Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2000

5.

Dezbaterea şi adoptarea proiectului de Lege privind declararea ca municipiu a oraşului Sebeş, judeţul Alba.

Domnul Vasile Lupu:

................................................

Şi acum proiectul de Lege privind declararea ca municipiu a oraşului Sebeş, judeţul Alba. Stimaţi colegi, Aici avem o propunere legislativă de respingere şi una de aprobare.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Întâi proiectul de lege adoptat de Senat!

Domnul Vasile Lupu: Deci aprobăm una, respingem alta, după caz. Da, deci luăm propunerea legislativă de respingere.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Discutăm întâi proiectul de lege care a fost adoptat de Senat!

Domnul Vasile Lupu: Deci cel adoptat de Senat este cel de admitere, nu?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Da.

Domnul Vasile Lupu: Atunci cu aceasta începem. Iniţiatorul, domnul Nicolae Popa.

Domnul Nicolae Popa: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Permiteţi-mi să vă prezint câteva date şi elemente legate de oraşul Sebeş. Prima atestare documentară datează din 1245, 22 februarie, prin înscrisul emis de Papa Inocenţiu al IV-lea, la Lyon, către preotul Teodosie. Deci oraşul, în anul 2000, deci anul acesta a împlinit 755 de ani. În anul 1301, localitatea este numită în documente Sebus şi, întrucât denumirile de mai sus sunt anterioare, în anul 1303 este reşedinţă a Scaunului săsesc de Sebeş, unitate administrativă de dimensiunile unui judeţ mai mic, plasă. În anul 1345, apare cu rang de oraş Civitas Sebus. În 1387, obţine dreptul de a ridica ziduri de apărare, fiind primul oraş din Transilvania întărit cu ziduri. Tot aici, în Lancrăm, sat aparţinând oraşului Sebeş, în anul 1895, se naşte marele nostru poet, filolog şi dramaturg Lucian Blaga, de la naşterea căruia s-au sărbătorit de curând 100 de ani. Tot în Lancrăm, s-a născut cel care va primi numele de părintele hidroenergeticii româneşti, Dorin Pavel. Îndeletnicirile preponderent agricole au evoluat mai ales în secolul XX spre sectorul industrial, adăugat atelierelor meşteşugăreşti şi micilor manufacturi, astfel: în 1843 este menţionată manufactura de piele "Dahinten", dezvoltată în 1895 ca fabrică de astăzi "Capris"; în 1852, Fabrica de hârtie Petreşti; în 1869, construirea liniei ferate Vinţ – Sebeş – Sibiu; în 1873, ia fiinţă Fabrica de cherestea, astăzi SPL; în 1924, intră în funcţiune Fabrica de ciorapi, astăzi "Ciserom"; în 1970, ia fiinţă Combinatul de prelucrare şi industrializare a lemnului, astăzi "Mobis"; în 1980, se pulsează curent pe reţeaua naţională. Zestrea industrială a Sebeşului s-a îmbogăţit, după Revoluţia din 1989, cu societăţi comerciale industriale, la care s-a adăugat una de foarte mare importanţă din punct de vedere economic S.C. "Frater" SA cu capital italian. Astăzi populaţia oraşului numără 30.847 de locuitori, din care 12.870 ocupată în activităţi productive. Reţeaua de învăţământ este formată din 4 licee, din care unul teoretic, unul sportiv cu profil de handbal şi fotbal. Învăţământul general este asigurat de 7 şcoli generale, iar învăţământul preşcolar de o reţea de 10 grădiniţe. Analizând programul naţional de amenajare teritorială, aprobat de Parlament, constatăm că Sebeşul va deveni un important nod rutier, în apropierea lui unindu-se cele două autostrăzi, respectiv Oradea-Cluj-Sibiu-Bucureşti şi Arad-Deva-Sibiu-Bucureşti. De asemenea, în apropierea Sebeşului este proiectat un aeroport internaţional Balomir-Aurel Vlaicu. În oraşul Sebeş funcţionează un număr de 5 bănci, o trezorerie organizată conform Legii nr.78/1992, iar începând din 1996 s-au înfiinţat judecătoria, notariatul şi parchetul, aprobate conform Legii nr.92/1992. Având în vedere vechimea atestată documentar, tradiţiile învăţământului şi culturii, potenţialului economic, Sebeşul fiind al doilea oraş din judeţul Alba din acest punct de vedere, se poate afirma că Sebeşul din judeţul Alba îndeplineşte condiţiile şi poate fi organizat ca municipiu, aşa cum prevede Legea nr.2/1968. Deci, vă rog să aprobaţi, dacă sunteţi de acord, să devină municipiu. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc. Din partea comisiei? Domnul deputat doctor Dumitrean Bazil.

Domnul Bazil Dumitrean: Stimaţi colegi, Ca deputat de Alba-Iulia, deputat ţărănist de Alba-Iulia, recomand şi eu şi grupului parlamentar din care fac parte să voteze această iniţiativă. Oraşul Sebeş este un oraş civilizat, un oraş elevat şi, alături de vechimea şi de realizările lui de astăzi, merită să intre în rândul municipiilor. Vă rog deci, să votaţi această iniţiativă, în speranţa că domnul Popa nu va face o piatră mare pentru campania care se desfăşoară deja. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu: Ei, cum să nu facă, domnule deputat? Numai că noi n-am ascultat raportul comisiei. Domnul preşedinte Cîrstoiu prezintă raportul comisiei.

Domnul Ion Cîrstoiu: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Noi am avut, pe la începutul acestui an, un proiect de lege pe care l-am respins pentru Sebeş, pentru că era incomplet. Actualul proiect de lege, care a trecut şi prin Senat, a fost examinat de comisia noastră în data de 4 octombrie şi s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să fie supus plenului Camerei Deputaţilor în vederea dezbaterii şi adoptării, în forma prezentată.

Domnul Vasile Lupu: Vă mulţumesc. Şi acum, la dezbateri generale. PNŢCD s-a pronunţat pentru acest proiect de lege prin domnul deputat Dumitrean. Dacă alte grupuri parlamentare doresc să ia cuvântul? Din partea PDSR.

Domnul Ioan Igna: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, De la această tribună s-au aprobat foarte multe oraşe a fi transformate în municipii. Consider că oraşul Sebeş îndeplineşte cu mult mai multe condiţii pentru a fi declarat municipiu decât altele care au fost aprobate, ţinând cont atât de istoria bogată a acestui oraş, trecutul lui istoric şi prezentul lui şi ceea ce prezintă o importanţă deosebită, că va fi un municipiu de viitor al ţării noastre. Din partea Grupului PDSR, susţinem ca oraşul Sebeş să fie declarat municipiu. Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu: La trecutu-i mare, mare viitor. Vă mulţumesc. Doamnelor şi domnilor, să trecem la vot. Titlul legii. Obiecţiuni? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.1. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Art.2. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat. Pe ansamblu. Voturi pentru? Împotrivă? Abţineri? Votat.