Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2000
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
27-09-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2000 > 17-10-2000 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 17, 2000

8. Dezbateri asupra proiectului de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

La următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale. Și asta este tot o lege organică, este o lege unde se lucrează pe raportul comisiei, raportul comisiei este extrem de lung, doresc să știu dacă avem inițiator. Nu avem nici inițiator, în cazul acest suspend ședința, însă ora 14 să fie ora 14.

Vă mulțumesc.

Pauză

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile în sala de ședință.

Rog secretarii de ședință să vină aici, rog colegii care mai sunt prin această clădire să vină în sală pentru a începe lucrările din această după-amiază. Liderii de grupuri să-și facă datoria să-i aducă pe toți colegii în sală. Comisia de regulament are un președinte care, eventual, ar putea să stea în banca din dreapta în momentul votului.

Începem lucrările, onorați colegi, o să rog să vă ocupați locurile în sală, am rugămintea ca grupurile să-și aducă colegii în sală. Au cerut cuvântul, înaintea supunerii la vot a proiectului de Hotărâre privind modificarea art. 176 din regulament, pentru care, de fapt, am dispus oprirea lucrărilor anterior pauzei, din lipsă de cvorum. Acum am ajuns la momentul acesta și înainte de supunerea la vot o serie de lideri doresc să ia cuvântul.

O să-i dau cuvântul domnului vicepreședinte Adrian Năstase, din partea Grupul parlamentar al PDSR.

Aveți cuvântul.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Votul nostru de astăzi este un vot important.

El reflectă încă o dată valoarea dialogului și nevoia compromisului în găsirea unor soluții care până la urmă sunt importante pentru întregul spectru politic.

Chestiunea imunității parlamentare poate fi privită din două puncte de vedere. Pe de o parte, ca o pavăză... (Vociferări) Sunt unii care înțeleg mai greu și au nevoie numai de exemple. Eu prefer să mă refer la principii.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Am rugămintea, domnule Ionescu, să păstrați liniștea!

Domnul Adrian Năstase:

Dumneavoastră aveți probleme ecologice în legătură cu unele probleme. Sunt convins că Parlamentul acesta nu o să vă mai ajute să vă faceți bine.

În ceea ce privește chestiunea pe care am început să o explic, ea se referă, spuneam, pe de o parte, la problema asigurării capacității de acțiune a deputatului sau senatorului, independent de eventuale presiuni din partea Executivului, și știți foarte bine că o lungă perioadă de timp a existat temerea că Executivul ar putea, prin anumite tipuri de presiuni, să influențeze acțiunea reprezentanților în Parlament.

Pe de altă parte, există un punct de vedere la fel de valabil care consideră că parlamentarul în anumite condiții ar ieși din zona nediscriminării și aplicării egale a legii, construindu-și un sistem de protecție care să-l scoată până la urmă chiar de sub incidența legii. Probabil că soluția noastră este o soluție pe care putem să o acceptăm ca fiind graduală și care să meargă de la reducerea majorității necesare pentru ridicarea imunității către o formulă care, în final, să însemne protejarea deputatului prin imunitate doar pentru opiniile politice.

Suntem de acord să colaborăm cu celelalte partide pentru o astfel de evoluție în ceea ce privește elementele de regulament și, în final, modificarea Constituției în acest sens.

De aceea, stimați colegi, în condițiile în care amendamentele noastre care porneau de la ideea că nu pot fi schimbate regulile de joc în timpul jocului, în momentul în care amendamenele noastre care cereau pentru funcționarea acestei instituții a ridicării imunității parlamentare elemente mult mai clare pentru diferitele ipoteze care puteau fi anvizajate, deci, în măsura în care aceste amendamente au fost acceptate, vreau să vă declar, în numele grupului nostru parlamentar, că noi vom vota în favoarea soluției la care s-a ajuns, pentru modificarea regulamentului în sensul precizat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar.

Domnul deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare. Aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este drept că imunitatea parlamentară a reprezentat mult pentru puțini și puțin pentru mulți. Noi credem că suntem Grupul parlamentar care nu ne-am ascuns niciodată și nu am dorit să ne ascundem sub această pavăză invizibilă pe care unii încearcă, sub o formă sau alta, să o cumpere. S-au spus multe despre Partidul România Mare, despre deputații și senatorii Partidului România Mare, dar nici într-un caz că ar fi angajați în inginerii financiare sau că vreunul dintre membrii partidului nostru ar fi miliardar de carton. Miliardele ne-au ocolit, poate și din bunul simț al oamenilor care fac parte din acest partid.

De asemenea, suntem dintre cei care nici n-am pățit nimic dacă cuiva i s-a ridicat imunitatea. Pentru că nu i s-a ridicat de către cei cinstiți, ci de cei care voiau să nu fie arătați ca necinstiți și pe care vorbele i-au durut mai mult decât măsurile. De aceea, noi o spunem clar și precis, amintindu-vă o vorbă românească: se pare că nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește. Pe noi nu ne va nimeri această măsură. Astfel încât, o susținem și urăm celor care au avut nevoie de ea să aibe un domiciliu plăcut.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul din partea vreunui grup parlamentar. Nu.

Vom trece la vot. Doresc să știu dacă...

Da. Declarație din partea Grupului parlamentar al P.N.Ț.C.D. sau ca inițiator?

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doar o intervenție procedurală. Tot am făcut declarații.

Renunț la propunerea pentru vot nominal, ne-ar consuma foarte mult timp și la un consens atât de larg, să votăm prin vot deschis, dacă plenul este de acord.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. O să rog pe domnul deputat Acsinte Gaspar...

Onorați colegi,

Domnul vicepreședinte Lupu, ca inițiator, propusese modalitatea de vot prin vot nominal. Domnule vicepreședinte Lupu, vă mențineți propunerea? Nu. Renunțați.

În acest caz, eu vă propun să votăm prin vot deschis cu mâna ridicată. E mai simplu și nu durează atât de mult.
Doriți să votăm modul de vot?

Eu vi-l supun spre aprobare ca să nu fie discuții ulterioare.

Pentru vot deschis cu mâna ridicată, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Nu sunt.

Abțineri? 2 abțineri.

Deci, s-a adoptat această procedură de vot.

Vă supun textul hotărârii, așa cum a fost aprobat, în ansamblul lui, prin vot deschis cu mâna ridicată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt. Un vot împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

În sală se află 190 de colegi în momentul de față. Dacă scădem voturile împotrivă și abținerile constatăm că sunt îndeplinite condițiile regulamentare și s-a adoplat această hotărâre.

Nu vreau să fac nici o declarație, dar cred că în felul ăsta ne apropiem și noi, Camera, cu procedurile noastre, de o anumită formă de normalitate. Nu pot decât să apreciez că este un lucru foarte bun ce s-a întâmplat astăzi.

În continuare, revenim la ordinea de zi. Proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale. Este o lege organică.

Doresc să vă reamintesc de fapt că în programul aprobat noi avem în continuare plen până la ora 16,00, și după ora 16,00 sunt comisii, iar mâine avem ședință comună. Domnul prim-ministru își prezintă raportul de activitate.

Din motive obiective, raportul de activitate nu va ajunge să fie distribuit decât după ora 16,00, astăzi. Am fost anunțat. Este o chestiune care nu ține de Secretariatul General al Guvernului, ci de alte zone din Guvern, care se ocupă de tipărirea acestui raport. Secretarul general a spus că el doar va face diligențele pentru ca să ajungă cât mai repede aici, în momentul în care îl primește.

Vă spun lucru ăsta pentru ca să nu fie probleme ulterior. În ceea ce privește această lege organică privind regimul general al autonomiei locale, se lucrează numai pe raportul comisiei, e un raport destul de voluminos.

Doresc să știu dacă din partea inițiatorului dorește să ia cineva cuvântul.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ioan Onisei (subsecretar de stat la Ministerul Funcției Publice) :

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Intră astăzi în dezbaterea Camerei Deputaților un proiect de lege organică foarte important pentru ceea ce considedrăm cu toții că este reforma instituțională, și în cadrul acesteia, reforma administrației publice centrale și locale, componentă importantă în demersurile României pentru integrarea în structurile Uniunii Europene.

Premisele de ordin juridic ale acestei legi țin, pe de o parte, de noile convenții internaționale pe care România le-a semnat și s-au ratificat și, pe de altă parte, de noul cadru legislativ, care vine să dea concretețe și realitate principiului autonomiei locale, prevăzut de art.119 din Constituția României.

În legătură cu convențiile internaționale, vă amintesc că prin Legea nr.199/1997, România a ratificat Carta europeană a autonomiei locale. De asemenea, România a semnat documente importante cum ar fi Convenția-cadru europeană pentru limbile minoritare și regionale, cea privind protecția minorităților și, de asemenea, Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră. Din punct de vedere constituțional amintesc, de asemenea, faptul că potrivit art.72 alin.3 din Constituție, România ar trebui să aibă o reglementare organică privind regimul general al autonomiei locale.

În contextul cadrului legislativ intern, aș enumera legi foarte importante care, așa cum spuneam, dau realitate și concretețe autonomiei și descentralizării și anume: Legea finanțelor publice locale, Legea proprietății publice și regimului juridic al acesteia, Legea concesiunilor, Legea privind statutul funcționarului public, Legea privind referendumul, Legea dezvoltării regionale și, de curând, Guvernul a adoptat un nou sistem de salarizare a funcționarului public, sistem cerut de Legea privind Statutul funcționarului public.

In acest context complex, supunem atenției dumneavoastră proiectul de lege care urmează să fie examinat și care aduce îmbunătățiri substanțiale cadrului legislativ care reglementează organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale și anume, Legea nr.69/1991, republicată, după modificările care au fost făcute în 1996.

Pentru a nu vă reține prea mult atenția, n-o să intru în detalii privind noutățile de substanță, foarte importante, pe care le aduce acest proiect de lege și, firește, în cadrul dezbaterilor, urmează ca împreună să subliniem aceste noutăți importante.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Inițiatorul și-a spus punctul de vedere. Comisia sesizată în fond.

Îi dau cuvântul președintelui comisiei noastre sesizate în fond. Aveți cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu proiectul de Lege privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcțioanrea administrației publice locale, iar în ședințele din lunile noiembrie, decembrie, ianuarie și martie a dezbătut acest proiect de lege pe care vi-l propune plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare, cu un număr foarte însemnat de amendamente.

De asemenea, trebuie să vă informez că am ținut seamă de amendamentele propuse de Comisia pentru drepturile omului, peste 30 de deputați și-au depus fiecare amendamentele în nume propriu, precum și de amendamentele venite de la grupurile parlamentare, prefecturi și organe centrale.

În acest moment, consider că legea este bine gândită și că ea reprezintă într-adevăr toate modificările petrecute în această perioadă, cât și toate convențiile internaționale pe care România le-a semnat în această perioadă.

Domnule președinte, vă propun spre dezbatere această lege.

Mulțumesc.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Îi mulțumim domnului președinte Ion Cîrstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, președintele comisiei care a fost sesizată în fond cu acest proiect de lege.

Procedură. Domnul deputat Țurlea, aveți cuvântul.

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Parlamentul României, chiar dacă este la sfârșitul unui mandat, trebuie să judece orice lege în funcție de legea fundamentală a statului, care este Constituția. Această Constituție n-a fost modificată din momentul adoptării ei, acum aproape 10 ani. Deci, pentru a adopta această lege care ni se propune nouă, astăzi, care este anticonstituțională, venind în contradicție cu art.13 al Constituției, ordinea firească, dacă voința domniilor voastre este, ca reprezentanți ai poporului, să adoptați acest proiect de lege astăzi, ordinea firească este să modificați întâi art.13 din Constituție.

Eu cred că este o chestiune de logică, să vă gândiți fiecare, indiferent dacă sunteți în majoritate sau în opoziție, că este obligația oricărui parlamentar, obligația esențială de a judeca absolut toate hotărârile ce se iau aici, în plenul Camerei Deputaților, numai în funcție de legea fundamentală, care este Constituția. Or, instituirea unei a doua limbi oficiale în România este profund anticonstituțională.

Vă luați o mare răspundere dacă încălcați Constituția, față de Constituție, evident, dar vă luați cea mai mare răspundere față de prezentul și de viitorul poporului român. Cum vă veți prezenta în fața acestuia când veți accepta această lovitură majoră la adresa statului național unitar? Să vă puneți această problemă înainte de a ridica mâinile să votați.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Da. O să trecem la capitolul de dezbateri generale. Doresc să știu dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Da. Vă dau cuvântul. Domnul deputat Leonăchescu – Grupul P.R.M. Aveți cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Doamnelor și domnilor,

Parlamentarii Partidului România Mare au lucrat la acest proiect de lege ultraimportant, de o importanță fundamentală pentru evoluția vieții noastre publice. Ne-am adus contribuția pe tot traseul elaborării proiectului și pe traseul amendării lui în comisii și la diverse niveluri. Iată că suntem în fața unei forme care este astăzi supusă spre dezbatere în Camera Deputaților, formă care are 117 pagini de amendamente acceptate și încă 47 de pagini de amendamente respinse. Pentru a ne da seama de importanța și amploarea dezbaterilor, să constatăm acest final: 164 de pagini de amendamente de toate felurile avute în dezbatere.

Sigur, noi aveam o lege elaborată în acest domeniu, care a operat în teritoriu în perioada anterioară, și actuala formă este evident una îmbunătățită a proiectului.

Noi salutăm apariția art.34, care obligă pe toți membrii consiliilor ale căror mandate au fost validate să depună un jurământ. Iată ce frumos sună: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, județului). Așa să-mi ajute Dumnezeu!".

Deci, este un jurământ pe care toți consilierii, indiferent de proveniența lor politică sau etnică sau religioasă, îl depun cu acest prilej. Și mai ne place și am sprijinit și promovăm ideea menționată în alineatul al doilea: "Consilierii care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept". Este dreptul unui stat să-și aleagă reprezentanți care să respecte legile, iar cei care nu jură să le respecte, nu au ce căuta în organismele alese ale statului. Alegătorii cer acest lucru și doresc să fie transpus în practică.

Sunt multe elemente de detaliu care marchează progresul realizat în plan legislativ prin acest proiect. Ceea ce noi nu putem accepta, e vorba de parlamentarii Partidului România Mare, este apariția unor drepturi la segregare, menționate în acest proiect de lege, și anume introducerea în localitățile unde peste 20% sunt minorități naționale a unei a doua sau a treia sau a patra limbi oficiale. A spus colegul nostru, reputatul deputat Petre Țurlea, că aceasta reprezintă în primul rând o încălcare a Constituției țării și suntem de acord cu acest punct de vedere.

În același timp, constatăm că o asemenea prevedere este promovată cu insistență nu numai de deputații U.D.M.R., singura etnie care refuză recunoașterea unei limbi oficiale în statul român, limba română, așa cum au făcut-o și cu prilejul adoptării Constituției, pe care n-au votat-o. Noi apărăm în continuare unitatea statului român, pentru care toți deputații ar trebui să jurăm s-o apărăm, indiferent de proveniență. Și nu putem subscrie la această idee la care nici un deputat, din nici un Parlament român n-a subscris. Vă amintesc că, chiar Nicolae Iorga a spus: "Putem acorda minorităților naționale toate drepturile, în afară de dreptul la segregare". Iar introducerea limbilor minorităților în administrația publică reprezintă un drept de segregare, înlătură limba oficială, limba statului român, limba română.

Sigur, mai sunt concepte care ar trebui puse la punct, și probabil că operația se va face în cursul dezbaterilor. Mă refer la conceptul de concentrare în raport cu cel de descentralizare, și dezbaterea pe această temă a scos în evidență faptul că nu avem o opinie unitară.

În finalul scurtei mele intervenții, salut planificarea acestui punct la ordinea de zi, suntem pentru o îmbunătățire a structurilor și a fluxurilor în domeniul administrației publice prin prevederi care să fie respectate și de guvernele care vor veni și, mai ales, să fie traduse în practică de toți cei care ne-au trimis aici.

În același timp, în ceea ce privește opțiunea noastră prin vot ne rezervăm dreptul ca, în urma poziției față de amendamentele propuse de noi, să fim pentru, contra sau să ne abținem.

Vă mulțumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulțumesc.

Continuăm cu dezbaterile generale.

În numele Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Ákos Birtalan.

Domnul Ákos Birtalan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule secretar de stat,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, aș vrea să-l liniștesc pe domnul deputat Țurlea legat de constituționalitatea unui act normativ, acest lucru se stabilește după ce se adoptă un act normativ și este atributul Curții Constituționale. Iar în ceea ce privește ce scrie în Constituția României, Constituția României, la art.72 lit.o), vorbește despre: "organizarea administrației locale, a teritoriului, precum și a regimului general privind autonomia locală".

Totodată, Constituția în România are și un articol 20, care spune: "Dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte.

Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale." Cred că vorbește destul de clar Constituția.

Iar acum în ceea ce privește proiectul de Lege privind organizarea administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale, câteva considerente pe marginea acestui proiect al cărui drum a fost destul de lung, începând cu 14 octombrie 1998, când a fost adoptat, aprobat mai bine-zis de Guvernul României, ca inițiator, iar de către Senat a fost adoptată varianta Senatului, la 25 mai 1999.

Din păcate, s-a lungit nepermis de mult procedura din Camera Deputaților, subliniez, nu din cauza Comisiei pentru administrație locală dar, în final, astăzi, din fericire, putem începe dezbaterea acestui important proiect de lege. De ce a fost nevoie de modificarea Legii nr.69/1991? A spus câteva considerente domnul secretar de stat, altele se regăsesc în expunerea de motive a prezentului proiect de lege.

Este clar pentru noi toți, că Legea nr.69/1991 a fost o lege adoptată înainte de Constituția României, înainte ca România să fie membră a Consiliului Europei, înainte să înceapă negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană. Deci cred că este clar că rezultă de aici nevoia de armonizare a legislației în domeniul administrației publice, în speță cea locală, cu cea existentă în țările Uniunii Europene.

Totodată, așa cum s-a mai spus de către inițiator, au fost între timp adoptate de către Parlamentul României în această legislatură, din fericire, în câteva domenii legate de administrație publică, acte importante legate de proprietatea publică, de finanțele publice, de statutul funcționarilor publici, ca să amintesc numai câteva, acte care în schimb ar trebui să fie și aplicate.

Prezentul proiect de lege al Guvernului și în același timp și varianta venită de la Senat încearcă să satisfacă prevederile din art. 119 din Constituție care prevede clar: "Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice".

Rezultă de aici că la stabilirea regimului general al autonomiei locale, una din problemele determinante este relația, raportul între organele administrației publice centrale, cele de stat și cele ale administrației publice locale, respectiv cele alese.

Transferul actului decizional și al resurselor financiare la acel nivel la care este cel mai aproape de cetățenii vizați, cu alte cuvinte, aplicarea principiului subsidiarității este hotărâtor pentru realizarea unei administrații publice locale pentru cetățeni și nu invers.

În această ordine de idei, relația, accesul cetățenilor la serviciile administrației locale trebuie să fie înlesnită, fără nici o îngrădire, respectiv, prin realizarea condițiilor de accces.

Totodată, este de dorit să existe o relație organică între administrație locală și comunitățile locale, pentru utilizarea cât mai eficientă a resurselor locale, pentru valorificarea și păstrarea specificului diferitelor comunități și regiuni.

Am amintit de existența unor noi legi privind patrimoniul, finanțele, resursele umane, respectiv funcționarii publici, ale administrației locale, dar trebuie să spunem că aceste legi, în unele locuri, poate că trebuie să fie modificate ca să poată să fie și aplicate.

Proiectul de lege prezentat încearcă să stabilească, în același timp, locul și rolul administrației locale în problematica generală legată de dezvoltarea României, în avansarea ei în procesul de integrare europeană, proces care necesită administrații locale capabile să mobilizeze resursele locale specifice, să atragă noi surse de finanțare pentru susținerea dezvoltării localităților, județelor, regiunilor din România.

Trebuie să reamintim, cu această ocazie, unele prevederi din Constituție care, din păcate, zicem noi, conferă prefectului drepturi largi, în detrimentul organelor alese ale administrației locale, atunci când în art. 122 spune că prefectul conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățile administrativ-teritoriale.

Cu toate că în prezentul proiect se încearcă stabilirea mai clară a atribuțiilor prefectului și chiar a răspunderii acestuia, problema de fond rămâne - puteri prea mari pentru o persoană numită, față de organele alese ale administrației locale.

Trebuie să spunem că este binevenită creșterea responsabilității primarilor, a consilierilor locali, a secretarului consiliilor, introducerea obligației prezentării unui raport anual de către consilierii locali, posibilitatea schimbării primarului prin referendum local și altele.

Nu în ultimul rând, în mod deschis, trebuie să vă spun că după dezbateri aprinse, în unele situații, și chiar tensionate, în unele locuri, proiectul de lege conține și unele prevederi referitoare la accesul cetățenilor unor comunități naționale, minoritare din punct de vedere numeric față de cea română, la serviciile administrației publice locale, prin folosirea limbii materne, din păcate, în anumite condiții, limitative.

Cu toate acestea, în final, putem spune că există posibilități, dacă acest proiect de lege va fi adoptat și va fi aplicat, există posibilități pentru creșterea autonomiei locale, ale diferitelor unități administrativ teritoriale.

În această ordine de idei, susținem proiectul prezentat, am prezentat și vom mai prezenta amendamente și în cursul dezbaterilor.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale mai sunt alte intervenții? Nu mai sunt.

Doamnelor și domnilor,

Trecem la dezbaterea raportului.

Titlul legii. Varianta din raport. Obiecțiuni? Comentarii? Nu sunt. Vă rog.

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Eu cred că chiar la titlul proiectului de lege trebuie să rămânem la varianta prezentată de inițiator, respectiv adoptată de Senat. Titlul complet: "Lege privind organizarea administrației publice locale și regimul general al autonomiei locale".

Scurtă motivație: mai înainte am spus, citând din Constituția României, art. 72 lit. o). Nu este, deci, o invenție introducerea ideii de reglementare a regimului general al autonomiei locale, întrucât Constituția României vorbește despre un act normativ care este o lege organică. La acest capitol vorbește despre această problemă și mot a mot spune: "Regimul general privind autonomia locală". Deci, susțin varianta prezentată de inițiator.

Domnul Vasile Lupu:

Și textul adoptat de Senat.

Domnul Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule președinte,

Suntem în fața unui proiect de lege organică. Noi nu ne putem permite să intrăm în dezbaterea acestui proiect de lege, fără să avem măcar niște condiții minime de cvorum.

De aceea, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vă rog să verificați cvorumul, domnule președinte.

Domnul Vasile Lupu:

Stimați colegi,

Liderii, chestorii și tot neamul nostru de deputați să se adune în sală. Nu mai intră alții, mai pleacă unii.

Stimați colegi,

Noi avem program până la ora 16,00. Timpul necesar pentru un apel nominal nu mai exixtă.

Suspend ședința, reluăm lucrările mâine, în ședință comună, la ora 9,00.

Astăzi după-amiază, comisii.

Ședința s-a încheiat la ora 15,15.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 4 october 2022, 7:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro