Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2000
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
03-04-2020
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2000 > 17-10-2000 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 octombrie 2000

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Vasile Lupu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnul Gherasim Gazi și Acsinte Gaspar, secretari.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Bună dimineața.

Stimați colegi,

Putem începe programul de intervenții.

 
Petru Bejinariu - intervenție intitulată Românii de la guvernare împotriva românilor;

Domnul Bejinariu Petru e la datorie. Domnul Dobre Traian încă nu a ajuns... Domnul Bivolaru Ioan? Domnul Gheorghe Oană? Nu-i. Domnul Baban Ștefan? Este.

Poftiți, domnule Bejinariu! Se pregătește domnul Baban.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Intitulez intervenția de astăzi: "Românii de la guvernare împotriva românilor."

Prin parafarea, semnarea și ratificarea în grabă și fără adecvate negocieri a Tratatului politic de bază dintre România și Ucraina de către Coaliția CDR-PD-UDMR, străvechi teritorii românești, nordul Bucovinei, Ținutul Herța și sudul Basarabiei, au trecut în componența Ucrainei, fără nici un temei istoric, juridic și moral. De la tribuna Camerei Deputaților a Parlamentului României doresc să atrag atenția asupra unor noi aspecte, care afectează nu numai interese, dar și demnitatea noastră, în aplicarea Tratatului de bază dintre România și Ucraina.

După cum se cunoaște, prin semnarea precipitată de către domnul președinte Emil Constantinescu a tratatului, problema drepturilor noastre în ce privește Insula Șerpilor, Platoul continental al Mării Negre, delimitarea pe Brațul Chilia, au fost lăsate în afară, urmând ca ele să-și găsească soluția prin tratative ulterioare. Aceste tratative întârzie și totul se găsește în suspensie.

Se tergiversează aranjamentul de intrare în funcțiune a Universității multiculturale de la Cernăuți, care urma să-și deschidă porțile la 1 septembrie 1999, după care s-a amânat pentru 1 septembrie 2000 și iată că nici până acum problema nu este soluționată. Acum, domnul ministru Andrei Marga tergiversează încheierea Protocolului de colaborare dintre Ministerul Educației Naționale și Ministerul Învățământului din Ucraina privind schimburile și cooperarea în anul de învățământ 2000-2001, potrivit înțelegerii de colaborare între cele două ministere, încheiată încă în legislatura trecută, respectiv, în august 1995.

Printre altele, proiectul de protocol se referă la problema vitală pentru comunitățile românești din Ucraina pe care o reprezintă bursele de care aceștia ar urma să beneficieze. Dar cursurile, după cum se știe, au început demult și ministerul plimbă hârtiile de pe o masă pe alta, ceea ce face să fie practic aproape ratată șansa a sute de confrați ai noștri din țara vecină să studieze în România.

De asemenea, deosebit de grav este și faptul că MEN a modificat unilateral, în mod abuziv, setul de propuneri al părții române, pus de acord cu celelalte instituții românești, inclusiv Departamentul pentru relații cu românii de peste hotare, care este coordonatorul pentru politica statului român în ceea ce privește românii de pretutindeni, iar textul astfel trunchiat l-a trimis părții ucrainene. În acest text nu se mai regăsesc nici măcar amintitele chestiuni de interes fundamental pentru partea română.

În textul inițial, pus de acord cu departamentul nostru, se prevedea ca selecția candidaților pentru circa 200 de burse în învățământul preuniversitar să se facă așa cum este practica internațională, de către partea primitoare. În mod de neînțeles, textul transmis de Ministerul Educației Naționale părții ucrainene prevede ca selecția să fie făcută de o comisie mixtă, formulă de inspirație sovietică, care a fost și este permanent criticată.

Pus în fața acestui fapt împlinit, departamentul nostru a solicitat direcțiilor de resort din Ministerul Educației Naționale explicații în legătură cu această modificare arbitrară, fără a primi însă un răspuns valabil. Comportarea abuzivă a Ministerul Educației Naționale pune într-o poziție defavorabilă, la negocierile bilaterale româno-ucrainene, instituțiile statului reprezentate în delegația română și ridică obstracole în calea realizării unor drepturi ale comunităților românești din Ucraina.

Domnule președinte,

Având în vedere toate acestea, propun ca problema să fie examinată în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, cu participarea domnului ministru Andrei Marga și a domnului Viorel Badea, secretar de stat, șeful Departamentului pentru relații cu românii de peste hotare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban - pledoarie pentru o campanie electorală elegantă și convingătoare;

Domnul Baban Ștefan, se pregătește domnul Drecin.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

S-a dat startul în campania electorală, un start greoi, plin de scandaluri politice pentru toate partidele, plin de nemulțumiri și frustrări personale, dar, în același timp, cu listele de candidați pentru parlament nefinalizate. Așa cum nimic din această țară nu se face la timp și corect, este, în acest an electoral, și rândul Parlamentului să se alinieze la "ordinea lucrurilor" în România.

Pe lângă faptul că în acest an electoral, campania este mai scurt㠖 doar 45 de zile, nu poate fi începută nici măcar la data fixată, deoarece luptele personale și interesele partidelor nu au reușit să finalizeze – sau, mai corect spus – să fixeze oamenii potriviți pe locurile potrivite. O parte dintre noi, cei prezenți acum, nu ne mai regăsim pe listele partidelor care ne-au promovat în acest for, o parte nu mai sunt pe locuri eligibile, iar o parte vor veni în decembrie în această clădire.

Indiferent din ce categorie facem parte, consider că este necesar, dacă suntem adevărați patrioți și partinici, să ne facem treaba până la capăt cu simț de răspundere. A început o nouă campanie electorală, toți cei care vom participa la ea va trebui să lăsăm, măcar pentru 45 de zile, la o parte injuriile, limbajul vulgar, șicanele etc., pentru ca cetățeanul alegător să simtă că este respectat, măcar în această perioadă, și că, totuși, cineva mai are nevoie de el. În disperarea cotidiană, în sărăcia lucie în care se zbate, alegătorul nu mai poate suporta o campanie murdară. Deși încrederea sa i-a fost puternic zdruncinată, mai ales în ultimii 4 ani, acum așteaptă propuneri reale ale candidaților, pentru a vedea dacă aceștia merită sau nu votul său. Nu-l mai interesează intrigile de palat, jocurile murdare sau averile făcute peste noapte, îl interesează în schimb omul care știe ce vrea, care nu pune interesele personale mai presus de cele ale oamenilor și ale țării, omul onest, cinstit, curajos și, mai ales, cel care provine din arealul său: județ, oraș, cu greutățile și grijile citadine cunoscute și recunoscute. Omul care să se bată, la nevoie, pentru bunăstarea lui.

Cu aceste cuvinte, consider că toți cei implicați în această campanie vom ține cont de dorințele cetățeanului de rând. Indiferent ce se va întâmpla după 26 noiembrie, noi, cei prezenți aici și acum, trebuie să fim mândri că am avut cinstea și onoarea să reprezentăm țara în forul suprem.

Vă doresc mult succes și o campanie electorală elegantă și convingătoare! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumim.

 
Mihai Drecin - declarație politică intitulată: Ceangăii din Moldova între știință și politică;

Domnul Drecin Mihai, se pregătește domnul Dobre Traian.

 

Domnul Mihai Drecin:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Mi-am intitulat declarația mea politică de astăzi "Ceangăii din Moldova între știință și politică."

Domnule președinte,

Dați-mi voie să prezint în esență intervenția mea și, mai în detaliu, pentru stenogramă.

În ultimii 50-55 de ani, problema ceangăilor a fost pusă pe tapet de forțe politice interne și externe interesate în destabilizarea României de cel puțin trei ori.

Mai întâi, între anii 1947-1954, când puterea politică din România se afla în mâna minorităților, în special a celei maghiare și evreiești maghiarizate. Sub presiunea modelului sovietic, se încerca crearea de regiuni autonome, prezentarea țării noastre ca o construcție statală multinațională, după o etichetă pusă de Moscova încă din perioada interbelică. În aceste condiții, în satele de ceangăi din jurul orașelor Bacău și Roman s-a introdus forțat limba maghiară în școli și biserici. Acțiunea s-a încheiat cu un fiasco total, dascălii veniți din Secuime fiind alungați de localnici.

În anii ’80, pe fondul agravării situației materiale și a îngrădirii drepturilor cetățenești de către regimul ceaușist, s-a încercat o reactivare a nemulțumirilor ceangăilor, folosindu-se ca pretext o presupusă discriminare din rațiuni etnice. Tentativa eșuează. Prin publicarea cu mari eforturi, la vremea respectivă, a lucrării învățătorului Dumitru Mărtinaș: "Originea ceangăilor din Moldova", București, 1985, se demonstra originea românească a ceangăilor, respingându-se cealaltă teză, a originii maghiare.

În ultimul deceniu, ceangăii intră în atenția specială a UDMR. Asupra trecutului și prezentului lor se apleacă cercetători maghiari din România (etnologul Tanczos Vilmos) și Ungaria (Gazda Jozsef, Hat en hogyne siratnom - csangok s sodre idoben - Ceangăii în vremuri tulburi, secolul al XX-lea, Budapest, Az Apostoli Szentszek Konyvkiadoja, 1993). Ei îi consideră parte a etniei magiare, unguri trecuți în Moldova încă în sec. al XIII-lea și românizați pe parcurs.

Pentru remaghiarizarea lor se cere insistent introducerea limbii maghiare în școli, ca limbă maternă. Pentru început, câte 3-4 ore săptămânal. Nu este scăpată din vedere nici varianta folosirii limbii maghiare în biserică. Pentru atingerea acestor obiective, UDMR va folosi o paletă întreagă de acțiuni, de la presa proprie, emisiunile de radio și TV, memoriile adresate Ministerului Educației Naționale, trimiterea unor "activiști" proprii și ajutoare materiale în zonă, pentru a cointeresa familiile cele mai sărace să îmbrățișeze obiectivele udemeriste, interpelări ale unor deputați în Parlamentul României – ca aceea a domnului Szilagyi Zsolt din 9 octombrie a.c., sensibilizarea Consiliului Europei.

Dacă sociologii români Valentin Stan și Renate Weber consideră că nu originea ceangăilor este importantă, ci recunoașterea drepturilor acestei comunități catolice vorbitoare a unui grai maghiar arhaic, cu multe împrumuturi din limba română, sociologul Cristina Chiru scoate în evidență elementele identitare ale acestui grup etnic de aproximativ 200 de mii de suflete (vezi studiul O identitate controversată. Comunitățile de ceangăi de pe Valea Siretului. Studiu de caz, în vol. "Memorie socială și identitate națională", București, Ed.I.N.I., 1998.). Rezultă că modul de organizare a gospodăriei țărănești, obiceiurile, costumul popular, caracteristicile fizice sunt specifice românilor. Cu alte cuvinte, ceangăii sunt români maghiarizați în diferite grade, care au emigrat din Transilvania în sec. XVII-XVIII, din motive sociale, economice, religioase și demografice.

Creșterea subită a interesului udemerist și budapestan față de prezentul și viitorul ceangăilor nu are nimic de a face, după părerea noastră, cu știința istoriei.

Interesul este exclusiv politic. Prin descoperirea sau redescoperirea unei alte etnii neglijate de statul român în procesul de afirmare și conservare după modelul european al zilelor noastre, acestuia (statului român) i se pot pune noi piedici în accederea spre NATO și Uniunea Europeană.

Instrumentarea unor nemulțumiri și tensiuni etnice artificiale nu pot decât să ne afecteze imaginea în vestul european. Mult mai interesantă ni se pare explicația oferită în studii și articole de colegii geografi de la Universitățile din Cluj-Napoca și Oradea specialiști în geografie politică și demografie. Pe fondul unei dramatice scăderi a natalității în Ungaria, combinată cu o emigrare tot mai activă a tinerilor spre vestul Europei, America de Nord și Australia, există pericolul ca populația Ungariei să scadă de la 10.044.000 locuitori astăzi, la 8.000.000 în 2050. Un fenomen identic este remarcat și la maghiarii din Transilvania, Transcarpatia, Voievodina și Slovacia, doar că emigrarea acestora se face pe etape, prima etapă fiind Ungaria, de unde prea puțini se mai întorc definitiv acasă.

În aceste condiții, pentru a-și păstra minoritatea în Transilvania, se caută "rude sărace", cu o natalitate încă prodigioasă. Acestea pot fi ceangăii, ale căror familii numeroase ar putea remedia situația pe termen scurt. Altfel, UDMR riscă, în timp, să nu mai aibă electorat, mai ales tânăr, iar Ungaria, devenind un "burete" pentru maghiarii din afara granițelor, să nu mai aibă ce revendica dincolo de limitele geografice ale Panoniei.

Cu atât mai mult cu cât fenomenul scăderii demografice și al emigrării la români, deși o realitate după 1990, se manifestă, totuși, la cote mult mai mici decât la maghiari. Rezervorul demografic al Moldovei încă își face datoria pentru români.

În concluzie, Ungaria și UDMR ar trebui să fie mai puțin prolifice în studii de istorie dedicate "controversaților" ceangăi și mai virile în politica demografică națională. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

În politica demografică, poate, mai feminini...

 
Traian Dobre - îndemn pentru o posibilă carte de vizită a României: Să ne valorificăm șansele;

Domnul Dobre Traian, se pregătește domnul Lazăr Lădariu.

 

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Voi prezenta o declarație politică intitulată "Să ne valorificăm șansele".

Deși suntem situația la răscruce de vânturi, având, așadar, posibilitatea de a alege calea pe care să o străbatem, nu am valorificat prompt șansele istorice și ne-am înecat cu mult înainte de a ajunge la mal. De ce spun aceasta? Pentru că nu am avut tăria, cu atât mai puțin în ultimii 4 ani, să ne luăm soarta în mâini și, odată pentru totdeauna, să decidem ce vrem și încotro ne îndreptăm.

Acum, când situația socio-economică a devenit mai mult decât alarmantă, ar fi cazul să ne întrebăm cine decide pentru noi sau cine ar trebui să decidă, astfel încât barca în care ne aflăm să nu mai fie purtată, ba spre occident, ba spre orient, ba spre NATO, ba spre Europa. Consider că ne sunt de ajuns experimentele nefaste prin care am trecut până acum, a venit vremea să ne îndreptăm privirea către această țară, să ne vedem interesul național, dar nu prin prisma organismelor internaționale sau a intereselor personale ori de grup. Cetățenii României sunt conștienți de faptul că tot ce s-a făcut în ultimul interval de timp, în toate domeniile, i-a dezavantajat net, minimalizându-le până și mândria de aparținători ai acestei țări.

S-a făcut și se face un mare tărăboi legat de intrarea în Europa. Domnilor, suntem în Europa, fie că vrem, fie că nu! Depinde, în acest moment, doar de noi, cum ne prezentăm în fața celorlalte națiuni. Dacă în prezent cartea noastră de vizită e pătată de o economie aflată în cădere liberă, de un număr impresionat de șomeri, de o agricultură neperformantă, de tineri specialiști care nu găsesc aprecierea cuvenită în țară, este momentul să punem în balanță ce am făcut bun, dar, mai cu seamă, ce am greșit și numai astfel vom realiza către cine să tindem, cu cine putem face front comun și ce doctrină ni se potrivește.

A devenit o modă ca, la sfârșit de mandat, unii din cei în cauză să-și facă mea culpa (de ochii lumii, bineînțeles) și să facă referiri la "moșteniri dezastruoase". Dar, firesc, mă întreb, de ce nu s-au gândit la aceste moșteniri când au acces în fotoliile cele mai înalte? S-a dorit o schimbare, presupun că în bine, în intenții, și acum plătim prețul ei: sărăcie, mizerie, imoralitate, haos economic și legislativ.

Suntem pe ultima sută de metri a guvernării actualei coaliții și în campanie electorală pentru alegeri parlamentare și prezidențiale. Curg iarăși râuri de promisiuni fără acoperire, actuala Putere uitând, de fapt, că este la guvernare. Beneficiind de sondaje comandate, menite să atragă atenția electoratului, suntem martorii unor jocuri politice murdare. Și toate acestea, în folosul cui? Nu al cetățeanului, care este uitat imediat după alegeri, fiind utilizat doar ca simplă masă de manevră, numai până la atingerea scopului. Nu este de mirare că neîncrederea și suspiciunea planează asupra politicii românești, și nu doar la nivel național, ci și internațional.

Acum, când vom reuși să îndreptăm toate acestea, să demonstrăm că există cu adevărat o coloană vertebrală solidă, vom putea păși mai departe, către civilizație și progres. Prin urmare, bazîndu-ne pe o politică socială și economică, dusă de o formațiune politică credibilă și hotărâtă, România are șanse mari să depășească criza în care se află.

Viitorul României, prosperitatea, dezvoltarea, solidaritatea și încrederea nu-și pot avea rădăcinile într-o demagogie populistă, a promsiunilor. Milioane de oameni s-au lăsat ademeniți de faimosul "Contract cu România", motiv pentru care speranțele celor mai mulți dintre români s-au năruit, locul lor fiind luat de sacrificii și suferințe inutile.

Algoritmul politic s-a dovedit a fi adversarul numărul unu al cetățeanului, împiedicând în același timp statul să-și îndepliească menirea. Corupția și birocrația au luat în acești 4 ani locul muncii și onestității, neglijându-se potențialul creator al poporului român.

În acest moment, nu ne mai folosesc la nimic critica și acuzele reciproce, esențial este să găsim modalitățile și tăria necesare depășirii greutăților prin care trecem, în ideea recâștigării demnității grav atinse de sărăcie, violență, șomaj, neîncredere. Dacă am avut forța să dărâmăm un regim opresiv și intolerant, trebuie să demonstrăm că avem puterea de a ne pune în slujba valorilor pentru care am luptat în decembrie ’89.

Pentru Partidul Democrației Sociale din România, cei 4 ani în care s-a aflat în opoziție au fost ani de reflecții și analize, precum și de maturizare politică, care au permis o gândire profundă, critică și autocritică, asupra a ceea ce s-a făcut sau s-ar fi putut face în România. Acum, PDSR-ul este pregătit să dea soluții problemelor cu care se confruntă cetățenii, să răspundă aspirațiilor acestora printr-o guvernare eficientă, pentru o viață mai prosperă.

Prioritatea va fi promovarea unei politici consecvente de creștere economică durabilă, cu tot ce derivă din aceasta: stoparea declinului economic, oprirea procesului de dezindustrializare a țării, relansarea investițiilor autohtone și străine, stimularea exporturilor.

Agricultura va fi cea care va beneficia de sprijin imediat, deoarece, prin agricultură, se va revigora întreaga economie națională. Agricultorului român i se va facilita accesul la cumpărarea de utilaje agricole, îngrășăminte și produse petroliere, în același timp urmând a se organiza suprafețele agricole din domeniul public în ferme optim dimensionate, în vederea concesionării lor.

Sub nici o formă nu va fi omisă protecția socială, fiind promovată o politică socială eficientă, cu accent pe protecția activă, care să stimuleze munca. Iar categoriilor sociale nelucrătoare: copii, pensionari, persoane cu handicap, le va fi asigurat mijlocul de Transilvaniei, ținându-se cont în special de rata inflației.

Politica promovată în ceea ce privește învățământul va pune în valoare potențialul științific de care dispune România, asigurându-se totodată accesul la orice formă de învățământ copiilor și tinerilor din mediul rural și urban.

Ca deputat în Parlamentul României, ca reprezentant al unui partid social democrat și nu în ultimul rând ca cetățean al acestei țări, consider că măcar pentru aceste câteva idealuri merită să apelăm la voința și maturitatea noastră, cu atât mai mult cu cât este în joc viitorul copiilor noștri și al României în general. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Lazăr Lădariu, se pregătește domnul Popa Nicolae.

 
Lazăr Lădariu - despre o nouă dovadă a presiunii parlamentare a UDMR;

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este cât se poate de clar, chiar pentru cei mai prefăcuți naivi, că de câteva zile încoace Grupul parlamentar UDMR aplică în Camera Deputaților o originală tehnică de hărțuire. Supărați foc pe votul deputaților care nu sunt dispuși să admită dezbaterea în procedură de urgență a Legii administrației publice locale, în forma ei modificată, deputații udemeriști au hotărât să părăsească ostentativ lucrările în plen, până când Parlamentul va reveni la gânduri mai bune. Un nou șantaj politic, o nouă dovadă a presiunii parlamentare, specifice comportamentului public al UDMR.

De pe aceleași poziții de forță au tratat și modificările (în favoarea lor, bineînțeles) la legile învățământului și a funcționarilor publici, în cazul ordonanțelor de urgență nr. 22 și 36.

O dovadă clară a atitudinii și a disprețului față de statul de drept, gestul udemerist constituie o nouă încercare de introducere pe ușa din dos a celei de a doua limbi oficiale – maghiara – în primării, consilii județene, prefecturi, în serviciile publice descentralizate, în localitățile în care minoritatea maghiară deține 20% din populație. Prin aceste repetate crose la patină se urmărește legiferarea inscripționărilor bilingve ale localităților și instituțiilor publice în peste 50% din localitățile Transilvaniei.

Un comportament sfidător, o hărțuire strategică, cu un singur scop: încălcându-se dispozițiile constituționale și reglementările internaționale în domeniu, se aduce atingere gravă caracterului național, unitar și indivizibil al statului romîn!

Actuala și, deopotrivă, viitoarea Putere se fac, întorcând capul, că nu aud și nu văd nimic. Nici că Teatrul "Andrei Mureșanu" din Sfântul Gheorghe, singura instituție românească profesionistă din județul Covasna, piere, treptat-treptat, de la o zi la alta, sub ochii nepăsători ai puternicilor clipei, grație primarului Almos Albert. Nici că cele două ziare românești: "Adevărul Harghitei" și "Cuvântul nou" sunt duse premeditat în pragul falimentului, deși ele au fost nominalizate prin vot în plenul Parlamentului pentru subvenție în bugetul de stat pe anul 2000. Un alt ziar românesc: "Bună ziua Covasna" și-a încetat apariția săptămâna trecută, din motive financiare. Nici că traseul Gheorghieni-Lacul Roșu este însoțit de lozinci iredentiste antiromânești. Nici că la Reghin, după manifestarea fățiș ostilă românilor din 20 august a.c., când a fost arborat drapelul roșu-alb-verde și intonat Imnul Ungariei, profesoara Baboș Emese o stâlcește în bătaie, pentru o nimica toată, pe eleva Mirela Sava, trimițând-o în spital.

Legăm nu întâmplător strădaniile udemeriste de aducere pe locul al treilea pe ordinea de zi a Legii autonomiei locale, cu toate cele de mai sus, tocmai pentru a mai atrage o dată atenția românilor, chemați în curând la urne, că atât Puterii actuale – care și-a luat UDMR ca tovarăș de guvernare, cât și cele viitoare – prinse în vârtejul electoral, puțin le pasă de toate acestea. Puțin le pasă, de fapt, de Transilvania! Vă mulțumesc.

 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Nicolae Popa - apel pentru clarificarea implicării unor lideri politici în afacerea cu aur de la exploatările miniere din Hunedoara și Alba;

Domnul Nicolae Popa, se pregătește domnul Mihai Baciu.

 

Domnul Nicolae Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Țin să vă informez că săptămâna trecută, în Camera Deputaților, în timpul rezervat interpelărilor adresate membrilor Guvernului, personal, am adresat o interpelare Ministerului Industriei și Comerțului, domnului ministru Radu Berceanu, cerând explicații și informații privind situația exploatărilor aurifere din Munții Apuseni, aparținând județelor Hunedoara și Alba, în condițiile existenței unor semnale foarte convingătoare vizând comiterea unor ilegalități care au afectat interesele statului român și au provocat pagube deosebite patrimoniului public. Până la acest moment, nu am primit nici un răspuns din partea domnului Berceanu, deși era obligat prin Regulamentul Camerei Deputaților să facă acest lucru.

Totuși, având în vedere gravitatea extraordinară a situației de la exploatările miniere din cele două județe mai sus amintite și pentru a afla adevărul despre cauzele și responsabilitățile dezastrului produs în acest sector important al economiei naționale, revin astăzi în fața dumneavoastră cu un document care ridică mari semne de întrebare privind implicarea directă și explicită a unor factori politici și guvernamentali în această afacere, cel puțin deocamdată, obscură.

Iată că am aici copia unui articol din 1992, din "România liberă", în care se face vorbire despre implicarea personală a doi miniștri din acea vreme privind afacerile aurului de la Regiile autonome Deva, Cluj, Baia Mare. Evident, mă simt obligat să solicit explicații și în legătură cu datele relatate la vremea respectivă de ziarul în cauză, care, de-a lungul anilor și până în prezent, au rămas fără nici un răspun. Adaug, ca o ciudățenie, faptul că semnatarul articolului nu a fost dat în judecată de cei implicați, fapt care rămâne un mister pe care numai domnul Petre Roman poate să-l clarifice. În treacăt fie spus, având în vedere poziția pe care o ocupă pe scena politică națională: lider de partid aflat la guvernarea țării și candidat pentru funcția suprmă de președinte al României, consider că domnul Petre Roman are responsabilitatea imperioasă de a spune direct și deschis opiniei publice tot ceea ce știe despre implicarea în afacerea cu aur de la exploatările miniere din județele Hunedoara și Alba, care au adus statutului român prejudicii de mai multe milioane de dolari.

Eu îi somez atât pe domnul Berceanu, cât și pe domnul Roman, actualmente ministru și lider de partid ai PD-ului, să-și asume responsabilitatea modului în care și unul și altul au exercitat prerogativele de demnitari al statului și în calitate de membri ai Guvernului României să dea toate explicațiile și informațiile necesare pentru aflarea adevărului care miroase extrem de urât.

În cazul în care nu vor binevoi să se conformeze acestei sugestii pe care o fac, îmi asum obligația morală și politică de parlamentar și cetățean al acestei țări, în acest caz, să sesizez organele abilitate ale statului pentru a interveni hotărât în vederea aflării adevărului, tragerii la răspundere a tuturor celor implicați, inclusiv elucidarea modului în care cei doi lideri au contribuit la această afacere, care s-a soldat cu pierderi materiale și financiare extraordinare pentru statul român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

 
Mihai Baciu - declarație privind mijloacele materiale și financiare utilizate în campania electorală;

Domnul Mihai Baciu.

Urmează domnul Ioan Bivolaru.

 

Domnul Mihai Baciu:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Vom face astăzi, și spun "vom face" pentru că declarația aceasta este făcută și la Senat de colegul meu, senatorul Vasiliu, vom face azi, așadar, o declarație scurtă asupra unui fapt deosebit de grav – utilizarea banului public în condiții de sărăcie a bugetului și a cetățeanului pentru atragerea de voturi în campania electorală.

Campania electorală, cel puțin cea oficială, a început de câteva zile, pentru că cea neoficială s-a declanșat odată cu încheierea alegerilor din ’96.

Este firesc ca cei aflați în competiție să folosească o gamă largă de căi și mijloace de propagandă, unele mai ingenioase ca altele, mai eficiente sau mai puțin eficiente pentru atingerea scopurilor oricărui partid și politician într-o campanie electorală, captatio benevolentiae a celui ce va intra în cabina de vot.

Este, de asemenea, firesc ca partidele și oamenii pe care i-au propus să uzeze de mijloacele materiale, în primul rând financiare, pentru a-și face cunoscute doctrina, principiile, programele și promisiunile în fața electoratului pe care îl vizează.

În sfârșit, campania electorală înseamnă și competiție, iar în orice competiție este permis să se evidențieze și să se exploateze și unele slăbiciuni ale adversarului. Dar noi, când numim firești și normale toate cele pe care le-am enumerat până aici, înțelegem că și căile și metodele și mijloacele materiale și financiare și exploatarea slăbiciunilor adversarilor să fie folosite în limitele legii, ale moralei comune, dar și ale moralei politice. Pentru că, onorați colegi, noi am afirmat deseori, și ne menținem convingerea, că trebuie să existe și o morală politică, fără a cărei respectare ne întoarcem în junglă.

Președintele Partidului Democrat, candidat la Președinția României din partea acestui partid, a adresat zilele trecute întregii clase politice, atât de agitată acum, un apel la bun-simț, în care subliniază tocmai nevoia de morală, de bună-cuviință și de respect reciproc în campania electorală.

Dar să ne întoarcem la scopul principal al acestei declarații: mijloacele materiale și financiare utilizate în campanie.

Spre rușinea noastră, în România, deși există niște prevederi legale, nu am reușit să creăm un sistem eficient de control al surselor financiare ale partidelor, condiție esențială pentru respectarea legii, așa încât multe partide și numeroși oameni politici ori încalcă legea în domeniu ori acționează în zona incertă de la marginile ei. Unii o fac mai discret și într-o măsură mai mică, dar alții în văzul tuturor, în disprețul legii și mai ales al interesului cetățeanului.

Interesul cetățeanului este concentrat în banul public și în modul lui de gestionare. Un buget sărac ca al nostru nu permite zburdălnicii electorale și pelerinaje la sfintele moaște pentru salvarea sufletului nu știu cărui demnitar.

Dar ce credeți că puteau admira cetățenii și contribuabilii sâmbătă, 14 octombrie a.c., pe aeroportul din Iași? Nava prezidențială, un avion de mare capacitate, capabil de zboruri intercontinentale, care venise la Iași să-l aducă pe domnul Mugur Isărescu, candidat la Președinția României, pe fiica sa, consilier al candidatului, și pe nepoțica sa, pentru a da bine în poză și în imagini ale televiziunii.

Fără îndoială că domnul Isărescu a fost prezent preț de o jumătate de oră și la marea slujbă a cuvioasei Parascheva de la mitropolie, pentru că este bine ca zecile de mii de oameni să te vadă cât mai aproape de sfinți, dar restul timpului a fost în campanie electorală în câteva comune din județul Iași.

Vrem să fim bine înțeleși – la o mare sărbătoare religioasă ca cea din 14 octombrie a ficărui an de la Iași vin zeci și sute de mii de oameni și este liber să vină oricine, inclusiv oamenii politici, dar să vină pe banii lor sau ai partidului lor, dacă au așa ceva, și nu pe spinarea acestui popor necăjit.

La Iași au venit sâmbătă și alți oameni politici importanți, chiar candidați la Președinție, dar cu mijloace de deplasare modeste și plătite de ei sau de partidele lor, or, domnul Isărescu a venit cu ditamai aeronava prezidențială a cărei deplasare costă enorm, și de aceea este strict reglementată.

Nu negăm dreptul domnului Isărescu de a cere iertarea păcatelor, probabil că are destule, de la un sfânt sau altul, dar să o facă mai puțin costisitor pentru bugetul țării, pentru că modul în care s-a deplasat sâmbătă la Iași îi adaugă și alte păcate, în loc să obțină iertare pentru cele pe care le are până acum.

Cerem, în consecință, Curții de Conturi să verifice cine a plătit și din ai cui bani deplasarea la Iași a aeronavei prezidențiale care l-a adus pe domnul Mugur Isărescu în campania electorală pe meleagurile noastre.

Și mai cerem, în general, să se înceteze practica abosolut ilegală și imorală de a cheltui banul public în scopuri electorale, în condițiile în care, de exemplu, întregul personal al OCAOTA din țară, inclusiv din județul Iași, nu a fost plătit de luni de zile și a fost pur și simplu uitat în aplicarea unor prevederi legale privind salarizarea acestui grup profesional atât de necesar aplicării legii pământului, a legii care poartă în mod comun denumirea dumneavoastră, domnule președinte de ședință, Legea nr.1/2000 sau "legea Lupu".

Vă mulțumesc.

 
Ioan Bivolaru - comentariu asupra situației actuale a flotei maritime românești;

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Ioan Bivolaru.

Se pregătește domnul Gheorghe Oană care este prezent.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deși evenimentele o prevesteau de mult, astăzi aflăm cu stupoare că România nu mai are flotă comercială maritimă sau ceea ce mai are este doar un simulacru.

Dacă în 1990, România era a patra flotă maritimă în Europa și a unsprezecea în lume, astăzi acest simbol național a dispărut cvasitotal din toate porturile mapamondului. Cele trei companii naționale, NAVROM, ROMLINE, PETROMIN, tot atâtea simboluri naționale, deținătoarele celor 288 de nave maritime cu o capacitate de aproape 6 milioane tone dedwait, astăzi practic nu mai există: au devenit istorie cu tot cu nave.

Putem consemna acest eveniment plasându-l temporal în octombrie 2000, dată la care, pentru actuala guvernare, ar putea constitui o victorie remarcabilă dacă această flotă s-ar fi privatizat în avantajul statului român și nu ar fi fost distribuită gratuit sau pe prețuri derizorii prin toate porturile lumii.

Astăzi, flota română mai este compusă doar din 39 de nave cu o capacitate de 1,2 milioane tone dedwait deținute de 11 operatori privați care, fără să beneficieze de un sprijin real din partea statului, mai au încă curajul să arboreze pavilionul românesc.

Din marina română, considerată una din cele mai prestigioase din lume, astăzi au rămas ca simbol național doar echipaje și nave abandonate în porturile cele mai obscure ale lumii, într-o existență mizeră, pe măsura prestațiilor de după 1996.

Astăzi, coaliția respectivă a prețuit flota maritimă doar în măsura în care aceasta putea asigura salarii mari în valută și un mediu prielnic de afaceri dubioase clientelei avansate ca manager.

Ancheta parlamentară vizând sistuația flotei române din anul 1992 scotea în evidență că în perioada anilor 1997 – 2000 există riscul pierderii totale a acesteia.

Trecerea flotei din administrarea Ministerului Transporturilor în administrarea Fondului Proprietății de Stat după 1996 nu a făcut decât să confirme previziunile anchetei parlamentare.

Întrebat deseori despre flotă, fostul ministru de profil al transporturilor, Traian Băsescu, a negat vehement că ar fi implicat în vânzarea vreunei nave.

De la înălțimea acestei tribune se poate spună că, în anvergura sa, Traian Băsescu nu s-a limitat la vânzarea unor nave, obiectivul său viza alt final, respectiv vânzarea întregii flote.

Nu trebuie uitat că sub patronajul domnului Traian Băsescu s-au pus în 1991 bazele unui program de anvergură privind transferul navelor în afara țării, schimbarea pavilionului, și implicit pierderea naționalității acestora, ipotecarea navelor pentru obținerea unor credite de circa 300 de milioane de dolari către o serie de parteneri străini care nu au justificat nici astăzi cum și cu cine au cheltuit acești bani pe care de altfel și i-au însușit.

Strategia impusă de ministrul Traian Băsescu și secretarul de stat de tristă amintire, Călin Marinescu, de cedare a navelor în contracte de bear-boat sau management, dublată de transferul acestora în paradise fiscale, precum Cipru, Panama, Malta, Libia și altele, cu pierderea naționalității navelor în condițiile unui vid legislativ total pentru astfel de abordări, a fost un act deliberat și trebuie tratat ca atare.

Lăsată pradă unui proces natural de pulverizare și dispariție, fenomen accentuat în anii 1998 – 1999, flota română astăzi nu mai există practic. Fostul ministru Traian Băsescu poate considera că este autorul de necontestat al evenimentului căruia astăzi îi consacrăm acest necrolog – dispariția flotei maritime române.

Tradiția marinărească în momentele ei tragice își crea eroii printre căpitanii care refuzau să părăsească puntea când nava se scufunda. Căpitanul Traian Băsescu, mai practic, a ratat momentul eroic, părăsind puntea flotei maritime românești înainte de a se scufunda definitiv, căutându-și salvarea într-un scaun de primar, semn al unor alte naufragii care ne așteaptă.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
Gheorghe Oană - referire la explozia prețurilor, la accelerarea procesului inflaționist din economie și rolul nefast al acestora asupra nivelului de trai;

Domnul Șteolea Petru este? Nu este.

Are cuvântul domnul Gheorghe Oană.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică pe care o voi prezenta în fața dumneavoastră se referă la explozia prețurilor, la accelerarea procesului inflaționist din economie și rolul nefast al acestora asupra nivelului de trai.

Sigur că problema prețurilor, după toate sondajele de opinie, preocupă în mare măsură peste 2/3 din populația României, și de aceea se justifică cu prisosință această declarație politică.

Fără a face istorie, trebuie să amintesc aici de declarațiile anterioare ale actualului premier, care ne asigura cu tărie că la sfârșitul acestui an rata inflației va fi de 27% față de decembrie 1999 sau de previziunile din aprilie, anul acesta, când vedea o reducere a inflației pe lunile mai – iulie la circa 1,5% pe lună. Toate s-au dovedit simple povești.

Tot atunci spunea că nu va permite majorarea prețurilor la energie, și apoi să constatăm nu numai că nu au crescut, dar au crescut și într-o proporție foarte mare, peste 40%, urmând, după anunțurile din ziare, o nouă majorare, probabil drept cadou, după ce a găsit soluțiile în dosarul FMI.

Sigur că și premierii pot greși, dar haideți să vedem puțin comparativ câteva date care ne vor arăta elocvent cât de mult s-a prăbușit puterea de cumpărare sub cele trei guverne instaurate după alegerile din ’96.

Indicatorul cel mai uzual folosit de toate statisticile din lume îl reprezintă cantitatea de bunuri și servicii care pot fi cumpărate cu salariul mediu sau cu pensia medie, respectiv cu venitul unei persoane. La salariați, aceste cantități la sfârșitul lunii septembrie 2000 erau mai mici decât în decembrie ’96 - cu peste 75% la energie electrică, cu 70% la energie termică, cu 79% la gaze naturale, cu 59% la benzină, cu 72% la cartofi, cu 61% la lapte, cu peste 87% la telefoane. La pensionari, situația este și mai dezastruoasă, întrucât acest raport s-a deteriorat față de salariați cu încă 30%.

Cum de s-a întâmplat această nenorocire: în primul rând, datorită scăderii continue a producției, apoi devalorizării accelerate a monedei naționale, a creșterii impozitelor indirecte, TVA și accize, dar și liberalizării prețurilor de monopol – telefonie, servicii publice și altele asemenea.

O contribuție majoră a avut și scăderea veniturilor nominale, veniturilor din muncă și în general a veniturilor diferitelor categorii de persoane. Astfel, un salariu mediu a scăzut față de decembrie ’99 cu 18%; pensia medie cu 29,5%. Peste toate acestea se adaugă, evident, influența directă a inflației. Exprimat în dolari, salariul mediu era în decembrie ’99 de circa 109 dolari, 3,5 dolari pe zi; în septembrie din acest an a scăzut la 90 de dolari, circa 3 dolari pe zi. La pensionari, media zilnică este de 1,36 dolari pe zi.

Cum pragul de subzistență, după estimările Băncii Mondiale, este de 2,1 dolari pe zi pentru România, este clar cât de mare este această discrepanță între veniturile și cheltuielile minime de subzistență. Mai mult de jumătate din populația României nu-și poate asigura minimum de venituri pentru acoperirea cheltuielilor strict necesare.

Cât privește inflația, sigur că, pentru sfârșitul anului, aceasta va depăși cu siguranță 42%, așa cum de fapt recunoaște și actuala Putere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
Traian Neculaie Rânja - marcarea unui eveniment religios - hramul cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove;

Domnul Popa Nicolae a vorbit.

Domnul Gheorghe Andrei lipsește. Domnul Șteolea nu a apărut.

Domnul Traian Rânja.

 

Domnul Traian Neculaie Rânja:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Folosesc acest spațiu consacrat declarațiilor politice pentru a marca un eveniment ce depășește, cred eu, granițele strâmte și uneori înșelătoare ale politicii.

Ca parlamentar de Iași, membru al unui partid creștin-demorat, vă reamintesc faptul că în aceste zile am prăznuit sărbătoarea cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Iașilor și a întregii Moldove.

Acum 350 de ani, într-o epocă de mare înflorire spirituală a Moldovei, domnitorul Vasile Lupu aducea la Iași moaștele cuvioasei Parascheva, așezate întâi în ctitoria domnitorului, biserica Trei Ierarhi, și mutate apoi la catedrala mitropolitană din Iași.

În tot acest timp, hramul cuvioasei Parascheva a reprezentat o veritabilă sărbătoare a comunității noastre pe care nici măcar represiunea comunismului ateu nu a reușit să o șteargă din memoria colectivă a românilor.

De trei secole și jumătate, credincioșii creștini ordotocși din Iași și din întreaga țară vin cu evlavie și speranță să se închine la moaștele cuvioasei Parascheva. Și acum, când rostesc aceste cuvinte, în Iași mai sunt încă mii de pelerini religioși.

La Iași au venit și vor mai veni în aceste zile oameni politici, ierarhi ai bisericii, oameni de cultură, întregind tabloul unei adevărate cetăți a spiritului românesc.

Nu există un prilej mai nimerit decât acesta pentru a afla, dacă mai există cineva care nu știe sau care a uitat, ce înseamnă acest oraș pentru România, decât a merge în acele zile la Iași.

Am avut onoarea de a face parte din primul consiliu local al municipiului Iași, ales liber și democratic în februarie 1992. Una dintre primele hotărâri importante adoptate în acel for a fost aceea de a declara oficial în luna iunie a anului 1992 sărbătoarea sfintei Parascheva drept sărbătoarea Iașiului, o necesară și fericită reașezare a credinței la temelia Iașiului a lucrării pe care încercăm să o realizăm în acești ani. Ziua de 14 octombrie a devenit astfel punctul culminant al unui întreg ciclu de manifestări religioase și laice organizate an de an sub semnul bucuriei și speranței.

În acest an, sărbătoarea sfintei Parascheva a avut o semnificație special㠖 integrarea europeană la care vizează România a făcut un pas important prin biserică, prin spiritualitatea ieșeană, căci Iașiul a devenit unul dintre cele 5 orașe europene recunoscute drept loc de pelerinaj religios. De aceea, în Iași nu au fost doar pelerini români, ci pelerini din întreaga lume.

Doresc să adresez în aceste zile urările mele sincere și felicitările pentru autoritățile locale, tuturor locuitorilor Iașilor și Moldovei istorice, tuturor celor care, prin naștere, rudenie, studii sau pe alte căi, au sau au avut legături cu acele locuri, tuturor românilor a căror inimă bate pentru Iași.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulțumesc.

 
Vasile Lupu - replică la intervenția domnului Mihai Baciu;

Încă o strigare către domnul Șteolea Petru. Nu este prezent.

Domnul Gheorghe Andrei nu este prezent.

Îmi veți îngădui și mie doar câteva cuvinte.

(De la tribună)

Doamnelor și domnilor,

Îmi veți îngădui să dau o scurtă replică colegului Mihai Baciu, deputat de Iași, cunoștință veche, coleg la universitatea ieșeană, care s-a arătat copleșit de cheltuiala angajată în deplasarea premierului Mugur Isărescu la Iași.

Domnul Mihai Baciu n-a aflat că domnul prim-ministru Mugur Isărescu a avut o întâlnire cu conducerea administrativă a județului Iași la prefectură, cu prefectul județului, cu președintele consiliului județean Iași, că a primit reprezentanții sindicatului OCAOTA, că a reușit să întrerupă greva sindicaliștilor de la OCAOTA, luând cunoștință de dificultățile pe care le întâmpină specialiștii în măsurători de cadastru în obținerea unor venituri corespunzătoare lor; n-a aflat că domnul prim-ministru Mugur Isărescu s-a întâlnit cu foștii proprietari de terenuri din comuna Grăzești, care acum nu-și pot revendica terenurile forestiere excluse abuziv de ministrul Romică Tomescu prin ordin de la retrocedarea pe vechile amplasamente. Nu a luat cunoștință domnul deputat Mihai Baciu că domnul prim-ministru Mugur Isărescu a fost informat în comuna Răducăneni de relizările programului guvernamental în ceea ce privește construcția de drumuri în județul Iași, prezentată de ministrul Lucrărilor Publice, domnul Noica.

Întru totul de acord ca onor Curtea de Conturi să verifice eventualele cheltuieli care au depășit activitatea guvernamentală și de administrație centrală, pe care eu nu le sesizez, poate mai bine decât a verificat miliardul și jumătate de dolari dispărut ca în fântână din trezoreria statului în guvernarea domnului Petre Roman, imediat după 1989.

Vă mulțumesc.

Dumitru Buzatu - comentariu pe marginea intervenției domnului Vasile Lupu.

Domnul Dumitru Buzatu (din sală):

Procedură!

 

Domnul Vasile Lupu (de la prezidiu):

Domnul Buzatu are cuvântul pentru o chestiune procedurală.

 
 

Domnul Dumitru Buzatu:

N-aș fi intervenit la acest moment al prezentării declarațiilor, domnule președinte și stimați colegi, dacă nu s-ar fi produs un fapt care, după părerea mea, este singular în toți anii aceștia ai mandatului 1996 – 2000: pentru prima dată, președintele de ședință coboară la tribună pentru a da replici celui care a prezentat o declarație, continuând această serie aproape nesfârșită de abuzuri la care guvernarea partidului domniei sale și domniile lor, cei care fac parte din PNȚCD și partidele aliate, s-au dedat în toți acești patru ani.

Este inadmisibil ca un președinte de ședință care trebuie să manifeste imparțialitate față de toți vorbitorii să coboare.

Domnule președinte,

Eu cred că dumneavoastră, luând în considerație declarațiile care au fost făcute în ultimii trei ani, ar fi trebuit să fi coborât de fiecare dată de la tribună să dați replică acelora care au făcut aceste declarații.

Eu cred că maniera aceasta care de fapt nu vă este străină dumneavoastră, ca și partidului, fiind o manieră a PNȚCD-ului, această manieră plină de tupeu și care a scandalizat o lume întreagă, ar trebui totuși să fie judecată cu un pic de simț critic măcar în aceste ultime clipe ale guvernării dumneavoastră, în ultimele zile ale acestei guvernări și să adoptați o atitudine, să spunem, mai corectă, o atitudine de respect cel puțin față de regulamentele acestei Camere, dacă nu puteți respecta întru totul legile României.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnule deputat. Îmi dau seama că nu puteți înțelege că un deputat de Iași are dreptul să facă o declarație de la tribuna Camerei Deputaților, atunci când timpul pentru declarații nu a fost epuizat și atunci când a coborât de la prezidiu la microfon, pentru că nu am avut alt președinte de ședință în preajmă ca să-i ofer conducerea ședinței, însă nici nu putem lăsa fără răspuns descrierea unei situații la care am avut șansa să fiu martor.

Îmi asum răspunderea pentru legalitatea acestei intervenții întru cele ale Regulamentului, pe care vă sfătuiesc să-l mai citiți și dumneavoastră și, la nevoie, îl citim împreună.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 6 aprilie 2020, 13:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro