Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 17-10-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2000

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Gherasim Gazi și Acsinte Gaspar, secretari.

   

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața.

Stimați colegi,

Putem începe programul de intervenții.

 
  Petru Bejinariu - intervenție intitulată Românii de la guvernare împotriva românilor;

Domnul Bejinariu Petru e la datorie. Domnul Dobre Traian încă nu a ajuns... Domnul Bivolaru Ioan? Domnul Gheorghe Oană? Nu-i. Domnul Baban Ștefan? Este.

Poftiți, domnule Bejinariu! Se pregătește domnul Baban.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intitulez intervenția de astăzi: "Românii de la guvernare împotriva românilor."

Prin parafarea, semnarea și ratificarea în grabă și fără adecvate negocieri a Tratatului politic de bază dintre România și Ucraina de către Coaliția CDR-PD-UDMR, străvechi teritorii românești, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei, au trecut în componența Ucrainei, fără nici un temei istoric, juridic și moral. De la tribuna Camerei Deputaților a Parlamentului României doresc să atrag atenția asupra unor noi aspecte, care afectează nu numai interese, dar și demnitatea noastră, în aplicarea Tratatului de bază dintre România și Ucraina.

După cum se cunoaște, prin semnarea precipitată de către domnul președinte Emil Constantinescu a tratatului, problema drepturilor noastre în ce privește Insula Șerpilor, Platoul continental al Mării Negre, delimitarea pe Brațul Chilia, au fost lăsate în afară, urmând ca ele să-și găsească soluția prin tratative ulterioare. Aceste tratative întârzie și totul se găsește în suspensie.

Se tergiversează aranjamentul de intrare în funcțiune a Universității multiculturale de la Cernăuți, care urma să-și deschidă porțile la 1 septembrie 1999, după care s-a amânat pentru 1 septembrie 2000 și iată că nici până acum problema nu este soluționată. Acum, domnul ministru Andrei Marga tergiversează încheierea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale și Ministerul Învățământului din Ucraina privind schimburile și cooperarea în anul de învățământ 2000-2001, potrivit înțelegerii de colaborare între cele două ministere, încheiată încă în legislatura trecută, respectiv, în august 1995.

Printre altele, proiectul de protocol se referă la problema vitală pentru comunitățile românești din Ucraina pe care o reprezintă bursele de care aceștia ar urma să beneficieze. Dar cursurile, după cum se știe, au început demult și ministerul plimbă hârtiile de pe o masă pe alta, ceea ce face să fie practic aproape ratată șansa a sute de confrați ai noștri din țara vecină să studieze în România.

De asemenea, deosebit de grav este și faptul că MEN a modificat unilateral, în mod abuziv, setul de propuneri al părții române, pus de acord cu celelalte instituții românești, inclusiv Departamentul pentru relații cu românii de peste hotare, care este coordonatorul pentru politica statului român în ceea ce privește românii de pretutindeni, iar textul astfel trunchiat l-a trimis părții ucrainene. În acest text nu se mai regăsesc nici măcar amintitele chestiuni de interes fundamental pentru partea română.

În textul inițial, pus de acord cu departamentul nostru, se prevedea ca selecția candidaților pentru circa 200 de burse în învățământul preuniversitar să se facă așa cum este practica internațională, de către partea primitoare. În mod de neînțeles, textul transmis de Ministerul Educației Naționale părții ucrainene prevede ca selecția să fie făcută de o comisie mixtă, formulă de inspirație sovietică, care a fost și este permanent criticată.

Pus în fața acestui fapt împlinit, departamentul nostru a solicitat direcțiilor de resort din Ministerul Educației Naționale explicații în legătură cu această modificare arbitrară, fără a primi însă un răspuns valabil. Comportarea abuzivă a Ministerul Educației Naționale pune într-o poziție defavorabilă, la negocierile bilaterale româno-ucrainene, instituțiile statului reprezentate în delegația română și ridică obstracole în calea realizării unor drepturi ale comunităților românești din Ucraina.

Domnule președinte,

Având în vedere toate acestea, propun ca problema să fie examinată în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu participarea domnului ministru Andrei Marga și a domnului Viorel Badea, secretar de stat, șeful Departamentului pentru relații cu românii de peste hotare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - pledoarie pentru o campanie electorală elegantă și convingătoare;

Domnul Baban Ștefan, se pregătește domnul Drecin.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a dat startul în campania electorală, un start greoi, plin de scandaluri politice pentru toate partidele, plin de nemulțumiri și frustrări personale, dar, în același timp, cu listele de candidați pentru parlament nefinalizate. Așa cum nimic din această țară nu se face la timp și corect, este, în acest an electoral, și rândul Parlamentului să se alinieze la "ordinea lucrurilor" în România.

Pe lângă faptul că în acest an electoral, campania este mai scurt㠖 doar 45 de zile, nu poate fi începută nici măcar la data fixată, deoarece luptele personale și interesele partidelor nu au reușit să finalizeze – sau, mai corect spus – să fixeze oamenii potriviți pe locurile potrivite. O parte dintre noi, cei prezenți acum, nu ne mai regăsim pe listele partidelor care ne-au promovat în acest for, o parte nu mai sunt pe locuri eligibile, iar o parte vor veni în decembrie în această clădire.

Indiferent din ce categorie facem parte, consider că este necesar, dacă suntem adevărați patrioți și partinici, să ne facem treaba până la capăt cu simț de răspundere. A început o nouă campanie electorală, toți cei care vom participa la ea va trebui să lăsăm, măcar pentru 45 de zile, la o parte injuriile, limbajul vulgar, șicanele etc., pentru ca cetățeanul alegător să simtă că este respectat, măcar în această perioadă, și că, totuși, cineva mai are nevoie de el. În disperarea cotidiană, în sărăcia lucie în care se zbate, alegătorul nu mai poate suporta o campanie murdară. Deși încrederea sa i-a fost puternic zdruncinată, mai ales în ultimii 4 ani, acum așteaptă propuneri reale ale candidaților, pentru a vedea dacă aceștia merită sau nu votul său. Nu-l mai interesează intrigile de palat, jocurile murdare sau averile făcute peste noapte, îl interesează în schimb omul care știe ce vrea, care nu pune interesele personale mai presus de cele ale oamenilor și ale țării, omul onest, cinstit, curajos și, mai ales, cel care provine din arealul său: județ, oraș, cu greutățile și grijile citadine cunoscute și recunoscute. Omul care să se bată, la nevoie, pentru bunăstarea lui.

Cu aceste cuvinte, consider că toți cei implicați în această campanie vom ține cont de dorințele cetățeanului de rând. Indiferent ce se va întâmpla după 26 noiembrie, noi, cei prezenți aici și acum, trebuie să fim mândri că am avut cinstea și onoarea să reprezentăm țara în forul suprem.

Vă doresc mult succes și o campanie electorală elegantă și convingătoare! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
  Mihai Drecin - declarație politică intitulată: Ceangăii din Moldova între știință și politică;

Domnul Drecin Mihai, se pregătește domnul Dobre Traian.

   

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația mea politică de astăzi "Ceangăii din Moldova între știință și politică."

Domnule președinte,

Dați-mi voie să prezint în esență intervenția mea și, mai în detaliu, pentru stenogramă.

În ultimii 50-55 de ani, problema ceangăilor a fost pusă pe tapet de forțe politice interne și externe interesate în destabilizarea României de cel puțin trei ori.

Mai întâi, între anii 1947-1954, când puterea politică din România se afla în mâna minorităților, în special a celei maghiare și evreiești maghiarizate. Sub presiunea modelului sovietic, se încerca crearea de regiuni autonome, prezentarea țării noastre ca o construcție statală multinațională, după o etichetă pusă de Moscova încă din perioada interbelică. În aceste condiții, în satele de ceangăi din jurul orașelor Bacău și Roman s-a introdus forțat limba maghiară în școli și biserici. Acțiunea s-a încheiat cu un fiasco total, dascălii veniți din Secuime fiind alungați de localnici.

În anii ’80, pe fondul agravării situației materiale și a îngrădirii drepturilor cetățenești de către regimul ceaușist, s-a încercat o reactivare a nemulțumirilor ceangăilor, folosindu-se ca pretext o presupusă discriminare din rațiuni etnice. Tentativa eșuează. Prin publicarea cu mari eforturi, la vremea respectivă, a lucrării învățătorului Dumitru Mărtinaș: "Originea ceangăilor din Moldova", București, 1985, se demonstra originea românească a ceangăilor, respingându-se cealaltă teză, a originii maghiare.

În ultimul deceniu, ceangăii intră în atenția specială a UDMR. Asupra trecutului și prezentului lor se apleacă cercetători maghiari din România (etnologul Tanczos Vilmos) și Ungaria (Gazda Jozsef, Hat en hogyne siratnom - csangok s sodre idoben - Ceangăii în vremuri tulburi, secolul al XX-lea, Budapest, Az Apostoli Szentszek Konyvkiadoja, 1993). Ei îi consideră parte a etniei magiare, unguri trecuți în Moldova încă în sec. al XIII-lea și românizați pe parcurs.

Pentru remaghiarizarea lor se cere insistent introducerea limbii maghiare în școli, ca limbă maternă. Pentru început, câte 3-4 ore săptămânal. Nu este scăpată din vedere nici varianta folosirii limbii maghiare în biserică. Pentru atingerea acestor obiective, UDMR va folosi o paletă întreagă de acțiuni, de la presa proprie, emisiunile de radio și TV, memoriile adresate Ministerului Educației Naționale, trimiterea unor "activiști" proprii și ajutoare materiale în zonă, pentru a cointeresa familiile cele mai sărace să îmbrățișeze obiectivele udemeriste, interpelări ale unor deputați în Parlamentul României – ca aceea a domnului Szilagyi Zsolt din 9 octombrie a.c., sensibilizarea Consiliului Europei.

Dacă sociologii români Valentin Stan și Renate Weber consideră că nu originea ceangăilor este importantă, ci recunoașterea drepturilor acestei comunități catolice vorbitoare a unui grai maghiar arhaic, cu multe împrumuturi din limba română, sociologul Cristina Chiru scoate în evidență elementele identitare ale acestui grup etnic de aproximativ 200 de mii de suflete (vezi studiul O identitate controversată. Comunitățile de ceangăi de pe Valea Siretului. Studiu de caz, în vol. "Memorie socială și identitate națională", București, Ed.I.N.I., 1998.). Rezultă că modul de organizare a gospodăriei țărănești, obiceiurile, costumul popular, caracteristicile fizice sunt specifice românilor. Cu alte cuvinte, ceangăii sunt români maghiarizați în diferite grade, care au emigrat din Transilvania în sec. XVII-XVIII, din motive sociale, economice, religioase și demografice.

Creșterea subită a interesului udemerist și budapestan față de prezentul și viitorul ceangăilor nu are nimic de a face, după părerea noastră, cu știința istoriei.

Interesul este exclusiv politic. Prin descoperirea sau redescoperirea unei alte etnii neglijate de statul român în procesul de afirmare și conservare după modelul european al zilelor noastre, acestuia (statului român) i se pot pune noi piedici în accederea spre NATO și Uniunea Europeană.

Instrumentarea unor nemulțumiri și tensiuni etnice artificiale nu pot decât să ne afecteze imaginea în vestul european. Mult mai interesantă ni se pare explicația oferită în studii și articole de colegii geografi de la Universitățile din Cluj-Napoca și Oradea specialiști în geografie politică și demografie. Pe fondul unei dramatice scăderi a natalității în Ungaria, combinată cu o emigrare tot mai activă a tinerilor spre vestul Europei, America de Nord și Australia, există pericolul ca populația Ungariei să scadă de la 10.044.000 locuitori astăzi, la 8.000.000 în 2050. Un fenomen identic este remarcat și la maghiarii din Transilvania, Transcarpatia, Voievodina și Slovacia, doar că emigrarea acestora se face pe etape, prima etapă fiind Ungaria, de unde prea puțini se mai întorc definitiv acasă.

În aceste condiții, pentru a-și păstra minoritatea în Transilvania, se caută "rude sărace", cu o natalitate încă prodigioasă. Acestea pot fi ceangăii, ale căror familii numeroase ar putea remedia situația pe termen scurt. Altfel, UDMR riscă, în timp, să nu mai aibă electorat, mai ales tânăr, iar Ungaria, devenind un "burete" pentru maghiarii din afara granițelor, să nu mai aibă ce revendica dincolo de limitele geografice ale Panoniei.

Cu atât mai mult cu cât fenomenul scăderii demografice și al emigrării la români, deși o realitate după 1990, se manifestă, totuși, la cote mult mai mici decât la maghiari. Rezervorul demografic al Moldovei încă își face datoria pentru români.

În concluzie, Ungaria și UDMR ar trebui să fie mai puțin prolifice în studii de istorie dedicate "controversaților" ceangăi și mai virile în politica demografică națională. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

În politica demografică, poate, mai feminini...

 
  Traian Dobre - îndemn pentru o posibilă carte de vizită a României: Să ne valorificăm șansele;

Domnul Dobre Traian, se pregătește domnul Lazăr Lădariu.

   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Voi prezenta o declarație politică intitulată "Să ne valorificăm șansele".

Deși suntem situația la răscruce de vânturi, având, așadar, posibilitatea de a alege calea pe care să o străbatem, nu am valorificat prompt șansele istorice și ne-am înecat cu mult înainte de a ajunge la mal. De ce spun aceasta? Pentru că nu am avut tăria, cu atât mai puțin în ultimii 4 ani, să ne luăm soarta în mâini și, odată pentru totdeauna, să decidem ce vrem și încotro ne îndreptăm.

Acum, când situația socio-economică a devenit mai mult decât alarmantă, ar fi cazul să ne întrebăm cine decide pentru noi sau cine ar trebui să decidă, astfel încât barca în care ne aflăm să nu mai fie purtată, ba spre occident, ba spre orient, ba spre NATO, ba spre Europa. Consider că ne sunt de ajuns experimentele nefaste prin care am trecut până acum, a venit vremea să ne îndreptăm privirea către această țară, să ne vedem interesul național, dar nu prin prisma organismelor internaționale sau a intereselor personale ori de grup. Cetățenii României sunt conștienți de faptul că tot ce s-a făcut în ultimul interval de timp, în toate domeniile, i-a dezavantajat net, minimalizându-le până și mândria de aparținători ai acestei țări.

S-a făcut și se face un mare tărăboi legat de intrarea în Europa. Domnilor, suntem în Europa, fie că vrem, fie că nu! Depinde, în acest moment, doar de noi, cum ne prezentăm în fața celorlalte națiuni. Dacă în prezent cartea noastră de vizită e pătată de o economie aflată în cădere liberă, de un număr impresionat de șomeri, de o agricultură neperformantă, de tineri specialiști care nu găsesc aprecierea cuvenită în țară, este momentul să punem în balanță ce am făcut bun, dar, mai cu seamă, ce am greșit și numai astfel vom realiza către cine să tindem, cu cine putem face front comun și ce doctrină ni se potrivește.

A devenit o modă ca, la sfârșit de mandat, unii din cei în cauză să-și facă mea culpa (de ochii lumii, bineînțeles) și să facă referiri la "moșteniri dezastruoase". Dar, firesc, mă întreb, de ce nu s-au gândit la aceste moșteniri când au acces în fotoliile cele mai înalte? S-a dorit o schimbare, presupun că în bine, în intenții, și acum plătim prețul ei: sărăcie, mizerie, imoralitate, haos economic și legislativ.

Suntem pe ultima sută de metri a guvernării actualei coaliții și în campanie electorală pentru alegeri parlamentare și prezidențiale. Curg iarăși râuri de promisiuni fără acoperire, actuala Putere uitând, de fapt, că este la guvernare. Beneficiind de sondaje comandate, menite să atragă atenția electoratului, suntem martorii unor jocuri politice murdare. Și toate acestea, în folosul cui? Nu al cetățeanului, care este uitat imediat după alegeri, fiind utilizat doar ca simplă masă de manevră, numai până la atingerea scopului. Nu este de mirare că neîncrederea și suspiciunea planează asupra politicii românești, și nu doar la nivel național, ci și internațional.

Acum, când vom reuși să îndreptăm toate acestea, să demonstrăm că există cu adevărat o coloană vertebrală solidă, vom putea păși mai departe, către civilizație și progres. Prin urmare, bazîndu-ne pe o politică socială și economică, dusă de o formațiune politică credibilă și hotărâtă, România are șanse mari să depășească criza în care se află.

Viitorul României, prosperitatea, dezvoltarea, solidaritatea și încrederea nu-și pot avea rădăcinile într-o demagogie populistă, a promsiunilor. Milioane de oameni s-au lăsat ademeniți de faimosul "Contract cu România", motiv pentru care speranțele celor mai mulți dintre români s-au năruit, locul lor fiind luat de sacrificii și suferințe inutile.

Algoritmul politic s-a dovedit a fi adversarul numărul unu al cetățeanului, împiedicând în același timp statul să-și îndepliească menirea. Corupția și birocrația au luat în acești 4 ani locul muncii și onestității, neglijându-se potențialul creator al poporului român.

În acest moment, nu ne mai folosesc la nimic critica și acuzele reciproce, esențial este să găsim modalitățile și tăria necesare depășirii greutăților prin care trecem, în ideea recâștigării demnității grav atinse de sărăcie, violență, șomaj, neîncredere. Dacă am avut forța să dărâmăm un regim opresiv și intolerant, trebuie să demonstrăm că avem puterea de a ne pune în slujba valorilor pentru care am luptat în decembrie ’89.

Pentru Partidul Democrației Sociale din România, cei 4 ani în care s-a aflat în opoziție au fost ani de reflecții și analize, precum și de maturizare politică, care au permis o gândire profundă, critică și autocritică, asupra a ceea ce s-a făcut sau s-ar fi putut face în România. Acum, PDSR-ul este pregătit să dea soluții problemelor cu care se confruntă cetățenii, să răspundă aspirațiilor acestora printr-o guvernare eficientă, pentru o viață mai prosperă.

Prioritatea va fi promovarea unei politici consecvente de creștere economică durabilă, cu tot ce derivă din aceasta: stoparea declinului economic, oprirea procesului de dezindustrializare a țării, relansarea investițiilor autohtone și străine, stimularea exporturilor.

Agricultura va fi cea care va beneficia de sprijin imediat, deoarece, prin agricultură, se va revigora întreaga economie națională. Agricultorului român i se va facilita accesul la cumpărarea de utilaje agricole, îngrășăminte și produse petroliere, în același timp urmând a se organiza suprafețele agricole din domeniul public în ferme optim dimensionate, în vederea concesionării lor.

Sub nici o formă nu va fi omisă protecția socială, fiind promovată o politică socială eficientă, cu accent pe protecția activă, care să stimuleze munca. Iar categoriilor sociale nelucrătoare: copii, pensionari, persoane cu handicap, le va fi asigurat mijlocul de Transilvaniei, ținându-se cont în special de rata inflației.

Politica promovată în ceea ce privește învățământul va pune în valoare potențialul științific de care dispune România, asigurându-se totodată accesul la orice formă de învățământ copiilor și tinerilor din mediul rural și urban.

Ca deputat în Parlamentul României, ca reprezentant al unui partid social democrat și nu în ultimul rând ca cetățean al acestei țări, consider că măcar pentru aceste câteva idealuri merită să apelăm la voința și maturitatea noastră, cu atât mai mult cu cât este în joc viitorul copiilor noștri și al României în general. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu, se pregătește domnul Popa Nicolae.

 
  Lazăr Lădariu - despre o nouă dovadă a presiunii parlamentare a UDMR;

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este cât se poate de clar, chiar pentru cei mai prefăcuți naivi, că de câteva zile încoace Grupul parlamentar UDMR aplică în Camera Deputaților o originală tehnică de hărțuire. Supărați foc pe votul deputaților care nu sunt dispuși să admită dezbaterea în procedură de urgență a Legii administrației publice locale, în forma ei modificată, deputații udemeriști au hotărât să părăsească ostentativ lucrările în plen, până când Parlamentul va reveni la gânduri mai bune. Un nou șantaj politic, o nouă dovadă a presiunii parlamentare, specifice comportamentului public al UDMR.

De pe aceleași poziții de forță au tratat și modificările (în favoarea lor, bineînțeles) la legile învățământului și a funcționarilor publici, în cazul ordonanțelor de urgență nr. 22 și 36.

O dovadă clară a atitudinii și a disprețului față de statul de drept, gestul udemerist constituie o nouă încercare de introducere pe ușa din dos a celei de a doua limbi oficiale – maghiara – în primării, consilii județene, prefecturi, în serviciile publice descentralizate, în localitățile în care minoritatea maghiară deține 20% din populație. Prin aceste repetate crose la patină se urmărește legiferarea inscripționărilor bilingve ale localităților și instituțiilor publice în peste 50% din localitățile Transilvaniei.

Un comportament sfidător, o hărțuire strategică, cu un singur scop: încălcându-se dispozițiile constituționale și reglementările internaționale în domeniu, se aduce atingere gravă caracterului național, unitar și indivizibil al statului romîn!

Actuala și, deopotrivă, viitoarea Putere se fac, întorcând capul, că nu aud și nu văd nimic. Nici că Teatrul "Andrei Mureșanu" din Sfântul Gheorghe, singura instituție românească profesionistă din județul Covasna, piere, treptat-treptat, de la o zi la alta, sub ochii nepăsători ai puternicilor clipei, grație primarului Almos Albert. Nici că cele două ziare românești: "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul nou" sunt duse premeditat în pragul falimentului, deși ele au fost nominalizate prin vot în plenul Parlamentului pentru subvenție în bugetul de stat pe anul 2000. Un alt ziar românesc: "Bună ziua Covasna" și-a încetat apariția săptămâna trecută, din motive financiare. Nici că traseul Gheorghieni-Lacul Roșu este însoțit de lozinci iredentiste antiromânești. Nici că la Reghin, după manifestarea fățiș ostilă românilor din 20 august a.c., când a fost arborat drapelul roșu-alb-verde și intonat Imnul Ungariei, profesoara Baboș Emese o stâlcește în bătaie, pentru o nimica toată, pe eleva Mirela Sava, trimițând-o în spital.

Legăm nu întâmplător strădaniile udemeriste de aducere pe locul al treilea pe ordinea de zi a Legii autonomiei locale, cu toate cele de mai sus, tocmai pentru a mai atrage o dată atenția românilor, chemați în curând la urne, că atât Puterii actuale – care și-a luat UDMR ca tovarăș de guvernare, cât și cele viitoare – prinse în vârtejul electoral, puțin le pasă de toate acestea. Puțin le pasă, de fapt, de Transilvania! Vă mulțumesc.

   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - apel pentru clarificarea implicării unor lideri politici în afacerea cu aur de la exploatările miniere din Hunedoara și Alba;

Domnul Nicolae Popa, se pregătește domnul Mihai Baciu.

   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Țin să vă informez că săptămâna trecută, în Camera Deputaților, în timpul rezervat interpelărilor adresate membrilor Guvernului, personal, am adresat o interpelare Ministerului Industriei și Comerțului, domnului ministru Radu Berceanu, cerând explicații și informații privind situația exploatărilor aurifere din Munții Apuseni, aparținând județelor Hunedoara și Alba, în condițiile existenței unor semnale foarte convingătoare vizând comiterea unor ilegalități care au afectat interesele statului român și au provocat pagube deosebite patrimoniului public. Până la acest moment, nu am primit nici un răspuns din partea domnului Berceanu, deși era obligat prin Regulamentul Camerei Deputaților să facă acest lucru.

Totuși, având în vedere gravitatea extraordinară a situației de la exploatările miniere din cele două județe mai sus amintite și pentru a afla adevărul despre cauzele și responsabilitățile dezastrului produs în acest sector important al economiei naționale, revin astăzi în fața dumneavoastră cu un document care ridică mari semne de întrebare privind implicarea directă și explicită a unor factori politici și guvernamentali în această afacere, cel puțin deocamdată, obscură.

Iată că am aici copia unui articol din 1992, din "România liberă", în care se face vorbire despre implicarea personală a doi miniștri din acea vreme privind afacerile aurului de la Regiile autonome Deva, Cluj, Baia Mare. Evident, mă simt obligat să solicit explicații și în legătură cu datele relatate la vremea respectivă de ziarul în cauză, care, de-a lungul anilor și până în prezent, au rămas fără nici un răspun. Adaug, ca o ciudățenie, faptul că semnatarul articolului nu a fost dat în judecată de cei implicați, fapt care rămâne un mister pe care numai domnul Petre Roman poate să-l clarifice. În treacăt fie spus, având în vedere poziția pe care o ocupă pe scena politică națională: lider de partid aflat la guvernarea țării și candidat pentru funcția suprmă de președinte al României, consider că domnul Petre Roman are responsabilitatea imperioasă de a spune direct și deschis opiniei publice tot ceea ce știe despre implicarea în afacerea cu aur de la exploatările miniere din județele Hunedoara și Alba, care au adus statutului român prejudicii de mai multe milioane de dolari.

Eu îi somez atât pe domnul Berceanu, cât și pe domnul Roman, actualmente ministru și lider de partid ai PD-ului, să-și asume responsabilitatea modului în care și unul și altul au exercitat prerogativele de demnitari al statului și în calitate de membri ai Guvernului României să dea toate explicațiile și informațiile necesare pentru aflarea adevărului care miroase extrem de urât.

În cazul în care nu vor binevoi să se conformeze acestei sugestii pe care o fac, îmi asum obligația morală și politică de parlamentar și cetățean al acestei țări, în acest caz, să sesizez organele abilitate ale statului pentru a interveni hotărât în vederea aflării adevărului, tragerii la răspundere a tuturor celor implicați, inclusiv elucidarea modului în care cei doi lideri au contribuit la această afacere, care s-a soldat cu pierderi materiale și financiare extraordinare pentru statul român.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Baciu - declarație privind mijloacele materiale și financiare utilizate în campania electorală;

Domnul Mihai Baciu.

Urmează domnul Ioan Bivolaru.

   

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Vom face astăzi, și spun "vom face" pentru că declarația aceasta este făcută și la Senat de colegul meu, senatorul Vasiliu, vom face azi, așadar, o declarație scurtă asupra unui fapt deosebit de grav – utilizarea banului public în condiții de sărăcie a bugetului și a cetățeanului pentru atragerea de voturi în campania electorală.

Campania electorală, cel puțin cea oficială, a început de câteva zile, pentru că cea neoficială s-a declanșat odată cu încheierea alegerilor din ’96.

Este firesc ca cei aflați în competiție să folosească o gamă largă de căi și mijloace de propagandă, unele mai ingenioase ca altele, mai eficiente sau mai puțin eficiente pentru atingerea scopurilor oricărui partid și politician într-o campanie electorală, captatio benevolentiae a celui ce va intra în cabina de vot.

Este, de asemenea, firesc ca partidele și oamenii pe care i-au propus să uzeze de mijloacele materiale, în primul rând financiare, pentru a-și face cunoscute doctrina, principiile, programele și promisiunile în fața electoratului pe care îl vizează.

În sfârșit, campania electorală înseamnă și competiție, iar în orice competiție este permis să se evidențieze și să se exploateze și unele slăbiciuni ale adversarului. Dar noi, când numim firești și normale toate cele pe care le-am enumerat până aici, înțelegem că și căile și metodele și mijloacele materiale și financiare și exploatarea slăbiciunilor adversarilor să fie folosite în limitele legii, ale moralei comune, dar și ale moralei politice. Pentru că, onorați colegi, noi am afirmat deseori, și ne menținem convingerea, că trebuie să existe și o morală politică, fără a cărei respectare ne întoarcem în junglă.

Președintele Partidului Democrat, candidat la Președinția României din partea acestui partid, a adresat zilele trecute întregii clase politice, atât de agitată acum, un apel la bun-simț, în care subliniază tocmai nevoia de morală, de bună-cuviință și de respect reciproc în campania electorală.

Dar să ne întoarcem la scopul principal al acestei declarații: mijloacele materiale și financiare utilizate în campanie.

Spre rușinea noastră, în România, deși există niște prevederi legale, nu am reușit să creăm un sistem eficient de control al surselor financiare ale partidelor, condiție esențială pentru respectarea legii, așa încât multe partide și numeroși oameni politici ori încalcă legea în domeniu ori acționează în zona incertă de la marginile ei. Unii o fac mai discret și într-o măsură mai mică, dar alții în văzul tuturor, în disprețul legii și mai ales al interesului cetățeanului.

Interesul cetățeanului este concentrat în banul public și în modul lui de gestionare. Un buget sărac ca al nostru nu permite zburdălnicii electorale și pelerinaje la sfintele moaște pentru salvarea sufletului nu știu cărui demnitar.

Dar ce credeți că puteau admira cetățenii și contribuabilii sâmbătă, 14 octombrie a.c., pe aeroportul din Iași? Nava prezidențială, un avion de mare capacitate, capabil de zboruri intercontinentale, care venise la Iași să-l aducă pe domnul Mugur Isărescu, candidat la Președinția României, pe fiica sa, consilier al candidatului, și pe nepoțica sa, pentru a da bine în poză și în imagini ale televiziunii.

Fără îndoială că domnul Isărescu a fost prezent preț de o jumătate de oră și la marea slujbă a cuvioasei Parascheva de la mitropolie, pentru că este bine ca zecile de mii de oameni să te vadă cât mai aproape de sfinți, dar restul timpului a fost în campanie electorală în câteva comune din județul Iași.

Vrem să fim bine înțeleși – la o mare sărbătoare religioasă ca cea din 14 octombrie a ficărui an de la Iași vin zeci și sute de mii de oameni și este liber să vină oricine, inclusiv oamenii politici, dar să vină pe banii lor sau ai partidului lor, dacă au așa ceva, și nu pe spinarea acestui popor necăjit.

La Iași au venit sâmbătă și alți oameni politici importanți, chiar candidați la Președinție, dar cu mijloace de deplasare modeste și plătite de ei sau de partidele lor, or, domnul Isărescu a venit cu ditamai aeronava prezidențială a cărei deplasare costă enorm, și de aceea este strict reglementată.

Nu negăm dreptul domnului Isărescu de a cere iertarea păcatelor, probabil că are destule, de la un sfânt sau altul, dar să o facă mai puțin costisitor pentru bugetul țării, pentru că modul în care s-a deplasat sâmbătă la Iași îi adaugă și alte păcate, în loc să obțină iertare pentru cele pe care le are până acum.

Cerem, în consecință, Curții de Conturi să verifice cine a plătit și din ai cui bani deplasarea la Iași a aeronavei prezidențiale care l-a adus pe domnul Mugur Isărescu în campania electorală pe meleagurile noastre.

Și mai cerem, în general, să se înceteze practica abosolut ilegală și imorală de a cheltui banul public în scopuri electorale, în condițiile în care, de exemplu, întregul personal al OCAOTA din țară, inclusiv din județul Iași, nu a fost plătit de luni de zile și a fost pur și simplu uitat în aplicarea unor prevederi legale privind salarizarea acestui grup profesional atât de necesar aplicării legii pământului, a legii care poartă în mod comun denumirea dumneavoastră, domnule președinte de ședință, Legea nr.1/2000 sau "legea Lupu".

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Bivolaru - comentariu asupra situației actuale a flotei maritime românești;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ioan Bivolaru.

Se pregătește domnul Gheorghe Oană care este prezent.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși evenimentele o prevesteau de mult, astăzi aflăm cu stupoare că România nu mai are flotă comercială maritimă sau ceea ce mai are este doar un simulacru.

Dacă în 1990, România era a patra flotă maritimă în Europa și a unsprezecea în lume, astăzi acest simbol național a dispărut cvasitotal din toate porturile mapamondului. Cele trei companii naționale, NAVROM, ROMLINE, PETROMIN, tot atâtea simboluri naționale, deținătoarele celor 288 de nave maritime cu o capacitate de aproape 6 milioane tone dedwait, astăzi practic nu mai există: au devenit istorie cu tot cu nave.

Putem consemna acest eveniment plasându-l temporal în octombrie 2000, dată la care, pentru actuala guvernare, ar putea constitui o victorie remarcabilă dacă această flotă s-ar fi privatizat în avantajul statului român și nu ar fi fost distribuită gratuit sau pe prețuri derizorii prin toate porturile lumii.

Astăzi, flota română mai este compusă doar din 39 de nave cu o capacitate de 1,2 milioane tone dedwait deținute de 11 operatori privați care, fără să beneficieze de un sprijin real din partea statului, mai au încă curajul să arboreze pavilionul românesc.

Din marina română, considerată una din cele mai prestigioase din lume, astăzi au rămas ca simbol național doar echipaje și nave abandonate în porturile cele mai obscure ale lumii, într-o existență mizeră, pe măsura prestațiilor de după 1996.

Astăzi, coaliția respectivă a prețuit flota maritimă doar în măsura în care aceasta putea asigura salarii mari în valută și un mediu prielnic de afaceri dubioase clientelei avansate ca manager.

Ancheta parlamentară vizând sistuația flotei române din anul 1992 scotea în evidență că în perioada anilor 1997 – 2000 există riscul pierderii totale a acesteia.

Trecerea flotei din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea Fondului Proprietății de Stat după 1996 nu a făcut decât să confirme previziunile anchetei parlamentare.

Întrebat deseori despre flotă, fostul ministru de profil al transporturilor, Traian Băsescu, a negat vehement că ar fi implicat în vânzarea vreunei nave.

De la înălțimea acestei tribune se poate spună că, în anvergura sa, Traian Băsescu nu s-a limitat la vânzarea unor nave, obiectivul său viza alt final, respectiv vânzarea întregii flote.

Nu trebuie uitat că sub patronajul domnului Traian Băsescu s-au pus în 1991 bazele unui program de anvergură privind transferul navelor în afara țării, schimbarea pavilionului, și implicit pierderea naționalității acestora, ipotecarea navelor pentru obținerea unor credite de circa 300 de milioane de dolari către o serie de parteneri străini care nu au justificat nici astăzi cum și cu cine au cheltuit acești bani pe care de altfel și i-au însușit.

Strategia impusă de ministrul Traian Băsescu și secretarul de stat de tristă amintire, Călin Marinescu, de cedare a navelor în contracte de bear-boat sau management, dublată de transferul acestora în paradise fiscale, precum Cipru, Panama, Malta, Libia și altele, cu pierderea naționalității navelor în condițiile unui vid legislativ total pentru astfel de abordări, a fost un act deliberat și trebuie tratat ca atare.

Lăsată pradă unui proces natural de pulverizare și dispariție, fenomen accentuat în anii 1998 – 1999, flota română astăzi nu mai există practic. Fostul ministru Traian Băsescu poate considera că este autorul de necontestat al evenimentului căruia astăzi îi consacrăm acest necrolog – dispariția flotei maritime române.

Tradiția marinărească în momentele ei tragice își crea eroii printre căpitanii care refuzau să părăsească puntea când nava se scufunda. Căpitanul Traian Băsescu, mai practic, a ratat momentul eroic, părăsind puntea flotei maritime românești înainte de a se scufunda definitiv, căutându-și salvarea într-un scaun de primar, semn al unor alte naufragii care ne așteaptă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Oană - referire la explozia prețurilor, la accelerarea procesului inflaționist din economie și rolul nefast al acestora asupra nivelului de trai;

Domnul Șteolea Petru este? Nu este.

Are cuvântul domnul Gheorghe Oană.

   

Domnul Gheorghe Oană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o voi prezenta în fața dumneavoastră se referă la explozia prețurilor, la accelerarea procesului inflaționist din economie și rolul nefast al acestora asupra nivelului de trai.

Sigur că problema prețurilor, după toate sondajele de opinie, preocupă în mare măsură peste 2/3 din populația României, și de aceea se justifică cu prisosință această declarație politică.

Fără a face istorie, trebuie să amintesc aici de declarațiile anterioare ale actualului premier, care ne asigura cu tărie că la sfârșitul acestui an rata inflației va fi de 27% față de decembrie 1999 sau de previziunile din aprilie, anul acesta, când vedea o reducere a inflației pe lunile mai – iulie la circa 1,5% pe lună. Toate s-au dovedit simple povești.

Tot atunci spunea că nu va permite majorarea prețurilor la energie, și apoi să constatăm nu numai că nu au crescut, dar au crescut și într-o proporție foarte mare, peste 40%, urmând, după anunțurile din ziare, o nouă majorare, probabil drept cadou, după ce a găsit soluțiile în dosarul FMI.

Sigur că și premierii pot greși, dar haideți să vedem puțin comparativ câteva date care ne vor arăta elocvent cât de mult s-a prăbușit puterea de cumpărare sub cele trei guverne instaurate după alegerile din ’96.

Indicatorul cel mai uzual folosit de toate statisticile din lume îl reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care pot fi cumpărate cu salariul mediu sau cu pensia medie, respectiv cu venitul unei persoane. La salariați, aceste cantități la sfârșitul lunii septembrie 2000 erau mai mici decât în decembrie ’96 - cu peste 75% la energie electrică, cu 70% la energie termică, cu 79% la gaze naturale, cu 59% la benzină, cu 72% la cartofi, cu 61% la lapte, cu peste 87% la telefoane. La pensionari, situația este și mai dezastruoasă, întrucât acest raport s-a deteriorat față de salariați cu încă 30%.

Cum de s-a întâmplat această nenorocire: în primul rând, datorită scăderii continue a producției, apoi devalorizării accelerate a monedei naționale, a creșterii impozitelor indirecte, TVA și accize, dar și liberalizării prețurilor de monopol – telefonie, servicii publice și altele asemenea.

O contribuție majoră a avut și scăderea veniturilor nominale, veniturilor din muncă și în general a veniturilor diferitelor categorii de persoane. Astfel, un salariu mediu a scăzut față de decembrie ’99 cu 18%; pensia medie cu 29,5%. Peste toate acestea se adaugă, evident, influența directă a inflației. Exprimat în dolari, salariul mediu era în decembrie ’99 de circa 109 dolari, 3,5 dolari pe zi; în septembrie din acest an a scăzut la 90 de dolari, circa 3 dolari pe zi. La pensionari, media zilnică este de 1,36 dolari pe zi.

Cum pragul de subzistență, după estimările Băncii Mondiale, este de 2,1 dolari pe zi pentru România, este clar cât de mare este această discrepanță între veniturile și cheltuielile minime de subzistență. Mai mult de jumătate din populația României nu-și poate asigura minimum de venituri pentru acoperirea cheltuielilor strict necesare.

Cât privește inflația, sigur că, pentru sfârșitul anului, aceasta va depăși cu siguranță 42%, așa cum de fapt recunoaște și actuala Putere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Traian Neculaie Rânja - marcarea unui eveniment religios - hramul cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove;

Domnul Popa Nicolae a vorbit.

Domnul Gheorghe Andrei lipsește. Domnul Șteolea nu a apărut.

Domnul Traian Rânja.

   

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Folosesc acest spațiu consacrat declarațiilor politice pentru a marca un eveniment ce depășește, cred eu, granițele strâmte și uneori înșelătoare ale politicii.

Ca parlamentar de Iași, membru al unui partid creștin-demorat, vă reamintesc faptul că în aceste zile am prăznuit sărbătoarea cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove.

Acum 350 de ani, într-o epocă de mare înflorire spirituală a Moldovei, domnitorul Vasile Lupu aducea la Iași moaștele cuvioasei Parascheva, așezate întâi în ctitoria domnitorului, biserica Trei Ierarhi, și mutate apoi la catedrala mitropolitană din Iași.

În tot acest timp, hramul cuvioasei Parascheva a reprezentat o veritabilă sărbătoare a comunității noastre pe care nici măcar represiunea comunismului ateu nu a reușit să o șteargă din memoria colectivă a românilor.

De trei secole și jumătate, credincioșii creștini ordotocși din Iași și din întreaga țară vin cu evlavie și speranță să se închine la moaștele cuvioasei Parascheva. Și acum, când rostesc aceste cuvinte, în Iași mai sunt încă mii de pelerini religioși.

La Iași au venit și vor mai veni în aceste zile oameni politici, ierarhi ai bisericii, oameni de cultură, întregind tabloul unei adevărate cetăți a spiritului românesc.

Nu există un prilej mai nimerit decât acesta pentru a afla, dacă mai există cineva care nu știe sau care a uitat, ce înseamnă acest oraș pentru România, decât a merge în acele zile la Iași.

Am avut onoarea de a face parte din primul consiliu local al municipiului Iași, ales liber și democratic în februarie 1992. Una dintre primele hotărâri importante adoptate în acel for a fost aceea de a declara oficial în luna iunie a anului 1992 sărbătoarea sfintei Parascheva drept sărbătoarea Iașiului, o necesară și fericită reașezare a credinței la temelia Iașiului a lucrării pe care încercăm să o realizăm în acești ani. Ziua de 14 octombrie a devenit astfel punctul culminant al unui întreg ciclu de manifestări religioase și laice organizate an de an sub semnul bucuriei și speranței.

În acest an, sărbătoarea sfintei Parascheva a avut o semnificație special㠖 integrarea europeană la care vizează România a făcut un pas important prin biserică, prin spiritualitatea ieșeană, căci Iașiul a devenit unul dintre cele 5 orașe europene recunoscute drept loc de pelerinaj religios. De aceea, în Iași nu au fost doar pelerini români, ci pelerini din întreaga lume.

Doresc să adresez în aceste zile urările mele sincere și felicitările pentru autoritățile locale, tuturor locuitorilor Iașilor și Moldovei istorice, tuturor celor care, prin naștere, rudenie, studii sau pe alte căi, au sau au avut legături cu acele locuri, tuturor românilor a căror inimă bate pentru Iași.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
  Vasile Lupu - replică la intervenția domnului Mihai Baciu;

Încă o strigare către domnul Șteolea Petru. Nu este prezent.

Domnul Gheorghe Andrei nu este prezent.

Îmi veți îngădui și mie doar câteva cuvinte.

(De la tribună)

Doamnelor și domnilor,

Îmi veți îngădui să dau o scurtă replică colegului Mihai Baciu, deputat de Iași, cunoștință veche, coleg la universitatea ieșeană, care s-a arătat copleșit de cheltuiala angajată în deplasarea premierului Mugur Isărescu la Iași.

Domnul Mihai Baciu n-a aflat că domnul prim-ministru Mugur Isărescu a avut o întâlnire cu conducerea administrativă a județului Iași la prefectură, cu prefectul județului, cu președintele consiliului județean Iași, că a primit reprezentanții sindicatului OCAOTA, că a reușit să întrerupă greva sindicaliștilor de la OCAOTA, luând cunoștință de dificultățile pe care le întâmpină specialiștii în măsurători de cadastru în obținerea unor venituri corespunzătoare lor; n-a aflat că domnul prim-ministru Mugur Isărescu s-a întâlnit cu foștii proprietari de terenuri din comuna Grăzești, care acum nu-și pot revendica terenurile forestiere excluse abuziv de ministrul Romică Tomescu prin ordin de la retrocedarea pe vechile amplasamente. Nu a luat cunoștință domnul deputat Mihai Baciu că domnul prim-ministru Mugur Isărescu a fost informat în comuna Răducăneni de relizările programului guvernamental în ceea ce privește construcția de drumuri în județul Iași, prezentată de ministrul Lucrărilor Publice, domnul Noica.

Întru totul de acord ca onor Curtea de Conturi să verifice eventualele cheltuieli care au depășit activitatea guvernamentală și de administrație centrală, pe care eu nu le sesizez, poate mai bine decât a verificat miliardul și jumătate de dolari dispărut ca în fântână din trezoreria statului în guvernarea domnului Petre Roman, imediat după 1989.

Vă mulțumesc.

  Dumitru Buzatu - comentariu pe marginea intervenției domnului Vasile Lupu.

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Procedură!

   

Domnul Vasile Lupu (de la prezidiu):

Domnul Buzatu are cuvântul pentru o chestiune procedurală.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

N-aș fi intervenit la acest moment al prezentării declarațiilor, domnule președinte și stimați colegi, dacă nu s-ar fi produs un fapt care, după părerea mea, este singular în toți anii aceștia ai mandatului 1996 – 2000: pentru prima dată, președintele de ședință coboară la tribună pentru a da replici celui care a prezentat o declarație, continuând această serie aproape nesfârșită de abuzuri la care guvernarea partidului domniei sale și domniile lor, cei care fac parte din PNȚCD și partidele aliate, s-au dedat în toți acești patru ani.

Este inadmisibil ca un președinte de ședință care trebuie să manifeste imparțialitate față de toți vorbitorii să coboare.

Domnule președinte,

Eu cred că dumneavoastră, luând în considerație declarațiile care au fost făcute în ultimii trei ani, ar fi trebuit să fi coborât de fiecare dată de la tribună să dați replică acelora care au făcut aceste declarații.

Eu cred că maniera aceasta care de fapt nu vă este străină dumneavoastră, ca și partidului, fiind o manieră a PNȚCD-ului, această manieră plină de tupeu și care a scandalizat o lume întreagă, ar trebui totuși să fie judecată cu un pic de simț critic măcar în aceste ultime clipe ale guvernării dumneavoastră, în ultimele zile ale acestei guvernări și să adoptați o atitudine, să spunem, mai corectă, o atitudine de respect cel puțin față de regulamentele acestei Camere, dacă nu puteți respecta întru totul legile României.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule deputat. Îmi dau seama că nu puteți înțelege că un deputat de Iași are dreptul să facă o declarație de la tribuna Camerei Deputaților, atunci când timpul pentru declarații nu a fost epuizat și atunci când a coborât de la prezidiu la microfon, pentru că nu am avut alt președinte de ședință în preajmă ca să-i ofer conducerea ședinței, însă nici nu putem lăsa fără răspuns descrierea unei situații la care am avut șansa să fiu martor.

Îmi asum răspunderea pentru legalitatea acestei intervenții întru cele ale Regulamentului, pe care vă sfătuiesc să-l mai citiți și dumneavoastră și, la nevoie, îl citim împreună.

 
Aprobarea ordinii de zi pentru zilele de 16-17 octombrie 2000.  

Doamnelor și domnilor,

Cu aceasta, am încheiat prima parte a programului nostru de astăzi și trecem la ordinea de zi pe care mai întâi trebuie să o adoptăm.

Stimați colegi,

A rămas să ne pronunțăm asupra unei propuneri de modificare a ordinii de zi făcută în numele Grupului UDMR.

Nu putem trece la dezbaterea proiectelor de pe ordinea de zi până nu ne pronunțăm asupra ordinii de zi.

(Din partea stângă a sălii se cere prezența în sală a secretarilor.)

Doamnelor și domnilor,

Deschid ședința de dezbatere a Camerei Deputaților, de astăzi, informându-vă că, din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 228, participă la alte acțiuni parlamentare 16, fiind absenți 115, cvorumul de lucru fiind astfel întrunit.

Invit secretarii de ședință la prezidiu.

Urmează să ne pronunțăm asupra unui vot într-o problemă ce-a încins spiritele poate mai mult decât trebuia, în sală, (Se face apel sonor.) și cred că nu putem porni ziua de astăzi fără un apel nominal.

Domnul secretar Gazi este gata să-l facă.

Are cuvântul domnul Gazi Gherasim pentru a face apelul.

   

Domnul Gherasim Gazi:

Achimescu Victor ȘtefanAferăriței Constantin

absent

Afrăsinei Viorica

absent

Albu Alexandru

absent

Albu Gheorghe

absent

Alecu Aurelian Paul

absent

Ana Gheorghe (DB)

prezent

Ana Gheorghe (HD)

absent

Andrei Gheorghe

absent

Andronescu Ecaterina

absent

Antal István

prezent

Antonescu George Crin Laurențiu

absent

Antonescu Niculae Napoleon

absent

Argeșeanu Valentin

absent

Arghezi Mitzura Domnica

absent

Artiton Gheorghe

absent

Asztalos Ferenc

prezent

Avramescu Constantin Gheorghe

absent

Babiaș Iohan Peter

absent

Baban Ștefan

prezent

Babiuc Victor

absent

Baciu Mihai

absent

Badea Alexandru Ioan

absent

Bara Radu Liviu

absent

Bárányi Francisc

prezent

Barbaresso Emanoil Dan

absent

Barbăroșie Victor

prezent

Barde Tănase

absent

Bartoș Daniela

absent

Băbălău Constantin

prezent

Bălăeț Dumitru

absent

Becsek Garda Dezideriu Coloman

prezent

Bejinariu Petru

prezent

Berceanu Radu Mircea

absent

Berci Vasile

absent

Berciu Ion

absent

Biriș Anamaria Mihaela

absent

Birtalan Ákos

prezent

Bivolaru Gabriel

absent

Bivolaru Ioan

absent

Boda Iosif

absent

Böndi Gyöngyike

absent

Boștinaru Victor

absent

Bot Octavian

absent

Botescu Ion

absent

Bran Vasile

absent

Brezniceanu Alexandru

prezent

Bud Nicolae

absent

Buga Florea

prezent

Bujor Liviu

absent

Burlacu Viorel

absent

Buruiană Aprodu Daniela

absent

Buzatu Dumitru

prezent

Calimente Mihăiță

absent

Cazacu Vasile Mircea

absent

Cazan Gheorghe Romeo Leonard

absent

Cândea Vasile

absent

Ceaușescu Gheorghe Dan Nicolae

absent

Chichișan Miron

absent

Chiliman Andrei Ioan

prezent

Chiriac Mihai

prezent

Chiriță Dorin

prezent

Ciontu Corneliu

absent

Ciumara Mircea

absent

Cîrstoiu Ion

absent

Cojocaru Radu Spiridon

absent

Constantinescu Dan

absent

Corâci Ioan Cezar

absent

Corniță Ion

absent

Cosma Liviu Ovidiu

absent

Coșea Dumitru Gheorghe Mircea

absent

Cotrutz Constantin Eremia

prezent

Cristea Gabriela

absent

Cristea Gheorghe

absent

Cristea Marin

absent

Cunescu Sergiu

absent

Dan Marțian

absent

Dan Matei Agathon

absent

Darie Simion

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

prezent

Dănilă Vasile

prezent

Decuseară Jean

absent

Dejeu Gavril

absent

Diaconescu Ion

prezent

Dimitriu Sorin Petre

absent

Dârstaru Dorin

absent

Dobre Traian

prezent

Dobrescu Smaranda

prezent

Dorian Dorel

absent

Dorin Mihai

absent

Dragoș Iuliu Liviu

absent

Dragu George

absent

Drăgănescu Ovidiu Virgil

absent

Drecin Mihai Dorin

prezent

Drumen Constantin

prezent

Dugulescu Petru

absent

Dumitrașcu Laurențiu

absent

Dumitrean Bazil

prezent

Dumitrescu (Bălan) Marilena

absent

Dumitrescu Paul Adrian

absent

Dumitriu (Hunea) Carmen

absent

Elek Barna Matei

absent

Enache Marian

absent

Enescu Ion

absent

Fenoghen Sevastian

prezent

Filipescu Ileana

absent

Furo Iuliu Ioan

prezent

Galic Lia Andreia

absent

Gaspar Acsinte

prezent

Gavra Ioan

absent

Gavrilaș Teodor

absent

Gazi Gherasim

prezent

Georgescu Florin

absent

Gheciu Radu Sever Cristian

prezent

Gheorghe Valeriu

absent

Gheorghiof Titu Nicolae

prezent

Gheorghiu Adrian

absent

Gheorghiu Mihai

absent

Gherasim Ion Andrei

prezent

Ghidău Radu

prezent

Ghiga Vasile

prezent

Giurescu Ion

absent

Glăvan Ștefan

prezent

Godja Petru

prezent

Grădinaru Nicolae

prezent

Grigoraș Neculai

absent

Grigoriu Mihai

absent

Groza Nicolae

prezent

Gvozdenovici Slavomir

absent

Hașotti Puiu

prezent

Hilote Eugen Gheorghe

prezent

Hlinschi Mihai

prezent

Honcescu Ion

absent

Hrebenciuc Viorel

absent

Iacob Elena

absent

Ianculescu Marin

prezent

Ifrim Dumitru

absent

Igna Ioan

prezent

Ignat Ștefan

prezent

Iliescu Valentin Adrian

absent

Ionescu Alexandru

prezent

Ionescu Anton

prezent

Ionescu Bogdan

absent

Ionescu Constantin

absent

Ionescu-Galbeni-Niculae-Vasile

absent

Ionescu Gheorghe

prezent

Ionescu Marina

absent

Ionescu Nicolae

prezent

Ioniță Mihail Gabriel

prezent

Ioniță Nicu

absent

Iorga Leonida Lari

absent

Iorgulescu Adrian

absent

Irimescu Haralambie

absent

Ivănescu Paula Maria

absent

Jurcan Dorel

absent

Jurcă Teodor

prezent

Kakasi Alexandru

prezent

Kelemen Atila Bela Ladislau

prezent

Kerekes Károly

prezent

Kónya Hamar Alexandru

absent

Kovacs Carol Emil

absent

Kovács Csaba Tiberiu

prezent

Lazia Ion

absent

Lădariu Lazăr

prezent

Lăpușan Alexandru

absent

Leca Mihai

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Lepșa Sorin Victor

absent

Lixăndroiu Viorel

absent

Lupu Vasile

prezent

Macarie Sergiu

prezent

Manole Odisei

absent

Manolescu Oana

absent

Marin Gheorghe

absent

Marineci Ionel

absent

Marinescu Ioan Sorin

prezent

Márton Árpád Francisc

prezent

Matei Lucian Ion

prezent

Matei Vasile

prezent

Mátis Eugen

prezent

Mândroviceanu Vasile

prezent

Mânea Radu

prezent

Mera Alexandru Liviu

prezent

Meșca Sever

absent

Miclăuș Vasile

prezent

Micle Ulpiu Radu Sabin

absent

Mihăilescu Petru Șerban

absent

Mihu Victor Traian

prezent

Miloș Aurel

absent

Mitrea Miron-Tudor

prezent

Mogoș Ion

prezent

Moiceanu Constantin

absent

Moldovan Petre

prezent

Moldoveanu Eugenia

absent

Morariu Teodor Gheorghe

absent

Moroianu Geamăn Adrian Tudor

absent

Moucha Romulus Ion

prezent

Munteanu Ion

prezent

Mureșan Ioan

absent

Muru Grigore

absent

Musca Monica Octavia

absent

Nagy Ștefan

prezent

Naidin Petre

prezent

Nanu Romeo

absent

Năstase Adrian

prezent

Neacșu Ilie

prezent

Neagu Romulus

absent

Neagu Victor

absent

Negoiță Gheorghe Liviu

absent

Negrău Mircea

absent

Nica Dan

absent

Nichita Dan Gabriel

absent

Nicolae Jianu

absent

Nicolaiciuc Vichentie

prezent

Nicolescu Mihai

prezent

Nicolicea Eugen

absent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

prezent

Nistor Vasile

prezent

Noica Nicolae

absent

Oană Gheorghe

prezent

Oltean Ioan

prezent

Onaca Dorel Constantin

absent

Opriș Constantin Remus

absent

Osman Fedbi

absent

Palade Dan

prezent

Pambuccian Varujan

absent

Paneș Iosif

prezent

Panteliuc Vasile

prezent

Pantiș Sorin

absent

Papuc Aurel Constantin

absent

Partal Petre

absent

Pașcu Ioan Mircea

absent

Pavel Lavinia

prezent

Pavel Vasile

prezent

Pavelescu Claudiu Costel

absent

Păcurariu Iuliu

absent

Păunescu Costel

prezent

Pârgaru Ion

prezent

Pâslaru Dumitru

absent

Pecsi Francisc

absent

Pereș Alexandru

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

absent

Petrescu Silviu

absent

Petrescu Virgil

prezent

Petreu Liviu

absent

Pintea Ioan

absent

Pițigoi Barbu

absent

Podaru Dumitru-Teodor

absent

Pop Iftene

absent

Pop Leon Petru

prezent

Pop Viorel

prezent

Popa Aron Ioan

absent

Popa Daniela

absent

Popa Ioan Mihai

prezent

Popa Nicolae

prezent

Popa Ștefan

prezent

Popa Virgil

prezent

Popescu Bejat Ștefan Marian

prezent

Popescu Dumitru

prezent

Popescu Emil Teodor

absent

Popescu Ioan Dan

absent

Popescu Irineu

absent

Popescu Tăriceanu Călin Constantin

absent

Priceputu Laurențiu

absent

Protopopescu Cornel

absent

Putin Emil Livius Nicolae

absent

Puwak Hildegard Carola

absent

Radu Alexandru Dumitru

absent

Radu Elena Cornelia Gabriela

absent

Ráduly Róbert Kálmán

prezent

Raica Florica Rădița

prezent

Raicu Romulus

absent

Rákoczi Ludovic

prezent

Rădulescu Cristian

absent

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

prezent

Rânja Traian Neculaie

prezent

Remeș Decebal Traian

absent

Rizescu Sergiu George

prezent

Roman Ioan

absent

Roșca Ioan

prezent

Roșca Toader

prezent

Rotaru Dumitru

prezent

Ruse Corneliu Constantin

absent

Sandu Alecu

absent

Sandu Dumitru

prezent

Sandu Ion Florentin

prezent

Sassu Alexandru

absent

Săndulescu Aureliu Emil

prezent

Sârbu Marian

absent

Secară Gheorghe

prezent

Serac Florian

absent

Severin Adrian

absent

Simedru Dan Coriolan

absent

Sirețeanu Mihail

absent

Sonea Ioan

prezent

Spătaru Liviu

absent

Spiridon Didi

absent

Stan Vasile

prezent

Stanca Teodor

prezent

Stanciu Anghel

prezent

Stănescu Alexandru Octavi

absent

Stănescu Mihai Sorin

prezent

Stoica Valeria Mariana

absentă

Stoica Valeriu

absent

Sturza Popovici Cornel

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șaganai Nusfet

prezent

Șerban George

absent

Ștefănoiu Luca

prezent

Șteolea Petru

prezent

Tabără Valeriu

absent

Tamás Sándor

absent

Tarna Gheorghe

absent

Tăvală Tănase Pavel

absent

Teculescu Constantin

absent

Tokay Gheorghe

prezent

Trifu Romeo Marius

absent

Tudor Marcu

absent

Tudose Nicolae Florin

absent

Țepelea Gabriel

absent

Țocu Iulian Costel

absent

Țurlea Petre

prezent

Udrea Florian

absent

Vaida Francisc Atila

absent

Valeca Șerban Constantin

prezent

Varga Attila

prezent

Vasilescu Nicolae

absent

Vasilescu Valentin

prezent

Vataman Dorin

prezent

Văsioiu Horia

prezent

Vâlceanu Gheorghe

prezent

Vâlcu Mircea

prezent

Vetișanu Vasile

absent

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Avem câteva acte normative foarte importante astăzi. Vă rog rămâneți în sală, pentru că nu putem rata întreaga zi de dezbateri de astăzi.

 
   

Domnul Gherasim Gazi:

Vida Iuliu

prezent

Vida Simiti Ioan

prezent

Videanu Adriean

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Vintilă Dumitru Mugurel

absent

Vitcu Mihai

absent

Vițelar Bogdan

absent

Voicu Mădălin

absent

Weber Ernest-Otto

absent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

prezent

Domnule președinte, refacem apelul sau nu?

Voci din sală:

Da!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, la masa aceea de acolo.

(Domnii deputați care au intrat în sală ulterior apelului nominal își înregistrează prezența la secretarul de ședință.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugați să invite deputații în sală și să-i convingă să rămână în sală.

Stimați colegi,

Avem a ne pronunța prin vot asupra Hotărârii privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă.

Deci dacă nu avem cvorumul nu putem vota. Nu putem da drumul campaniei electorale în ce privește repartizarea timpilor de antenă.

De asemenea își așteaptă votul bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001.

Deci situația prezenței să meargă direct la Serviciul Financiar.

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Cum a mers și până acum!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, a mers și până acum!

 
   

Domnul Marțian Dan (din sală):

Se și vede!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Se vede, nu se simte, pentru unii!

Stimați colegi,

Nu am reușit să votăm ordinea de zi pe această săptămână.

Vă rog ocupați-vă locurile în bănci și să trecem la vot!

Doamnelor și domnilor deputați,

Există o propunere de modificare a ordinii de zi formulată de Grupul parlamentar UDMR, asupra căreia trebuie să ne pronunțăm prin vot.

Domnul secretar Gazi ne va informa de îndată care este răspunsul la apel: 178 prezenți. Deci suntem în cvorum.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog atenție. Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului parlamentar UDMR ca punctul 49 privind autonomia locală și administrația publică locală, deci proiectul de Lege privind autonomia locală și administrația publică locală să treacă pe punctul 3 de astăzi.

Cine este pentru? 89 de voturi pentru.

Împotrivă? 48 de voturi împotrivă.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Nu avem cvorum! Nu avem cvorum!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

24 de abțineri.

 
   

Domnul Gheorghe Secară (din sală):

Minciună!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Cvorumul de lucru este 156. Propunerea a trecut.

Alte propuneri pentru ordinea de zi, stimați colegi.

Domnul Gheorghiof.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea pentru ordinea de zi pentru astăzi, marți 17 octombrie este ca pe primul punct să fie aprobat a se introduce bugetul Camerei Deputaților. Suntem și așa în întârziere, știți și dumneavoastră, alegerile urmează...

Voci din sală:

Bugetul pe 2001.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Pe 2001. E perfect! Deci bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Votat.

Stimați colegi,

Vă rog nu părăsiți sala!

Doamna Viorica Afrăsinei are o propunere.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

La rugămintea unor colegi ai noștri, vin în fața dumneavoastră ca să vă propun să fiți de acord să trecem la punctul următor pe ordinea de zi, adică după această lege pe care deja am votat-o, să trecem la legea care a fost ieri, într-adevăr, pe ordinea de zi, dar întrucât ieri nu am votat ordinea de zi, proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Sebeș, județul Alba, având în vedere că este o lege cu doar 2 articole și așteaptă demult pe ordinea de zi să fie...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La ce punct pe ordinea de zi doriți?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

La punctul 2, după ...

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La punctul 2.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Supun această propunere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Votat.

Ordinea de zi, în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Supunerea la votul final și adoptarea proiectului de Hotărâre a Parlamentului României privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă.  

Doamnelor și domnilor,

Avem a ne pronunța, prin vot, asupra proiectului de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală și repartizarea timpilor de antenă.

Vă reamintesc că, în cursul zilei de ieri, am votat hotărârea pe articole, s-au votat anexele.

Dau citire acum componenței acestei comisii. Vă rog atenție, dacă aveți obiecțiuni, le formulați în timp util.

Deci, din partea PDSR – Matei Agathon Dan, din partea PNȚCD Civic-Ecologist – Alexandru Ioan Badea, din partea PD – Gheorghiu Liviu Negoiță, PNL – Monica Octavia Muscă, UDMR – Márton Árpad Francisc, PRM – Sever Meșca, PUNR – Lazăr Lădariu, Minorități – Dorel Dorian.

Obiecțiuni sunt? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001.  

Și acum proiectul de Hotărâre privind bugetul Camerei Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci prezentă.

Din partea Biroului permanent, susține domnul Gheorghiof, chestor.

   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Stimați colegi și colege,

Bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001, așa cum vă este propus și prin materialele pe care le-ați primit, cu Memorandumul intern și Hotărârea Camerei Deputaților privind bugetul pe anul 2001 prevede o sumă totală de 1.473.329.700.000 lei pentru activitatea Camerei Deputaților și 7.063.791.000 pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Așa cum este prevăzut și în Hotărârea pe care urmează ca noi să o adoptăm, acest buget cuprinde atât cheltuielile curente cât și cheltuielile cu personalul, cheltuielile cu întreținerea și reparațiile bunurilor din patrimoniul administrat de către Camera Deputaților.

Față de Hotărârea care a fost adoptată de către Biroul Camerei și propusă către dumneavoastră, susținem această hotărâre, vă rugăm ca să dați votul nostru pentru bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

Comisia pentru buget, finanțe, bănci.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din punct de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, această Hotărâre a Biroului Camerei, această propunere, de fapt, nu ridică probleme, întrucât este vorba de o modificare în structură, mai precis de o aliniere de ultimă oră la hotărârile care au fost luate și la aprobările care au fost date în baza Legii finanțelor publice. Mai precis, au fost excluse o serie de lucrări pentru care nu erau avizele și aprobările necesare până la această dată, pentru a nu intra în conflict cu Legea finanțelor publice și au fost rerepartizate pe obiectivul mare de investiții care înseamnă Palatul Parlamentului, ale cărui lucrări, după cum știți, sunt mult în întârziere, motiv pentru care Comisia pentru buget, finanțe propune ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare în forma prezentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbaterile generale există intervenții. Nu.

Titlul hotărârii.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1.

Vă rog. Domnul Ana Gheorghe.

 
   

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de o reformulare a textului, fiindcă, așa cum se prezintă, nu are nici conținut științific și nici înțeles.

În primul rând bugetul Camerei Deputaților nu "se finanțează", el bugetul, de la bugetul de stat, ci bugetul Camerei, așa cum prevede Legea finanțelor, este un modul care se preia în bugetul de stat.

Pe de altă parte, pentru a înțelege mai corect, de la bugetul statului se finanțează acțiuni pe capitole și subcapitole, și nu bugete. În acest sens, vă propun, în spiritul prevederilor art.6 din Legea finanțelor publice, să se reformuleze art.1 în sensul următor: "Bugetul Camerei Deputaților pe anul 2001, ce va fi cuprins în bugetul de stat, se stabilește la suma de 1.480 de mii de miliarde ș.a.m.d.", "ce va fi cuprins în bugetul de stat". Este exact în spiritul prevederilor Legii finanțelor publice.

 
   

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Formularea este imperativă!

 
   

Domnul Gheorghe Ana:

Este imperativă.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este de acord.

Inițiatorul de acord.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Deci art.1 s-a votat cu amendamentul domnului Ana Gheorghe.

Art.2. Comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.3. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.4. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.5. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.6. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa I.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa II.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Anexa III.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Proiectul de Hotărâre în ansamblu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Sebeș, județul Alba.  

Și acum proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a orașului Sebeș, județul Alba.

Stimați colegi,

Aici avem o propunere legislativă de respingere și una de aprobare.

   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Întâi proiectul de lege adoptat de Senat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci aprobăm una, respingem alta, după caz.

Da, deci luăm propunerea legislativă de respingere.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Discutăm întâi proiectul de lege care a fost adoptat de Senat!

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Deci cel adoptat de Senat este cel de admitere, nu?

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Da.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Atunci cu aceasta începem.

Inițiatorul, domnul Nicolae Popa.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Permiteți-mi să vă prezint câteva date și elemente legate de orașul Sebeș.

Prima atestare documentară datează din 1245, 22 februarie, prin înscrisul emis de Papa Inocențiu al IV-lea, la Lyon, către preotul Teodosie. Deci orașul, în anul 2000, deci anul acesta a împlinit 755 de ani.

În anul 1301, localitatea este numită în documente Sebus și, întrucât denumirile de mai sus sunt anterioare, în anul 1303 este reședință a Scaunului săsesc de Sebeș, unitate administrativă de dimensiunile unui județ mai mic, plasă. În anul 1345, apare cu rang de oraș Civitas Sebus. În 1387, obține dreptul de a ridica ziduri de apărare, fiind primul oraș din Transilvania întărit cu ziduri.

Tot aici, în Lancrăm, sat aparținând orașului Sebeș, în anul 1895, se naște marele nostru poet, filolog și dramaturg Lucian Blaga, de la nașterea căruia s-au sărbătorit de curând 100 de ani. Tot în Lancrăm, s-a născut cel care va primi numele de părintele hidroenergeticii românești, Dorin Pavel.

Îndeletnicirile preponderent agricole au evoluat mai ales în secolul XX spre sectorul industrial, adăugat atelierelor meșteșugărești și micilor manufacturi, astfel: în 1843 este menționată manufactura de piele "Dahinten", dezvoltată în 1895 ca fabrică de astăzi "Capris"; în 1852, Fabrica de hârtie Petrești; în 1869, construirea liniei ferate Vinț – Sebeș – Sibiu; în 1873, ia ființă Fabrica de cherestea, astăzi SPL; în 1924, intră în funcțiune Fabrica de ciorapi, astăzi "Ciserom"; în 1970, ia ființă Combinatul de prelucrare și industrializare a lemnului, astăzi "Mobis"; în 1980, se pulsează curent pe rețeaua națională.

Zestrea industrială a Sebeșului s-a îmbogățit, după Revoluția din 1989, cu societăți comerciale industriale, la care s-a adăugat una de foarte mare importanță din punct de vedere economic S.C. "Frater" SA cu capital italian.

Astăzi populația orașului numără 30.847 de locuitori, din care 12.870 ocupată în activități productive.

Rețeaua de învățământ este formată din 4 licee, din care unul teoretic, unul sportiv cu profil de handbal și fotbal. Învățământul general este asigurat de 7 școli generale, iar învățământul preșcolar de o rețea de 10 grădinițe.

Analizând programul național de amenajare teritorială, aprobat de Parlament, constatăm că Sebeșul va deveni un important nod rutier, în apropierea lui unindu-se cele două autostrăzi, respectiv Oradea-Cluj-Sibiu-București și Arad-Deva-Sibiu-București. De asemenea, în apropierea Sebeșului este proiectat un aeroport internațional Balomir-Aurel Vlaicu.

În orașul Sebeș funcționează un număr de 5 bănci, o trezorerie organizată conform Legii nr.78/1992, iar începând din 1996 s-au înființat judecătoria, notariatul și parchetul, aprobate conform Legii nr.92/1992. Având în vedere vechimea atestată documentar, tradițiile învățământului și culturii, potențialului economic, Sebeșul fiind al doilea oraș din județul Alba din acest punct de vedere, se poate afirma că Sebeșul din județul Alba îndeplinește condițiile și poate fi organizat ca municipiu, așa cum prevede Legea nr.2/1968.

Deci, vă rog să aprobați, dacă sunteți de acord, să devină municipiu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Din partea comisiei? Domnul deputat doctor Dumitrean Bazil.

 
   

Domnul Bazil Dumitrean:

Stimați colegi,

Ca deputat de Alba-Iulia, deputat țărănist de Alba-Iulia, recomand și eu și grupului parlamentar din care fac parte să voteze această inițiativă. Orașul Sebeș este un oraș civilizat, un oraș elevat și, alături de vechimea și de realizările lui de astăzi, merită să intre în rândul municipiilor. Vă rog deci, să votați această inițiativă, în speranța că domnul Popa nu va face o piatră mare pentru campania care se desfășoară deja.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Ei, cum să nu facă, domnule deputat? Numai că noi n-am ascultat raportul comisiei. Domnul președinte Cîrstoiu prezintă raportul comisiei.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Noi am avut, pe la începutul acestui an, un proiect de lege pe care l-am respins pentru Sebeș, pentru că era incomplet. Actualul proiect de lege, care a trecut și prin Senat, a fost examinat de comisia noastră în data de 4 octombrie și s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să fie supus plenului Camerei Deputaților în vederea dezbaterii și adoptării, în forma prezentată.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc. Și acum, la dezbateri generale. PNȚCD s-a pronunțat pentru acest proiect de lege prin domnul deputat Dumitrean. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să ia cuvântul? Din partea PDSR.

 
   

Domnul Ioan Igna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

De la această tribună s-au aprobat foarte multe orașe a fi transformate în municipii. Consider că orașul Sebeș îndeplinește cu mult mai multe condiții pentru a fi declarat municipiu decât altele care au fost aprobate, ținând cont atât de istoria bogată a acestui oraș, trecutul lui istoric și prezentul lui și ceea ce prezintă o importanță deosebită, că va fi un municipiu de viitor al țării noastre.

Din partea Grupului PDSR, susținem ca orașul Sebeș să fie declarat municipiu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

La trecutu-i mare, mare viitor. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor, să trecem la vot.

Titlul legii. Obiecțiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.1. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Art.2. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Pe ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

 
Aprobarea raportului Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic de respingere a propunerii legislative privind declararea ca municipiu a orașului Sebeș.  

Doamnelor și domnilor, acum avem propunerea legislativă cu același obiect, declararea ca municipiu a orașului Sebeș, respinsă o dată prin raportul comisiei, dar cum tocmai am votat declararea ca municipiu a orașului Sebeș. Fără alte comentarii, supun votului dumneavoastră raportul Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, prin care se propune respingerea acestei inițiative.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Dezbateri asupra proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților (proiectul de Hotărâre care se referă numai la modificarea art.176 din Regulament) (supunerea la votul final - adoptare).  

Invit pe domnul vicepreședinte Chiliman să preia conducerea ședinței și trecem la dezbaterea proiectului de Hotărâre privind modificarea art.176 din regulament.

   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Onorați colegi, continuăm cu proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu este cvorum.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Sigur că acest proiect care se referă la modificarea art.176 are un text, nu foarte lung, dar care a fost foarte aprig dezbătut aici și rămăsesem într-un loc unde domnul deputat Acsinte Gaspar propusese, un text nou, care era contestat de comisie și de inițiator. O să-i dau cuvântul domnului deputat Acsinte Gaspar pentru a reitera informațiile despre amendamentul dânsului, după care o să-i dau cuvântul președintelui Comisiei pentru regulament, ca și dânsul să amintească locul unde ne aflăm și să trecem la vot, că de fapt, cam pe aici ne oprisem data trecută.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Amendamentul pe care l-am propus ca un alin.2 la art.176 derivă din art.69 din Constituție. Textul constituțional spune așa: "Deputatul sau senatorul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată (...) fără încuviințarea Camerei din care face parte". Deci, vă rog să observați că textul constituțional prevede patru măsuri: reținerea, arestarea, percheziționarea sau trimiterea în judecată. Pentru cei care pun la îndoială faptul că citez din memorie textul constituțional, recomand să ia textul și să mă verifice.

Amendamentul suna în felul următor: "În cererea adresată președintelui Camerei Deputaților, ministrul justiției va preciza și motiva pentru care din măsurile prevăzute la art.69 din Constituție solicită încuviințarea". Vreau să vă spun că, înainte de a trimite cererea pentru ridicarea imunității la una din cele două Camere, în raport de subiect, dacă este vorba de un deputat sau de un senator, ministrul justiției totdeauna primește un dosar întocmit de Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.

În acest dosar sunt o serie de materiale preliminare, sunt materiale care sunt adunate, ca să spun așa, de către procuror, într-o fază ce precede declanșarea procedurii judiciare. Chiar deputatul poate să fie invitat să dea unele explicații, pot fi aduse anumite documente și – pe baza acestora – procurorul general, care își face convingerea că totuși s-ar putea ca pe baza unei analize să ne găsim în fața unei fapte penale, să ceară încuviințarea ridicării imunității parlamentare.

În momentul când a primit acest dosar, ministrul justiției - care este jurist - poate să își dea seama asupra căreia dintre cele patru măsuri este nevoie să se adreseze Parlamentului. El poate, foarte simplu, prin cerere, să ceară absolut toate cele patru măsuri, adică să ceară și reținerea, și arestarea, și percheziționarea și trimiterea în judecată. Dar nu este mai puțin adevărat că ministrul de justiție poate să considere că, pe baza actelor care le are și a convingerii care și-o face, sunt suficiente doar unele dintre aceste patru măsuri, adică poate să fie de acord să ceară: reținerea, percheziția și trimiterea în judecată, iar trimiterea în judecată să se facă în stare de libertate, nu neapărat cel care ar urma să fie trimis în judecată, să fie arestat.

Deci, iată că textul pe care noi îl propunem este doar ca el să motiveze pentru fiecare măsură în parte de ce cere Parlamentului acest lucru. Și repet, poate să ceară absolut toate cele patru măsuri și le va motiva pe fiecare, după cum va putea cere una, două sau trei din cele patru măsuri, așa încât textul nu împietează nici asupra textului constituțional, nici asupra regulamentului, nici în ceea ce se vrea a fi instituția ridicării imunității parlamentare.

Eu consider că explicațiile pe care le-am dat sunt de natură să convingă că amendamentul poate fi înserat ca un alin.2 în proiectul de hotărâre pe care urmează să-l dezbatem în continuare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar a explicat rațiunile amendamentului dânsului. O să-i dau cuvântul președintelui Comisiei pentru regulament, a Comisiei permanente pentru regulament, pentru a explica punctul de vedere al comisiei. Cele două puncte de vedere au fost dezbătute pe larg în ședințele anterioare și vom trece după aceasta la vot.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Ghidău:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Cum am spus-o și cu ocaziile celorlalte dezbateri, nu vedem pentru ce mai este necesar introducerea alineatului propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, deoarece în art.176 alin.1 se spune că "Nici un deputat nu poate fi reținut, arestat, percheziționat sau trimis în judecată penală ori contravențională fără încuviințarea prealabilă a Camerei Deputaților și după ascultarea sa".

Deci, este prezentă deja prevederea pe care se bazează domnul deputat Acsinte Gaspar în pledoaria sa și mai doresc să spun că este hilar ca pentru reținere, arestare, percheziționare sau trimitere în judecată să existe o cerere separată. Eu doresc doar să vă închipuiți că reținerea, care conform Constituției, art.23 alin.3 spune că "Reținerea nu poate depăși 24 de ore", deci, ministrul justiției va cere Camerei reținerea unui membru al Camerei, și în acest caz, dezbaterile vor dura 30 de zile pentru o reținere de 24 de ore.

Deci, eu atât doresc să vă spun că nu mi se pare o motivare reală și cred că propunerea domnului Acsinte Gaspar vine doar să îngreuneze procedura de ridicare a imunității. În aceste condiții, noi recomandăm respingerea acestui nou alineat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (de la prezidiu):

Domnule deputat, nu se fac patru cereri. Dumneavoastră înțelegeți greșit. Nu știți că citiți un text de lege.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul vicepreședinte Lupu, inițiator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sigur că președintele comisiei, președintele Comisiei pentru regulament a explicat foarte clar că nu putem accepta ca pentru o măsură procesuală de 24 de ore să se mai desfășoare o procedură parlamentară de 3 luni, după cum ne-o indică termenele din celelalte alineate. Apoi, aici, noi suntem pe un câmp minat, dacă vreți să vedeți realitatea.

Parchetele României, la diferite nivele, sunt constituite în Ministerul Public. Ministerul Public este sub autoritatea ministrului justiției; nu ministrul justiției apreciază și dispune reținerea, arestarea și trimiterea în judecată, ci procurorul general al României. Ministrul justiției vine în fața Parlamentului pentru că procurorul general al României nu este membru al Guvernului, ci doar își desfășoară activitatea sub autoritatea ministrului justiției. Ministrul justiției rămâne un om politic și foarte posibile ar fi, cum se conturează deja imaginea unor procese penale, trecute și prin Camera Deputaților în această procedură, zisă de "ridicare a imunității parlamentare", unele negocieri politice asupra unor situații infracționale.

De aceea, să lăsăm textul constituțional nealterat prin dezvoltarea ce intenționăm să o facem în Regulamentul Camerei Deputaților, să nu ajungem la cinci imunități parlamentare în loc de una, să lăsăm procurorul general și parchetul să-și facă datoria în competența pe care Constituția și legea organică le-a lăsat-o, iar ministrul justiției să rămână la abilitarea pe care o are, de a face legătura între Parchetul General, între procurorul general și Camera Deputaților, fără putința de a hotărî care măsură procesuală urmează să fie luată, nefiind de competența sa.

Aș fi oarecum îngăduitor sau chiar bucuros să pot accepta propunerea domnului deputat Gaspar, pentru că m-a asigurat că așa va trece propunerea de modificare a art.176, în esență, modificarea majorității calificate pentru o majoritate absolută, încuviințarea ce o va da Camera pentru deputatul învinuit de săvârșirea unor fapte penale, dar nici nu pot să accept o situație care, juridic, nu poate fi acceptată, și politic cu atât mai puțin.

Însă eu vă rog să se treacă la vot, dacă întrunește majoritatea, amendamentul va fi reținut, cu răspunderea celor care l-au propus, dacă nu, să deblocăm această situație, să ieșim din acest impas și să reușim, acum, la sfârșitul legislaturii, să eliminăm parțial suspiciunea că unii candidează la Parlament doar pentru a-și pune trecutul sub carapacea imunității parlamentare.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Am cerut și eu cuvântul. Uitați-vă în sală, că de aceea conduceți ședința!

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Pentru aceasta sunt secretarii de ședință, ca să mă anunțe cine dorește să ia cuvântul. Domnul deputat Dan Marțian.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă miră faptul că sunt la conducerea lucrărilor colegi de ai noștri care cred că misiunea dânșilor se reduce la a întreba: Cine este pentru? Cine este împotrivă? Cine se abține? Votat – fără ca măcar să se uite în sală; probabil că, pe fondul acesta al epuizării noastre psihice, nervoase și fizice în acest final de legislatură, este greu ca cei care conduc lucrările să se uite în sală, motiv pentru care am impresia că mecanica este cea care, de un anumit timp, își impune legile în această aulă. Aceasta este o remarcă pe care nu aș fi vrut să o fac.

Acum, însă, vreau să revin la problema pe care am început s-o discutăm. A fost binevenită sugestia domnului vicepreședinte Chiliman de a-l invita pe domnul deputat Acsinte Gaspar, în calitatea dânsului de autor al amendamentului aflat în dezbatere, să intervină pentru a ne reaminti rațiunile care au inspirat amendamentul domniei sale. Eu cred că explicațiile pe care dânsul le-a dat sunt pertinente și merită să medităm asupra lor. Asta cu atât mai mult cu cât reacția atât de rapidă și neconvingătoare a domnului Radu Ghidău, președintele Comisiei instituite de Cameră pentru modificarea Regulamentului de funcționare a acesteia, precum și intervenția domnului Vasile Lupu mi se par că trec peste fondul problemei. Eu cred că suntem pe cale de a face un lucru esențial modificând cvorumul cerut pentru ridicarea imunității parlamentare; mai exact, în locul cvorumului de două treimi ce trebuie întrunit pentru a adopta decizia de ridicare a imunității parlamentare, așa cum prevede Regulamentul în vigoare al Camerei Deputaților, se impune stabilirea unui cvorum care să permită adoptarea unei asemenea decizii doar cu votul majorității absolute a deputaților. După opinia mea, această modificare este foarte importantă deoarece, în virtutea ei, nu își vor mai putea găsi umbrelă în Parlament eventualii deputați care, în urma unor acte și fapte comise, intră sub incidența legii penale și trebuie să dea socoteală pentru cele făptuite. Acesta este un important pas înainte pe care trebuie să-l facem.

În al doilea rând, nu cred că rezistă la o analiză riguroasă motivele de respingere a amendamentului domnului deputat Acsinte Gaspar, invocate de președintele comisiei menționate mai sus și de domnul vicepreședinte Vasile Lupu, anume că adoptarea amendamentului propus ar pune în nu știu ce situație neconvenabilă pe ministrul justiției, când acesta ar decide să solicite ridicarea imunității parlamentare într-un caz concret.

Am impresia că există două abordări diferite a acestei probleme. Este clar că atunci când se conturează necesitatea solicitării ridicării imunității parlamentare, Procurorul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiție trebuie să fie foarte bine înstăpânit pe fapte, pe ansamblu materialului probator existent și pe încadrarea juridică a faptelor în baza cărora cere ridicarea imunității parlamentare. Când a venit cu acest dosar la ministrul justiției pentru a cere ridicarea imunității parlamentare pentru X, Y, Z, Procurorul general trebuie să justifice foarte temeinic demersul său. Din momentul, însă, în care dosarul a ajuns la ministrul justiției începe răspunderea acestuia în cauza respectivă. Depinde mult cum îi înțelegem și îi tratăm rolul în astfel de situații. Una este dacă îi atribuim ministrului justiției rolul unui simplu curiei între Procurorul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și Camera Deputaților, a cărui implicare se reduce la simplul act de transmitere a dosarului pregătit de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție către Camera Deputaților. Îmi face impresia că argumentele invocate de președintele Comisiei pentru modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și de domnul Vasile Lupu se înscriu în coordonatele unei astfel de abordări. Eu, dimpotrivă, socot că rolul ministrului justiției este unul activ și-i angajează plenar răspunderea în tratarea fiecărui dosar în parte, atunci când solicită ridicarea imunității parlamentare. Fără să adopte poziții partizane din punct de vedere politic, fără să recurgă la evaluări de natură subiectivă a lucrurilor, atitudini de neadmis pentru o asemenea funcție publică în stat, ministrul justiției are îndatorirea de a examina cu întreaga atenție dosarul trimis pentru solicitarea ridicării imunității parlamentare, de a evalua faptele, pertinența probelor și de a lua, în cunoștință de cauză, decizia pe care o consideră îndreptățită. Neprocedând astfel, el riscă să se descalifice pe sine și să descalifice și Ministerul Public, să cadă în formalism, să adopte o atitudine eminamente birocratică, să fugă de răspunderea ce incumbă funcției sale.

Închei intervenția mea spunând un singur lucru: amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar este pertinent, tratează cu responsabilitate chestiunea referitoare la demersul pentru ridicarea imunității parlamentare și el trebuie adoptat.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. În orice caz, pot să vă spun că ați fost nedrept în aprecierea că președintele de ședință trebuie să îndeplinească și funcțiile secretarilor de ședință și poate că este o chestiune pe care o să o discutați la grup la dumneavoastră, pentru că secretarii de ședință sunt cei care trebuie să îmi spună dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Ca atare, pe partea întâi, cred că este o chestiune pe care o puteți rezolva la dumneavoastră la grup și nu o să-mi mai atrageți mie atenția.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Este o problemă a Camerei. Trebuie să aveți bărbăția să recunoașteți.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

În ceea ce-l privește, următorul vorbitor, o să-i dau cuvântul domnului deputat Zoner.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Eu nu sunt jurist și nici măcar nu aș fi luat cuvântul, dar m-a determinat domnul deputat Dan Marțian.

Prin urmare, așa... cel puțin parțial mă convinsese domnul deputat Gaspar, dar acuma îmi dau seama că de fapt se încearcă politizarea ridicării imunității. Prin urmare, procurorul general vine cu un dosar la Ministerul Justiției, și ministrul justiției, cel puțin așa cum am înțeles eu, poate greșesc, hotărăște dacă să ceară doar reținerea sau doar percheziția, conform argumentului.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Sau poate să le ceară pe toate cele patru deodată, dar să le justifice.

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner:

Le poate, dar dați-mi voie. În felul acesta înseamnă că de fapt se politizează. Deci, rămâne la îndemâna ministrului justiției să hotărască care din cele patru sau cinci poziții trebuie să le ia în considerare și să ceară ridicarea imunității. Nu? Deci, poate să ceară doar pentru percheziție, că așa poate trena, de exemplu, lucrurile. De aceasta am intervenit.

Vă mulțumesc pentru atenție și cred că totuși juriștii au mai mare trecere decât mine, dar m-a determint domnul Dan Marțian la această intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Foarte bine!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mie discuția mi se pare mai degrabă o discuție de școală decât o discuție de fond, pentru că, cu prezența sau fără prezența acestui amendament, lucrurile se petrec și trebuie să se petreacă aidoma, exact cum spune și domnul Gaspar.

Care ministru de justiție, sau care organ învestit de lege a solicita ridicarea imunității nu va citi textul constituțional și nu se va conforma lui, atunci când va cere ridicarea imunității parlamentare?

Poate că există o gândire și o concepție de ideea unei imunități parlamentare ideale, totale, fără referință la nici un fel de componentă a ei.

Sistemul gândit asupra instituției imunității parlamentare de către Constituția noastră este altul, și anume se indică în mod precis ce se poate dispune în cadrul ridicării imunității parlamentare. Sunt cele patru ipoteze. Se va putea cineva sustrage de la textul constituțional și să spună: vă rog să ridicați imunitatea parlamentară și pe urmă vedem noi ce facem în cadrul ei. Nu se poate!

În clipa în care se solicită ridicarea imunității parlamentare trebuie să se meargă pe textul de Constituție și să se spună: soliciăm ridicarea imunității parlamentare pentru..., cutare, cutare, cutare sau cutare. Dar acest lucru este implicat în text. Nu avem nevoie de o școală, să școlim pe ministrul justiției, să-l sfătuim noi cum să facă cererea, când Constituția îl obligă.

Prin urmare, discuția este pur și simplu de școală. Amendamentul este, dacă vreți, binevenit; dacă nu, procedura, funcționalitatea instituției aceasta a imunității parlamentare poate funcționa foarte bine și fără acest amendament.

Este adevărat că prevederea constituțională este severă, însă noi trebuie s-o privim ca atare.

M-am gândit, de pildă, - și așa este -, că, dacă, Parlamentul va dispune că un parlamentar poate fi trimis în judecată, dar fără arestare, impietăm și asupra dreptului pe care instanța de judecată, în cursul cercetării judecătorești îl are, de a dispune arestarea în timpul judecății. Dar, acestea sunt prevederile și trebuie să ne supunem lor.

Prin urmare, apreciez că discutarea amendamentului este o chestiune de școală. Amendamentul, după părerea mea, poate fi și admis, poate fi și respins; nu are importanță, pentru că cererea de ridicare a imunității parlamentare va trebui axată pe cele patru probleme prevăzute de textul constituțional. Obligatoriu. Și atunci, sigur că ministrul justiției, în clipa în care va cere una, două, trei sau chiar patru dintre variantele prevăzute de Constituție, va fi obligat să facă motivarea în fapt, adică să aducă argumentele în fața Parlamentului, pe care se sprijină în fapt cererea sa și argumentarea în drept, pentru ca Parlamentul să fie în deplină cunoștință de cauză asupra soluției pe care o adoptă. Acest lucru va trebui să rezulte obligatoriu din cererea ministrului justiției, dacă ea vrea să fie credibilă și discutată de Parlament și pentru aceasta nu trebuie să-i facem noi ministrului o indicație printr-un text de lege special, când această obligativitate rezultă implicit din textul constituțional și din textul regulamentului nostru.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Sorin Stănescu.

 
   

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îmi pare foarte rău, însă trebuie să-l contrazic pe domnul deputat Dejeu.

Este adevărat ceea ce spuneți dumneavoastră, că în Constituție sunt prevăzute acele situații și ar merge ca să se susțină limbajul că nu trebuie să trecem în această prevedere legală niște dispoziții care deja sunt arătate în legea fundamentală a statului, și anume Constituția, mergând pe ideea că în felul acesta s-ar face o anumită școală cu cel care ar deține portofoliul ministrului justiției.

Eu vreau însă să pornesc de la o realitate care este cât se poate de evidentă. Este adevărat că în Constituție sunt prevăzute situațiile de care ați vorbit dumneavoastră, dar, din punctul meu de vedere – și sunt jurist -, cred că în lege trebuie să fie prevăzute, iar reluarea acestor prevederi din Constituție nu înseamnă un abuz de reglementare, ci, din contră, reprezintă, din punctul meu de vedere, o precizare absolut necesară, pentru că numai în astfel de situații se pot înlătura eventualele erori de interpretare cu intenție sau fără intenție din partea celor care exercită în mod vremelnic o anumită autoritate în Ministerul Justiției.

Deci, din acest punct de vedere, cred că este bine formulată ideea în amendamentul respectiv. Nu se face altceva decât să creăm un cadru cât se poate de strict, care trebuie să fie respectat de cel care are posibilitatea, conform legii, să ceară ridicarea imunității parlamentare, pentru că trebuie, domnilor, să ne gândim, ridicarea imunității parlamentare este o chestiune cât se poate de serioasă care, din punctul meu de vedere, nu înseamnă protejarea cu orice preț a celui care are un statut de demnitar în statul român în situația în care devine un subiect activ al unei infracțiuni, ci, din contră, reflectă responsabilitatea care trebuie să fie luată și avută în vedere de cei care exercită o asemenea cerere de ridicare a imunității parlamentare, pentru că, în ultimă instanță, nu este vorba de apărarea persoanei fizice, a demnitarului respectiv, ci este vorba de apărarea demnității instituției din care face parte.

Deci, în felul acesta trebuie să privim aceste proceduri și cred că amendamentul este binevenit, nu face nici un fel de rău, ci, din contră, creează o situație cât se poate de clară, care va înlătura eventualele interpretări eronate. Când avem o asemenea situație, cunoaștem foarte bine din practica celor 10 ani de zile o serie întreagă de legi care au fost aprobate în acest Parlament, sub multe aspecte au fost la o diferență destul de mare de prevederile constituționale. Și ce s-a rezolvat? Ne lamentăm cu proceduri ale Curții Constituționale, care, mă rog, în înțelepciunea ei, de foarte multe ori, a menținut anumite situații care și noi le considerăm la ora actuală că sunt greșite.

Deci, din punctul meu de vedere, cred că ar fi bine să stopăm discuțiile. Amendamentul nu creează nici un fel de situație care să pună la îndoială anumite poziții ale noastre față de această prevedere legală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, v-aș ruga inițiatorul și președintele comisiei de redactare a regulamentului să fie atenți.

Stimați colegi, iată că, deja, sunt încă trei colegi care au luat cuvântul și care susțin amendamentul pe care l-am propus. Dar eu am să vă dau și un exemplu practic, înainte de a preciza domnului vicepreședinte Lupu, că nu mai avem instituția Procurorului General al României. Există Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și mai sunt încă 15 procurori generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel.

Pe de altă parte, cred că, dacă dânsul ar fi citit alin.2, ar fi văzut că cererea se adresează președintelui Camerei de către ministrul justiției.

Stimați colegi,

Am aici cererea pe care ministrul justiției a adresat-o Camerei în legătură cu ridicarea imunității deputatului Bivolaru Gabriel. Și vă citesc, ca să vedeți câte măsuri din cele patru prevăzute de Constituție le-a solicitat ministrul justiției. (Rumoare, discuții în Grupul parlamentar UDMR)

Colegii de la UDMR! Domnule președinte, vă rog, atrageți atenția colegilor de la UDMR, dacă au o altă ședință acolo, decât ședința Camerei, să stopăm ședința în plen.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte: să fiți atenți la ce se vorbește, pentru că vom trece la vot și trebuie să știe fiecare ce votează și cum.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Prin cererea pe care a adresat-o Camerei Deputaților, în legătură cu deputatul Bivolaru Gabriel, ministrul justiției spune următorul lucru: "Pentru motivele arătate în conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Constituție și art.174-178 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit ridicarea imunității parlamentare și aprobarea – și vă rog să fiți atenți! – posibilității reținerii, arestării și trimiterii în judecată". Percheziția, cea de a patra măsură pe care putea s-o ceară, ministrul justiției a apreciat, pe baza dosarului care i-a fost depus și a analizei care a făcut-o, că nu este cazul.

De aceea, noi am solicitat ca, în cerere, ministrul să motiveze fiecare măsură. Și, într-adevăr, în această cerere, ministrul și-a motivat cele trei măsuri, adică: reținerea, arestarea și trimiterea în judecată.

Iată că trimiterea în judecată a deputatului s-a făcut și, totuși, deputatul se găsește în stare de libertate, pentru că, reîntorcându-se dosarul, Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a considerat că cercetarea se poate face cu el și în stare de libertate, fără să fie arestat.

Deci, domnule deputat Lupu și domnule deputat Ghidău, aveți aici exemplul clar în ceea ce privește modalitățile în legătură cu cu care se poate solicita una dintre cele patru măsuri prevăzute de Constituție.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

Iată cum s-a putut rezolva problema fără amendamentul dumneavoastră! Perfect!

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Păi, tocmai. Deci, amendamentul, vine, așa cum spunea și domnul deputat Stănescu, să precizeze foarte clar această posibilitate pe care o are ministrul, și mai ales s-o motiveze.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Există un amendament. Este un text nou care nu are un pandant în textele existente – cel propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul deputat Lupu. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor și domnilor,

Vă asigur că este ultima mea intervenție pe acest amendament.

Dacă este să fim foarte riguroși în termenii juridici, chiar luând cererea adresată Camerei Deputaților de ministrul justiției privind ridicarea imunității parlamentare pentru un deputat, formularea este nejuridică. În literatura de specialitate s-a scris mult în acest sens și pot să vă informez că mai întâi nu este vorba de ridicarea imunității parlamentare, ci de încuviințarea dată de Cameră, de una din Camere, ca un parlamentar, ca un deputat învinuit de săvârșirea unei fapte penale sau a unei contravenții, să poată fi reținut, percheziționat și așa mai departe, pentru că încuviințarea dată de o faptă identificată nu înseamnă punerea la dispoziția organelor de cercetare și urmărire penală a parlamentarului pentru alte fapte săvârșite. Parlamentarul rămâne cu imunitatea atât timp cât este membru al uneia din Camere. Și, deci, formularea "ridică imunitatea parlamentară" nu este cea strict juridică.

Într-adevăr, corect este să vorbim de parchetul, Procurorul General de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, pentru că în ultima modificare a Legii de organizare judecătorească, structurile și denumirile sunt cele menționate de domnul deputat Gaspar. Dar aici, pentru juriști, merită puțină atenție. Unde este decizia pe fond a măsurii procesuale în faza urmăririi penale, sau în fața judecății? La ministrul justiției, nu. La parchet, în faza de urmărire penală, la instanța de judecată, în faza de judecată, dar nici completul de judecată n-o face, cum nici procurorul nu poate fără ca una din cele două Camere ale Parlamentului să-și dea încuviințarea pentru senatorul sau deputatul învinuit.

Eu sper să depășim acest impas, chiar cu câți suntem în sală. Cum nu este vorba de a-l reduce pe ministrul justiției la un simplu curier în legătura dintre Parchet și Camera Deputaților, așa nu este nici cazul să ne speriem pentru prezența din sală dacă avem de gând să modificăm Regulamentul Camerei Deputaților, în sensul a-l apropia de celelalte reglementări privind organizarea și funcționarea Parlamentelor din Europa. Când există acordul grupurilor parlamentare, sigur, nu în reglementarea noastră, putem depăși momentele critice. Dacă vrem să avem o majoritate absolută ca în Marea Adunare Națională, să mai avem și aplauze după fiecare vot, atunci probabil va trebui să mai așteptăm vreo sută de ani.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cursul dezbaterilor suscitate de amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar s-a emis ideea că acesta n-ar trebui adoptat pentru că el tinde, prin modul său de redactare, mai curând să fixeze elemeentele unui exercițiu de școală, care n-ar trebui transpus într-un text de Regulament al Camerei Deputaților.

În legătură cu aceste obiecții doresc să spun un singur lucru: nu înțeleg de ce există împotrivire față de acest amendament. Am aici dosarul pe care l-a trimis, în cursul anului 1998, ministrul justiției la Camera Deputaților prin care solicita ridicarea imunității parlamentare a domnului deputat Bivolaru Gabriel. Se cunosc sinuozitățile prin care a trecut această cerere până când s-a votat ridicarea imunității parlamentare a celui în cauză. A trecut, însă, mai mult de un an de când nu mai există nici un obstacol în calea justiției de a elucida acest caz, fapt ce, iată, nu se întâmplă. Dar asta este o altă problemă, aceea a modului în care justiția își face datoria, și nu vreau să insist acum asupra ei.

Din punctul de vedere al discuției noastre este instructiv modul în care era tratată, în dosarul menționat, problema cererii de ridicare a imunității parlamentere a dputatului Gabriel Bivolaru. Dosarul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, însușit de Procurorul General, se încheia cu propunerea ca ministrul justiției să solicite Camerei Deputaților ridicarea imunității parlamentare a învinuitului Bivolaru Gabriel în vederea efectuării actelor de urmărire penală, prevăzută de art.69 din Constituția României, pentru acuzațiile prezentate în dosar.

Este interesant de remarcat că, în referatul ministrului justiției prin care acesta solicita ridicarea imunității parlamentare, erau expuse faptele referitoare la activitatea infracțională a învinuitului și dovezile care probează vinovăția lui. Drept urmare, referatul concluziona astfel demersul ministrului justiției:

"Pentru motivele arătate, în conformitate cu prevederile art.69 alin.1 din Constituție și art.174-178 din Regulamentul Camerei Deputaților vă solicit ridicarea imunității parlamentare și aprobarea posibilității reținerii, arestării și trimiterii în judecată penală a domnului deputat Bivolaru Gabriel pentru:

- Falsificarea de monede sau de valori și punerea în circulație a valorilor falsificate, fapte prevăzute de art.282 alin.1 și 2 Cod penal;

- Înșelăciune săvârșită prin mijloace frauduloase, prevăzută de art.215 alin.1 și 2 Cod penal;

- Fals material în înscrisuri oficiale, prevăzut de art. 288 alin. 1 Cod penal;

- Uz de fals, prevăzut de art.291, teza a II-a Cod penal;

- Fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzut de art. 290 Cod penal".

Cred, stimate colege și stimați colegi deputați, că această încheiere din demersul ministrului justiției în cazul deputatului Bivolaru Gabriel spune ceva esențial pe care noi trebuie să-l reținem, și anume: amendamentul domnului deputat Acsinte Gaspar merge în direcția statuată deja de practică și el ar trebui adoptat. Cei care se opun adoptării acestui amendament precum, de exemplu, domnul deputat Gavril Dejeu, invocă argumentul că acesta este, sub aspectul conținutului, mai curând un caz de școală ce nu trebuie, prin urmare, inclus în Regulamentul Camerei Deputaților. Adepții acestui punct de vedere nu iau în seamă exigența de a lămuri foarte bine lucrurile și de a nu lăsa, în textele noastre, loc de interpretări forțate și de comitere a unor abuzuri. Or, noi știm că, în practică, s-au comis, la adăpostul unor sofisme de interpretare a unor texte, abuzuri. Știm, bunăoară, că, la începutul acestei legislaturi, Camera Deputaților a modificat, printr-o hotărâre adoptată fără nici un temei, dispoziții din Legea privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune nr.41/1994, care este o lege organică și ea nu putea fi modificată pe o asemenea cale. Au fost și alte cazuri similare în această legislatură. Toate acestea trebuie să înceteze o dată pentru totdeauna, dacă vrem ca în România să se afirme statul de drept, supremația legii, democrația.

 
   

Domnul Gavril Dejeu (din sală):

O precizare!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Precizare, domnul deputat Dejeu.

 
   

Domnul Gavril Dejeu:

Cred că s-a reținut din cuvântul pe care l-am exprimat de la acest microfon că, fiind un amendament-școală, pentru mine nu este o chestiune de fond. Și eu, de pildă, îl voi vota. Nu este nici o problemă. Cu el, sau fără el, ministrul justiției va trebui să facă exact același lucru.

Aș vrea, însă, pentru că nu numai astăzi, ci și mai înainte, un distins coleg, pe marginea discutării acestui text, mi s-a adresat de la acest microfon, spunând că am făcut o greșeală grosieră și copilărească în calitate de ministru în legătură cu deputatul Bivolaru atunci când am cerut arestarea lui. Trebuie să vă declar aici că n-am făcut nici un fel de greșeală și că nu eu eram cel care să solicit arestarea, ci ministrul justiției. Eu am sugerat ideea arestării și am făcut-o bine. Parlamentul a greșit, după părerea mea. În fața legii, potrivit art.16 din Constituție, suntem toți egali – de la parlamentar până la ultimul om de rând al României. Și, dacă, pentru delapidarea, sau furtul sau înșelăciunea unor sume modeste de bani, justiția găsește necesar să dispună arestarea, apoi, pentru 300 de miliarde de lei, cât conținea dosarul Bivolaru, era nedrept și nejust ca să nu se adopte o astfel de măsură.

De aceea eu am sugerat, nu am cerut, eventuala reținere a lui Bivolaru. Și n-am făcut o greșeală, ci mi-am făcut datoria.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Eu cred că am dezbătut destul cazul Bivolaru. Însă, se pare că acum, mai bine de un an, chiar vreo doi, imunitatea dânsului pentru această cauză a fost ridicată și cred că este bine să ne întoarcem la textul de lege pe care tocmai încercam să-l aducem atenției dumneavoastră.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a venit cu un amendament de completare a textului. Textul pe care l-a propus dânsul a fost respins de comisia permanentă de regulament. Inițiatorul, de asemenea, nu agreează acest text.

Deci, textul spune așa: după alin.2 să se introducă un nou alineat, 3, cu următoarea redactare: "În cererea adresată președintelui Camerei Deputaților, ministrul justiției va preciza și motiva pentru care din măsurile prevăzute la art.69 din Constituție solicită încuviințarea ....."

 
   

Domnul Constantin Șerban Rădulescu-Zoner (din sală):

Care? Asta este problema! Care?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am rugămintea... ați vorbit de la microfon... pentru care din măsurile..., asta înseamnă că poate să fie una, sau toate. Deci, asta hotărăște ministrul, la cererea, sigur, pe care o primește din partea procuraturii, conform celorlalte prevederi, n-are rost să intrăm în ele acum.

Deci, acesta este textul. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă rog, țineți mâinile ridicate. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

A trecut textul.

Am ajuns la alin.4 din textul comisiei: "Ministrul justiției va înainta comisiei respective..."

Dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Fiind vorba de un alineat nou, mi se pare nepotrivită sintagma "comisiei respective"..., nu știu care "comisia respectivă". De altfel, în tehnica legislativă nu se uzitează expresii de genul "respective". Și atunci, v-aș propune să spunem foarte clar: "Ministrul justiției va înainta Comisiei juridice, de disciplină și imunități toate documentele ...".

Deci, să dispară sintagma "respective". Dacă eram, poate, în continuarea alineatului precedent, atunci mai acceptam textul. Dar, fiind un alineat nou, se impune ca, totuși, să facem precizarea necesară.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul este de acord.

Comisia este de acord.

Însă, cred că trebuie, evident, "comisia" cu majuscule, deci conform titulaturii oficiale.

Alte intervenții? Nu mai sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

A fost adoptat în unanimitate.

Alineatul următor. Ce era prevăzut la alineatul 2 etc... Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 6: "În cazul deputaților care nu fac parte din nici un grup..." Dacă sunt intervenții?

Domnule deputat Acsinte Gaspar, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că fiind vorba de o problemă atât de gingașă cum este aceasta cu privire la ridicarea imunității parlamentare, nu putem face totuși o discriminare între deputații care aparțin și cei care nu aparțin grupurilor parlamentare. Dacă în cazul deputaților care aparțin grupurilor parlamentare cererea se înaintează grupului pentru a-și exprima punctul de vedere, aș propune ca la alineatul 6 să dăm o posibilitate și parlamentarilor independenți, adică celor care nu fac parte din grupuri, să aibă posibilitatea să formuleze și ei un punct de vedere.

Și ar urma ca alin.6, domnule președinte, să aibă următoarea redactare: " În cazul deputaților care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceștia pot să depună punctul de vedere cu privire la cerere la Biroul permanent al Camerei Deputaților."

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

Domnul deputat Vasile Lupu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest text aparține, dacă îmi amintesc bine, fostului deputat George Stancov, în prezent ambasador. Deci acest text vine în continuarea alineatului precedent care spune: "Cererea se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul își va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 30 de zile de la data sesizării grupului". Aici era vorba de a antrena și răspunderea politică a grupului parlamentar. Nu am nimic împotriva textului propus de domnul deputat Gaspar, să dăm șansa și deputaților independenți să exprime un punct de vedere, dar nu se mai lipește cu alineatul precedent și este o chestiune distinctă. Dar, pentru a debloca, știu eu, procedurile se poate accepta.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Acest alineat 6 este un alineat distinct, domnule deputat Lupu, în raportul comisiei, da, da, așa cum e făcut în raportul comisiei este ca alineat distinct. Comisia este de acord. Inițiatorul de acord. Alineatul 6 în redactarea propusă de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la următorul alineat: "Raportul comisiei, împreună cu raportul..."

Domnule deputat Acsinte Gaspar, cred că în textul inițial este alineatul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propun ca alin.7 în partea finală să fie completat cu următoarea formulare care nu face altceva decât să se coreleze cu acel alineat 2 care a fost introdus și care a suscitat atâtea discuții.

Deci partea finală a alineatului 7, domnule președinte, ar urma să aibă următoarea redactare: "Camera Deputaților se va pronunța separat asupra fiecărei măsuri a cărei încuviințare se cere de ministrul Justiției, potrivit art.69 din Constituție".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Din păcate, nu mă pot împotrivi, domnule președinte.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

În primul rând, vă supun spre aprobare textul comisiei care este fără discuții la acest alineat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, care completează alineatul, text cu care este de acord și inițiatorul, o secundă numai, să vedem... Textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, în completarea alin.7 agreat și de inițiator și de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, a fost adoptat.

În continuare, avem alin.8 în textul comisiei: "În cel mult de la sesizare, Camera..."

Intervenții? Domnul deputat Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

La alin.8 aș propune o chestiune de redactare, de îmbunătățire a topicii frazei, pentru că așa cum este redactat, observați că subiectul este băgat undeva pe la mijlocul frazei și se înțelege mai greoi textul. Și aș propune în felul următor: "Camera Deputaților hotărăște asupra cererii în cel mult 3 luni de la sesizare, cu votul majorității membrilor săi. Votul este secret și se exprimă prin bile". S-a trecut "în cel mult 3 luni de la sesizare" imediat după subiect, adică după "Camera Deputaților..." care hotărăște...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Inițiatorul? Domnul vicepreședinte Lupu, de acord.

Comisia? De acord? Da.

Atunci alin.8 din textul comisiei amendat, reformulat de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Ultimul alineat din textul comisiei? Domnul deputat Vasile Lupu.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ultimul alineat nu prea își are rostul. Deci vi-l citesc: "Termenul prevăzut la alineatul precedent nu include perioada vacanței parlamentare". Noi nu avem nici o vacanță parlamentară de 3 luni, vacanța mare este de 2 luni, lunile iulie și august, într-o practică mai mult sau mai puțin sănătoasă. Comisiile permanente ale Camerei lucrează în timpul vacanței, nici n-o să putem opri această practică, de aceea vă propun eliminarea acestui alineat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord și comisia.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Care este amendamentul?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Dacă îmi îngăduiți, domnul deputat Dan Marțian cere să mai fie citit o dată textul de eliminat.

Deci: "Termenul prevăzut la alineatul precedent...", adică cel cu 3 luni de la sesizare, pe care le are Camera până a decide, "...nu include perioada vacanței parlamentare". Da. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord, da?

Voturi pentru eliminare? Vă mulțumesc.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Unanimitate. A fost eliminat.

Mai este un amendament. Domnul deputat Acsinte Gaspar.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Propun ca să introducem un articol II care să aibă următoarea redactare: "Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data intrării în vigoare a hotărârii de modificare de ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaților care va fi adoptată în prima sesiune din legislatura 2000-2004 și supuse controlului Curții Constituționale potrivit art.144 lit.b) din Constituția României".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Vasile Lupu – inițiator.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Am căutat să fim cât mai rezonabili, să reușim a finaliza această dezbatere și să adoptăm acest text. Dar rațiunea dezbaterii separate a acestui text a fost tocmai posibilitatea de a fi aplicat imediat în legislatura următoare. Dacă se adoptă acest amendament, toate eforturile noastre, toată osteneala noastră a fost zădarnică și nu vreau să folosesc cuvinte mai dure, dar fac apel la domnul deputat Gaspar să renunțe la amendament și, evident, vă rog să-l respingeți pentru că anulează tot ce am făcut până acum. A fost o inițiativă de modificare în ansamblu a Regulamentului Camerei Deputaților inspirată și dintr-un text pregătit de majoritatea din mandatul 1992-1996, n-a fost posibil s-o adoptăm, dar a accepta acest amendament, mă tem că textul aprobat astăzi de noi va avea ca termen de aplicare, după vorba românească Paștele cailor.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul Radu Ghidău:

Domnule vicepreședinte, vă mulțumesc. Vă spun foarte sincer, eu nu mai înțeleg pentru ce ne-am chinuit până acum ca să dezbatem această propunere de modificare, fiindcă prin acest amendament final o să împingem aplicarea modificării pe care noi am făcut-o undeva în negura viitorului, să zic așa. Și vă mai spun încă un lucru, este puțin probabil că noul Parlament să nu se apuce să modifice din nou art.176. Deci o să fim trecuți la Capitolul "muncă în zadar". În aceste condiții, eu nu cred că există oportun și nu cred că are vreun rost să mai adoptăm hotărârea de ansamblu, dacă se va mai adopta ultimul alineat. În orice caz, pot să spun că comisia nu este de acord cu acest ultim alineat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Doriți să luați cuvântul? Da. Aș fi vrut să luați cuvântul înaintea comisiei, dar oricum nu pot să vă împiedic. Vorbiți, domnule Raduly. Nu mai doriți. Bun.

La vot. Bun. Deci acest articol II propus de domnul deputat Acsinte Gaspar care prevede ca această hotărâre să intre în vigoare o dată cu intrarea în vigoare a întregului regulament, care va fi cândva adoptat în prima sesiune din viitoarea legislatură, eu nu știu care sunt sancțiunile pentru deputații din viitoarea legislatură dacă nu vor adopta modificarea regulamentului, dar asta este o chestiune separată. E un amendament propus, eu vi-l supun spre aprobare, inițiatorul și cu comisia nu sunt de acord cu el.

Voturi pentru? Vă rog țineți mâna sus ca să vedem care este soarta amendamentului. Da.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Constat că, da, între timp am rămas fără... Două abțineri. Bun. Suntem în afara cvorumului de lucru și, din păcate, trebuie să constat cu tristețe acest lucru... Rugămintea ca liderii de grupuri să facă ce trebuie pentru ca să aducă colegii în sală și de la ora 14 vom continua activitatea pentru că altă soluție nu avem.

Vom continua de unde am rămas, după care vom intra în proiectul de lege privind regimul general al autonomiei locale. Au rămas la ultimul vot, reluăm de la vot.

Doamna deputat Viorica Afrăsinei.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor colegi,

Evident, așa cum a constatat domnul președinte de ședință, nu a fost cvorumul pentru a putea supune votului și acest alineat, ultimul din hotărărea pe care noi am dezbătut-o astăzi. Aș vrea să vă rog să observați că nu noi, grupurile parlamentare de Opoziție, boicotăm acest proiect de lege; așa cum observați, și noi am căutat să fim rezonabili și pe parcursul acestei dezbateri nu am cerut cvorum, deși evident am lucrat sub această limită, am dorit să încheiem acest proiect de hotărâre, fără a fi acuzați, așa cum domnul Vasile Lupu a făcut-o de nenumărate ori în mass-media, precum că noi boicotăm. Așadar, rugăm pe domnul vicepreședinte Vasile Lupu, ca și pe toți ceilalți colegi din coaliția majoritară, să își retragă acuzele pe care, evident, le-au făcut în repetate rânduri și anume că noi boicotăm, să-și adune într-adevăr colegii în sală dacă vor să treacă această lege, pentru că de atâtea ori au făcut dovada, fiind majoritatea, când au dorit să treacă o lege. Ceea ce se observă în sală însă acum este dovada că nu doresc să treacă o lege și că aceasta nu este decât o inițiativă legislativă electorală a domnului Vasile Lupu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnă, eu zic să nu tensionăm lucrurile cu declarații de... deci domnul deputat Acsinte Gaspar dorește să propună...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimați colegi,

Reformulez articolul II și să spunem că: "Prevederile prezentei hotărâri se aplică începând cu data constituirii legale a Camerei Deputaților ce va fi aleasă în urma alegerilor de la 26 noiembrie..." (Aplauze în sală.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

 
   

Domnul deputat Vasile Lupu:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? De acord.

Vă supun spre aprobare art.II în această formulare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic care cuprinde toate celelalte texte devine art.I și vi-l supun în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate este adoptat.

Este o lege organică și eu vă propun ca votul final să aibă loc la ora 14 și rog la ora 14 și vă rog ca toți colegii și toate grupurile să facă cele necesare pentru ca votul să aibă loc la ora 14. O să dau pauza la 12,30 tocmai ca să nu existe discuții că la ora 14 mai e cineva pe la restaurant sau așa...

Domnule deputat Vasile Lupu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru mai multă precizie aș propune vot nominal.

Voci din sală:

De acord.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, îl facem la ora 14, însă rog liderii de grupuri să convoace toată lumea pentru acest compromis.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte, la 14,30 ar fi mai rezonabil.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, sunt o serie de colegi care merg la medierile de la Senat care continuă și astăzi și eu cred că ora 14 este foarte bună.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da, ora 14 să rămână.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale. Și asta este tot o lege organică, este o lege unde se lucrează pe raportul comisiei, raportul comisiei este extrem de lung, doresc să știu dacă avem inițiator. Nu avem nici inițiator, în cazul acest suspend ședința, însă ora 14 să fie ora 14.

Vă mulțumesc.

   

Pauză

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Rog secretarii de ședință să vină aici, rog colegii care mai sunt prin această clădire să vină în sală pentru a începe lucrările din această după-amiază. Liderii de grupuri să-și facă datoria să-i aducă pe toți colegii în sală. Comisia de regulament are un președinte care, eventual, ar putea să stea în banca din dreapta în momentul votului.

Începem lucrările, onorați colegi, o să rog să vă ocupați locurile în sală, am rugămintea ca grupurile să-și aducă colegii în sală. Au cerut cuvântul, înaintea supunerii la vot a proiectului de Hotărâre privind modificarea art. 176 din regulament, pentru care, de fapt, am dispus oprirea lucrărilor anterior pauzei, din lipsă de cvorum. Acum am ajuns la momentul acesta și înainte de supunerea la vot o serie de lideri doresc să ia cuvântul.

O să-i dau cuvântul domnului vicepreședinte Adrian Năstase, din partea Grupul parlamentar al PDSR.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votul nostru de astăzi este un vot important.

El reflectă încă o dată valoarea dialogului și nevoia compromisului în găsirea unor soluții care până la urmă sunt importante pentru întregul spectru politic.

Chestiunea imunității parlamentare poate fi privită din două puncte de vedere. Pe de o parte, ca o pavăză... (Vociferări) Sunt unii care înțeleg mai greu și au nevoie numai de exemple. Eu prefer să mă refer la principii.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Am rugămintea, domnule Ionescu, să păstrați liniștea!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dumneavoastră aveți probleme ecologice în legătură cu unele probleme. Sunt convins că Parlamentul acesta nu o să vă mai ajute să vă faceți bine.

În ceea ce privește chestiunea pe care am început să o explic, ea se referă, spuneam, pe de o parte, la problema asigurării capacității de acțiune a deputatului sau senatorului, independent de eventuale presiuni din partea Executivului, și știți foarte bine că o lungă perioadă de timp a existat temerea că Executivul ar putea, prin anumite tipuri de presiuni, să influențeze acțiunea reprezentanților în Parlament.

Pe de altă parte, există un punct de vedere la fel de valabil care consideră că parlamentarul în anumite condiții ar ieși din zona nediscriminării și aplicării egale a legii, construindu-și un sistem de protecție care să-l scoată până la urmă chiar de sub incidența legii. Probabil că soluția noastră este o soluție pe care putem să o acceptăm ca fiind graduală și care să meargă de la reducerea majorității necesare pentru ridicarea imunității către o formulă care, în final, să însemne protejarea deputatului prin imunitate doar pentru opiniile politice.

Suntem de acord să colaborăm cu celelalte partide pentru o astfel de evoluție în ceea ce privește elementele de regulament și, în final, modificarea Constituției în acest sens.

De aceea, stimați colegi, în condițiile în care amendamentele noastre care porneau de la ideea că nu pot fi schimbate regulile de joc în timpul jocului, în momentul în care amendamenele noastre care cereau pentru funcționarea acestei instituții a ridicării imunității parlamentare elemente mult mai clare pentru diferitele ipoteze care puteau fi anvizajate, deci, în măsura în care aceste amendamente au fost acceptate, vreau să vă declar, în numele grupului nostru parlamentar, că noi vom vota în favoarea soluției la care s-a ajuns, pentru modificarea regulamentului în sensul precizat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar.

Domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este drept că imunitatea parlamentară a reprezentat mult pentru puțini și puțin pentru mulți. Noi credem că suntem Grupul parlamentar care nu ne-am ascuns niciodată și nu am dorit să ne ascundem sub această pavăză invizibilă pe care unii încearcă, sub o formă sau alta, să o cumpere. S-au spus multe despre Partidul România Mare, despre deputații și senatorii Partidului România Mare, dar nici într-un caz că ar fi angajați în inginerii financiare sau că vreunul dintre membrii partidului nostru ar fi miliardar de carton. Miliardele ne-au ocolit, poate și din bunul simț al oamenilor care fac parte din acest partid.

De asemenea, suntem dintre cei care nici n-am pățit nimic dacă cuiva i s-a ridicat imunitatea. Pentru că nu i s-a ridicat de către cei cinstiți, ci de cei care voiau să nu fie arătați ca necinstiți și pe care vorbele i-au durut mai mult decât măsurile. De aceea, noi o spunem clar și precis, amintindu-vă o vorbă românească: se pare că nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește. Pe noi nu ne va nimeri această măsură. Astfel încât, o susținem și urăm celor care au avut nevoie de ea să aibe un domiciliu plăcut.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar. Nu.

Vom trece la vot. Doresc să știu dacă...

Da. Declarație din partea Grupului parlamentar al P.N.Ț.C.D. sau ca inițiator?

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doar o intervenție procedurală. Tot am făcut declarații.

Renunț la propunerea pentru vot nominal, ne-ar consuma foarte mult timp și la un consens atât de larg, să votăm prin vot deschis, dacă plenul este de acord.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. O să rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar...

Onorați colegi,

Domnul vicepreședinte Lupu, ca inițiator, propusese modalitatea de vot prin vot nominal. Domnule vicepreședinte Lupu, vă mențineți propunerea? Nu. Renunțați.

În acest caz, eu vă propun să votăm prin vot deschis cu mâna ridicată. E mai simplu și nu durează atât de mult.
Doriți să votăm modul de vot?

Eu vi-l supun spre aprobare ca să nu fie discuții ulterioare.

Pentru vot deschis cu mâna ridicată, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, s-a adoptat această procedură de vot.

Vă supun textul hotărârii, așa cum a fost aprobat, în ansamblul lui, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

În sală se află 190 de colegi în momentul de față. Dacă scădem voturile împotrivă și abținerile constatăm că sunt îndeplinite condițiile regulamentare și s-a adoplat această hotărâre.

Nu vreau să fac nici o declarație, dar cred că în felul ăsta ne apropiem și noi, Camera, cu procedurile noastre, de o anumită formă de normalitate. Nu pot decât să apreciez că este un lucru foarte bun ce s-a întâmplat astăzi.

În continuare, revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale. Este o lege organică.

Doresc să vă reamintesc de fapt că în programul aprobat noi avem în continuare plen până la ora 16,00, și după ora 16,00 sunt comisii, iar mâine avem ședință comună. Domnul prim-ministru își prezintă raportul de activitate.

Din motive obiective, raportul de activitate nu va ajunge să fie distribuit decât după ora 16,00, astăzi. Am fost anunțat. Este o chestiune care nu ține de Secretariatul General al Guvernului, ci de alte zone din Guvern, care se ocupă de tipărirea acestui raport. Secretarul general a spus că el doar va face diligențele pentru ca să ajungă cât mai repede aici, în momentul în care îl primește.

Vă spun lucru ăsta pentru ca să nu fie probleme ulterior. În ceea ce privește această lege organică privind regimul general al autonomiei locale, se lucrează numai pe raportul comisiei, e un raport destul de voluminos.

Doresc să știu dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Onisei (subsecretar de stat la Ministerul Funcției Publice) :

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intră astăzi în dezbaterea Camerei Deputaților un proiect de lege organică foarte important pentru ceea ce considedrăm cu toții că este reforma instituțională, și în cadrul acesteia, reforma administrației publice centrale și locale, componentă importantă în demersurile României pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.

Premisele de ordin juridic ale acestei legi țin, pe de o parte, de noile convenții internaționale pe care România le-a semnat și s-au ratificat și, pe de altă parte, de noul cadru legislativ, care vine să dea concretețe și realitate principiului autonomiei locale, prevăzut de art.119 din Constituția României.

În legătură cu convențiile internaționale, vă amintesc că prin Legea nr.199/1997, România a ratificat Carta europeană a autonomiei locale. De asemenea, România a semnat documente importante cum ar fi Convenția-cadru europeană pentru limbile minoritare și regionale, cea privind protecția minorităților și, de asemenea, Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră. Din punct de vedere constituțional amintesc, de asemenea, faptul că potrivit art.72 alin.3 din Constituție, România ar trebui să aibă o reglementare organică privind regimul general al autonomiei locale.

În contextul cadrului legislativ intern, aș enumera legi foarte importante care, așa cum spuneam, dau realitate și concretețe autonomiei și descentralizării și anume: Legea finanțelor publice locale, Legea proprietății publice și regimului juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea privind statutul funcționarului public, Legea privind referendumul, Legea dezvoltării regionale și, de curând, Guvernul a adoptat un nou sistem de salarizare a funcționarului public, sistem cerut de Legea privind Statutul funcționarului public.

In acest context complex, supunem atenției dumneavoastră proiectul de lege care urmează să fie examinat și care aduce îmbunătățiri substanțiale cadrului legislativ care reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale și anume, Legea nr.69/1991, republicată, după modificările care au fost făcute în 1996.

Pentru a nu vă reține prea mult atenția, n-o să intru în detalii privind noutățile de substanță, foarte importante, pe care le aduce acest proiect de lege și, firește, în cadrul dezbaterilor, urmează ca împreună să subliniem aceste noutăți importante.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Inițiatorul și-a spus punctul de vedere. Comisia sesizată în fond.

Îi dau cuvântul președintelui comisiei noastre sesizate în fond. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcțioanrea administrației publice locale, iar în ședințele din lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și martie a dezbătut acest proiect de lege pe care vi-l propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, cu un număr foarte însemnat de amendamente.

De asemenea, trebuie să vă informez că am ținut seamă de amendamentele propuse de Comisia pentru drepturile omului, peste 30 de deputați și-au depus fiecare amendamentele în nume propriu, precum și de amendamentele venite de la grupurile parlamentare, prefecturi și organe centrale.

În acest moment, consider că legea este bine gândită și că ea reprezintă într-adevăr toate modificările petrecute în această perioadă, cât și toate convențiile internaționale pe care România le-a semnat în această perioadă.

Domnule președinte, vă propun spre dezbatere această lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi mulțumim domnului președinte Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, președintele comisiei care a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Procedură. Domnul deputat Țurlea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Parlamentul României, chiar dacă este la sfârșitul unui mandat, trebuie să judece orice lege în funcție de legea fundamentală a statului, care este Constituția. Această Constituție n-a fost modificată din momentul adoptării ei, acum aproape 10 ani. Deci, pentru a adopta această lege care ni se propune nouă, astăzi, care este anticonstituțională, venind în contradicție cu art.13 al Constituției, ordinea firească, dacă voința domniilor voastre este, ca reprezentanți ai poporului, să adoptați acest proiect de lege astăzi, ordinea firească este să modificați întâi art.13 din Constituție.

Eu cred că este o chestiune de logică, să vă gândiți fiecare, indiferent dacă sunteți în majoritate sau în opoziție, că este obligația oricărui parlamentar, obligația esențială de a judeca absolut toate hotărârile ce se iau aici, în plenul Camerei Deputaților, numai în funcție de legea fundamentală, care este Constituția. Or, instituirea unei a doua limbi oficiale în România este profund anticonstituțională.

Vă luați o mare răspundere dacă încălcați Constituția, față de Constituție, evident, dar vă luați cea mai mare răspundere față de prezentul și de viitorul poporului român. Cum vă veți prezenta în fața acestuia când veți accepta această lovitură majoră la adresa statului național unitar? Să vă puneți această problemă înainte de a ridica mâinile să votați.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. O să trecem la capitolul de dezbateri generale. Doresc să știu dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Da. Vă dau cuvântul. Domnul deputat Leonăchescu – Grupul P.R.M. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Doamnelor și domnilor,

Parlamentarii Partidului România Mare au lucrat la acest proiect de lege ultraimportant, de o importanță fundamentală pentru evoluția vieții noastre publice. Ne-am adus contribuția pe tot traseul elaborării proiectului și pe traseul amendării lui în comisii și la diverse niveluri. Iată că suntem în fața unei forme care este astăzi supusă spre dezbatere în Camera Deputaților, formă care are 117 pagini de amendamente acceptate și încă 47 de pagini de amendamente respinse. Pentru a ne da seama de importanța și amploarea dezbaterilor, să constatăm acest final: 164 de pagini de amendamente de toate felurile avute în dezbatere.

Sigur, noi aveam o lege elaborată în acest domeniu, care a operat în teritoriu în perioada anterioară, și actuala formă este evident una îmbunătățită a proiectului.

Noi salutăm apariția art.34, care obligă pe toți membrii consiliilor ale căror mandate au fost validate să depună un jurământ. Iată ce frumos sună: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

Deci, este un jurământ pe care toți consilierii, indiferent de proveniența lor politică sau etnică sau religioasă, îl depun cu acest prilej. Și mai ne place și am sprijinit și promovăm ideea menționată în alineatul al doilea: "Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept". Este dreptul unui stat să-și aleagă reprezentanți care să respecte legile, iar cei care nu jură să le respecte, nu au ce căuta în organismele alese ale statului. Alegătorii cer acest lucru și doresc să fie transpus în practică.

Sunt multe elemente de detaliu care marchează progresul realizat în plan legislativ prin acest proiect. Ceea ce noi nu putem accepta, e vorba de parlamentarii Partidului România Mare, este apariția unor drepturi la segregare, menționate în acest proiect de lege, și anume introducerea în localitățile unde peste 20% sunt minorități naționale a unei a doua sau a treia sau a patra limbi oficiale. A spus colegul nostru, reputatul deputat Petre Țurlea, că aceasta reprezintă în primul rând o încălcare a Constituției țării și suntem de acord cu acest punct de vedere.

În același timp, constatăm că o asemenea prevedere este promovată cu insistență nu numai de deputații U.D.M.R., singura etnie care refuză recunoașterea unei limbi oficiale în statul român, limba română, așa cum au făcut-o și cu prilejul adoptării Constituției, pe care n-au votat-o. Noi apărăm în continuare unitatea statului român, pentru care toți deputații ar trebui să jurăm s-o apărăm, indiferent de proveniență. Și nu putem subscrie la această idee la care nici un deputat, din nici un Parlament român n-a subscris. Vă amintesc că, chiar Nicolae Iorga a spus: "Putem acorda minorităților naționale toate drepturile, în afară de dreptul la segregare". Iar introducerea limbilor minorităților în administrația publică reprezintă un drept de segregare, înlătură limba oficială, limba statului român, limba română.

Sigur, mai sunt concepte care ar trebui puse la punct, și probabil că operația se va face în cursul dezbaterilor. Mă refer la conceptul de concentrare în raport cu cel de descentralizare, și dezbaterea pe această temă a scos în evidență faptul că nu avem o opinie unitară.

În finalul scurtei mele intervenții, salut planificarea acestui punct la ordinea de zi, suntem pentru o îmbunătățire a structurilor și a fluxurilor în domeniul administrației publice prin prevederi care să fie respectate și de guvernele care vor veni și, mai ales, să fie traduse în practică de toți cei care ne-au trimis aici.

În același timp, în ceea ce privește opțiunea noastră prin vot ne rezervăm dreptul ca, în urma poziției față de amendamentele propuse de noi, să fim pentru, contra sau să ne abținem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Continuăm cu dezbaterile generale.

În numele Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Ákos Birtalan.

 
   

Domnul Ákos Birtalan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, aș vrea să-l liniștesc pe domnul deputat Țurlea legat de constituționalitatea unui act normativ, acest lucru se stabilește după ce se adoptă un act normativ și este atributul Curții Constituționale. Iar în ceea ce privește ce scrie în Constituția României, Constituția României, la art.72 lit.o), vorbește despre: "organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și a regimului general privind autonomia locală".

Totodată, Constituția în România are și un articol 20, care spune: "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale." Cred că vorbește destul de clar Constituția.

Iar acum în ceea ce privește proiectul de Lege privind organizarea administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale, câteva considerente pe marginea acestui proiect al cărui drum a fost destul de lung, începând cu 14 octombrie 1998, când a fost adoptat, aprobat mai bine-zis de Guvernul României, ca inițiator, iar de către Senat a fost adoptată varianta Senatului, la 25 mai 1999.

Din păcate, s-a lungit nepermis de mult procedura din Camera Deputaților, subliniez, nu din cauza Comisiei pentru administrație locală dar, în final, astăzi, din fericire, putem începe dezbaterea acestui important proiect de lege. De ce a fost nevoie de modificarea Legii nr.69/1991? A spus câteva considerente domnul secretar de stat, altele se regăsesc în expunerea de motive a prezentului proiect de lege.

Este clar pentru noi toți, că Legea nr.69/1991 a fost o lege adoptată înainte de Constituția României, înainte ca România să fie membră a Consiliului Europei, înainte să înceapă negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. Deci cred că este clar că rezultă de aici nevoia de armonizare a legislației în domeniul administrației publice, în speță cea locală, cu cea existentă în țările Uniunii Europene.

Totodată, așa cum s-a mai spus de către inițiator, au fost între timp adoptate de către Parlamentul României în această legislatură, din fericire, în câteva domenii legate de administrație publică, acte importante legate de proprietatea publică, de finanțele publice, de statutul funcționarilor publici, ca să amintesc numai câteva, acte care în schimb ar trebui să fie și aplicate.

Prezentul proiect de lege al Guvernului și în același timp și varianta venită de la Senat încearcă să satisfacă prevederile din art. 119 din Constituție care prevede clar: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice".

Rezultă de aici că la stabilirea regimului general al autonomiei locale, una din problemele determinante este relația, raportul între organele administrației publice centrale, cele de stat și cele ale administrației publice locale, respectiv cele alese.

Transferul actului decizional și al resurselor financiare la acel nivel la care este cel mai aproape de cetățenii vizați, cu alte cuvinte, aplicarea principiului subsidiarității este hotărâtor pentru realizarea unei administrații publice locale pentru cetățeni și nu invers.

În această ordine de idei, relația, accesul cetățenilor la serviciile administrației locale trebuie să fie înlesnită, fără nici o îngrădire, respectiv, prin realizarea condițiilor de accces.

Totodată, este de dorit să existe o relație organică între administrație locală și comunitățile locale, pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor locale, pentru valorificarea și păstrarea specificului diferitelor comunități și regiuni.

Am amintit de existența unor noi legi privind patrimoniul, finanțele, resursele umane, respectiv funcționarii publici, ale administrației locale, dar trebuie să spunem că aceste legi, în unele locuri, poate că trebuie să fie modificate ca să poată să fie și aplicate.

Proiectul de lege prezentat încearcă să stabilească, în același timp, locul și rolul administrației locale în problematica generală legată de dezvoltarea României, în avansarea ei în procesul de integrare europeană, proces care necesită administrații locale capabile să mobilizeze resursele locale specifice, să atragă noi surse de finanțare pentru susținerea dezvoltării localităților, județelor, regiunilor din România.

Trebuie să reamintim, cu această ocazie, unele prevederi din Constituție care, din păcate, zicem noi, conferă prefectului drepturi largi, în detrimentul organelor alese ale administrației locale, atunci când în art. 122 spune că prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Cu toate că în prezentul proiect se încearcă stabilirea mai clară a atribuțiilor prefectului și chiar a răspunderii acestuia, problema de fond rămâne - puteri prea mari pentru o persoană numită, față de organele alese ale administrației locale.

Trebuie să spunem că este binevenită creșterea responsabilității primarilor, a consilierilor locali, a secretarului consiliilor, introducerea obligației prezentării unui raport anual de către consilierii locali, posibilitatea schimbării primarului prin referendum local și altele.

Nu în ultimul rând, în mod deschis, trebuie să vă spun că după dezbateri aprinse, în unele situații, și chiar tensionate, în unele locuri, proiectul de lege conține și unele prevederi referitoare la accesul cetățenilor unor comunități naționale, minoritare din punct de vedere numeric față de cea română, la serviciile administrației publice locale, prin folosirea limbii materne, din păcate, în anumite condiții, limitative.

Cu toate acestea, în final, putem spune că există posibilități, dacă acest proiect de lege va fi adoptat și va fi aplicat, există posibilități pentru creșterea autonomiei locale, ale diferitelor unități administrativ teritoriale.

În această ordine de idei, susținem proiectul prezentat, am prezentat și vom mai prezenta amendamente și în cursul dezbaterilor.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la dezbaterea raportului.

Titlul legii. Varianta din raport. Obiecțiuni? Comentarii? Nu sunt. Vă rog.

 
   

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Eu cred că chiar la titlul proiectului de lege trebuie să rămânem la varianta prezentată de inițiator, respectiv adoptată de Senat. Titlul complet: "Lege privind organizarea administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale".

Scurtă motivație: mai înainte am spus, citând din Constituția României, art. 72 lit. o). Nu este, deci, o invenție introducerea ideii de reglementare a regimului general al autonomiei locale, întrucât Constituția României vorbește despre un act normativ care este o lege organică. La acest capitol vorbește despre această problemă și mot a mot spune: "Regimul general privind autonomia locală". Deci, susțin varianta prezentată de inițiator.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Și textul adoptat de Senat.

Domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Suntem în fața unui proiect de lege organică. Noi nu ne putem permite să intrăm în dezbaterea acestui proiect de lege, fără să avem măcar niște condiții minime de cvorum.

De aceea, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vă rog să verificați cvorumul, domnule președinte.

 
   

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Liderii, chestorii și tot neamul nostru de deputați să se adune în sală. Nu mai intră alții, mai pleacă unii.

Stimați colegi,

Noi avem program până la ora 16,00. Timpul necesar pentru un apel nominal nu mai exixtă.

Suspend ședința, reluăm lucrările mâine, în ședință comună, la ora 9,00.

Astăzi după-amiază, comisii.

Ședința s-a încheiat la ora 15,15.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 12 august 2022, 18:02
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro