu se face decât de către președintele țării. Și acum urmează partea a doua a raționamentului. Dacă președintele țării este cel care numește judecătorii, ați văzut că primește jurământul, prestează în fața lui jurământul, tot acest ritual prevăzut de Constituție este unanim acceptat când este vorba de judecătorii interni. Păi, atunci, cu atât mai mult când e vorba de președinte și de judecător, el trebuie să fie candidatul desemnat, trebuie să fie numit de către președintele țării. Nu același lucru este necesar să se întâmple când e vorba de alin.2, când e vorba de către judecătorul ad-hoc.

Prin urmare, dacă am accepta ca o numire de judecător, oricare ar fi ea, să fie efectuată de către Guvern, am greși la nivel conceptual, precum și prin raport cu spiritul și litera Constituției noastre.

De aceea, eu vă rog respectuos ca soluție, singura în care cred, este aceasta: "Desemnarea candidaților, în numele României, pentru funcția de judecător al Curții se face de către președinte la propunerea..." și acum urmează să vedem la propunerea cui. Ministrul de justiție poate să facă propuneri, nu am nimic împotrivă, avizul consultativ al Comisiei juridice... am împotrivă, în ce privește soluția aceasta minoră, că e vorba de comisiile reunite, și nu trebuie neapărat să avem două avize, ci trebuie să avem o singură ședință a celor două comisii, deci cu avizul comun al comisiilor reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, așa, și numai atât.

În ceea ce privește pct.2, sunt de acord ca desemnarea să se facă de către președintele țării, cu propunerea ministrului Justiției, și cu propunerea agentului guvernamental, adică în așa fel încât să nu evităm, să nu cădem în acest păcat, și anume să creem o ingerință în principiul separațiunii puterilor în stat.

Insist asupra faptului că numirea unui judecător, astăzi, la Curtea internațională de la Haga, este un lucru foarte important, este o manifestare de drept public care depășește interesele dreptului intern ale țării și deci trebuie să fie făcută de către cel ce înfățișează țara. Or, președintele înfățișează țara în raporturile cu statele internaționale. De aceea, eu cred că aceasta este soluția corectă și v-aș ruga să fiți de acord cu ea. Dacă altcineva are altă părere, nu am nimic împotrivă, dar să aducă argumente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia dacă vrea să se pronunțe. Vă rog să nu angajați discuții separate.

Domnilor președinți, ne aflăm într-o Cameră a Parlamentului, în care vă rog să vă exprimați către Cameră, dacă doriți, aveți toată libertatea de a o face. Vă rog, comisia, dacă în legătură cu această ultimă propunere are opinie.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog ca în legătură cu propunerea pe care a făcut-o colegul nostru domnul Emil Popescu, să aveți în considerare două lucruri. Aici nu e vorba de numire de către președintele României a judecătorilor la Curtea Europeană....

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

E vorba de desemnarea lui, domnule profesor...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Asta e desemnare de candidați, iar numirea o face Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Rog să se rețină asta chiar și de către domnul Popescu, chiar dacă nu aprobă, ca un argument în cadrul acestei dezbateri. Este deci un lucru în privința căruia trebuie să avem răbdare, să cântărim toate implicantele.

A doua problemă. Există în Convenția Europeană a Drepturilor Omului o seamă de răspunderi care sunt date oarecum în numele statului respectiv, a Guvernului respectiv. Există această instituție a agentului guvernamental care reprezintă România, etc. Din acest punct de vedere, înțelegând grija pe care o manifestă domnul Emil Popescu, aș avea rezerve în legătură cu angajarea președintelui României să facă numirea a 3 candidați și după aceea alt for să decidă. Minimalizăm, după părerea mea, funcția președintelui și înțelegem raporturile între puterile în stat de o anumită manieră. Până la urmă cel numește este Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, după ce problema a fost discutată în prealabil în comitetul miniștrilor.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Eu vă mulțumesc, v-aș ruga să nu intrați în polemici de substanță, de altfel. Strict din punct de vedere al procedurii, vă rog să-mi permiteți, domnule președinte.

Aici cred că procedural acest amendament prezentat de comisie a fost un amendament care nu a fost foarte cumpănit, pentru că pot să vă spun, fără să-mi exprim o opinie, ar trebui să cobor la tribună pentru asta, dar procedural, un aviz, conform unei acțiuni a Guvernului, nu poate fi dat de o comisie parlamentară. Parlamentul în totalitatea sa controlează Guvernul și nu comisiile. Comisiile pot da avize consultative, așa cum dau, spre exemplu, la numirea ambasadorilor sau cu alte ocazii. Cred că acest amendament, așa cum este propus, care naște foarte multe discuții, și în lipsa inițiatorului ar trebui returnat totuși comisiei pentru a fi analizat și pentru a se face toate consultările necesare, inclusiv procedurilor și recomandărilor Consiliului Europei. Bineînțeles că dau cuvântul domnului președinte Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

V-am ascultat cu atențiune și respect întru totul opinia dumneavoastră și merg mai departe și spun, eu nu-mi aduc aminte dacă am fost prezent la discuții, dar am formulat o sumedenie de ipoteze, și anume că soluția, chiar dacă e dată de comisie, este și ea criticabilă, pentru că avem voie să fim mai pricepuți miercuri decât marți. Dar eu spun următorul lucru: că nu e o diferență de substanță între ce spun eu și ce spune domnul profesor Marțian, dar vă rog să rețineți sintagma, "în numele României". "Desemnarea candidaților în numele României" se face la funcția de, deci se face de către... Prin urmare, nu este vorba de un proces, un simplu ritual, așa o recomandare oarecare. Consiliul Europei, de care vorbește domnul profesor Marțian și care, într-adevăr, în ultimul moment îl binecuvântează și-l numește în sens formal, ține seama în mod decisiv de punctul de vedere al statului care îl propune, care îl desemnează, el este desemnat în numele unei țări. Prin urmare, funcția aceasta, această magistratură este mult mai importantă decât o magistratură oarecare din interiorul țării. Dacă președintele Curții Supreme este desemnat de președintele țării, cu atât mai mult acest "cantindat" trebuie să fie desemnat tot de către președintele țării.

Prin urmare, eu nu am nimic împotrivă, sunt de acord, dar e o chestie de formalitate, ne agățăm de exprimări. Eu am spus că el în unge, el este cel care își dă, cum se zice, exprimă, are o manifestare de voință foarte importantă, iar pentru ca Adunarea Parlamentară să respingă propunerea unui șef de stat, sau a acestui șef de stat, ar trebui să existe niște temeiuri foarte serioase.

Prin urmare, momentul decisiv al alegerii se produce aici, în organele interne ale țării, sub imperiul Constituției noastre, nu acolo, unde el este într-adevăr numit, dar o numire formală. Eu știu cum e acolo, domnul profesor știe cum e acolo. Candidatul propus, dacă nu înfățișează nici un viciu, automat este admis. Deci acolo avem de-a face cu o procedură formală, aici avem de-a face cu o procedură de substanță, care decide opțiunea între 2 sau 3 sau 4 candidați.

Prin urmare, aceasta este soluția în care eu cred, chiar dacă noi, comisia, am putut să dăm o altă soluție. De altfel, domnul profesor Marțian a acceptat, a și spus că în dreptul european soluțiile sunt variabile de la stat la stat. Așa fiind la noi, Constituția noastră pe ea trebuie s-o respectăm și prin urmare așa ar trebui să fie făcută această desemnare care este, repet, decisivă.

În legătură cu cele spuse de domnul președinte, eu l-aș ruga pe domnul președinte să nu mai returnăm textul la comisie, pentru că și așa comisia are destule de rezolvat și rezolvarea o putem adopta acum aici în plen.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

O putem, domnule președinte. Dacă mă formalizez privind activitatea noastră în litera regulamentului, inițiatorul nefiind de față, eu pot să cer ca acest text în dezbatere să fie returnat. Cu toate astea, sincer dores să depășim acest impas al articolului 5 care, iată, a mai consumat o după amiază. Așa că dacă există vreo adăugire din partea comisiei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu am adăugire din partea comisiei. Problema pe care am discutat-o astăzi, am discutat-o și în comisie, poate a fost una din chestiunile cele mai îndelung discutate. În prezența reprezentanților inițiatorului, sigur, care au prezentat argumente mergând pe linia admiterii, menținerii soluției din textul ordonanței și ne-am prezentat și noi punctele de vedere. Deci din punctul acesta de vedere, discuția a fost foarte lungă, foarte laborioasă, a durat mai multe ore și, în cele din urmă, am căzut de acord asupra acestui text. Astăzi, când a fost supus votului, a întrunit unanimitatea de voturi. Dar și miercuri, în partea finală a ședinței, s-au degajat convergențele de opinii. Doar atunci nu am avut, pentru că nu aveam cvorumul întrunit, nu am avut posibilitatea să supunem votului. Deci din punctul acesta de vedere, nu știu ce am mai putea face noi la comisia sesizată în fond.

Sunt două probleme. 1. Mergem pe soluția pe care o propunem noi, sau mergem pe soluția pe care o propune domnul Popescu, și anume să fie... sau a mai fost a doua soluție sau o soluție a răzbit și în cea de-a doua intervenție a colegului nostru domnul deputat Dejeu, și anume numirea s-o facă Parlamentul și, mă rog, asta este osatura soluției pe care dânsul a propus-o cu avizul comisiilor etc. Eu nu aș avea deci, din acest punct de vedere, ce să vă spun, decât că trebuie o dată tranșată.

Care este soluția pe care mergem? Mergem pe soluția inițiatorului? Mergem pe soluția comisiei? Mergem pe soluția domnului Popescu? Mergem pe soluția pe care a sugerat-o în cea de-a doua intervenție, subliniez, domnul Dejeu? Acestea sunt problemele. Noi, comisia, ne-am pronunțat cântărind diferitele elemente, informații și date concrete în legătură cu asta, pentru că o procedură de tip liniar nu există, pentru că numim aici un judecător la o instanță jurisdicțională internațională. Și, atunci, trebuie să ținem cont de dimensiunea internă a procedurii, ducând spre desemnarea candidaților, după care urmează procedura internațională și ajungerea, după dezbatere în comitetul miniștrilor, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Acestea sunt niște implicații pe care nu le întâlnim întotdeauna și asupra cărora nu putem proiecta de manieră liniară niște proceduri pe care le practicăm pe plan intern. Așa că, vă rog, decideți.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumesc. Nu continuăm luările de cuvânt. Înțeleg că există deja optica comisiei, exprimată printr-un vot unanim astăzi, deci nu e cazul să returnăm la comisie, dar în lipsa inițiatorului amân dezbaterea și votarea acestui articol și proiect de lege și respectiv a legii de adoptare a ordonanței. Deci rămâne pentru ordinea de zi a săptămânii viitoare.

 
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/1999 privind aprobarea amendării Protocolului nr.4 la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte (amânarea dezbaterilor).

În continuare, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190 din 1999 privind aprobarea amendării Protocolului nr. 4 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunității Europene și statele membre ale acestora pe de altă parte. Inițiator, Ministerul Industriei și Comerțului. Nu avem inițiator, se amână pentru săptămâna viitoare.

Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea orașului Gherla, județul Cluj, municipiu (amânarea votului final).

Proiectul de Lege privind declararea orașului Gherla, Județul Cluj, municipiu. Inițiatorul?

Vă rog inițiatorul, domnul deputat Ciurtin, să poftească în bancă. Comisia? Președintele Cârstoiu? Din partea comisiei? Un membru al comisiei? Iată că, după ce nu avem inițiator, acum nu mai avem comisie. Rog inițiatorul să ia cuvântul în sprijinul inițiativei dumnealui.

 

Domnul Costică Ciurtin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Aveți raportul comisiei de specialitate al Camerei Deputaților în legătură cu declararea orașului Gherla din jud. Cluj ca municipiu, aveți toată documentația asupra acestei propuneri legislative. De aceea, eu consider că nu este bine ca să vă rețin din activitatea dumneavoastră prea mult și întrucât dumneavoastră ați studiat raportul, avizul Consiliului Legislativ, sper ca după aproape doi ani de zile de când acest proiect de lege a fost aprobat în Senatul României și dumneavoastră să binevoiți să dați votul dumneavoastră pentru această propunere legislativă.

Eu vă mulțumesc foarte mult și aștept cu încredere votul dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Mulțumim, domnule senator. Mulțumim inițiatorului.

Domnul președinte Cârstoiu, din partea comisiei.

 
 

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Comisia, în luna mai, a fost sesizată cu acest proiect de lege și a avizat favorabil acest proiect de lege care a venit de la Senat. Însă, eu vreau ca să vă fac cunoscut că tot în acea perioadă comisia a rezolvat și a depus raportul pentru partea a IV-a de la planul de amenajare al teritoriului, care se numește rețeaua de localități. Acolo sunt stipulate toate condițiile care trebuie îndeplinite de municipii, de comune etc. Dar, această legislativă venită la Senat și fiind înaintea dezbaterilor părții a IV-a, comisia a vizat-o favorabil și vă propune să o supuneți dezbaterii.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Mulțumesc. Dacă pentru dezbateri generale e cineva care dorește să ia cuvântul. Da.

Domnule deputat Lăpușan, vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu sunt deputat de Cluj, cunosc foarte bine orașul Gherla, și sper viitorul munincipiu Gherla, este un oraș vechi, este un oraș construit aproape de confluența Someșurilor, este un oraș cu o istorie zbuciumată, este un oraș în care mai sunt multe de făcut și cred că acordarea titlului de municipiu o să fie de bun augur și pentru cei care, în momentul acesta, mai au destulă reținere la aprobarea proiectelor de modernizare a acestui oraș. Noi susținem proiectul acesta și sper ca să avem și sprijinul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Mulțumim și noi. Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Matiș.

 
 

Domnul Eugen Matiș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Și eu sunt un deputat din jud.Cluj și unul dintre puținii care are și unul dintre birourile parlamentare în acest oraș foarte frumos, care a fost fondat ca oraș chiar acum 300 de ani, deci cred că din partea Parlamentului României ar fi un gest de onoare ca să putem sărbători această frumoasă aniversare prin adoptarea acestei legi. Fiind un centru cu tradiții vechi culturale, viața spirituală se desfășoară la cele mai înalte cote în acest oraș și pot să vă asigur, fiind prezent la multe dintre aceste manifestări, că oamenii de acolo doresc fără nici un fel de ...

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Apartenență...discriminare...

 
 

Domnul Eugen Matiș:

Nu, domnule Gavra, fără nici un fel de opțiuni contrare față de această decizie administrativă, indiferent de opțiunea politică, religie sau naționalitate. Grupul nostru parlamentar susține acest proiect de lege, l-am susținut și la dezbaterile din cadrul Senatului și sperăm că va fi adoptat în ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da. Vă rog, iertați-mă, este înscris domnul deputat Varujan Pambuccian. Urmează domnul deputat Păcuraru.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori, cu toate că nu este foarte procedural, să vorbesc în nume personal și în numele armenilor din România, pentru că orașul Gherla, puțină lume știe, a fost construit acum 300 de ani de către armenii veniți din Moldova, trecuți prin zona Bistriței și așezați în acest oraș care s-a numit inițial Armenopolis.

Este un oraș care mai păstrează în centrul său unul dintre cele mai rare stiluri arhitectonice, e vorba de barocul armean, care poate ar merita o restaurare, pentru că, repet, mai există foarte puține locuri pe pământ în care acest stil să fi rămas în continuare în picioare. Este un oraș în centrul căruia se află o imensă catedrală construită de armeni, la concurență cu armenii din Gheorgheni, este mai mare decât cea din Gheorgheni, cei din Gherla se pare că au fost mult mai înstăriți.

Este un oraș care are o istorie foarte interesantă în special în zona istoriei mici, istoria comercială, pentru că a fost unul dintre centrele comercialed puternice ale Transilvaniei. Nu întâmplător până și terenul pe care a fost realizată închisoarea din Gherla a fost bine gândit ca gest comercial de către conducerea armeană, de pe vremea aceea, locală a orașului.

Este un oraș în care o tradiție de bună gospodărire a orașului și de bună structurare a orașului a dăinuit până în ziua de azi, cu oameni deosebiți, în care multitudinea de etnii, care formează la ora actuală populația orașului, reușește să trăiască în bună pace și sper într-o prosperitate din ce în ce mai accentuată.

Îi doresc din toată inima ca, după ce această lege va fi adoptată, să fie mai prosper și să ducă mai departe bunul renume al unui oraș în care armeni au rămas foarte puțini, dar care e bine din când în când să ne amintim că a fost construit de ei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Domnule deputat Păcurariu, vă rog.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sunt deputat de Cluj, evident susțin ca acest oraș să devină municipiu, pentru mai multe motive. Instituțiile sale sunt performante, Gherla a reușit să facă două asocieri cu orașe din Uniunea Europeană, are o infrastructură care îi permite să-l ridicăm la nivelul de municipiu. Pe de altă parte, prin natura căilor de comunicații este, dacă vreți, un centru legat de 10 comune limitrofe. Nu lipsit de importanță este faptul că, din punct de vedere economic, este orașul care stă cel mai bine. În județul Cluj, toate întreprinderile care au funcționat în 90 funcționează și acum și cu șomajul cel mai scăzut. Consider că declararea ca municipiu va duce mai departe și va dezvolta aceste performanțe, pe care orașul le are în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Da.

Domnule deputat Gavra, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Gavra:

Da. Sper să fiu ultimul care iau cuvântul.

Domnilor colegi,

Această inițiativă este depusă pentru a doua oară la nivelul Camerei Deputaților, și este bine să specificăm acest lucru, și-mi pare bine că domnul președionte Cârstoiu, în numele comisiei pe care o reprezintă aici, de data aceasta a fost de acord. Deci, în urmă cu 4 ani de zile exista. La începerea actualului mandat al Camerei Deputaților, Grupul parlamentar al PUNR a depus o asemenea inițiativă pentru două localități, orașe din județul Cluj: Câmpia Turzii, care a devenit municipiu, cu acordul Camerei Deputaților, după care și Senatul și-a dat acordul, și sigur, era vorba de orașul Gherla. Comisia, atunci, a respins propunerea grupului parlamentar al PUNR pe considerente mai mult tehnice, de documentare și mai ales de criterii efective de încadrare la acest statut de municipiu.

Sigur că noi fiind primii care am inițiat acest proiect de lege, nu putem decât să fim de acord. Vorbesc de Grupul parlamentar P.U.N.R., eu, ca deputat de Cluj, bineînțeles că susțin această propunere.

Din păcate, însă vreau să vă spun că ea trădează la ora actuală o mentalitate electorală. Deci, odată a fost respinsă la comisie propunerea noastră, a grupului parlamentar; s-a venit pe varianta Senatului, domnul senator Ciurtin, fiind senator de Cluj, a propus dânsul la Senat. Dânșii au fost mai receptivi, vorbesc de colegii de la Senat, și, sigur, a venit la Camera Deputaților și cred că acuma veți fi de acord.

Păcat că putea deveni municipiu în urmă cu doi ani de zile, așa cum a devenit municipiu și orașul Câmpia Turzii din județul Cluj.

Spun că este o tentă electorală întrucât acest subiect a fost folosit la campania electorală de către actualul primar al orașului Gherla; în mod fals și mincinos a declarat orașul Gherla municipiu prin contribuția domniei sale, ceea ce vă dați seama a depășit orice imaginație a unui candidat în campania electorală.

Iată că de-abia astăzi, după ce s-au încheiat de câteva luni de zile alegerile locale, este în discuție la Camera Deputaților. Dar eu, care am propus, eu sunt autorul, la Camera Deputaților și domnul deputat Miclăuș, amândoi deputați din circumscripția Cluj, sigur că susținem și mă bucur că această comisie a Camerei Deputaților și-a revenit sau a revenit la sentimente mai bune în legătură cu această propunere legislativă.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumim, domnule deputat.

Dacă la dezbateri generale nu mai există alte opinii, trecem pe text.

Titlul. Dacă sunt puncte de vedere. Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Cu o abținere, titlul a fost adoptat.

Art.1. Dacă sunt opinii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.2. Dacă sunt alte opinii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Text adoptat.

Rog secretarii de ședință să constate dacă avem cvorum pentru că legea este organică. Nu avem. În aceste condiții, votul final mâine, la ora 11,00.

 
Proiectul de Lege privind declararea orașului Târgu Secuiesc, județul Covasna, municipiu (amânarea dezbaterilor</a>).

Mergem mai departe cu proiectul de Lege privind declararea orașului Târgu-Secuiesc, județul Covasna, mulțumind inițiatorului pentru primul proiect de lege, domnul senator Ciurtin.

Inițiatorul la proiectul de Lege privind declararea orașului Târgu-Secuiesc, județul Covasna, municipiu. Inițiatorul, dacă este în sală. Deci, dacă nu este domnul Pușcaș Szoltan, atunci oricare, Márton Árpád, Támáș Sándor, Marko Belo, Birtalan Ákos. Nu sunt. În lipsa inițiatorilor, se amână dezbaterea.

Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea orașului Motru, județul Gorj, municipiu (amânarea votului final).

Trecem mai departe la proiectul de Lege privind declararea orașului Motru, județul Gorj, municipiu.

Inițiator, domnul senator Vasile Văcaru, vă rog poftiți în banca inițiatorilor, dar dacă tot sunteți la tribună, vă rugăm să ne faceți foarte scurt prezentarea proiectului.

Vă rog.

 

Domnul Vasile Văcaru:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Sunt absolut convins că dumneavoastră ați primit materialele, le-ați studiat, știți ceea ce înseamnă și ce semnifică orașul Motru. Nu mai vin cu nici un fel de elemente suplimentare. E de precizat că are absolut toate avizele și că această lege a fost trecută prin Senat.

Prin urmare, fac apel la îngăduința dumneavoastră pentru a vota această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim pentru expunerea dumneavoastră concisă. Vă rugăm să poftiți în banca inițiatorului.

Comisia. Vă rog. Sigur, tot atât de concis.

Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

În urma examinării proiectului de Lege privind declararea orașului Motru, județul Gorj, ca municipiu, în ședința din 11 mai, comisia a hotărât să fie supus plenului Camerei Deputaților în vederea dezbaterii.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim și noi pentru concizie.

Vă rog, în continuare, dacă sunt comentarii la dezbateri generale din partea grupurilor parlamentare.

Dacă nu sunt, trecem pe text.

Titlul. Dacă sunt opinii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Titlul a fost adoptat.

Art.1. Dacă sunt alte comentarii. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Art.2. Dacă sunt alte comentarii. Nu sunt.

Atunci vă consult cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Având în vedere că este vorba de un vot cu caracter organic, se transferă pentru mâine, la ora 11.

Mulțumim inițiatorului.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea orașului Orșova, județul Mehedinți, municipiu (amânarea votului final).

În continuare, proiectul de Lege privind declararea orașului Orșova, județul Mehedinți, municipiu.

Inițiatorul. Vă rog să poftiți direct să ne faceți prezentarea foarte pe scurt.

 

Domnul Alexandru Ioan Morțun:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să încerc să fiu la fel de scurt ca cei care m-au precedat. Mapele dumneavoastră sunt elocvente.

Aș vrea să spun însă două lucruri care deosebesc puțin Orșova de celelalte declarate municipii, mâine, probabil.

În primul rând, un fapt extrem de important, este un oraș frumos, dar este un oraș pentru care dobândirea titlului de municipiu va face o reparație morală cetățenilor săi care, prin sacrificiul lor, al familiilor lor, al caselor, al avutului lor, au contribuit la electrificarea economiei naționale.

Doamnelor și domnilor,

Vreau să mulțumesc public deputaților și senatorilor de Mehedinți care m-au susținut în ceea ce întreprind, și am încredere în votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulțumim și noi.

Comisia.

 
 

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Comisia a hotărât ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere plenului Camerei Deputaților, în forma prezentată de Senat.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Mulțumim și noi.

Dacă sunt opinii, la dezbateri generale, care să exprime punctul de vedere al grupurilor parlamentare.

Vă rog, domnule deputat... În numele...

 
 

Domnul Romulus Raicu:

În numele Grupului parlamentar P.U.N.R., deputatul Romulus Raicu.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă cer scuze.

 
 

Domnul Romulus Raicu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de deputați de Mehedinți, susțin inițiativa legislativă prezentată de domnul senator Morțun în privința declarării orașului Orșova, ca municipiu.

Orașul Orșova este o așezare cu străvechi rădăcini istorice. Menționez faptul că statutul de municipiu, orașul Orșova l-a mai avut cândva. El a avut o perioadă de prosperitate în timpul stăpânirii romane și a fost un nod comercial important în această zonă a țării.

Pentru aceste considerente, sigur, întrunind criteriile pe care le cunoaștem cu toții, și făcând și o reparație morală, cum spunea colegul meu, domnul senator Morțun, pentru cei care au fost nevoiți să renunțe la casele lor și să-și facă o altă casă, într-o nouă așezare.

Noi sperăm ca prin dobândirea statutului de municipiu, orașul Orșova să se dezvolte mai mult și să devină, într-adevăr, o perlă pentru turismul românesc.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim.

Vă rog. Domnul deputat Barbaresso. Imediat după aceea, domnul deputat Tudor.

 
 

Domnul Emanoil-Dan Barbaresso:

În numele Grupului parlamentar P.N.Ț.C.D.-Civic-Ecologist, și ca deputat de Mehedinți, sunt de acord cu inițiativa legislativă a domnului senator Alexandru Morțun, specificând că orașul Orșova este poate cel mai urbanizat oraș din România, în care apa, canalul și pavajul străzilor, aceste toate trei elemente sunt rezolvate în proporție de 100%. Mai ales că orașul Orșova, veche așezare românească, a fost strămutat din locul natural într-un loc artificial și consider că este logic să se facă această reparație morală acestor locuitori care, nu numai că au fost deposedați de case, dar au fost deposedați de cele mai bune pământuri, pământuri de categoria I și acum nu au decât pietrele din spatele caselor.

Consider că orașul Orșova va putea deveni o perlă a Dunării, că de fapt toată porțiunea Dunării, de la Orșova până la Moldova-Nouă, așa-numita Clisură a Dunării, prezintă un potențial turistic de o valoare inestimabilă. Numai să se vrea să fie, într-adevăr, valorificată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog. Dar vă rog să fiți extraordinar de scurt în expunere pentru că există încă un proiect de lege și timpul ne expiră și nu am vrea să fim socotiți...

 
 

Domnul Marcu Tudor:

Scurt. N-aș fi luat cuvântul dacă nu se întruneau două condiții: una, tehnic-legislativă, care permite acestui oraș să ajungă municipiu, și a doua de ordin sentimental. La aceasta aș vrea să fac o mică paranteză: toți cei care au vorbit despre oraș au spus de un fel de răutate, cumva, de răul ce s-a făcut, că s-a mutat, mă repet ca începătorii în limba română, s-a mutat orașul din locul în care era într-un alt loc.

Acolo s-a făcut un lucru foarte bun. Oamenii au fost necăjiți într-un fel că au avut pământurile mutate în alt loc. Dar locul în care au primit case și modul în care s-au construit casele precum și bunul câștigat, că s-a făcut acolo ce s-a făcut pe Dunăre, au fost lucruri deosebite.

Noi nu trebuie să privim ca un fapt rău acest lucru. Însă e adevărat, și termin paranteza, că din punct de vedere sentimental, acest oraș este acum într-adevăr unul dintre cele mai frumoase orașe de pe Dunăre și din țara noastră. Cine nu l-a vizitat îi fac invitația să meargă să-l viziteze pentru că el este într-adevăr un oraș turistic foarte frumos, un oraș aproape occidental, în care vin foarte mulți oameni și din alte părți nu numai din estul Europei.

Ca atare, din ambele puncte de vedere, legislativ-tehnic, întrunind toate condițiile, cât și sentimental, pentru care pledez în mod deosebit, atât eu cât și oamenii pe care-i reprezint aici, sunt de acord întru totul cu propunerea legislativă a domnului doctor Morțun și i-aș face recomandarea să nu mai capaciteze în jurul dânsului medici care să dea impresia că sunt într-o tagmă și se susțin unii pe alții într-o propunere legislativă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim.

Domnul deputat Nicolicea. Vă rog, foarte scurt dacă se poate, ca să putem trece și la celălalt proiect de lege.

 
 

Domnul Eugen Nicolicea:

Felicit pe domnul senator liberal Alexandru Morțun pentru inițiativa sa și declar că Grupul P.D.S.R. va susține acest proiect de lege.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulțumim și noi.

În aceste condiții, trecem la dezbaterea textului.

La titlu, dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

Art.1. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

Este o lege cu caracter organic și, deci, votul se mută pentru mâine la ora 11,00.

 
Dezbaterea proiectului de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Codlea, județul Brașov (amânarea votului final).

Și, în final, proiectul de Lege privind declararea municipiu a orașului Codlea, județul Brașov.

Inițiatorul. Vă rog, direct, domnule senator.

 

Domnul Sergiu Chiriacescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu voi insista pentru că dumneavoastră aveți informațiile toate în documentarul care însoțește propunerea legislativă. Vreau doar să fac o mărturisire care, probabil, se potrivește tuturor propunerilor făcute astăzi, aici, că această propunere nu a fost făcută ca urmare a vreunei obligații sau a unei curtuoazii, ci acest oraș îndeplinește standardele pentru a fi ridicat la rang de municipiu.

Convins fiind că voi fi ajutat de înțelegerea și bunăvoința dumneavoastră, îmi permit să vă mulțumesc de pe acum.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule senator.

Vă rog să poftiți în banca din stânga dumneavoastră, în banca inițiatorului.

Domnul președinte al comisiei, Ion Cîrstoiu.

Vă rog.

 
 

Domnul Ion Cîrstoiu:

În urma examinării de către comisie, proiectul de lege a fost analizat și s-a hotărât a fi supus plenului Camerei Deputaților în vederea dezbaterii sub forma prezentată de Senat.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înțeles. Vă mulțumim, domnule președinte.

Are aviz pozitiv.

Dacă în legătură cu acest proiect de lege, sunt intervenții la dezbateri generale.

Dacă nu, trecem direct la text. Și anume, la titlu. Dacă sunt observații. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

Art.1. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2. Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

Și acest vot final este transferat pentru mâine la ora 11,00.

Revenim la inițiatorii de la proiectul privind declararea orașului Târgu-Secuiesc municipiu.

Dacă a apărut cineva dintre inițiatori. Nu. Din păcate, trebuie să-l amînăm.

 
Dezvoltarea interpelărilor și prezentarea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.

Cu aceasta, inchidem lucrările noastre în plen. Continuăm cu răspunsuri la interpelări.

Vă mulțumesc.

În continuare, la capitolul răspunsuri la interpelări, există interpelarea doamnei deputat Ileana Filipescu privind Ministrul Muncii și Protecției Sociale. Se solicită amânarea răspunsului de către ministrul muncii.

Interpelarea domnului Baban Ștefan adresată aceluiași minister, aceluiași ministru, în ceea ce privește măsurile reale pe care le are în vedere Guvernul pentru a onora promisiunile referitoare la majorările salariilor, pensiilor, alocațiilor de stat pentru copii, se solicită amânarea răspunsului.

Doamna Ileana Filipescu a propus interpelarea referitoare la recorelarea pensiilor.

De asemenea, și la interpelarea domnului Baban Ștefan se solicită amânarea.

Domnul deputat Petru Bejinariu interpelează Ministerul de Externe referitor la Tratatul de parteneriat privilegiat și de cooperare între România și Republica Moldova. Și ministerul respectiv solicită amânarea răspunsului.

Domnul Petre Naidin interpelează Fondul Proprietății de Stat referitor la procedura de lichidare judiciară în cazul SIDERCA SA Călărași. Se solicită de către F.P.S. amânarea răspunsului.

Tot F.P.S. este interpelat de domnul Anghel Stanciu, referitor la consecințele privatizării S.C. Tepro Iași. Se solicită, de asemenea, în cadrul regulmentului, amânarea răspunsului.

Și domnul deputat Lazăr Lădariu interpelează Ministerul de Interne referitor la înscrisurile de pe pereții șoselei Gheorghieni-Lacul Roșu, atacuri fățișe la adresa statului național unitar. Se solicită amânarea răspunsului.

În continuare, la interpelarea doamnei Daniela Popa referitor la starea gravă a învățământului românesc, adresată Ministerului Educației Naționale. Dacă este aici domnul Joseph Kötö, secretar de stat.

Vă rog să dezvoltați interpelarea.

 

Doamna Daniela Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin prezenta interpelare, vă atenționăm asupra situației dramatice în care se află învățământul românesc, situație generată de superficialitatea pe care Ministerul Educației Naționale o dovedește și cu privire la politica de prețuri a manualelor școlare.

În acest an școlar, pe lângă faptul că se constată lipsa multor manuale școlare din librării, cheltuielile pe care părinții elevilor noștri trebuie să le suporte doar pentru cumpărarea manualelor școlare se ridică la un nivel uriaș.

Știe Ministerul Educației Naționale că valoarea totală a manualelor necesare unui elev de liceu este de minim 900.000 de lei? 900.000 de lei reprezintă mai mult decât o pensie în România. 900.000 de lei reprezintă mai mult de jumătate din valoarea salariului mediu pe economie. 900.000 de lei reprezintă de cele mai multe ori mai mult de jumătate din veniturile lunare ale unei familii din România de astăzi, familie ce trebuie să facă față plății datoriilor către stat, cheltuielilor pentru hrană și îmbrăcăminte.

Toate acestea se petrec în condițiile în care majoritatea familiilor trebuie să asigure mijloacele de studiu pentru mai mult de un copil.

Consider că ministerul are datoria de a efectua un control minim asupra prețurilor manualelor școlare practicate pe piață.

Am susținut și susțin promovarea manualelor alternative ca măsură de înnoire a sistemului educațional românesc. Responsabilitatea ne obligă să știm pe ce criterii se fac opțiunile pentru un tip de manual sau altul.

Consider că este normal ca în aceste opțiuni să prevaleze calitatea conținutului manualului și nu interesele personale orientate spre favorizarea creșterii cifrei de afaceri a unei anumite edituri sau anumitor persoane.

Iată de ce, domnule ministru, vă cerem imperios să interveniți pentru înlăturarea acestor anomalii. Înțelegem să facem reformă în învățământ. Suntem pentru manualele alternative dacă acestea sunt concepute pe criteriile unei metodologii de predare și învățare moderne, dar nu putem tolera o politică reformistă care generează victime. Iar aceste victime sunt chiar elevii, copiii noștri, care nu-și pot cumpăra manualele școlare.

Nu cred că este posibil să existe o societate democratică, modernă, cu indivizi neinstruiți. Dacă democrația înseamnă egalitatea șanselor, atunci să oferim șanse egale de acces la educație. Or, stimate domnule ministru, șanse egale înseamnă, oriunde în lume, cu excepția României poate, în care sunteți dumneavoastră ministru al educației naționale, posibilitatea fiecărui elev de a avea măcar manualele de care are nevoie.

De aceea, vă solicit, domnule ministru, să treceți la măsuri urgente și cât mai ferme pentru un control minimal asupra prețurilor manualelor școlare. Nu suntem de acord și nu putem tolera o politică ce nu va determina altceva decât creșterea ratei analfabetismului în România. Așteptăm din partea dumneavoastră primele decizii în acest sens.

Deci, acesta este conținutul interpelării mele și dacă-mi permiteți, domnule președinte de ședință, din partea secretarului de stat care este prezent astăzi, aici, accept numai răspunsul scris pe care l-am solicitat. Răspunsul oral trebuie să-l dea cel căruia i-am adresat interpelarea și anume, domnul ministru Andrei Marga.

Patru ani de zile domnii miniștri s-au obișnuit să nu mai dea pe la Parlament când sunt chemați. Ei uită că ocupă fotoliile ministeriale și datorită voturilor noastre din Parlament.

Ca urmare, ei au datoria să vină aici în Parlament atunci când sunt chemați la întrebări și interpelări adresate Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc.

Sunt în deplin acord cu dumneavoastră și sunt de acord să primiți răspunsul scris, urmând ca răspunsul să-l prezinte domnul ministru. Pot să adaug că, în principiu, într-o reformă parlamentară, obligativitatea miniștrilor de a veni în fața parlamentarilor trebuie să aibă și o formă de sancțiune, adaug eu la ce ați spus dumneavoastră, și nu numai atât pentru că, în ultimă instanță, miniștrii nu sunt și din cauza Parlamentului, ci numai din cauza Parlamentului.

Deci, domnule secretar de stat vă rog să prezentați numai răspunsul scris, urmând ca domnul ministru să vină să dea răspunsul oral.

Vă mulțumesc.

În continuare, dezvoltă interpelarea domnul Tarna către Ministerul Educației și Învățământului. Numai o secundă, poate domnul Tarna nu are aceleași pretenții. Nu.

Domnul Tarna, referitor la stadiul încadrării cu personal didactic în învățământul preuniversitar.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale.

Legislația în vigoare consfințește faptul că în România învățământul constituie prioritate națională, având ca finalitate formarea personalității umane prin însușirea cunoștințelor științifice a valorilor culturii naționale și universale.

Statul promovează principiile învățământului democratic și garantează dreptul la educație diferențiată, pe baza pluralismului educațional în beneficiul individului și al întregii societăți.

Pentru realizarea acestor obiective și derularea reformei este nevoie de cadre didactice bine pregătite, cu calificare superioară. Din păcate, învățământul românesc este deficitar la acest capitol. În județul Ialomița, de exemplu, este o mare criză de profesori calificați la limbile străine.

Așadar, vă rog să prezentați, domnule ministru, succint, situația încadrării cu personal didactic în învățământul preuniversitar pe țară, numărul cadrelor necalificate pe județe și specialități, și în sfârșit, politica Guvernului în vederea soluționării deficitului de cadre în învățământul preuniversitar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că primiți răspunsul oral din partea domnului secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat, poftiți pentru răspuns.

 
 

Domnul Jozef Kötö:

Onorată asistență,

Mulțumesc, domnule deputat, pentru că primiți și răspunsul meu.

Referitor la întrebările dumneavoastră, vă putem comunica următoarele.

Prima întrebare se referea la situația încadrării cu personal didactic în învățământul preuniversitar. Aici, aș dori să remarc în primul rând că numărul de suplinitori necalificați în învățământul preuniversitar reprezintă aproximativ 18% din totalul personalului didactic. Se observă că procentul este mai mare în județele cu o rețea școlară preponderent rurală: Bacău, Botoșani, Vaslui, Iași, Galați, Călărași, Neamț și Suceava.

Menționăm că în categoria personalului didactic necalificat sunt incluși toți cei care nu sunt profesori sau învățători, conform postului ocupat. Astfel, acest personal este format din absolvenți ai altor facultăți decât profilul postului, studenți în curs de obținere a licenței, iar al treilea rând, absolvenți ai învățământului postliceal sau liceal care îndeplinesc condițiile art.16 alin. 6 din Legea nr.128 din 1997 privind statutul personalului didactic.

În al patrulea punct de vedere, în această situație aș putea să remarc evoluția încadrării cu personal didactic calificat în ultimii ani, între 1995 și 2000, atestă creșterea numărului de cadre didactice calificate la toate nivelurile de învățământ.

Se observă deficitul mai mare de cadre calificate la învățători, educatoare, disciplinele limbi străine, limba română, arte, educație religioasă, educație moral-civică și educație tehnologică.

Se pot identifica următoarele cauze: numărul de absolvenți ai facultăților și institutelor este încă inferior necesarului de specialiști; incompatibilitatea specializărilor suplinitorilor licențiați cu disciplina predată, plecarea absolvenților din învățământul pedagogic, licee pedagogice ca studenți în învățământul superior; orientarea absolvenților de facultăți spre alte domenii și este o motivație foarte serioasă care ne dă de gândit, refuzul multor absolvenți de a se orienta spre mediul rural.

Deci, cam acestea ar fi datele, în mod succint, cum ați solicitat dumneavoastră, despre situația încadrării cu personal didactic în învățământul preuniversitar.

În ceea ce privește a doua parte a întrebării, a interpelării: politica Guvernului, în vederea soluționării deficitului de cadre în învățământul preuniversitar.

În această ordine de idei aș putea să remarc următoarele: plecând de la cauzele identificate, Ministerul Educației Naționale, în cadrul reformei cuprinzătoare învățământului preuniversitar, a pus în aplicare măsuri pentru soluționarea deficitului de cadre calificate în învățământul preuniversitar, schimbând politica formării educatoarelor, învățătorilor și profesorilor de gimnaziu.

Măsurile esențiale au fost următoarele: a) crearea rețelei naționale a colegiilor universitare de institutori, care a făcut ca în 1998 și 2000 să se constituie astfel de colegii, pe lângă colegiile din universitățile de la Năsăud, Tulcea, Satu Mare, Câmpulung, Sighetul Marmației, Odorheiul Secuiesc, Târgul Secuiesc, Botoșani, Focșani, Buzău etc. Pentru prima oară s-a creat în România o rețea națională de colegii universitare ce pregătesc institutori; b) extinderea efectivului de studenți în învățământul superior de stat, de exemplu, 318.414 studenți în anul 2000, față de 250.386 studenți în 1996; c) crearea rețelei naționale a învățământului superior la distanță, facilități pentru cei ce studiază în colegii universitare și locuiesc la sate; promovarea Ordonanțelor de urgență nr. 8 din 2000 și nr. 24 din 2000, care au condus la creșteri salariale cu 66% în aprilie 2000, față de septembrie 1999, și cu 78% în septembrie 2000, față de septembrie 1999, pentru personalul didactic.

Considerând, în special, deficitul personalului didactic calificat în mediul rural, Ministerul Educației Naționale a urmărit obiective specifice în reforma școlii la sate, lansând programul de relansare a învățământului în mediul rural, școală în fiecare comunitate conform solicitărilor autorităților locale, era unul dintre scopurile noastre primordiale; b) stabilizarea personalului didactic, extinderea grădinițelor în mediul rural, constituirea de unități școlare mai mari, prin integrarea învățământului primar și gimnazial.

În continuare aș putea, cu permisiunea dumneavoastră, să mai amintesc creșterea efectivului de specialiști dispuși să lucreze la sate, activarea preocupării comunității locale pentru școală.

Este un lucru foarte, foarte important că am încercat să creăm - și am reușit - centre de informare a personalului didactic din mediul rural, echipate modern.

Astfel, pe lângă măsurile generale de soluționare a deficitului de cadre calificate în învățământul preuniversitar au fost întreprinse măsuri specifice pentru sistemul din învățământul rural, ca: efortul de stabilizare a cadrelor didactice de la sate, prin acordarea sporului de mediul rural. În 1998 s-a aplicat pentru prima oară sporul de rural, în baza Hotărârii Guvernului nr. 769 din 1998, care a însemnat un spor salarial pentru cadre didactice, de la 5 până la 80%, în funcție de proximitatea față de centrele urbane.

Este o măsură importantă, după părerea noastră, inițierea rețelei de transport școlar la sate, conform Ordinului ministrului educației nr. 3592 din 22.04.1998 și Ordinul ministrului educației naționale nr. 4314 tot din anul 1998.

Sunt foarte importante și aș sublinia, inițierea, conceperea și punerea în aplicare a programului de relansare a învățământului rural, descris prin microproiectul celor cinci centre rurale de informare a cadrelor didactice din Teleorman, Călărași, Hunedoara, Vaslui, Bistrița Năsăud, și continuat prin constituirea altor patru centre rurale, în cooperare cu ambasada Franței: Alba, Botoșani, Maramureș, Sibiu, prin proiectul-pilot de dotare cu material didactic, tehnică modernă și de calcul și mobilier școlar a școlilor rurale din 7 județe: Botoșani, Buzău, Constanța, Harghita, Maramureș, Olt și Sibiu.

Constrângerile la care este supusă reforma cuprinzătoare a învățământului sunt aceleași, în componența asigurării cu personal calificat a învățământului preuniversitar. Aceste constrângeri țin de factori din afara învățământului, care sunt de natură economică, socială și de mentalitate.

Eu vă mulțumesc pentru atenție. Cam atât am avut de spus în legătură cu interpelarea dumneavoastră, iar răspunsul nostru, în anexă, cu un grafic punctual, o să îl depun și la secretariatul Parlamentului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Tarna. Dacă vă declarați mulțumit, atunci nu interveniți, dacă vreți să completați, vă rog, intervenția dumneavoastră.

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Sinteza este cuprinzătoare. I-aș sugera domnului ministru secretar de stat, așa cum îi sugeram altădată domnului ministru Marga, să încerce să sporească numărul de locuri, mai ales pentru limbi străine, să încerce, de asemenea, să stimuleze concret cadrele tinere în învățământul preuniversitar, să le creeze condiții decente pentru a-și desfășura activitatea și nu în ultimul rând să nu se mai dea dovadă de exigență exagerată la definitivarea învățământului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da. Și noi vă mulțumim.

În legătură cu interpelarea domnului Lazăr Lădariu, care întreabă cine a autorizat distribuția manualului "Limba și literatura română" destinat claselor cu predare în limba maghiară pentru clasele a V-a, autori Mihaela Suciu și Ecaterina Dionisie.

Da, domnule Lădariu, vă rog să dezvoltați interpelarea.

 
 

Domnul Lazăr Lădariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Andrei Marga, ministrul educației naționale.

Din păcate, românii asistă la o nouă sfidare, cu mână și inconștiență românească, pe banii statului român.

Introdus pe ușa din dos, fără înștiințarea oficială a inspectoratului școlar, deși nu figurează în catalogul manualelor recomandate, prin anularea notelor de comandă ale școlilor din județul Mureș, directorilor le sunt impuse 2.000 de exemplare din manualul alternativ de limba și literatura română pentru clasa a V-a, destinat claselor cu predare în limba maghiară, avându-i autori pe Mihaela Suciu și Ecaterina Dionisie.

Considerat unic valabil, manualul are pe copertă tradus titlul și subtitlul, iar în final este anexat și un dicționar român-maghiar.

Cu pași mărunți, inducând ideea că limba statului poate fi predată în școli elevilor români de etnie maghiară și învățată ca oricare altă limbă străină, se creează noi premise subtile ale separatismului școlar, sfidându-se, astfel, art. 13 din Constituția României.

Domnule ministru,

Profesorii mureșeni, Inspectoratul școlar județean ar dori să afle cine a autorizat distribuția manualului amintit și cine îl impune pe piața enclavei, va fi el retras, va fi mușamalizată afacerea cu conotații politice, și mai ales economice, a se citi comisioanele, dacă avem interesele care se ascund în spatele acestui caz.

O precizare se impune: doresc acum răspunsul scris din partea domnului secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, cel oral rog să-l dea, așa cum prevede legea căreia trebuie să i se supună, domnul ministru al educației naționale, Andrei Marga.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

De acord cu acest punct de vedere, cum am fost de acord cu punctul de vedere, de altfel identic, exprimat de doamna Daniela Popa.

Vă rog, domnule secretar de stat, să înmânați răspunsul scris, dacă îl aveți acum, și îl așteptăm pe domnul ministru să dezvolte acest răspuns în fața parlamentarilor.

În continuare, trecem la secțiunea Ministerul Agriculturii și Alimentației, unde Ștefan Baban solicită prezentarea planului de acțiune pentru campania de toamnă, măsurile de susținere a producătorilor agricoli.

Vă rog, domnule Baban.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi fi foarte scurt.

Am intitulat-o cam dur această interpelare: "Ministerul doarme, lovit de insolație". Țăranii n-au reușit încă să strângă recolta de pe câmp, dar se gândesc deja la pregătirea campaniei de toamnă, având în vedere vremea potrivnică din acest an.

Producătorii agricoli sunt în situația de a nu reuși să-și achite datoriile pentru culturile pe care le recoltează și cu atât mai mult să pregătească însămânțările și lucrările pentru campania viitoare.

Dacă în acest an grâul și celelalte cereale de toamnă au dat oarece producții, destul de modeste, trebuie avut în vedere că la culturile de porumb și floarea-soarelui sunt probleme deosebite, acestea fiind calamitate în totalitate. Dacă nu se reușește să se pună bazele pentru culturile de toamnă, efectele vor fi dezastruoase pentru anul viitor.

Legea nr. 165/1998, care se referă la finanțarea lucrărilor agricole, are valabilitate până la sfârșitul lunii decembrie 2000.

La ora actuală, băncile refuză să le mai acorde credite pentru campania viitoare sau oferă credite doar cu rambursarea până la sfârșitul lunii decembrie 2000. Astfel, producătorii agricoli se află într-o situație fără ieșire, în cazul în care Guvernul nu ia măsuri pentru prelungirea valabilității acestei legi.

Degeaba, în fiecare an, în luna octombrie sau noiembrie se face o ședință de Guvern. Se constată că s-a semănat doar 23% din suprafața agricolă și se iau măsuri în ceasul al 12-lea. Important este ca acum, și nu mai târziu producătorii agricoli să primească credite cu dobândă rezonabilă pentru ca aceștia să-și poată face un program de cultură, să-și stabilească suprafețele pe care le vor însămânța având garantată finanțarea.

Pentru obținerea unei producții mai mari agricultorii ar trebui să primească la această dată din partea Ministerului Agriculturii și Alimentației niște semnale privind prelungirea sau nu a valabilității Legii nr. 165/1998, acordarea cupoanelor agricole de toamnă etc.

În acest sens, pentru ca măcar la sfârșitul mileniului II România să nu mai depindă de vreme și importuri alimentare, solicit Ministerului Agriculturii și Alimentației și titularului acestui minister să ne prezinte planul de acțiune pentru campania de toamnă, precum și măsurile de susținere a producătorilor agricoli.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Solicitați numai răspuns scris.

Am înțeles că solicitați numai răspunsul scris.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte, cu agricultura aceasta știm foarte bine unde s-a ajuns, tot cu minciuni. Vrem să știm măcar în toamna aceasta ce se va face, mai ales că vin alegerile, știți și dumneavoastră ce urmează.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc. Înțeleg că dumneavoastră contați pe adevărul scris mai mult decât pe cel vorbit. Părerea mea este că orice răspuns poate să fie și corect, dar este greu de dat un răspuns la problema pe care realmente ați pus-o.

În legătură cu aceeași problemă, dar referitor la modul de asigurare a resurselor materiale necesare realizării la timp a lucrărilor agricole de toamnă, domnul deputat Mihai Nicolescu.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Stimați domni miniștri,

Interpelarea, așa cum am spus, se adresează domnului ministru Ioan Mureșan și are ca obiect modul de asigurare a resurselor materiale și financiare necesare realizării la timp și la nivel calitativ a lucrărilor agricole din toamna anului 2000.

După cum se cunoaște, situația lucrărilor de arat și pregătit teren în vederea însămânțărilor de toamnă este mult rămasă în urmă. Aceasta se datorește atât condițiilor de secetă excesivă care a făcut dificilă prelucrarea solului, dar în mod deosebit lipsei de resurse materiale și financiare care nu au permis și nu permit efectuarea lucrărilor de către producătorii agricoli.

Se evidențiază lipsa acută de resurse a acestor producători agricoli care în anul 2000 au obținut producții foarte mici la o serie de culturi, iar la cele mai multe suprafețe cu porumb, floarea-soarelui, soia, fasole, plante furajere, acestea au fost calamitate. Bineînțeles, speranța acestor producători agricoli pentru înființarea culturilor de toamnă se pune în intervenția eficientă a Guvernului.

Pornind de la această situație, am rugat respectuos să se clarifice câteva aspecte, în primul rând dacă Ministerul Agriculturii și Alimentației va întreprinde demersuri pentru asigurarea urgentă a primei de 500 de lei pe kilogramul de grâu predat de către producătorii agricoli.

2. În ce măsură subvenția de 37 % pentru sămânță folosită în această campanie de semănat reprezintă o certitudine și când va deveni operațională?

3. Dacă se are în vedere urgentarea evaluării pierderilor din calamități, în vederea susținerii producătorilor care se află în această situație?

4. În ce măsură Ministerul Agriculturii și Alimentației va susține derularea unui sistem de creditare eficient în această toamnă, care să permită efectuarea lucrărilor de către toți producătorii agricoli, evitând punerea în mare pericol a producției agricole a anului 2001.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc.

Aștepați un răspuns oral sau un răspuns scris? Un răspuns oral vă va da domnul secretar de stat Ștefan Pete, care răspunzându-vă dumneavoastră prefigurează și răspunsul scris pe care o să-l rog să-l transmită din partea ministerului domnului Ștefan Baban.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Pete Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ca răspuns la interpelarea dumneavoastră, răspunsul meu se referă la ambele întrebări. Până la data de 15 septembrie, din suprafața de 2.244 mii hectare programate a se însămânța în această toamnă au fost arate 865.000 hectare, respectiv 39%.

Pentru arături în pregătirea terenurilor destinate însămânțărilor din toamnă, din cele 162.000 de tractoare existente în momentul de față sunt în stare de funcționare 123.000, respectiv 79%, din care lucrează 56.000 de tractoare, ceea ce înseamnă 47%.

În ceea ce privește demersurile întreprinse de Ministerul Agriculturii, acesta a înaintat la Ministerul Finanțelor un proiect de Ordonanță de urgență privind acordarea de cupoane agricole atribuite gratuit, în vederea realizării însămânțărilor de toamnă, procurarea semințelor, îngrășămintelor, efectuarea udărilor și de aprovizionare, cât și pentru executarea arăturilor de toamnă, în scopul asigurării resurselor materiale și financiare necesare realizării la timp și la nivel calitativ a lucrărilor din toamna anului 2000. Valoarea cupoanelor este propusă la 300.000 lei pe hectar.

Referitor la celelalte probleme punctuale ridicate de dumneavoastră. Ministerul Agriculturii a întreprins demersuri pentru asigurarea urgentă a primei de 500 lei pe kilogramul de grâu livrat de producătorii agricoli din recolta anului 2000 destinat consumului intern, în cantitate de 1,5 milioane tone. Lucrarea se află la Ministerul Finanțelor și este reținută până la rectificarea bugetului de stat pe anul 2000.

Subvenția de 37% pentru sămânța folosită în această toamnă la semănatul grâului a fost aprobată în ședința de Guvern de joia trecută, deci din data de 14 septembrie, și urmează să devină operațională după publicarea în Monitorul Oficial, noi credem că în jur de 18 – 22 septembrie va fi și publicată.

Pierderile suferite datorită calamităților naturale au fost inventariate și a fost promovat la Ministerul Finanțelor un proiect de Ordonanță de urgență pentru susținerea producătorilor agricoli care au suferit din această cauză, prin acordarea de despăgubiri.

În cazul în care la rectificarea bugetului pe anul 2000 vor fi asigurate fonduri, acestea vor fi acordate producătorilor agricoli care au suferit pierderi din calamități.

Ordonanța de urgență privind alocarea la bugetul de stat a fondurilor necesare acoperirii cheltuielilor cu recepționarea, depozitarea grâului, a fost inițiată pentru cantitatea de 1.000.000 tone, o hotărâre de Guvern privind reducerea taxelor vamale pentru cantitatea de 500.000 tone porumb boabe, o hotărâre de Guvern privind aprobarea normelor metodologice la Ordonanța de urgență nr. 33/2000 privind finanțarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor - proiectul se află la avizare tot la Ministerul Finanțelor – Ordinul nr. 134 reglementează fondurile care sunt din Fondul special pentru dezvoltarea agriculturii românești, creșterea aportului financiar s-a mărit de la 15 la 25%, deci ordinul trebuie să apară, este la Monitorul Oficial pentru publicare, și am inițiat și un proiect de ordonanță de urgență, ceea ce ar reglementa prelungirea creditelor acordate prin Legea nr. 165 pentru anul viitor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, pronunțați-vă în legătură cu răspunsul dat de Guvern.

 
 

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul prezentat. Trebuie, însă, să remarcăm faptul că numărul de tractoare care este în stare de funcționare ne creează serioase emoții pentru a acoperi volumul de lucrări pe care țara îl are la ora actuală pentru campania de toamnă, vizavi de realizarea semănatului pe cele 2,5 milioane hectare. În zona a III, normal, în foarte multe zone din Transilvania și Moldova, la ora actuală, trebuia să avem, să semănăm în plin, iar de săptămâna viitoare, în tot sudul țării ar trebui să realizăm această lucrare cu multă responsabilitate, având în vedere producțiile obținute în anul acesta, atât la grâu cât și la celelalte culturi.

Cred că ministerul trebuie să aibă în atenție faptul că anul acesta producția de porumb este aproape inexistentă sau este o producție foarte mică și am putea să compensăm printr-o suprafață mai mare de orz semănată în această toamnă, să beneficiem din luna iunie,anul viitor, de o producție sigură de orz pentru animale, deci pentru sectorul zootehnic.

Mi se pare foarte important să se aloce toate resursele acestea care au fost anunțate aici și pentru a realiza o dată, la timp, lucrările de arat în toamnă, pentru culturile de primăvară, și să nu mai intrăm cu 6 milioane de hectare nearate.

La ora actuală, așa cum se prezintă lucrările, se pune în mare pericol programul de dezvoltare al țării pe care l-am prezentat la Bruxelles. Aș vrea să spun că în momentul în care nu vom realiza parametrii tehnici în acest sector, în acest domeniu, vor interveni modificări de esență în realizarea programului respectiv.

Încă o dată mulțumiri pentru răspunsul primit.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim și vă rugăm, domnule secretar de stat Ștefan Pete, să transmiteți răspunsul scris domnului Ștefan Baban.

De asemenea, în continuare și, de fapt, în finalul interpelărilor de astăzi, domnul Kerekes Károly, o interpelare referitoare la îngrădirea anticonstituțională, spune dumnealui, a dreptului la muncă, prin interdicția angajării membrilor de familie ca asistent personal a persoanei cu handicap.

Vă rog să dezvoltați.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 13 iulie a.c., pentru aprobarea normelor metodologice privind condițiile de încadrare, drepturile și obligațiile asistentului personal al persoanei cu handicap s-a prevăzut limitarea la 50 de ani a vârstei de încadrare în cazul primei încadrări ca asistent personal.

Totodată, din teritoriu s-a semnalat și faptul că Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap a interzis angajarea membrilor de familie ca asistent personal. Aceste dispoziții sunt vădit anticonstituționale, ele înseamnă îngrădirea unui drept fundamental prevăzut de Constituție.

Potrivit art. 38 alin. (1) din Constituție, dreptul la muncă nu poate fi îngrădit, iar potrivit art. 49 alin. (1) din Constituție, exercițiul unor drepturi sau unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Este evident că în aceste condiții exercițiul dreptului la muncă a fost restrâns, pe de o parte, printr-o normă juridică de grad inferior, dată în aplicarea Ordonanței de urgență nr. 102/1999, iar pe de altă parte pentru un motiv care nu se regăsește în textul de Constituție amintit.

Întrebarea mea este: Care este poziția Guvernului României față de aceste măsuri anticonstituționale și dacă are intenția de a le anula.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule deputat, vă rog să vă pronunțați dacă acceptați ca răspunsul să fie dat oral de domnul Gabriel Bădică, care este secretarul general al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, având în vedere că dumnealui, în mod normal, este cel mai înalt funcționar, și nu este un demnitar politic.

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Domnule președinte,

Eu m-am așteptat la prezența doamnei secretar de stat Gabriela Popescu, care a inițiat această hotărâre de Guvern, dar în cazul de față accept prezentarea răspunsului de către domnul secretar general.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, domnule secretar general.

 
 

Domnul Gabriel Bădică:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Voi răspunde la această interpelare și îmi cer scuze că doamna Secretar de Stat nu este aici, dar a trebuit să plece la o întrunire mai demult programată cu reprezentanți ai Guvernului Franței.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mă iertați, domnule secretar general, în principiu, membrii Guvernului și cei care conduc agenții sau secretariate de stat lunea după-amiaza ar trebui să știe că sunt interpelări și în legătură cu aceasta să nu-și facă un program, dar nu este o dezbatere în care trebuie să intrăm.

Vă rog.

 
 

Domnul Gabriel Bădică:

Am transmis doar scuzele, nu comentez.

În ceea ce privește interpelarea domnului deputat Kerekes Károly, art. 2 din Hotărârea Guvernului României nr. 626/2000 prevede următoarele lucruri: "Poate fi încadrată cu contract individual de muncă în funcția de asistent personal persoana care îndeplinește următoarele condiții: are vârsta minimă de 18 ani împliniți, iar dacă este la prima încadrare în muncă, vârsta maximă de 50 de ani, nu a fost condamnată, are o capacitate deplină de exercițiu, are o stare de sănătate corespunzătoare, a absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu și semnează un angajament ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea realizării integrale a prevederilor programului individual de recuperare și integrare socială a persoanelor cu handicap grav, elaborat de comisiile de expertiză medicală".

Așa cum rezultă și din textul prezentat mai sus, nu se limitează în nici un fel angajarea membrilor de familie ca asistent personal al persoanei cu handicap.

Cu toate că, sau dacă vreți, trebuie subliniat și faptul că dispozițiile Codului familiei, art. 86, prevăd că între soț și soție, părinți și copii, adoptatori și adoptați, bunici și nepoți, străbunici și strănepoți, frați și surori există obligația legală și reciprocă de întreținere. Oricum, această obligație există.

Relativ la problema vârstei maxime de angajare, de 50 de ani, inițiatorul a avut în vedere corelarea cu dispozițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în sensul că pentru a putea beneficia de pensie angajatul trebuie să aibă un stagiu minim de cotizare. Ne-am gândit în primul rând la oferirea acestor persoane a posibilității de a beneficia de pensie după ce își încheie activitatea ca asistent personal, ele fiind la prima încadrare în muncă.

În ceea ce privește condiția prevăzută la lit. e) din art. 2, relativ la condițiile de studiu, să fi absolvit cel puțin cursurile învățământului general obligatoriu, facem precizarea că această condiție a fost introdusă în concordanță cu prevederile legislației europene și românești, ținând seama de faptul că asistentul personal este salarizat la nivelul asistentului social cu studii medii, debutant, din unitățile bugetare.

Considerăm că o persoană lipsită complet de pregătire sau cu o pregătire insuficientă nu este în măsură să aplice prevederile programului individual de recuperare. Deci, nicăieri în textul hotărârii de Guvern nu se limitează dreptul membrilor de familie de a deveni asistenți personali ai persoanelor cu handicap.

În plus, prevederea limitării de vârstă a decurs și din multele discuții care au avut loc cu asociațiile persoanelor cu handicap, care au semnalat în repetate rânduri că există asistenți personali care sunt mult mai în vârstă decât persoanele pe care le asistă și care au, ele însele, nevoie de îngrijire și de asistență. Mai mult decât atât, Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap nu are cum să interzică angajarea vreunui membru de familie sau a oricui, cărțile de muncă și toate problemele legate de încadrarea asistenților personali sunt în răspunderea primăriei.

Vă mulțumesc, acesta este răspunsul.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule Karoly, vă rog!

 
 

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule președinte,

Sunt nevoit să intervin pentru că, pe lângă faptul că eu am întrebat două lucruri, domnul secretar general mi-a răspuns despre o serie de condiții despre care eu nu am întrebat. Eu am spus, în primul rând, că printr-o hotărâre de Guvern nu poate fi îngrădit nici un drept. Dacă vrem să îngrădim un drept admis în condițiile statuate de Constituție, atunci, putem să o facem numai prin lege. Iar în cazul de față s-a făcut printr-o hotărâre de Guvern, ceea ce nu este regulamentar, nu este legal.

Pe de altă parte, mă bucur extrem de mult că și membrii de familie pot fi angajați pentru această muncă. Și până acum s-a admis acest lucru.

În schimb, nu pot accepta poziția domnului secretar general, care a prezentat, de fapt, poziția Secretariatului de Stat pentru Persoane cu Handicap, ca vârsta să fie limitată la 50 de ani, în cazul primei angajări. Nu există nici o lege în țară care să interzică acest lucru, nici convențiile internaționale nu permit îngrădirea dreptului la muncă.

Și aș ruga Secretariatul de Stat pentru Persoane cu Handicap să facă o propunere de hotărâre de Guvern, pentru a reveni la această chestiune. Altminteri, sunt nevoit să anunț această instituție guvernamentală că va contribui, prin această măsură anticonstituțională, la creșterea numărului de dosare la instanțele de judecată, lucru pentru care dânșii vor purta răspunderea. Mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Iar dumneavoastră, domnule deputat, puteți sesiza, în același timp, și Curtea Constituțională, în legătură cu neconstituționalitatea unei hotărâri de Guvern.

 
 

Domnul Kerekes Karoly:

Nu pot.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Ba da, puteți să o faceți, așa cum pot să o facă și toți ceilalți deputați. Pentru că nu suntem chemați să sesizăm, așa cum se întâmplă cu legile, dar putem sesiza acte sau acțiuni neconstituționale ale Guvernului.

Aici se încheie această zi, vă mulțumesc tuturor celor care ați participat și vă urez noapte bună!

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 11 august 2022, 18:03
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro