Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
11-12-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 02-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997

Intervenții ale domnilor deputați:  

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Kovács Csaba Tiberiu , secretari.

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor,

Onorați colegi,

Vom începe o nouă sesiune de muncă, care sper să ducă la schimbarea imaginii Parlamentului în opinia publică, dar și în rândul presei, și vom începe astăzi cu intervențiile dumneavoastră. Sunt numai 5 înscrieri, 5 colegi care s-au înscris pentru intervenții astăzi și voi începe cu domnul deputat Petru Bejinariu, din Grupul parlamentar PDSR.

 
  Petru Bejinariu - referire la consecințele Tratatului dintre România și Ucraina;

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Mă refer la consecințele Tratatului dintre România și Ucraina.

Prin ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina, la 26 iunie 1997, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, fostul județ Hotin, sudul Basarabiei și Insula Șerpilor au trecut definitiv, cu semnături și parafe în regulă, în componența statului ucrainean.

Între articolele Tratatului, există unul, cu numărul 13, despre care domnul ministru Adrian Severin a vorbit ca despre o mare izbăvire a românilor prin mulțimea drepturilor pe care le proclamă.

Când textul Tratatului a devenit public și a provocat vii și mari nemulțumiri, mai cu seamă în Bucovina istorică, ni s-a explicat, în spiritul sacrificiului istoric, că semnarea lui este singurul mijloc de a-i proteja pe românii din Ucraina. S-au mai zugrăvit imagini idilice ale euro-regiunilor româno-ucraineano-moldovene. În realitate, toate pământuri numai românești, mai curând ar trebui să fie numite româno-regiuni și astăzi. Despre Regiunea Prutului Superior se spune la Cernăuți că este euro-regiunea lui Severin. Și în locul ei se vorbește tot mai insistent despre euro-regiunea ecologică, în mod foarte confuz și fără nici un avantaj previzibil pentru români.

Este folositor ca acum, la 3 luni de la ratificare, domnii deputați să știe adevărata situația a minorităților românești din Ucraina.

În întâlnirile noastre, respectiv ale Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, cu Societatea pentru cultură românească Mihai Eminescu din Cernăuți și celelalte societăți culturale românești din regiune, precum și prin prezența noastră la fața locului, am dobândit informații îngrijorătoare în legătură cu situația românilor de aici.

După ratificarea tratatului, Ministerul Învățământului a pregătit un proiect de lege intitulat "Bazele concepției învățământului național pentru minoritățile naționale din Ucraina", care, în esență, prevede lichidarea totală a școlilor în funcțiune, cu instruire în limba minorităților naționale, inclusiv a copiilor care au dansat la Cotroceni.

O astfel de lege, în gravă contradicție cu prevederile înseși ale Constituției Ucrainei, ale Legii învățământului din Ucraina, ale Tratatului româno-ucrainean, va duce la lichidarea ultimelor școli românești și la asimilarea românilor prin pierderea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase.

Iată unul dintre primele beneficii ale tratatului și, din păcate, adevărul cuprins în repetatele noastre avertismente adresate Ministerului Afacerilor Externe privind politica în afara interesului național, făcută până acum în grabă și superficial în relațiile cu Ucraina. Universitatea și școala normală din Cernăuți nu manifestă nici un fel de preocupare pentru pregătirea învățătorilor și profesorilor români. Obținerea de burse în România este mereu amânată, vorbindu-se pentru anul școlar 1997-1998, subsemnatul fiind de față, doar de 17. Pătrunderea în liceu a elevilor români este îngrijorător de redusă. Comunicarea cadrelor didactice de la școlile românești, în scop de comunicare și de documentare cu colegii din România, este sistematic anulată, iar istoria românilor este tot mai străină copiilor de români din Ucraina.

În nordul Bucovinei sunt editate puține ziare românești, iar directorul Ziarului "Plai românesc", care ajunge la noi, cum se știe, a fost adus în fața justiției.

Prin cerințele legii, în Rada Supremă din Kiev, a fost ales un singur deputat român pentru 500 de mii de români, iar la noi, pentru 66 de mii de ucraineni, este în Parlament tot un deputat.

Prezentarea adevărului istoric a devenit un mare risc, fiind interpretată ca un atentat la integritatea teritorială a Ucrainei. Urmele trecutului nostru sunt mereu șterse cu mare tenacitate, de la distrugerea mormintelor până la interzicerea ridicării monumentului lui Ștefan cel Mare, la Codrii Cosminului, acum, la împlinirea a 500 de ani de la marea bătălie din 1497. Și toate acestea se petrec în Ucraina, în vreme ce la noi absolvenții școlii normale, ucrainienii din Suceava și Cernăuți învață pe copiii români în sate cu populație exclusiv românească. Minoritatea națională are toate drepturile și libertățile în plan economic, social și cultural. Ridică și sfințesc statui și monumente. Reprezintă pe români în străinătate.

Așadar, în loc de grave interogații, credem că trebuie să solicităm Ministerului Afacerilor Externe să treacă de la politica de renunțări, cedări și scuze, la politica de mare competență și competiție, la reprezentarea intereselor naționale în orice demers extern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Anghel Stanciu - supunerea spre analiză a organizării concursului de admitere în facultăți pe criterii etnice;

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar PRM. Se pregătește domnul deputat Sever Meșca.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de plăcerea de a vă revedea, după un concediu binemeritat, dincolo de speranța că ucenicia primei sesiuni din viața parlamentară a multora dintre noi s-a încheiat, mă văd obligat, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru învățămînt, știință, tineret și sport, să vă supun analizei conștiinței dumneavoastră, ce încă sper că nu-i confiscată în totalitate politic, un fapt, după părerea noastră, de extremă gravitate.

Este vorba de începutul organizării concursului de admitere în facultăți pe criterii etnice. Este drept că românii, într-un spirit de toleranță desăvârșit față de minoritățile naționale, au introdus, caz unic în Europa, reprezentarea parlamentară a fiecărei minorități etnice, spre deosebire de țări democratice, ca Franța sau Grecia, ce nu le acceptă nici ideatic existența.

A accepta, însă, în profund dispreț al prevederilor Constituției - "Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români", ca pe 160 de locuri la Facultatea de Drept - Universitatea Babeș Bolyai din Cluj să candideze toți tinerii care doresc, indiferent de etnie, iar pe 30 de locuri, numai cetățeni de etnie maghiară, sau țigani, ca la Universitatea de Vest Timișoara, este nu numai jignitor pentru tinerii maghiari, sau țigani, priviți ca cetățeni de categoria a doua, incapabili de a accede în competiție cu românii, dar este total inacceptabil, oricâtă discriminare pozitivă am dori noi să înghițim.

Nu putem accepta ca tinerii aparținând tuturor etniilor, cetățeni români, candidând pe 160 de locuri la Cluj, sau 10 locuri la Timișoara, să nu aibă acces în învățământul superior cu medii de 7-8, iar tineri aparținând minorității maghiare sau țigănești, să între cu medii de 5-6, în condițiile acelorași probe, acelorași subiecte desfășurate în limba română. Se încalcă, dincolo de art.6 alin.2 din Constituție, citat anterior, și art.5 alin.1 din Legea învățământului: "Cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și forme de învățământ, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenență politică sau religioasă".

Atunci, îndrăznesc să vă întreb, stimați colegi, ce egalitate este când unul pică cu 7-8, spre exemplu, pentru simplul fapt că este român, iar altul intră cu 5-6, numai pentru faptul că este maghiar sau țigan? Se respectă principiul valorii, competenței, egalității șanselor? Categoric, nu. Este clar un principiu rasist, nu democratic, în care sângele prevalează asupra valorii, impus astăzi românilor de cei care se cred foarte europeni din actualul Guvern.

Mâine, în baza acestui precedent, toți liderii minorităților reprezentate în Parlament pot cere locuri separate la admitere pentru toate specialitățile și, în consecință, separatism și rasism față de populația majoritată. Se ajunge astfel ca de la accesul în Parlament, în afara competiției cu majoritarii, la accesul în universități, la accesul în Guvern, singurul criteriu să devină cel etnic. Ca și cum la Olimpiadă, pentru fiecare nație s-ar da un culoar separat și câștigătorul medaliei de aur nu ar mai fi unul, ci pentru fiecare nație câte unul. Este corect? Gândiți-vă dumneavoastră dacă, mergând pe ideea acestui periculos precedent, nu ajungem la separarea funcțiilor în învățământ, administrație, în Guvern etc., la mult hulitul numerus clausus, în raport de procentaj și contribuția la bugetul de stat al fiecărei minorități, în raport cu majoritatea.

Este principiul numerus clausus democratic? Dacă da, susțineți în continuare această formă de admitere. Noi o refuzăm și cerem tuturor deputaților și cu atât mai mult reprezentanților minorităților, să dezavueze această încălcare a Constituției și Legii învățământului, căci, altfel, reflexul care se va induce majorității va determina efecte contrare și regretabile, pe care intervenția noastră încearcă să le elimine.

Drept urmare, vă solicităm, stimați colegi, să stopați desfășurarea concursului de admitere pe criterii etnice, să faceți tot ceea ce este posibil, pentru a promova valoarea în competiție, să asigurați șanse egale tuturor tinerilor români, indiferent de etnie, și, în consecință, pe cele 160 de locuri alocate românilor și 30 de locuri alocate maghiarilor să candideze toți tinerii, indiferent de etnie, eliminând astfel discriminarea, separatismul, care va deveni în viitor factor de conflicte interetnice.

Cu speranța că demersul nostru îl veți cataloga ca pe unul profund democratic, în beneficiul românilor, indiferent de etnie, vă mulțumim și vă urăm succes în noua sesiune parlamentară.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Sever Meșca - prezentarea îngrijorării Partidului România Mare cu privire la degringolada întregii societăți, datorate unei guvernări incapabile;

Domnul deputat Sever Meșca, tot din Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

   

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum, la începutul celei de a treia sesiuni parlamentare a acestei legislaturi, Partidul România Mare privește cu îngrijorare la degringolada întregii societăți, datorate unei guvernări incapabile și de rea-credință.

Regretăm din tot sufletul, în spiritul doctrinei naționale care ne animă, că nu s-a realizat Contractul cu România, program electoral prin afișarea căruia cea mai mare parte dintre dumneavoastră, colegii noștri, ați ajuns să stabiliți Guvernul României și să dominați viața politică a țării. Regretăm din tot sufletul că nu ați realizat ceea ce pentru orice om avizat părea de la început irealizabil.

Eșecuri după eșecuri pe plan economic și social, în politica internă și în cea extrnă, proiecte care eșuează dintr-o proastă fundamentare, o incredibilă penurie de specialiști adevărați, remarcată chiar în interiorul coaliției dumneavoastră, minează chiar și eventualele bune intenții. O luptă surdă pentru dominare în interiorul coaliției face să treacă în plan secundar marile probleme ale țării.

Însăși lupta împotriva corupției și a criminalității, obiectiv pe care vi l-ați însușit de la alte partide, a încremenit în proiect, de vreme ce ați ajuns să eliberați din închisoare mari infractori ai României și să siluiți legea pentru a face acest lucru posibil.

Ce să mai spunem de faptul că un Guvern culpabil a ajuns să se discrediteze total eliminând din rândurile sale pe singurul demnitar cinstit care, asumându-și toate riscurile, a ținut să amintească principalului partid al alianței de guvernare că Partidul Democrat fiindu-i prieten, adevărul ar trebui să-i fie și mai prieten. Și adevărul este că Partidul Democrat are numeroși corupți.

Doamnelor și domnilor colegi,

Alianța aflată la guvernare înșală pe prea mulți membri ai societății cu promisiunea că-i va face negustori, buticari, capitaliști sau culegători de fructe de pădure.

Partidul România Mare deplânge soarta zecilor de mii de oameni care cred că-și pot lăsa meseria, care cred că vă pot lăsa să distrugeți mari unități de producție, întrucât se vor îmbogăți cu cele câteva milioane de lei amărâte cu care încercați să-i mituiți.

Condamnăm maniera iresponsabilă în care este atacată o categorie socială mândră și care, le place sau nu unora, a construit bogăția acestei țări. Condamnăm încercarea de a se culpabiliza oamenii muncii din județul Prahova, pentru a se justifica intervenția în forță a organelor de ordine.

Într-un haos extins, în care un ministru nu știe de altul, în care Guvernul intervine ineficient, în care s-a declanșat deja o criză a uleiului și se pregătesc crize ale zahărului, cărnii, pâinii, laptelui etc., etc., dumneavoastră, colegii din alianța de guvernare, ar trebui să recunoașteți eșecul acestui Guvern și în primă instanță să-l înlocuiți cu altul mai bun, dacă nu cumva, așa cum au susținut unii dintre liderii dumneavoastră, acest Guvern este cel mai bun pe care-l puteți produce.

În această atât de probabilă eventualitate, singura scăpare a țării constă în alegeri anticipate. Poporul s-a lămurit și, suntem convinși, va vota și de această dată "schimbarea".

 
  Nicolae Leonăchescu - referire la cea de-a 26-a sesiune de referate și comunicări, organizată de Societatea cultural-științifică Stroești- Argeș;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? Nu.

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 26 și 27 iulie 1997, a avut loc în satul Stroești din județul Argeș cea de a 26-a sesiune de referate și comunicări, organizată de Societatea cultural-științifică "Stroești-Argeș."

Evenimentul în sine ar putea trece neobservat, dar faptul că, timp de un sfert de secol, în acest străvechi sat românesc există și activează o societate cultural-științifică neguvernamentală și nonprofit, care a adus multă lumină în viețile oamenilor locului, trebuie onorat cel puțin cu clipa de meditație pe care o acordăm pionierilor.

Acolo, în satul de pe Valea Vâlsanului, s-au experimentat metode și s-au pus la punct modele de activitate culturală, operante în satul românesc, ce pot duce la progres.

Astăzi, toate acestea se constituie într-un model cultural posibil, oferit spre fructificare celor interesați. Acest model proliferează și a căpătat viață în alte cinci sate: Rădinești, Stolojani și Aninoasa, județul Gorj, Călugăreni, județul Giurgiu și Pesceana, județul Vâlcea.

Când delegația locuitorilor din Saxon, Cantonul Valais din Elveția, a venit la Stroești-Argeș în anul 1990 pentru înfrățire, a rămas surprinsă că dialogul în planul culturii se făcea de la egal la egal, ca să nu spunem mai mult.

Căutându-și frații de sânge, stroeștenii din Argeș i-au găsit în satul Stroești, raionul Râbnița, din Transnistria, cu care au închegat o puternică prietenie, vizitându-se reciproc de mai multe ori și ajutându-se. Cei din Transnistria nu mai dau acum semne de viață. Scrisorile nu mai ajung la ei, ale lor nu mai ajung în Argeș.

Alți frați de-ai argeșenilor se află în satul Stroești, raionul Nouă Sulițe, regiunea Cernăuți, Ucraina. De 5 ani doresc să se întâlnească, dar piedicile puse de autoritățile ucrainiene sunt mari. Ne-au comunicat că acum, la școala din satul lor, se învață 7 ore pe săptămână limba ucrainiană și în trecut se învăța limba rusă tot în atâtea ore. S-a schimbat numai numele ocupantului opresor, în rest, nimic. Evident, școli în limba română în Transnistria nu există, iar în Ucraina se vor desființa.

Aceasta este durerea stroeștenilor din Argeș. La jubileul lor cultural nu le-au venit rudele din cauza noilor cortine de fier.

Îndârjirea stroeștenilor din Ucraina și din Transnistria de a-și apăra ființa etnică, respectând principiul loialității minorităților, trebuie potențată prin acțiuni politice operante, nu de conjunctură.

Promisiunile personale făcute de președinții efemeri n-au valorat nimic în raport cu obligațiile concrete ale tratatelor bilaterale, care, de multe ori, și ele sunt călcate în picioare de forța brută.

Vă mulțumesc.

 
  Adrian Năstase - sublinierea unor aspecte legate de activitatea în Parlament și de procesul de restructurare, cu efecte sociale extrem de grave;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? N-a venit.

Domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să subliniez două aspecte. Primul este legat de activitatea noastră în Parlament. Aș dori să sper, împreună cu dumneavoastră, că Parlamentul își va putea desfășura în mod normal activitatea în această sesiune și vreau, în același timp, să subliniez faptul că există un anumit risc pe care vi-l înfățișez - acela ca Parlamentul să realizeze dezbaterile oarecum decalat în timp față de actualitatea unora dintre problemele economice și sociale.

Pe agenda Parlamentului sunt înscrise deja, în urma adoptării de către Guvern, peste 60 de ordonanțe, care se adaugă de fapt ordonanțelor de urgență, ceea ce înseamnă că toată activitatea noastră din această sesiune va fi consacrată unor acte legislative, acte normative care au fost deja aprobate de către Guvern, care sunt în aplicare, sunt în vigoare și noi vom putea să dezbatem aceste documente numai în condițiile unui fapt împlinit și, în orice caz, nu în timp real. Deci subliniez acest pericol. Parlamentul nu va mai dezbate acte normative în timp real, ci decalat, în funcție de felul în care ele vor veni pe ordinea Parlamentului.

A doua observație este legată de ceea ce am văzut în această vară, în mai multe întâlniri pe care le-am avut cu conducerea unor întreprinderi, cu reprezentanții unor sindicate. Procesul de restructurare care s-a materializat în special prin decizii de lichidare a unor întreprinderi produce efecte economice sociale extrem de grave.

Vreau să vă dau exemplul Întreprinderii Promex din Brăila, unde, deși în acest an întreprinderea a avut un profit de 3 miliarde, pe baza unor evaluări care țineau seama mai curând de diverse politici fiscale, suprataxe și așa mai departe, suprapenalizări, s-a ajuns la concluzia că această întreprindere trebuie închisă. Consecințele vor fi extrem de mari. Sunt peste 20 de mii de excavatoare în toată țara. Va fi foarte greu să fie realizate piesele de schimb pentru ele. Pe de altă parte, întreprinderea are 60 de miliarde contracte în derulare. A început, în urma deciziei de lichidare a întreprinderii, un proces de vandalizare comparabil cu cel care s-a produs cu cooperativele agricole după '89. Practic, sunt descompletate strunguri și unele utilaje extrem de sofisticate. Aceste elemente nu au fost analizate în profunzime și, pe de altă parte, nu se ține seama de impactul social al acestor măsuri.

În Brăila există riscul ca șomajul să se apropie de 40-50 la sută și, odată cu terminarea banilor de către cei care vor primi compensațiile bănești respective, în următoarele luni criminalitatea probabil că va crește într-un mod alarmant. Nu este vorba de o politică pe câteva luni, este vorba de o politică pe termen mediu, pe termen lung și, fără găsirea unor locuri de muncă alternative, soluția preconizată de către FPS este absolut aberantă.

Așa cum am observat, am dobândit aceleași concluzii negative la UMEB - la Întreprinderea de Motoare Electrice din București -, unde, fără o analiză serioasă, s-a luat decizia de lichidare a acestei întreprinderi, care asigură de fapt inima industriei românești de la motoarele de metrou, până la motoarele de la ascensoare. Decizia a fost luată fără o evaluare serioasă, au fost schimbați reprezentanții FPS în AGA cu oameni care nu cunoșteau istoria acestor întreprinderi și, din acest punct de vedere, soluțiile adoptate au fost mai curând niște soluții, să spunem, de tip contabil, nu de tip economic. Unii dintre cei cu care am discutat mi-au spus că soluția a fost mai curând îndreptată spre transformarea unui proces de vânzare de acțiuni în vânzare de active. Se pare că sunt anumite interese de a obține, spunem, cele 17 hectare ale UMEB în centrul Capitalei, în orice caz într-o zonă foarte bună din punct de vedere al așezării, cu acces la calea ferată, și mai puțin rosturile și interesele economiei românești.

La fel cum procesul de privatizare, după părerea mea, este distorsionat în anumite cazuri, am observat acest lucru, la Întreprinderea Titan, din păcate, o întreprindere unde s-a făcut o investiție de 4 milioane și jumătate de mărci, pentru a se realiza cea mai modernă moară din țară. Aceasta este vândută, practic, în condițiile unui risc foarte mare, pentru că Fabrica de panificație, unde lucrează peste o mie de oameni, față de moară, unde nu lucrează decât 30 de oameni, să fie închisă și, în felul acesta, să fie deturnată o întreprindere care are o importanță foarte mare pentru securitatea alimentară a țării. Și acest lucru numai pentru că există interesul vânzării pachetului majoritar de acțiuni pentru un investitor din Grecia, la o sumă modică.

Cred că aceste decizii ar trebui să fie examinate de către Parlament. Cred că Parlamentul are datoria, chiar dacă FPS-ul a fost transferat la Guvern, prin comisiile sale, să examineze aceste decizii. Și cred că este cazul să reintroducem, sau să menținem bancruta frauduloasă, pentru că eu cred că, în sfârșit, cândva, cei care iau aceste decizii de falimentare a unor întreprinderi - mă refer la cei din conducerea FPS-ului - vor trebui să răspundă în fața celor care, până la urmă, sunt proprietari. Și este vorba aici, până la urmă, de cei care ne-au trimis în Parlament. Avem o răspundere foarte clară în cadrul controlului parlamentar, de a examina felul în care se iau aceste decizii, pentru că ele sunt ireversibile și pot să creeze efecte foarte mari.

Vă mulțumesc.

 
  Varga Attila - Informare privind modificarea conducerii grupului parlamentar al UDMR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Neacșu Ilie nu a venit încă. Așa că, practic, am încheiat partea de intervenții a dumneavoastră.

Voi da cuvântul, pentru o informare a plenului, domnului deputat Varga, din Grupul parlamentar UDMR.

   

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să vă anunț o mică modificare în conducerea Grupului parlamentar UDMR.

Astfel, liderul grupului este Varga Attila; vicelideri sunt domnii Asztalos Ferenc și Marton Arpad, respectiv secretar - Ráduly Róbert.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
  Vasile Vetișanu - propunere ca intervențiile și interpelările deputaților să fie intens mediatizate, mai ales de Televiziune.

Domnul deputat Vetișanu. Vă rog. Aveți o intervenție?

   

Domnul Vasile Vetișanu:

Tot o intervenție se va numi.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Vetișanu:

Vă mulțumesc că mi-ați dat acest cuvânt.

Domnule președinte, nu m-am înscris astăzi la intervenții și v-am rugat să-mi dați cuvântul, pentru a ridica o problemă care ar trebui curmată de la începutul acestei sesiuni.

Este vorba de faptul că noi, aici, după o sesiune, ne dăm seama cum, perindându-ne aici, la acest microfon, vorbim către propriii noștri colegi. Vorbim, cum s-ar spune, celor care se află în fața noastră și atât.

Este incredibil ca la aceste intervenții, care de fapt ridică probleme atât de serioase și de majore privind situația țării, privind destinul oamenilor, aceste intervenții să nu fie mediatizate la televiziune, măcar selectiv.

Nu e vorba de a ne face imagine, cum s-ar grăbi să spună unii. Este vorba de faptul că acolo, în teritoriu, avem întâlniri cu oamenii și încercăm să înțelegem problemele lor. S-ar simți cu atât mai bine acei oameni, dacă ar vedea că și aici, în Parlament, sunt ridicate aceste probleme și sunt cunoscute și mediatizate, mai ales că există interferențe între problemele pe care le ridică un teritoriu sau altul.

De aceea, nu înțeleg, am lăsat să treacă o sesiune, nu înțeleg de ce aceste intervenții și la aceste intervenții și luări de cuvânt sau interpelări, nu este prezentă Televiziunea Română. La Senat exista o regulă. În fiecare zi, când erau programate intervențiile sau declarațiile politice, Televiziunea era prezentă și se făcea mediatizarea care se cere și este cuvenită.

De aceea, vă rog, domnule președinte, dacă se poate, să se aducă în fața Biroului permanent această situație, să fie discutată și măcar să ni se dea o explicație. De ce nu s-a gândit nimeni, sau de ce nu se crede că este potrivit ca aceste intervenții, declarații politice, sau interpelări să fie mediatizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
   

Deci, considerăm încheiată prima parte a programului nostru de astăzi, urmează ca peste 10 minute să intrăm în activitatea noastră normală.

Am rugămintea, pe care am avut-o în mod expres în ultima perioadă, ca reprezentanții presei să nu mai intre în sala de ședințe, să ocupe locurile la lojile destinate presei, în așa fel încât să apară și acest respect al acestei săli din partea presei. (Ziariștii părăsesc sala și se îndreaptă spre lojile de sus ale sălii.)

Vreau să mulțumesc colegilor din presă care au înțeles această rugăminte și au ocupat locurile în loja presei.

Pauză

 
Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Rog presa să ocupe locurile în lojă.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 343 de deputați, (342 deocamdată, pentru că în Grupul parlamentar PRM a fost un deces), și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 230. Participă la alte acțiuni parlamentare 22 și 112 sunt absenți. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit.

Potrivit programului nostru intrăm în ordinea de zi și vă voi prezenta informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente. Sunt foarte multe, așa că o să vă rog să nu vă pierdeți răbdarea, conform regulamentului, trebuie să le citesc. Sperăm ca după modificarea regulamentului să găsim altă soluție.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strassbourg la 15 oct.1985, adoptat de Senat în ședința sa din 8 iulie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică de disciplină și imunități și Comisia de administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/1997, privind asigurarea unor facilități furnizorilor de îngrășăminte chimice și produselor de uz fitosanitar, adoptat de Senat în ședința sa din 8 iulie 1997.

Au fost sesizate: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice iar pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În conformitate cu prevederile art.102 alin.3 din regulamentul nostru, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Odonanței de urgență a Guvernului nr.28/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele materiale naționale, adoptat de Senat în ședința sa din 8 iulie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru adminsitrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și pentru acest proiect de lege, în conformitate cu prevederile art.102 alin.3, urmează a se aplica dezbaterea în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/1997 privind autorizarea Băncii Naționale a României pentru efectuarea unor operațiuni pe piața monetară, adoptat de Senat în ședința sa din 8 iulie 1997. Sesizate sunt următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget finanțe și bănci și pentru avize - Comisia juridică de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5. Proiectul de Lege pentru autorizarea și plata interpreților și traducătorilor folosiți de organele de urmărire penală, de instanțele judecătorești, de birourile notarilor publici, de Ministerul Justiției, adoptat de Senat în ședința sa din 9 iulie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia de muncă și protecție socială.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30/1997, privind reorganizarea regiilor autonome, adoptat de Senat în ședința sa din 9 iulie 1997. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare iar pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.20/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor, adoptat de Senat în ședința sa din 9 iulie 1997. Cu acest proiect de lege se propune a fi sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 34/1997 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru diminuarea pagubelor produse la culturile agricole calamitate, ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile din luna iunie 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimnetară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 35/1997 privind măsurile de stimulare a persoanelor fizice și juridice pentru încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind asigurarea surselor financiare necesare pentru continuarea participării României la construirea Combinatului de produse cu conținut de nichel plus cobalt de la Las Camariocas din Republica Cuba, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond- Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 39/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 66/1993, privind contractul de management, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizre și pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.40/1997 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr. 114/1996 primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru adminsitrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 44/1997, privind suspendarea impozitului pe venitul agricol primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comsia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr.45/1997 privind asigurarea de la bugetul de stat a cheltuielilor pentru depozitarea grâului din recolta anului 1997, proprietate a producătorilor și arendașilor, primit de la Guvern. Ca acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 46/1997 privind constituirea la dispoziția Ministerului Agriculturii și Alimentației a fondului pentru preluarea grâului pentru panificație din recolta anului 1997 necesar la intern, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate comisiile: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia de disciplină și imunități. Și acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

16. Proiectul de Lege pentru prevenirea și sancționarea folosirii sistemului financiar bancar în scopul spălării banilor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru avize - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

17. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei naționale a solidarității împotriva dictaturii, inițiată de un număr de 8 deputați. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

18. Propunerea legislativă pentru combaterea crimei organizate, inițiată de domnul deputat Vasile Lupu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - urmând a elabora raport comun - Comisia juridică de disciplină și imunități și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională iar pentru aviz - Comisia pentru politică externă.

19. Propunerea legislativă pentru completarea Codului de procedură penală inițiată de domnul deputat Vasile Lupu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru aviz - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989, inițiată de doi deputați. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - pentru raport comun, Comisia pentru muncă și protecție socială și Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minortiăților naționale și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

21. Propunerea legislativă pentru anularea Legii nr.112/1995 și restituirea unor imobile cu destinație de locuință trecute în proprietatea statului, inițiată de domnul deputat Alexandru Ionescu. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 inițiată de doi parlamentari. Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

23. Proiectul Legii datoriei publice a României, primit de la Guvern. La acest proiect de lege se propune a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru aviz Comisia juridică, de disciplină și imunități.

24. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernului României și Guvernul Republicii Elene privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Atena la 23 mai 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege se propune a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

25. Proiectul de Lege pentru Ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Croația privind serviciile aeriene, semnat la București la 29 sept.1994, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate în vederea avizării următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/1997 privind acordarea unor drepturi sociale suplimentare elevilor și studenților din învățământul de stat, cursuri de zi în anul 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia de învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

28. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/1997 privind acordarea unor facilități agenților economici din domeniul transporturilor la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii, pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică de disciplină și imunități.

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/1997 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - pentru raport comun împreună cu Comisia pentru buget și finanțe a Senatului - Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industri și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, precum și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

30. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.17/1997, privind unele măsuri de protecție pentru unele persoane ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute, ca urmare a concedierilor colective, prin aplicarea programelor de restructurare, privatizare, lichidare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică de disciplină și imunități.

31. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/1997 privind stabilirea cuantumurilor plăților compensatorii pentru persoanele ale căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

32. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.21/1997 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și juridică de disciplină și imunități.

33. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.22/1997 privind unele măsuri de protecție ce se acordă personalului din industria minieră, din activitățile de prospecțiuni și explorări geologice, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru industrie și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

34. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind reabilitarea drumurilor etapa a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Washington DC la 1 iulie 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru industrie și servicii.

35. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.68/1997 aprobată prin Legea nr.41/1995, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

36. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/1997 pentru completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

37. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/1997 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.35/5 august 1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în valoare de 25 milioane de dolari SUA, destinat finanțării proiectului "Piața de gros București", semnat la București la 9 iunie 1994, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru industrii și servicii.

38. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 32/1997 privind reglementarea modului de plată a personalului angajat prin convenții civile pentru încasarea creanțelor bugetare administrate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică de disciplină și imunități.

39. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 34/1997 privind completarea și modificarea unor reglementări referitoare la taxa pe valoarea adăugată, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.

40. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/1997 pentru ratificarea Acordului de împrumut - Programul de dezvoltare a utilităților municipale etapa a II-a - dintre România și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 4 august 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

41. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/1997 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - urmând a elabora și prezenta un raport comun împreună cu Comisia pentru buget și finanțe a Senatului - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

42. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/1997 privind impunerea unor venituri realizate din România, de persoane fizice și juridice nerezidtente, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize Comisiia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

43. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/1997, pentru modificarea și completarea reglementărilor privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz Comisia juridică, de disciplină și imunități.

44. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 51/1997, privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

45. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 52/1997, privind regimul juridic al francizei, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

46. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 53/1997 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 11/1996, privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

47. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 54/1997, privind modificarea și completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului mobilizat în active corporale și necorporale, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisia în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități și pentru Comisia politică economică, reformă și privatizare.

48. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 55/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 56/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor Curții Supreme de Justiție, ale magistraților asistenți și ale celorlalte categorii de personal, primit de la Guvern. Au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

49. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 61/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele și taxele locale, cu modificările ulterioare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

50. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 62/1997, pentru modificarea și completarea Legii nr. 32/1991, privind impozitele pe salarii , republicată, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

51. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 63/1997, privind stabilirea unor facilități pentru dezvoltarea turismului rural, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru industrii și servicii și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

52. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 64/1997, privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, pentru reabilitarea Spitalului comunal Băltești, Județul Prahova, în valoare de 219.765 dolari S.U.A., semnat la Paris, la data de 27 iunie 1997, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

53. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 65/1997, privind regimul pașapoartelor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

54. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 67/1997, pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994, privind punerea în siguranță a fondului construit existent, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrațe publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

55. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernuluinr. 68/1997, privind procedura de întocmire și depunere a declarațiilor de depozite și taxe, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru avize - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

56. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 69/1997, privind bursele de mărfuri, primit de la Guvern, cu care au fost sesizate următoarele comisii, în fond - urmând a elabora un raport comun - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia pentru industrii și servicii iar pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Și, ultimul proiect pe listă, nr. 57, proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/1997, privind controlul fiscal, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Informare privind modificarea conducerii grupului parlamentar al PUNR;  

Înainte de a continua, o să-i dau cuvântul domnului deputat Valeriu Tabără, din partea Grupului parlamentar P.U.N.R., care dorește să facă o informare.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Vă aduc la cunoștință schimbarea conducerii, sau completarea conducerii Grupului parlamentar al P.U.N.R.:

- președinte, Valeriu Tabără;

- vicepreședinți ai grupului, domnul profesor Mihai Drecin și Lazăr Lădariu;

- secretar, Vasile Miclăuș.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

 
Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

În continuare, vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaților a fost înregistrată propunerea legislativă privind acordarea unor compensații bănești persoanelor cu venituri mici, în vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare la energie electrică și combustibil pentru încălzire, inițiată de Grupul parlamentar al P.D.S.R., și pentru care, grupul solicită dezbaterea în procedură de urgență.

Îl rog pe domnul deputat Adrian Năstase, liderul grupului, să ia cuvântul. Vă rog...

   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fiecare dintre noi a fost, în aceste luni în teritoriu, a luat legătura cu cei care ne-au ales, în circumscripțiile electorale. Probabil că ați simțit cu toții o preocupare deosebită pentru apropierea unui moment dificil pentru bugetul de familie, este vorba de cheltuielile de întreținere. Și, aș vrea să vă relev, un lucru pe care-l cunoașteți, că de la începutul anului până în prezent, prețurile de consum la produsele energetice au crescut de peste 3 ori, iar veniturile medii nete s-au majorat doar cu 34% și, deci, dacă, în octombrie 1990, cu un salariu lunar minim se puteau plăti 10 Gcal, în iulie 1997, cantitatea de energie termică ce poate fi achiziționată era de numai 2 Gcal. Aș vrea să vă dau un exemplu pe care-l cunosc mai bine: doar în capitală, pentru energie termică, sunt facturi neîncasate de la populație, de peste 70 de miliarde lei.

În vederea acoperirii unei părți din aceste cheltuieli suplimentare, aferente consumului casnic de energie, noi am propus ca în perioada 1 octombrie 1997 - 31 martie 1998, să se acorde, în condițiile pe care le veți vedea în textul proiectului de lege, compensații bănești persoanelor cu venituri mici.

După estimările noastre, o compensație lunară de 90.000 lei pentru fiecare titular de venituri, ar putea acoperi cam 70% din cheltuielile suplimentare, determinate de majorarea prețurilor și tarifelor la aceste produse și servicii.

Fondurile necesare, pentru că suntem conștienți că va fi nevoie de o suplimentare a fondurilor, pentru aceste cheltuieli, ar putea fi constituite, din încasarea impozitelor indirecte: TVA, taxe vamale, dimensionate în funcție de rata reală a inflației. Evident, punctul de vedere al Guvernului va conta în această chestiune.

Totuși, vreau să vă rog să acceptați, că dacă dorim să tratăm această chestiune în mod serios, ea nu poate să se facă ținând seama de perioada de aplicare, deci 1 octombrie până în primăvara anului viitor, decât în măsura în care acceptați "procedura de urgență".

De aceea, și în calitate de inițiator, dar și ca lider al Grupului parlamentar al P.D.S.R., vă rog să aveți amabilitatea să acceptați ca această propunere legislativă să fie dezbătută și adoptată în procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulțumesc.

O să vă rog să verificați cvorumul de lucru, care trebuie să fie de 150 de deputați. Deci, vă rog frumos să verificați dacă avem cvorumul de lucru, ca să putem să trecem la vot.

Din sală:

Este! Este!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, trebuie să fim 150 și suntem 130 în momentul de față, motiv pentru care nu pot să vă supun la vot această cerere, decât în momentul în care vom fi minimum 150.

 
Declararea vacantă a unui loc de deputat în Circumscripția electorală nr.25 Maramureș, ca urmare a demisiei domnului deputat Tudor Gavril Dunca.  

Ca să nu pierdem timpul până când colegii noștri vor veni să ne asigure cvorumul, voi da citire cereii domnului deputat Gavril Tudor Dunca, din partea P.N.Ț.C.D.-ului:

"Domnule președinte,

Subsemnatul Dunca Tudor Gavril, deputat P.N.Ț.C.D. în Circumscripția electorală nr. 25, Maramureș, vă rog să luați la cunoștință demisia mea din această calitate.

Această demisie, conf. art. 182 și 183 din Regulamenul Camerei Deputaților, decurge din faptul că sunt pus într-o situație de incompatibilitate, ca urmare a numirii mele în funcția de ambasador al României, prin Decretul prezidențial nr. 332 din 11 iulie 1997, publicat în Monitorul Oficial nr. 158 din 16 iulie 1997.

Apreciind ca foarte onorantă perioada petrecută ca membru al Camerei Deputaților, vă rog să primiți, domnule președinte, expresia stimei mele deosebite".

Domnul deputat Dunca este în sală? Nu este în sală.

Din sală:

Este la post!

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dânsul a depus această cerere în data de 25 iulie, la Camera Deputaților și, ca atare, am luat act de demisia dânsului.

 
Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:  

Spuneți-mi ce s-a întâmplat cu cvorumul?

   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este în formare!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, am ajuns la 147...

Da. Suntem 152, deci putem să trecem la vot.

Vă rog să vă ocupați locurile.

Deci, pentru inițiativa legislativă a Partidului Democrației Sociale privind acordarea unor compensații bănești persoanelor cu venituri mici, în vederea acoperirii cheltuielilor suplimentare la energie electrică și combustibil pentru încălzire, Grupul parlamentar al P.D.S.R., prin liderul său, a cerut adoptarea "procedurii de urgență".

Vă supun la vot această cerere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. Vă rog, țineți mâinile sus, ca să se poată număra ca lumea. Deci, sunt 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile...

Deci, cu 22 abțineri și 8 voturi împotrivă, s-a adoptat "procedura de urgență" pentru această propunere legislativă (aplauze din partea stângă a sălii), cu care vor fi sesizate următoarele comisii parlamentare permanente: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială și pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Din sală:

Fără P.D.!

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/1997 privind derularea împrumutului de euro-obligațiuni în mărci germane.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm, luând în dezbatere inițiativele legislative înscrise în ordinea de zi.

Vom începe cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/1997, privind derularea împrumutului de euro-obligațiuni în mărci germane.

Potrivit prevederilor art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Rog biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci să poftească la tribună și rog președintele comisiei să facă propuneri pentru durata luărilor la cuvânt pe articole, și durata totală necesară dezbaterii acestui proiect de lege.

   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere dimensiunea redusă a ordonanței, vă propun ca 30 de minute timp maxim pentru dezbatere și 3 minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, 30 de minute și 3 minute.

Cele două măsuri de timp au fost propuse de comisie. Vi le supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptate în unanimitate.

Vom începe cu titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanței. Dacă au fost amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1 al ordonanței, în ansamblul său. Amendamente respinse? N-au fost.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2. N-au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 3 nu au fost amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4 nu a avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5 nu a avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6 nu a avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7 nu a avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8 nu a avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 8 nu am avut amendamente respinse.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare ordonanța în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, a fost adoptat textul ordonanței.

Vă supun spre aprobare legea în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere a fost adoptată această lege în ansamblul său.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național - Secțiunea a II-a Apa. (Amânarea votului final).  

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II - "Apa".

Este o lege organică, este o lege deosebit de complexă și lungă.

Vă rog, comisia să ia loc.

Inițiatorul este aici? Da.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog...

O să vă rog, când mergeți la tribună, să vă prezentați pentru stenogramă: nume, funcție și minister.

   

Domnul Ioan Lucăcel:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Sunt secretarul de stat de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului, Ioan Lucăcel. Vă rog să-mi permiteți să vă prezint câteva puncte de vedere referitoare la această lege.

Prin proiectul de lege "Apa", se are în vedere și se propune corelarea complexă a resurselor de apă dulce cu cerințele, în condiții de refacere a calității resurselor, care să asigure și pentru generațiile viitoare, consumurile vitale de apă.

Proiectul de lege are la bază studiile de specialitate ale instituțiilor și institutelor de profil din domeniul Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Agriculturii, Industriei, Urbanism și Amenajării Teritoriului, care au evidențiat că resursele de apă dulce, de suprafață sau subterane sunt reduse. Calitatea resurselor de apă de suprafață este departe de a fi bună, determinată, mai ales, de modul de utilizare și tratare a apelor uzate. Echiparea hidroedilitară a teritoriului este necorespunzătoare, peste 40 de orașe neavând stații de epurare-tratare, iar cele existente nu asigură o epurare corespunzătoare.

În mediul urban 87,3 % din populație are sisteme de alimentare cu apă și numai 76,8 % are și canalizare, iar în mediul rural numai 25 % din populație are instalații sanitare de alimentare cu apă și numai 5% canalizare.

Abordarea problemelor și fundamentarea soluțiilor cadru ce se prevăd în proiectul de lege au la bază principiile dezvoltării durabile, acțiunii preventive, regenerarea resurselor de apă, prioritarea folosințelor, precum și a ecilibrului între resurse și cerințe.

Susținerea acestor principii care, de fapt, fundamentează conceptul legii, se regăsește în anexele la lege care detaliază echiparea întregului teritoriu, astfel:

Apa pentru populație

1. Alimentarea cu apă pentru populație, cu finalizare pe termen scurt, mediu și lung, reprezentând 61 de lucrări de aducțiune, cu 2.412,6 Km aducțiuni în 165 de localități mai importante, care reprezintă un plus de circa 37 față de momentul actualul.

2. Lucrări hidroedilitare de reabilitare și dezvoltare în localități, privind alimentarea cu apă și canalizări, modernizarea de sisteme de alimentare cu apă, majorarea debitelor de captare, tratare, majorarea capacității de înmagazinare, reabilitarea rețelei de distribuție, extinderea rețelelor, reabilitarea și extinderea rețelelor de canalizare, crearea și extinderea de stații de epurare în 265 localități, în principal din mediul urban.

3. Lucrări prioritare de alimentare cu apă în sistem centralizat în 6 zone cu localități rurale, care au resurse reduse de apă din județele Mureș, Dolj, Teleorman, Ialomița, Vaslui, Bacău, Neamț și Iași, reprezentând circa 1.352.000 hectare.

Apa pentru industrie

Lucrări de reabilitare a zonelor cu resurse de ape poluate de industrie ce urmează a fi finalizate pe termen scurt, mediu și lung, reprezentând 3.675.000 hectare, 15 % din teritoriul țării, în 48 de zone, practic în toate județele.

Apa pentru irigații:

1. Lucrări de reabilitare a sistemelor de irigații de peste 1.000 de hectare pe termen scurt, mediu și lung, amplasate pe o suprafață de 1,738 de milioane hectare, pe teritoriul a 22 de județe.

2. Lucrări noi de irigații în sisteme de peste 1.000 hectare pe termen lung, pe o suprafață de 0,748 milioane hectare, situate în 10 județe.

3. Lucrări de desecare-drenaje în sistem de peste 1.000 de hectare pe termen scurt, mediu și lung, reprezentând 1,14 milioane hectare în 34 de județe.

Aceasta este, pe scurt, o sinteză a proiectului de lege realizat în parteneriat cu Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, Ministerul Industriilor și Ministerul Agriculturii și Alimentației și institutele de profil: Urbanproiect, Acvaproiect, Apele Române, ICIM, ISPH, ISPIP, PROIET și Asociația Hidrologilor din România, Consiliile județene și locale.

În trimestrul I al anului 1997 proiectul de lege a fost completat și actualizat în urma consultării județelor, la nivelul noilor consilii județene și a observațiilor aduse de acestea, corelat cu prioritățile și acțiunile în domeniu ale acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Ion Cârstoiu, președintele Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului național - Secțiunea a II-a Apa, încă din luna decembrie a anului 1996.

Având în vedere complexitatea acestei legi, cât și propunerile numeroase pe care le-au adus din teritoriu, atât colegii noștri, cât și consiliile județene, acest raport a fost soluționat în data de 20 iunie 1997.

Din 20 iunie 1997 până astăzi s-au mai primit noi amendamente privind trecerea unor lucrări de amenajare a teritoriului dintr-o situație în alta, din termen scurt în termen lung.

Așa se face că acum venim cu noi amendamente la aceste anexe și trebuie să știți că aceste amendamente sunt pur tehnice, necesitate de ceea ce se întâmplă în teritoriu în momentul de față.

Toate aceste amendamente noi sunt prevăzute la cele 8 secțiuni, la cele 8 anexe, care fiecare dintre ele reprezintă pe termen scurt, termen mediu și termen lung aceste lucrări.

De aceea, în ultima ședință a comisiei noastre, din data de 20 iunie, comisia a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare cu următoarele amendamente, care sunt destul de numeroase. Veți observa că este o lege tehnică, o lege în care s-a investit multă muncă și, ca atare, ea este necesară a fi dezbătută începând de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule președinte al comisiei.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Bun.

În această situație vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3 alineatul 1, numărul curent 1 din raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2 al articolului 3, numărul curent 2 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 3 al articolului 3, textul venit de la Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Mulțumesc.

Unanimitate.

Alineatul 4. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 3 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 4 este numărul curent 3 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 5 în ansamblul său. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 6. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7 alineatul 1, numărul curent 4 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul venit de la Senat. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 7 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 8, numărul curent 5 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la Anexa nr. 1. Vom merge pe raport la numărul curent 6, Anexa nr. 1 și titlul acesteia, precum și termenii utilizați. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La numărul curent 7 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la nr. 8 din raport? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 9 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la nr. 10? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la numărul curent 11 din raport? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la numărul curent 12? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 13. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la numărul curent 14? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Intervenții la numărul curent 15? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pentru simplificare și pentru mărirea vitezei de lucru eu v-aș propune să fiți de acord ca eu să vă citesc mai multe numere curente la această anexă și să le adoptăm în bloc, dacă nu sunt intervenții.

Deci, la numărul curent 16, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Numărul curent 17, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Numărul curent 18? Nu sunt.

Numărul curent 19? Nu sunt.

Numărul curent 20? Nu sunt.

Numărul curent 21? Nu sunt.

Numărul curent 22? Nu sunt.

Numărul curent 23? Nu sunt.

Numărul curent 24? Nu sunt.

Numărul curent 25? Nu sunt.

Numărul curent 26? Nu sunt.

Numărul curent 27? Nu sunt.

Numărul curent 28? Nu sunt.

Numărul curent 29? Nu sunt.

Numărul curent 30? Nu sunt.

Numărul curent 31? Nu sunt.

Numărul curent 32? Nu sunt.

Numărul curent 33? Nu sunt.

Numărul curent 34? Nu sunt.

Numărul curent 35? Nu sunt.

Numărul curent 36? La numărul curent 36 este o modificare propusă de comisie printr-un raport suplimentar care conține niște corecturi, și anume, la alineatul 4 se propune înlocuirea cuvintelor "utilizate de" cu cuvintele "utilizate în" și dacă mai sunt alte intervenții la punctul 36? Nu mai sunt.

Deci, cu aceste intervenții vă supun spre aprobare punctele de la 16 până la 36 inclusiv cu modificarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare Anexa nr. 1 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

A fost adoptată în unanimitate Anexa nr.1.

Anexa nr. 2 este un plan de amenajarea teritoriului național, Secțiunea a II-a Apa, resursele de apă dulce, este o hartă a țării cu aceste resurse, însă nu scrie pe nicăieri Anexa nr. 2. O să vă rog să completați...

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

În dreapta sus!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Pe exemplarul pe care îl am eu nu apare. Deci, dacă este scris pe exemplarul original...

Dacă sunt intervenții la Anexa nr.2. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

La Anexa nr. 3 vom trece din nou să lucrăm numai pe raport.

Punctul 37 este titlul anexei. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 38. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 39. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 40. Nu sunt intervenții.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 41. Intervenții nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 42.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 43.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 44.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 45.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 46.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 47.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 48.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 49.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 50.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 51.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 52.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 53.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 54.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 55.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 56.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 57.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 58.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 59.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 60.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 61.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 62.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 63.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 64.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 65.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 66.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 67.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 68.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 69.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 70.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 71.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 72.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 73.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 74.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 75.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 76.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 77.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 78.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 79.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 80.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 81.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 82.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 83.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 84.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 85.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 86.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 87.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 88.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 89.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 90.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 91.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 92.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 93.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 94.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 95.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 96.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 97.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 98.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 99.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 100.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 101.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 102.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 103.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 104.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 105.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 106.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 107.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 108.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 109.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 110.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 111.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 112.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 113.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Numărul curent 114.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Constat că la această Anexă nr. 3 mai avem poziții până la nr. 666, deci mai sunt foarte-foarte multe puncte. Vreau să vă întreb dacă există vreo intervenție la vreunul dintre numerele curente 115-666? ( Nu!) Ca să putem depăși mai repede acest moment, vă propun să vă supun în bloc la vot aceste puncte și anexa, pentru că toate datele din această anexă sunt extrem de tehnice.

Cine este pentru punctele de la 115 la 666, care se referă la Anexa nr. 3? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă voi supune acum la vot Anexa nr. 3, în ansamblul său, spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Anexa nr. 4 este "Planul de amenajare a teritoriului național Secțiunea a II-a - apa pentru populație", un plan al țării. Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare această Anexă nr. 4.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 5, sunt, practic, punctele din raportul comisiei, de la nr. 667-678. Această anexă trebuie totuși să o supun la vot poziție cu poziție, pentru că este foarte întrețesută.

Titlul Anexei nr. 5, voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul pct. 1 - "Zone cu resurse de apă etc.", intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La tabelul care este aici, nr. crt. 1.01-1.16, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 1.17, nr. crt. 670 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă sunt intervenții la nr. crt. 1.18-1.20? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptate toate trei.

Nr. crt. 1.21, 671 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 669 din raportul comisiei, care este capul de tabel, este rămas textul neschimbat.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la nr. crt. 672 din raport, care se referă la totalul general de la pct. 1.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare pct. 1 din această anexă, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 2, titlul, nr. crt. 673 din raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 2.01 până la 2.06 inclusiv, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.07, 674 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.08-2.15 inclusiv, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.16, care este 675 în raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.17 și 2.18, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.19, care este 676 din raportul comisiei, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr. crt. 2.20-2.26 inclusiv, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Totalul general al pct. 2, nr. crt. 677 din raportul comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3, în ansamblul său, dacă sunt intervenții la vreunul din nr. crt. 3.01-3.22? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 3, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. 678 din raportul comisiei, aceasta propune eliminarea notei care încheie această anexă. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare Anexa nr. 5, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 6 - "Apa pentru industrie", dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Anexa nr. 7, titlul anexei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 1, poz. 1.01-1.21, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 1, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Aici, în textul pe care îl am eu, la nr. 2, apare totuși scris sus "1", cred că este o greșeală de dactilografie, vă rog să țineți cont că aici trebuie scris 2: "Suprafețe amenajate cu lucrări de desecare-drenaj în sisteme etc."

Dacă la subpct. 2.01 până la 2.20 sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 3, subpct. 3.01-3.04, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 3, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 4, subpct. 4.01-4.17 inclusiv, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 4, în ansamblul său.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La pct. 5, subpct. 5.01-5.10, dacă sunt intervenții? Nu sunt. Vă supun spre aprobare pct. 5, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La nr. crt. 679, comisia propune eliminarea notei care încheie această anexă. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă supun spre aprobare Anexa nr. 7, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Adoptată în unanimitate.

Anexa nr. 8 - "Apa pentru irigații". Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fac precizarea că textele pe care le-am supus spre aprobare conțin și corecturile pe care le-a adus comisia printr-o anexă suplimentară, corecturi care sunt cuprinse în materialul asupra căruia v-ați pronunțat.

Având în vedere că această lege este una organică, eu vă propun adoptarea ei fie în cursul zilei de joi, fie în cursul zilei de marți, săptămâna viitoare. Vă supun, în primul rând, dacă sunteți de acord să o adoptăm marțea viitoare?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Deci, votul final pentru această lege organică este programat pentru marțea viitoare, la ora 11,30.

Cu această precizare, vă propun să luăm o pauză de o jumătate de oră, pentru ca cei din compartimentul tehnic să îmi pregătească materialele de la punctele următoare de pe ordinea de zi, în așa fel încât să putem să continuăm dezbaterile cu ceea ce urmează. Respectiv, noi am parcurs pct. 1, 2, 3 din ordinea de zi, suntem acum la pct. 4.

Ne vedem după pauză. -Pauză-

 
Adoptarea proiectului de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție.  

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Vă propun să continuăm și o să vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Trecem la proiectul de Lege privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și față de alte persoane juridice, rămase în urma desființării fostelor cooperative agricole de producție.

Dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Vă rog!

   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege pe care urmează să-l dezbatem vine să reglementeze niște raporturi financiare, care nu sunt definitive, să spun așa, rezultate în urma desființării prin Legea nr. 18 a fostelor cooperative agricole de producție. Este vorba de raporturile financiare pe care aceștia le-au avut cu terți, pe de o parte, cu băncile, pe de altă parte, cu statul,, în al treilea rând, însă, ele nemaiexistând din punct de vedere juridic și, deci, nemaiputând opera, fie în a plăti debitele pe care le au, fie în a încasa creditele, aceste raporturi trebuie reglementate printr-o lege.

Față de raportul inițial, comisia a operat o serie de modificări, pe care le-ați constatat, sunt convins, în materialul pe care l-ați primit. Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Legea privind acoperirea financiară a datoriilor față de stat și de către alte persoane juridice a rezultat ca urmare a desființării fostelor CAP-uri. Ea vine într-un moment în care cred că toată lumea este de acord să se limpezească această situație destul de dificilă, care trenează, practic, din 1990. Este specificat în lege ca băncile creditoare, prin fondul de risc, să acopere aceste credite, ca alte persoane juridice să le acopere din fondul de rezervă, iar Ministerul Finanțelor să le urmărească, prin unitățile pe care le are în teritoriu, iar comisiile de lichidare care au fost întocmite conform Legii nr. 18 să poată să-și termine ceea ce au început în 1990, având în vedere că amenzile sunt destul de usturătoare, așa cum noi le-am discutat în comisie și cum le aveți în proiectul de lege, în față.

Aș vrea, însă, ca în intervenția mea să amintesc un singur lucru. Poate că astăzi nu ar fi trebuit să discutăm asupra acestui subiect, repet, destul de important, dacă în perioada primului guvern post-revoluționar, în acel avânt tineresc, elitist, revoluționar], cum vreți să-i spuneți, nu s-ar fi intervenit cu brutalitate în lichidarea acestor unități. Ar fi fost mult mai simplu să ne uităm la ceea ce au făcut țările din jur, care pur și simplu au redat proprietatea țăranului (și așa ar fi trebuit să facem și noi: să fi redat proprietatea și să o garantăm prin Constituție - așa cum o garantează de altfel, Constituția noastră). Dar regretul, totuși, al specialistului este faptul că exploatația nu mai există. Și iată că la ora actuală există mari greutăți în agricultură, există mari probleme de a executa lucrările la timp, există mari probleme în a recolta fără pierderi, în zootehnie, în complexele care știm cum se privatizează o parte din ele.

Față de acest aspect am vrut să pun această această problemă, pentru ca cu multă grijă să ne aplecăm asupra a ceea ce se întâmplă astăzi în agricultură, cu multă grijă și atenție să modificăm ce trebuie să modificăm împreună în agricultură, ca peste 1-2-3-4 ani să nu ajungem să regretăm, măcar parțial, anumite situații. Grupul nostru a încercat și în alte dăți să rezolve această chestiune și, de facto și de iure, aceste anulări să fie o dată pentru totdeauna puse în practică, de aceea vom vota acest proiect de lege și vom susține lichidările de datorii, atât ale fostelor CAP-uri, cât și ale fostelor AEI-uri, acele asociații economice intercooperatiste.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc și eu.

În cadrul dezbaterilor generale, mai dorește să ia cuvântul cineva? Nu.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege și începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 1, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3, alin. 1, nr. crt. 1 din ultimul raport elaborat de comisie. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 din textul inițiatorului. Intervenții?

Da, vă rog!

Domnul deputat Cristea, președintele Comisiei.

Deci, suntem la art.3 alin.2.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

O singură precizare vreau să fac în Raportul Comisiei, la articolul al treilea, s-a omis să se treacă și alineatul al doilea, trebuia trecut în continuare: "Dobânzile calculate la aceste credite, se anulează"

Deci, este vorba de reformularea articolului. În cadrul Raportului, observați că se spune "va avea următorul cuprins, articolul, în ansamblul lui"

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, alin.2 a fost sărit din Raport, din greșeală. Oricum, îl supun spre aprobare separat, în cazul acesta.

Alte intervenții la alin.2? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4, nr.crt.2 din Raportul Comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 alin.1, nr.crt.3 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.5, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 alin.1, nr.crt.4 din Raportul ultim al Comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.5 din ultimul Raport al Comisiei. Comisia propune eliminarea acestui articol. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6 va rămâne cu un singur alineat, care a fost aprobat.

Art.7, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8 alin.1 și 2, textul inițiatorului. Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.6 din ultimul Raport al Comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alineatele 4 și 5, textul inițiatorului, la art.8. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9, nr.crt.7 din ultimul Raport al Comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.8 din Raportul Comisiei. Se propune eliminarea. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Această lege este o lege ordinară și v-o supun spre aprobare, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? O abținere.

Cu o abținere a fost adoptată această lege, ca lege ordinară cu votul majorității deputaților prezenți, în condițiile existenței cvorumului prevăzut de lege.

 
Dezbaterea propunerii legislative pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar. (Amânarea votului final).  

Următorul proiect de lege pe care îl avem în dezbatere este Propunerea legislativă pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar.

Eu vă propun să parcurgem partea de intervenții ale inițiatorului, Comisiei și dezbateri generale, acum. Să luăm o pauză și să dezbatem legea după pauză.

   

Domnul Elek Barna Matei (din banca Comisiei):

Legea este scurtă.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vom vedea, în funcție de timp.

Deci, din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Elek Barna. Vă rog.

 
   

Domnul Elek Barna Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Este vorba de o propunere legislativă a șase colegi, medici veterinari, deputați în Parlamentul României, propunere care vine să clarifice meseria, respectiv Statutul medicului veterinar, în noua conjunctură a societății românești.

Dacă îmi permiteți, câteva cuvinte despre medicina veterinară românescă. Nu este cazul să vorbim, să dezvolt ideea, este o meserie tradițională, foarte bine cunoscută în Europa, apreciată în întreaga lume. Profesorii noștri iluștri și-au adus contribuția atât la dezvoltarea medicinii veterinare din România, cât și a celei universale.

Prin activitatea sa, medicul veterinar apără, în primul rând, sănătatea publică, prin intervențiile sale, făcute asupra animalelor - vaccinări, alte acțiuni de prevenție - este garantul unei societăți sănătoase, prin controlul și igiena alimentelor asigură o alimentație corespunzătoare, sub raportul igenic, împreună cu colegii de la medicina umană.

Stimați colegi,

Atribuțiile medicului veterinar, respectiv ale medicinii veterinare, după cum știți, sunt stabilite prin Legea sanitar-veterinară nr.60 din 1974, modificată prin Legea nr.75 din 1991. Am ținut neapărat să specific această treabă întrucât ceea ce vom discuta noi astăzi nu este Legea sanitar-veterinară, ci este Legea sau Propunerea legislativă privind Colegiul Medicilor Veterinari.

Înființarea Colegiului Medicilor Veterinari, ca forum profesional neguvernamental al întregului corp medical-veterinar din România, cum vă spuneam, investit cu prerogativele legale în reglementarea și supravegherea exercitării profesiunii medicale-veterinare, constituie o necesitate stringentă, fiind o formă de organizare profesională care se regăsește în toate țările europene, și nu numai în Europa, există și pe alte continente.

Stimați colegi,

Eu mă opresc aici, în numele inițiatorilor, cu completarea de rigoare că această propunere legislativă a fost semnată de toți, repet, de toți colegii medici veterinari deputați, indiferent de coloratura politică, pentru că este vorba de o lege tehnică, care este necesară și aproape, zic eu, vitală pentru profesiunea de medic veterinar.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Poftiți, vă rog, domnule doctor.

Deci, din partea comisiilor sesizate în fond, au fost Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisia pentru sănătate și familie, dacă dorește să ia cuvântul domnul președinte... Deci, nu doriți să luați cuvântul, da?.

În cadrul dezbaterilor generale dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog.

 
   

Domnul Victor Neagu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Voi fi foarte scurt, însă e de datoria mea să vă spun că această lege a început încă în Senat de acum vreun an și ceva de zile cu propuneri, așa, vijelioase și cu păreri deosebite din partea specialiștilor, o categorie deosebită, asupra căreia vă inivităm ca astăzi să vă aplecați atenția, categorie de lucrători de elită din agricultura noastră, care are impact la sănătatea publică și, evident, la tot cortegiul pe care domnul doctor Elek Barna le-a precizat mai bine, ca meseriaș, înaintea mea.

Faptul că se creează, prin această lege, și posibilitatea de a se înființa Colegiul Medicilor Veterinari, consider că este un for de natură să recunoască statutul acestei categorii de lucrători, care va umbla la etică și la deontologie, de care este destul de mare nevoie la ora actuală, într-un domeniu de mare actualitate.

Și am să vin în fața dumneavoastră cu un argument pe care l-am remarcat acum câteva zile; la Editura "Ceres", editură care se ocupă cu editarea, în special pentru agricultură, este o foame de material în domeniul medicinii veterinare și aceasta denotă faptul pe care noi, de altfel, cred că îl știm cu toții, că foarte mulți dintre producătorii agricoli s-au întors la creșterea animalelor și au nevoie de sfaturi, au nevoie de sprijinul acestor doctori veterinari.

Eu aș vrea numai să spun că de la "Medicines sans frontieres", pe care îl folosesc și medicii umani, aș vrea să vă spun că organizarea acestei categorii și crearea unor înlesniri și recunoașterea unor drepturi acestei categorii de lucrători, de specialiști va duce, alături de alte sectoare din agricultură, la o nouă interfață de racordare a agriculturii românești la ceea ce știm noi că se cheamă Carta rurală europeană, care România a semnat-o, de acum un an și ceva, și este prezentă din acest punct de vedere în Europa.

Iată de ce, Grupul nostru - P.D.S.R. - este de acord și va vota această lege, acest proiect de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mulțumim domnului deputat Neagu.

Da, vă rog. Domnul deputat Chiriac.

 
   

Domnul Mihai Chiriac:

Și Grupul nostru parlamentar, P.D., va vota această lege destul de importantă pentru organizarea medinicii veterinare, care este la noi în țară de importanță mare, știm cu toții.

Vom avea doar o singură obiecție, când vom ajunge la art.28, referitor la vânzările de dispensare veterinare, în special la locuințe. Considereăm că nu este corect sau momentul ca locuințele dispensarelor veterinare să poată fi vândute odată cu această lege ci numai restul utilităților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Alte intervenții? Nu mai sunt.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege începând cu titlul legii. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3, formularea propusă de Comisie la nr.crt.1. Se propune ca art.3 să fie secționat în două articole - 3 și 4.

Dacă la nr.crt.1 din Raportul Comisiei sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4 din textul inițiatorului. Renumerotare. Comisia propune renumerotarea și modificarea textului, în concordanță cu celelalte puncte - nr.crt.2 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 alin.1, nr.crt.3 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5 alin.2. Comisia propune la nr.crt.4, eliminarea. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Deci, art.5 rămâne cel votat anterior, nr.crt.3 din Raport.

Art.6 din textul inițiatorului, nr.crt.5 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7, nr.crt.6 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.I. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1. Titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.8, nr.crt.7 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9, nr.crt.8 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.10, nr.crt.9 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11, nr.crt.10 din Raportul Comisiei. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.12, nr.crt.11 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.13, nr.crt.12 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14, nr.crt.13 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 1, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Secțiunii 2. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15, nr.crt.14 din Raport.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16, nr.crt.15 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17, nr.crt.16 din Raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Secțiunea 2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.18, nr.crt.17 din Raport. Intervenții?

Da, vă rog. Domnul deputat Marton, vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș avea mai mult o întrebare și, evident, legat de această întrebare o eventuală modificare sau eliminare a punctului e din Raportul propus de Comisie.

Într-adevăr, în toate aceste legi, care se aseamănă cu legea pe care o dezbatem, există o prevedere conform căreia membrii respectivi pot fi doar cetățăni români. Însă, având în vedere că în practica, atât medicală, cât și în celelate domenii, în anumite situații se poate deroga de la prevederile generale; de exemplu, pentru a activa în învâțământ există în toate aceste legi o posibilitate ca acel consiliu să permită ca cineva să fie membru, deci să aibă acest drept de practicare, chiar dacă nu este cetățean român, pe teritoriul României, a profesiei respective. De exemplu, și mă reîntorc, a preda la o universitate, deci să activeze în învățământ. Or, aici, la pct.e), fără echivoc, se precizează: "calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari este obligatorie pentru exercitarea profesiei de medic veterinar". Aceasta este o propoziție care se referă doar la cei care sunt medici veterinari, adică au contact doar cu animalul, sau la toate ipostazele care mai înainte au fost enumerate, care sunt drepturile medicilor veterinari? - de a activa, și este acea înșiruire. Pentru că dacă se referă la toate aceste ipostaze, ca și în cazul medicilor, trebuie să existe o derogare, o posibilitate de derogare de către cineva, pentru cetățeni din alte țări care... v-am dat un simplu exemplu, destul de elocvent, sunt chemați să activeze într-un cadru universitar, pentru a preda o anumită materie.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Berciu, președintele Comisiei pentru sănătate, vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest punct e este un punct foarte important în economia legii...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să vă reglați microfoanele și să vorbiți în microfoane, ca să fiți auzit. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

Calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari este obligatorie pentru exersarea profesiunii de medic veterinar. Vreau să vă spun că acest lucru merge perfect, ținând cont și de Colegiul Medicilor din România, care prevede exact aceeași obligație.

Noi considerăm medicii veterinari colegii noștri, în alte țări dânșii activează în cadrul Ministerului Sănătății și, ca atare, considerăm că un lucru valabil pentru Colegiul Medicilor din România este similar și pentru Colegiul Medicilor Veterinari din România.

Deci, e normal ca acest Colegiu să-și dea avizul și să dea dreptul de exercitare a profesiei de medic veterinar. Insistăm pentru menținerea acestui punct în forma în care a apărut în Raportul Comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Márton, vă rog

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Se pare că n-am formulat bine întrebarea. La pct.a) din același articol se specifică: "să fie cetățean român, apt să-și exercite liber drepturile civile". Înseamnă că doar un cetățean român poate fi membru al Colegiului Medicilor Veterinari. Și, mai înainte, există o enumerare, care sunt activitățile, art.11: "Membrii Colegiului Medicilor Veterinari..." Nu, mai încolo. Deci, care sunt drepturile de activitate ale acestora? Și aici este și învățământul și v-am întrebat dacă aceste două prevederi, cumulate cu enumerarea a ceea ce are dreptul să facă un membru al Colegiului Medicilor, înseamnă, totodată, că o persoană care nu are cetățenie română poate să predea la o facultate din acest domeniu sau nu poate să predea. Pentru că în legea referitoare la medici există o prevedere care dă posibilitatea Colegiului să acorde această posibilitate de activitate, pe teritoriul României, și cetățenilor altor țări; în cazuri speciale.

De aceea v-am întrebat.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog. Domnul deputat Berciu, președintele Comisiei pentru sănătate și familie. Vă rog.

 
   

Domnul Ion Berciu:

A preda la un nivel de învățământ superior veterinar nu înseamnă a exercita profesia de medic veterinar, profesia de medic veterinar incumbă o activitate practică, directă cu pacienții, pe care îi cunoașteți și dumneavoastră " Deci, este vorba de ceilalți parteneri de dialog; al celui din învățământul universitar veterinar se referă la cu totul altă situație de dialog.

Vă rog foarte mult să considerați că dialogul medicului veterinar practicant se referă la animalele pe care le consultă și le tratează.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, domnul deputat Elek Barna din partea inițiatorului și a Comisiei.

 
   

Domnul Elek Barna Matei:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Pct.e) este un punct vital al acestui articol. A fost introdus după lungi discuții la Comisie, pentru că, așa cum a spus și colegul Berciu, pentru exercitarea profesiei de medic veterinar este obligatoriu a participa sau a fi membru în Colegiu. Pentru a fi profesor universitar nu-i obligatoriu să fii membru în Colegiu.

Dar, de fapt, ce m-a făcut pe mine să vin la acest microfon, domnule președinte și stimați colegi. Vreau să fac o referire la pct.a), în care se zice așa: " să fie cetățean român, apt să-și exercite liber drepturile civile". Vin cu propunerea, în fața domniilor voastre, să eliminăm sintagma "apt să-și exercite liber drepturile civile", ținând cont de observațiile Consiliului Legislativ care, pe bună dreptate, la acest punct, specifică: "Propunem să se renunțe la sintagma "apt să-și exercite liber drepturile civile", care nu este uzitată și nici definită, putând duce la aplicări subiective". Deci, pe cale de consecință, stimați colegi, domnule președinte, propun a fi eliminată sintagma de la pct.a) "apt să-și exercite liber drepturile civile" și, în subsidiar, vă rog să votați pentru menținerea punctului e), deci: "calitatea de membru al Colegiului medicilor veterinari este obligatorie pentru exercitarea profesiei de medic veterinar;"

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Comisia sunteți de acord cu...?

Din loja comisiei:

Este și părerea comisiei.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, este părerea comisiei. Domnul deputat Márton, sper că sunteți de acord.

 
   

Domnul Márton Árpád Ferenc (din bancă):

Este interpretat la fel.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. În acest caz, vă supun spre aprobare, la nr.crt.17, textul propus de comisie cu eliminarea de la pct.a) a sintagmei "apt să-și exercite liber drepturile civile".

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați!

Abțineri?

1 vot împotrivă. Nici o abținere.

A fost adoptat textul propus de comisie cu eliminarea de la pt.a).

Art.19, nr.crt.18 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.20, nr.crt.19 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.21, nr.crt.20 din raport s-a propus eliminarea. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.22, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.23, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.24, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul capitolului IV.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.25, nr.crt.21 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.26, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V, titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27, nr.crt.22 din raport. Intervenții? La primul alineat, intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27, alin.2 textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.27 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, alin.1, nr.crt.23 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, alin.2, nr.crt.24 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28, alin.3, nr.crt.25. (Sosește la microfon domnul deputat Mihai Chiriac).

Deci, aveți o intervenție la alin.3 al art.28? Vă rog. Domnul deputat Chiriac Mihai, din partea Partidului Democrat.

 
   

Domnul Mihai Chiriac:

Aici spune așa: "Pentru sprijinirea liberalizării profesiei de medic veterinar, direcțiile sanitar-veterinare județene și ale municipiului București, precum și regiile sau alte instituții de care aparțin dispensarele veterinare, pentru a vinde, închiria sau concesiona medicilor veterinari care devin liber profesioniști, clădiri, spații ".." considerăm că spațiile de locuit, locuințele propriu-zise de la dispensarele veterinare care sunt pe teritoriul comunelor, să nu fie trecute, să facă excepție de la vânzare, adică: "cu excepția locuințelor", acesta este amendamentul, deoarece ar putea fi mai multe cazuri. Un medic veterinar se mută la oraș și-și vinde locuința următorului, sau iese la pensie și o dă următorului. Vine un medic veterinar tânăr, ar vrea să stea în comună, nu ai cum să-i dai, că n-ai ce. Acestea, practic, ele când au fost construite, au fost construite ca și locuințele de serviciu, cum au făcut și locuințele care au fost pe la CFR-uri și nu s-au vândut. Aceasta este propunerea. De la vânzare să nu fie "și locuințele", ci "cu excepția locuințelor". Am lăsat amendamentul. Adică, pot vinde "cu excepția locuințelor".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Elek Barna, ca inițiator sau din partea comisiei?

 
   

Domnul Elek Barna:

Nu, nu, din partea comisiilor. Suntem de acord cu propunerea domnului deputat Chiriac.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisiile acceptă amendamentul domnului deputat Chiriac. Acest amendament spune următorul lucru: ".... și a municipiului București, precum și regiile sau alte instituții de care aparțin dispensarele veterinare, pot vinde, cu excepția locuințelor, închiria sau consesiona..." și trebuie aranjat și textul aici ca să sune ca lumea, dar acest amendament ca atare va intra în text.

Deci, vă supun spre aprobare alin.3.

Da, domnul deputat Barna, vă rog.

 
   

Domnul Elek Barna:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Deci, repet, comisiile sunt de acord cu propunerea domnului deputat, dar poate pentru o acuratețe a formulării, ar trebui să punem "cu excepția locuințelor" mai la urmă. "Clădirile, spațiile, dotările și mijloacele materiale existente la circumscripțiile sanitar-veterinare de asistență și clinicile veterinare de stat, cu excepția locuințelor de serviciu", am spune noi, "de serviciu", domnule Chiriac...

 
   

Domnul Mihai Chiriac (din bancă):

...nu le pot închiria sau concesiona... Este destul de corect aici cum spune: "pot vinde, cu excepția locuințelor, închiria sau consesiona", fără numai "că nu pot să vândă". Locuințele pus la sfârșit, numai "pot să închirieze".

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, poftiți la microfon, ca să...

 
   

Domnul Elek Barna:

Domnule președinte, nu cred că este bine așa. Totuși, rămânem la varianta propusă de domnul deputat Chiriac și punem la început și restul se subînțelege.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă supun spre aprobare alin.3 al art.28 cu amendamentul propus de domnul deputat Chiriac. Da, vă rog.

Domnul deputat Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc. Cred că ar fi după "fără schimbarea modului de folosință". Să punem o altă teză: "se exceptează de la vânzare locuințele". Ca să nu mai creăm dubii dacă se vinde sau nu se vinde, "se închiriază." Deci, după punct, "se exceptează de la vânzare locuințele" - și cu aceasta cred că lucrurile sunt foarte clare și nu mai pot fi în nici un fel interpretate.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteți de acord, domnule deputat Chiriac?

 
   

Domnul Mihai Chiriac (din bancă):

De acord.

 
   

Domnul Cheorghe Cristea:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cu această precizare, vă supun spre aprobare acest alineat 3 în forma propusă de comisie la nr.crt.25 cu amendamentul propus de domnul deputat Chiriac și completarea propusă de domnul deputat Cristea din partea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.28 în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.29, nr.crt.26 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.30, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.31, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.32, textul inițiatorului. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul V în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VI, titlul. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.33. Primul alineat, nr.crt.27 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.33 nr.crt.28 din raport. Intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.34, textul inițiatorului. Intervenții?

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.35 nr.crt.29 din raport. Se propune eliminarea.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Această lege este o lege ordinară și ca atare v-o supun spre aprobare în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu o abținere a fost adoptată această lege ca lege ordinară, cu votul majorității deputaților prezenți în condițiile existenței cvorumului legal.

Vom lua o pauză, după care vom continua la ora 14.00.

Domnul subsecretar de stat Mitrea dorește să adreseze câteva cuvinte plenului. Îl rog să poftească la microfon. Vă rog.

 
   

Domnul Liviu Ioan Mitrea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Agenția Națională Sanitar Veterinară din Ministerul Agriculturii și Alimentației apreciază ca necesar și oportun adoptarea prezentei legi privind organizarea și exercitarea profesiei de medic veterinar. După cum știți, activitatea sanitar-veterinară este reglementată, așa după cum a amintit și domnul deputat și membrii comisiei de specialitate, prin Legea sanitar-veterinară, Legea 60 din 1974, modificată prin Legea 75 din 1991, dar organizarea și exercitarea profesiei a necesitat sau necesită elaborarea acestui act normativ care să reglementeze expres acest domeniu. Proiectul a urmărit astfel reglementarea activității de medicină veterinară ca profesiune liberală, care asigură supravegherea și protecția teritoriului național față de bolile epizootice din afara țării, acordă asistență specializată pentru recuperarea și menținerea sănătății animalelor, asigură controlul alimentelor de origine animală de la producător până la consumator, contribuind în mod direct la apărarea sănătății publice prin prevenirea transmiterii bolii de la animale la om.

Propunerea vine în întâmpinarea unei necesități obiective de a reglementa în regim de profesiune liberală o activitate importantă și de a crea pentru cei ce o practică un statut juridic clar, așa cum există deja pentru alte activități liberale: farmaciști, medici umani, avocați, notari publici ș.a.

Elaborarea acestui act normativ este de asemenea în concordanță cu modul de organizare a structurilor veterinare, precum și cu legislația specifică existentă în majoritatea țărilor, îndeosebi în cele comunitare.

Noi am prezentat și susținut, și comisia de specialitate, punctul de vedere al Ministerului Agriculturii asupra acestui proiect pe care ni-l însușim în forma în care a fost supus spre aprobare, ne însușim de asemenea modificările pe care le-ați adoptat și vă mulțumim pentru înțelegere și pentru ajutor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Luăm o pauză. La ora 14.00 ne revedem. Vom continua cu proiectul de lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

La ora 14.00, sper să putem să continuăm.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra proiectului de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi. (Dezbateri generale).  

*

(după pauză)

   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

O să vă rog să vă ocupați locurile în sală, pentru a putea continua programul nostru de astăzi.

Primul lucru pe care vreau să-l fac este să vă aduc la cunoștință că propunerea legislativă pentru organizarea și exercitarea profesiunii de medic veterinar, pe care am dezbătut-o înainte de pauză, nu este o lege ordinară, așa cum scrie în materialul acesta care a venit de la organizare, ci fiind o lege organică, votul final asupra acestei legi îl vom da tot marți, la ora 11.30, marțea viitoare, deci, votul final care a fost dat nu mai este valabil, din cauză că această lege este o lege organică.

În continuare vom trece la proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83 din 1993 privind sprijinul acordat producătorilor agricoli, precum și pentru abrogarea unor hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Comisia pentru agricultură, vă rog.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Inițiatorul și pe urmă comisia.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, rog comisia să-și ocupe locurile. Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Nu dacă dorește, dacă este proiect de lege să-l și susțină.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea inițiatorului întâi. Da, vă rog, chestiune de procedură, poftiți. Domnul deputat Valeriu Tabără, liderul Grupului PUNR.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Aș dori să nu fiu înțeles greșit, dar vă fac propunerea ca dezbaterea pentru abrogarea acestei importante legi să nu fie făcută în lipsa Comisiei pentru agricultură, care a întocmit raportul. Chiar dacă este prezent un vicepreședinte sau doi dintre vicepreședinți aici, nu înseamnă că este și plenul comisiei care trebuie să-și spună cuvântul asupra unei astfel de inițiative legislative. Mulțumesc.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Să vină și Guvernul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără (din bancă):

Este reprezentantul Guvernului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, din partea comisiei există raportul, există membrii comisiei, există cei doi vicepreședinți care, conform regulamentului, țin locul președintelui în cazul în care lipsește, deci cererea făcută de domnul deputat Valeriu Tabără nu este întemeiată. Ca atare, eu totuși v-o supun spre aprobare pentru ca să nu existe nici un fel de discuții ulterioare. Deci, domnul deputat Valeriu Tabără a făcut...

Între timp a apărut și președintele comisiei, deci cererea a rămas fără obiect. Vă retrageți cererea da, în momentul de față, domnule deputat Tabără?

 
   

Domnul Valeriu Tabără (din bancă):

Da.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci, din partea inițiatorului, domnul secretar de stat Dobrescu de la Ministerul Agriculturii, vă rog.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Bună ziua! Adrian Dobrescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Alimentației.

Ministerul Agriculturii și Alimentației își menține formularea textului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Noi vrem motivația.

 
   

Domnul Florian Bercea (din bancă):

Dacă se poate.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Chestiune de procedură.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Gaspar, vă rog, chestiunea de procedură.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Art.91 din Regulamentul Camerei Deputaților stipulează foarte clar: dezbaterea generală a proiectului de lege sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea de către inițiator a motivelor care au condus la promovarea proiectului. Rugăm ca reprezentantul Guvernului să vină aici și să motiveze în fața Parlamentului motivele care au condus la promovare și în al doilea rând îi sugerez domnului secretar de stat, când mai vine la Parlament, totuși să-și ia și o haină pe dânsul, că... din respect pentru Parlament...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog. Îl rog pe domnul secretar de stat din partea inițiatorului să citească expunerea de motive.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Deci, eu o să vă citesc expunerea de motive, da?

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule secretar de stat, vă rog să aranjați microfoanele în așa fel încât să vorbiți în ele ca să fiți auzit. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Deci, menținerea unor costuri fixe la grâu..., la...

 
   

Domnul Marțian Dan (din bancă):

Noi știm expunerea de motive. Și știm și noi să citim.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Îmi dați voie vă rog? Menținerea unor costuri fixe la grâu, lapte, carne de porc și de pasăre au avut consecințe negative asupra producătorilor de astfel de produse în condițiile în care prețurile din amonte nu au fost impuse. Având în vedere prevederile programului actual de guvernare și înțelegerile convenite cu Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială, precum și prevederile din împrumutul ASAL, prin care se preconizează alte principii de sprijin al agriculturii, nu ca cele trecute, prevederile Legii 83/93 nu-și mai găsesc aplicarea.

Liberalizarea tuturor prețurilor produselor agricole permite introducerea în costuri a cheltuielilor reale, vă rugăm să rețineți, și nesubvenționate și formarea prețurilor la fiecare producător în funcție de condițiile de producție, fapt ce va asigura concurența pe piață și selecționarea producătorilor performanți.

Întrucât prin prevederile Legii 83/93 au intervenit la producători o serie de restricții în privința prețurilor, precum și datorită faptului că sistemul de subvenționare a fost dificil și foarte greu de controlat, nu a stimulat producția agricolă, propunem abrogarea acesteia pe temeiul soluționării unor probleme care vor relansa producția agricolă în mod real, și anume: eliminarea subvențiilor de dobânzi la credite și introducerea în costuri a dobânzilor reale, consolidarea sistemului financiar prin accesul la credite al clienților solvabili, eliminarea oricărei forme de control asupra prețurilor la produsele agricole, eliminarea primelor la toate produsele agricole, eliminarea interdicțiilor și contingentelor la export.

În plus, față de aceasta, aș vrea să vă aduc la cunoștință cu ceea ce s-a venit nou în acest an de la Ministerul Agriculturii și Alimentației: fondul pentru lucrări agricole de 550 miliarde lei, care se poate rambursa și folosi pentru toamna '97, sistemul de cupoane valorice gratuite în valoare de 1400 miliarde lei, acestea fiind direcționate direct la producător și nu așa după cum s-a mai întâmplat în alte situații, fondul de 500 miliarde pentru cumpărare de grâu, păstrarea gratuită în silozurile statului a cantităților de grâu recoltate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Ce susțineți în final?

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Menținerea textului.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac o singură precizare referitoare la dezbaterile din comisie, faptul că în cadrul acestor dezbateri au fost menținute acele credite care sunt în derulare până la finalizarea contractelor respective. Este vorba de creditele pentru creșterea animalelor, de fapt a vițeilor, și de asemenea de primele de împădurire care au fost deja angajate în baza unor contracte ferme și pentru care comisia a considerat că ele trebuie să se deruleze până la finalizarea acestor activități. În rest, nu aș vrea să adaug prea multe lucruri, eu vreau să spun numai că în domeniul agriculturii politica actualului guvern s-a schimbat și ca atare s-a abandonat mecanismul de subvenție care nu stimulează nici producția, nici producătorii, iar realitatea economică și a producției și a producătorilor în România o cunoașteți foarte bine și rezultatele acestei politici de subvenționare absolut neeconomică sunt de altfel foarte ușor de observat de către toată lumea.

Vă propun spre dezbatere raportul așa cum a fost prezentat de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Lăpușan din partea Grupul parlamentar P.D.S.R., vă rog.

 
   

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte,

Guvernul nu este prezent. Invitați-l în banca lui.

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul secretar de stat a făcut aici o afirmație cu trimitere la un act, numit ASAL, care este un acord prin care, de fapt, agricultura României este îngenuncheată și distrusă în baza unei matrice pe care, în intervale foarte clare și bine dimensionate, Guvernul actual se angajează să distrugă, să reducă producția de carne de porc și carne de pasăre și să nu intervină - nici într-un fel - în sprijinirea producătorului agricol ș.a.m.d.

Acest document, din punct de vedere al Parlamentului, nu a intrat încă în legalitate. Acest document, încă, noi nu l-am discutat. Sigur că el este valabil, a fost promovat printr-o ordonanță și este foarte curios cum un act al Guvernului, o înțelegere a Guvernului este transformată în lege tot de Guvern și sigur că se așteaptă ca după ce roadele distrugerii vor fi complete, să ajungă și în Parlament, iar în condițiile acelea nu știu ce vom mai face.

Deci, părerea mea este că trimiterea la acest document nu a fost destul de fericită și, de asemenea, nu au fost destul de fericite exemplele prin care ni se spunea cât de evidente sunt realizările noii schimbări. Sigur că sunt evidente; prețurile sunt în concordanță cu aceste schimbări. Iată numai câteva din aceste schimbări și, pentru că, domnule președinte, s-a făcut referire și s-au adus ca argumente, argumente care să motiveze această inițiativă legislativă, îmi permiteți și mie să demontez aceste argumente, care nu sunt niște argumente reale și nu vin în favoarea eliminării de pe eșichierul legislativ a Legii nr. 83. Guvernul a pus la dispoziție 500 de miliarde de lei pentru achiziționarea cantităților de orz și grâu din producția acestui an.

Vreau să vă informez, domnule secretar de stat, dacă dumneavoastră nu știți până în momentul acesta, că până pe data de 15 august a.c., nici o bancă din România nu a angajat efectiv credite pentru achiziționarea orzului și grâului în România. Singura bancă care se pare că, imediat după această dată, a angajat credite de vreo 200 de miliarde, a fost Banca Agricolă, din surse proprii, pe încredere - am înțeles că acolo a fost promovat cineva bine orientat politic - deci pe încredere că odată și-odată Guvernul va rambursa acești bani, a angajat 200 de miliarde.

Vreau să vă informez că vom asista în toamnă la "afacerea vaucherelor", pentru că s-au aranjat deja nuclee de oameni care știu valoarea acestor vauchere, acestor cupoane de valoare, care nici într-un caz nu vor ajunge la producătorii agricoli. Dacă totuși vor ajunge, suma este foarte mică, este de cel mult 10% din costul înființării unui hectar de grâu sau orz, chiar dacă el, teoretic, costă 1,3 milioane sau 1,4 milioane de lei.

Vreau să vă spun că acești bani puțini, 1.400 de miliarde, domnule secretar de stat, Guvernul actual, Puterea actuală îi împrăștie și la producătorul din vârful muntelui, care niciodată nu va produce marfă la grâu sau la porumb, în loc să direcționeze acest efort al societății către agenții economici care produc marfă pentru piață, care produc producția agricolă de grâu, porumb, carne pentru piață. Deci, banii aceștia îi vom împrăștia la toți, o să facem o dreptate pentru toți, însă rezultatul va fi că producția marfă nu va crește corespunzător pe piața românească.

Domnilor colegi,

Sigură că Legea nr. 83 este o lege perfectibilă. Eu am fost unul dintre cei care m-am bătut foarte mult atunci când ea a fost promovată pentru a o face mai bună. Din păcate, nu am reușit, dar sunt unul care, și acum, sunt de acord că ea trebuie să fie ajustată și perfecționată. Insă, ce punem în loc? Ceva trebuie să punem în loc.

Iată, să analizăm puțin, nu prevederile concrete ale legii, ci spiritul a ceea ce prevede această lege pentru lucrătorii agricoli.

- În domeniul investițiilor, tractoare, mașini agricole ș.a.m.d. Legea nr. 83 prevedea credite direcționate în această parte și, ca urmare a acestei politici - care s-a făcut în baza Legii nr. 83 -, jumătate din tractoarele din România - în momentul de față - aparțin domeniului privat, și nu asociațiilor ș.a.m.d., domeniului privat personal. Deci, jumătate din aceste utilaje deja sunt privatizate sau au fost privatizate prin intermediul acestui act legislativ și vreau să vă spun că nu este puțin.

- In baza acestei legi, existau hotărâri de Guvern prin care se puteau înființa ferme zootehnice, prin care se putea achiziționa tehnologie pentru modernizarea lor, prin care se puteau procura animale cu potențial genetic ridicat.

- În baza acestei legi, se puteau face investiții în sectorul vegetal, inclusiv în sectorul viticol și pomicol, acolo unde erau goluri, deși nu cred că este nevoie ca suprafața totală să crească, totuși, sau acolo unde suprafețele au avut de suferit în urma diferitelor calamități, pentru că România este într-o zonă afectată serios de diferitele calamități de la grindină, înghețuri, secetă ș.a.m.d., se puteau remedia prin intermediul acestei legi care crea baza legală direcționării unor investiții în această zonă.

- Sprijin pentru acțiuni curente în agricultură, pentru campaniile agricole, pentru care se asigurau credite direcționate, deci, aceste credite erau direcționate și nu erau bune că erau direcționate, deși Guvernul care a venit după noi tot credite direcționate a făcut, numai că aceste credite veneau din alte surse, indirect, până la urmă tot din bugetul național al țării veneau și erau la vedere, nu erau pe sub masă sau pe sub tejghea. Deci, aceste credite făceau activitățile din agricultură atractive, împărțind riscul atât creditorilor, cât și producătorilor.

- Sistemul de sprijin prin intermediul primelor: chiar dacă necesita o adaptare sau anumite corecturi, mecanismul acesta a avut un rol esențial în sprijinirea atât a producătorului agricol - și fac numai o paranteză, vezi evoluția cantităților de lapte pe cap de vacă furajată, care a depășit deja maximul pe care România îl obținuse cândva, în întreaga istorie a ei, valorificarea producției agricole și menținerea unui echilibru al prețurilor - și în funcție de puterea de cumpărare a populației, pentru că noi ne aflăm într-o fază de tranziție. Sigur că prețul trebuie să fie dictat de piață, rezultat din raportul cerere și ofertă, dar în momentul în care cererea este foarte mică și cauzele acestei cereri sunt veniturile populației, sigur că cineva, și acel cineva este cel care administrează treburile țării, Guvernul, el trebuie să vină cu un sprijin în direcția celui care are nevoie, vrea să cumpere dar nu are posibilitate. Și, atunci, prin intermediul acestui sistem s-a creat un echilibru, inclusiv în menținerea pe piață a prețurilor în niște limite rezonabile, fără să fie afectată, repet, efectiv, rezultanta prețului din raportul cerere și ofertă.

Eu vreau să vă spun că eram foarte mult acuzați că noi mențineam prețurile la câteva produse, dar nu le mențineam. Ministerul Agriculturii, Guvernul, în momentul acela, în baza legislației care exista media relația dintre producător și consumator, care stabileau prețurile. De ce media Guvernul prin reprezentantul lui, Ministerul Agriculturii? Pentru că Guvernul investea niște bani de la bugetul public în acest lanț, producător, cel care stochează, cel care prelucrează și cel care valorifică, or, în momentul acesta, în momentul în care Guvernul nu mai are nici un rol în producție, nu mai are nici un rol în stocare și valorificare, nu-mi dau seama cum de și-a permis Guvernul României să ia o hotărâre de a stabili un preț la un produs care, culmea, este din abundență în momentul acesta, și mâine, în fabricile de ulei ș.a.m.d. Sigur că Guvernul actual, probabil, nu s-a gândit că o bună parte din acționarii fabricilor de ulei sunt privați și pe aceștia îi interează profitul, îi interesează să ia cât mai multe dividende pe acțiunile pe care le au acolo și îi interesează mai puțin dacă Guvernul reușește să-și îndeplinească niște obligații electorale sau nu reușește lucrul acesta. Introducerea acestei ordonanțe, de fapt, ne duce cu gândul ceva mai înainte de epoca anilor '80 când, totuși, se negociau prețurile acestea și se stabilea un anumit grad de beneficii pentru societățile comerciale, în momentul în care se dicta, de undeva, prețul. Nu înseamnă acest lucru economie de piață și nu așa vom reuși să ne îndreptăm spre Europa. Eu cred că am depășit și Rusia, dacă mai dăm două, trei hotărâri de-astea suntem gata.

Legea nr. 83, chiar neabrogată, trebuie să fie înlocuită cu un alt sistem. Se dorește un alt sistem, un alt mecanism. Nu văd de ce Guvernul nu a venit printr-o ordonanță să spună "iată, nouă nu ne plac fermele zootehnice pe care le avem, cum le avem până acum, că s-au făcut nu știu când". Eu am informat și atunci, am dat suficiente informații și actualilor guvernanți: toată zootehnia din România, la capitolul porc-pasăre și nu numai, s-a făcut pe investiții sprijinite de Banca Mondială prin anii '75; or, Banca Mondială vine acum și ne spune "domnule, ce ați făcut atunci cu noi trebuie să demolați, să vă dăm alți bani ca să faceți ceva mai mic". Bun, poate că n-am făcut bine noi atunci, să facem altfel, dar, în condițiile acestea, cred că Guvernul trebuia să vină să spună: "iată, în domeniul investițiilor pentru agricultură, noi venim cu asta, de-asta modificăm și abrogăm Legea nr. 83; în domeniul sprijinului curent pentru agricultură venim cu asta, de aceea suntem de acord să se elimine Legea nr. 83. In domeniul modalităților și a mecanismelor de acordare a creditelor, iată ce mecanisme moderne avem noi, sunt la vedere, sunt pe masă, nu sunt pe dedesubt, nu sunt inflaționiste, noi nu tipărim ca și voi bani, noi tipărim altfel, pe altă hârtie, pe altă chestie și facem o inflație pe care n-o s-o știți voi niciodată... până la iarnă". Dar asta este altceva.

Neaplicarea Legii nr. 83, care, deși neabrogată în momentul acesta, ea nu este funcțională pentru că Guvernul nu a binevoit să ceară bani și nu a binevoit să investească bani din bugetul de stat pe anul 1997 și în această direcție, creează mari disfuncționalități în agricultură și probleme deosebite pentru agricultori. Ca urmare a acestui lucru, este și evoluția prețurilor, care are ca urmare, în primul rând, căderea producției, dar, nu numai acest lucru, ci și intervenții administrative neprofesioniste, ale actualilor guvernanți.

Ceea ce constituie o altă problemă, la fel sau cel puțin la fel de gravă, doamnelor și domnilor, domnilor de la guvernare, este faptul că Guvernul trecut a negociat Acordul cu Comunitatea Economică Europeană și Acordul CEFTA, în condițiile în care noi știam că sprijinim agricultura. Toate țările din lumea aceasta își sprijină agricultura. Unele mai mult, că au posibilități mai mari, altele mai puțin, că au posibilități mai mici. Numai România s-a trezit să întrerupă orice sprijin real pentru agricultură.

În momentul acesta sunt convins că și dumneavoastră știți, inclusiv ați aflat prin intermediul mijloacelor de informare în masă, că în județul Hunedoara toată făina se aduce din Ungaria, că deja în Bihor și Satu-Mare, care sunt niște județe bune, mari producătoare de cereale, deja făina și grâul din țările CEFTA și, în special, din Ungaria, concurează produsele românești la calități și la preț, calități bune, preț ceva mai mic decât al nostru, poate sunt și prețuri de dumping. Producătorii noștri au în momentul de față cel puțin 50% din producție nevalorificată în stoc. De unde vor mai avea 90% din valoare ca să investească în producția anului următor? Oare nu ne interesează decât momentul actual? Vrem să facem alegeri anticipate într-o lună sau în două? Nu ne interesează ca Țara asta să aibă ce să mănânce și în anul următor?

Doamnelor și domnilor,

Domnule președinte,

Eu cred că Guvernul actual ar trebui să solicite retragerea acestui act normativ, să mai aștepte, eventual să ne solicite și nouă sprijinul. Noi suntem gata să le acordăm un sprijin pentru a contribui împreună la o lege care să sprijine, efectiv, producătorii agricoli, pentru că, nesprijinind agricultura, deja cred că nu mai este foarte mult de făcut, România nu are nici o șansă de redresare; prin agricultură România ar fi putut și poate că nu este prea târziu ca să se relanseze și, numai prin producția agricolă care trebuie să se așeze, sigur, pe baze competitive, pe bază de eficiență economică, vom avea șansa de a relansa și de a susține celelalte sectoare și, implicit, integrarea în structurile europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Valeriu Tabără, vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Îmi permit să amintesc că trăiesc un moment deosebit. Primul element, acela că sunt unul dintre cei care m-am luptat din greu, alături de unul dintre colegii noștri și de alți câțiva colegi parlamentari, care nu aveau culoare politică atunci când s-a elaborat această inițiativă parlamentară; al doilea element, că a fost o luptă teribilă ca această lege să se impună, că această lege a fost respinsă și de Guvernul care a fost, că ea a fost reîntoarsă, inclusiv de la promulgare și că a trecut într-un regim de lege constituțională, dacă vă amintiți, cei care ați fost colegi cu noi; și vreau să vă spun că respingerea nu s-a făcut pe motivul că procedura sau modul de a aborda problema este în neconcordanță cu ceea ce cerea agricultura României.

Ce s-a spus atunci, și vreau să vă spun că aceasta este cauza și acum, costurile prea mari pentru agricultură. Aceasta a fost motivația încercării de atunci de respingere a acestei inițiative legislative venite din rândurile parlamentarilor.

Și mai este un lucru esențial. Este una dintre puținele inițiative legislative care au pornit din Camera Deputaților și care, în Camera Deputaților, a fost votată cu o majoritate absolută. Doar două voturi au făcut discordanță și ele au fost abțineri.

Iată de ce cred că acționăm cu mult prea mare ușurință în acest moment, și atunci când s-a prezentat la Senatul României, și în comisiile de specialitate. Eu nu spun că nu trebuia să fie perfecționată, mai ales că au ieșit multe dintre neajunsurile ei în timpul cât ea a fost pusă în aplicare, dar să abrogăm ceva și să nu punem nimic în loc! Să amintim aici, domnule secretar de stat, și nu o spun cu răutate, că este prima discuție de acest gen, dacă vreți. Eu o cunosc și am cunoscut-o foarte bine pe doamna Hartman, care venise de zeci de ori să negociem ASALUL, pe Ablasa și pe toți ceilalți membri ai delegației Băncii Mondiale. Știu punctele asupra cărora se acționa, dar, repet, pe mine mă deranjează și mă va deranja, și nu numai pe mine, și modul cum în această vară s-a evitat să se vorbească de această lege în funcțiune. S-a spus mereu că ea este abrogată. Iată că ea nu a fost abrogată, că ea este în funcțiune. Că nu s-a putut aplica, este cu totul altceva. Dar, să spun că sistemele de agricultură, această lege le abrogăm la sugestia Băncii Mondiale, a Fondului Monetar și a altor organisme internaționale, mi se pare o mare aberație și spun acest lucru de ce, pentru că, de agricultură depinde tot sistemul de reformă din România. Nu mă credeți, vă veți convinge nu peste mult timp. De agricultură depinde stabilitatea noastră nu numai politică, ci și cea socială și economică și, dacă vreți, rezultanta și componenta politică. Este un raport în care scrie această frază, făcut de delegația Băncii Mondiale în România.

Vreau să vă spun, stimați colegi, că nu vom dezlega concurența în producția agricolă din România abrogând această lege și refuzând sprijinul pentru producătorii agricoli și pentru cei care produc sau realizează produsele transformate în România.

Vreau să vă spun, în același timp, că determinăm și se pare că încercăm să punem la punct un sistem de agricultură într-o țară cu putere agricolă, într-o țară în care puterea de integrare europeană stă în sistemul agricol și în cel rural și că aici sunt marile probleme ale noastre, ale viitoarei integrări europene și că încercăm să impunem un sistem care este paralel cu cel european; este sistemul Băncii Mondiale și al F.M.I.-ului, care este cu 180 de grade diferit de cel al Uniunii Europene și chiar al țărilor CEFTA. Nu vreau să numesc țara, dar vreau să vă spun că în 1994, una dintre vecinele noastre, care are balanță pozitivă în exportul din țările CEFTA, inclusiv Cehia, cea mai dezvoltată, era de circa 8 miliarde în moneda țării respective, a coborât la 5,5 și se pare că acum este în jur de 4,4 miliarde. Nu rețin, adică nu că nu rețin, știu și moneda, dar vă spun în ce condiții facem negocierile și în ce condiții ne punem sistemele noastre economice. Este, însă, o problemă de fond.

Stimați colegi,

Nu cred că avem dreptul noi! Și vreau să vă spun că această lege nu are culoare politică. V-am spus care a fost motivația din legislatura trecută și o cunoaștem cu toții cei care am lucrat aici, pentru că atunci când am votat-o nu am avut culoare.

S-a pus problema costului sectorului agricol și sigur că este o analiză reală, dar spuneți-mi, vă rog, unde ne vom îndrepta sursele noastre, ca să putem merge înainte, și de unde trebuie să pornim stabilitatea țării, dacă nu din ceea ce punem pe masă? Pentru că vin cu un argument aici, stimați colegi. Am discutat problema reducerii taxelor vamale. Mi s-a adus atunci contraargumentul că pe piață, pe masa cetățeanului român, carnea, ouăle și celelalte produse vor fi mai ieftine. Și se putea face să fie mai ieftine. Din păcate, ele nu au fost corelate cu câteva probleme prevăzute și în această lege. Am crezut că renunțând la unele, lichidând altele, vom ajunge să fie mâncarea mai ieftină pe masă. Din contră.

Este una din marile judecăți nu ca membru al P.U.N.R.-ului și ca președinte, ci și ca unul dintre inițiatorii acestei inițiative legislative. Stimați colegi, așa cum v-am rugat la Legea semințelor, să vă uitați mai bine la ceea ce am schimbat de două ori; în această toamnă și la primăvară vom vedea consecințele acțiunii noastre de aici. Eu nu spun că această lege nu trebuia să fie completată, că ea a funcționat bine, că în sistemul de reformă din agricultură nu a mers chiar cum trebuia. Vă rog, însă, atunci când vă duceți la Comunitatea Europeană, să vă uitați în statistica lor, și în cea de la F.A.O. și de la Banca Mondială, în rapoartele lor, și să-mi spuneți care sistem agricol din țările asociate la Comunitate este mai profund restructurat decât cel din România?

Vă rog să-mi spuneți dacă în sistemul pe care mergem, în care prețul la tractor a crescut undeva la 60-70 de milioane, fără să-i creez facilitatea de cumpărare, vom putea declanșa această concurență și, mai ales, sita prin care să obținem producători agricoli români, reali pentru concurență cu cei din Uniunea Europeană.

Vă rog să-mi spuneți, stimați colegi, dacă la viitoarea negociere a noastră pentru integrare europeană vom putea pune ceva pe masă partenerilor noștri cu care negociem? Pentru că, în principal, trebuie să pun pe masă ceva, să am ceva în plus față de ei.

Am pierdut și ceea ce am avut. Industria zahărului este terminată, vă asigur de pe acum, printr-o politică care nu a fost reală și nu a fost înțeleasă din '90 încoace. În industria uleiului nu aveam voie să facem greșeala capitală din această toamnă. Ea este o chestiune de strategie, de gestionare, nu de introducere și de intervenție în sectorul respectiv. Era unul dintre puținele care funcționau ca lumea. Doi ani, în '94 am prins aceeași situație care se repetă acum. Nu vreau să mai intervin să spun unde este uleiul, în ce depozite și pe unde se găsește?

Dar, problema este ce facem cu strategia noastră de integrare europeană și care sunt sectoarele cu care ne ducem acolo? Cu ce sector mă duc să am competiția în CEFTA?

Stimați colegi,

Nu o fac din răutate și nu cred că este chestiunea unei culori politice aici, dar simțim deja, și o simțim toți, și avem multe rețineri, și azi a fost un astfel de pas la o inițiativă legislativă aici, simțim ceea ce fierbe de "jos"; dar aici lovitura pe care o dăm nu este pentru un an, este pentru 2004, 2005, când preconizăm integrarea europeană, pentru care sunt construite câteva dintre programele acestea, inclusiv costurile integrării agriculturii României, care se ridica, la nivelul anului 1995, la circa 20 de mii de miliarde de lei, la care mai adăugăm circa 18 mii de miliarde pentru industria alimentară, și sunt 40 de mii de miliarde, cu surse care ar trebui să vină.

Unde ne ducem dacă nu avem ce negocia? Statul italian primește primele, pentru a-și reduce producția la grâu, la cereale și la ulei, de circa 18 mii de miliarde de lire. Sunt doar distribuțiile și datele care vin din Comunitatea Europeană pentru cel care își reglează producția, în funcție de ceea ce este în Comunitatea Europeană.

Stimați colegi,

Nu vreau să mă întind cu alte date, dar fără agricultură... Vă rog să revedeți, la Ministerul Agriculturii, rapoartele pe 1995, ale Băncii Mondiale, trimise de delegația Băncii Mondiale, în care, ceea ce v-am spus eu aici, este menționat.

Eu apelez la bunăvoința dumneavoastră să amânăm această decizie de anulare, de abrogare a Legii nr. 83, până când se creează o bază legislativă foarte clară și precisă, pentru ceea ce înseamnă sistemul de bază al Reformei și al stabilității acestei țări, inclusiv problema numărul unu pentru integrarea noastră europeană.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea stângă.)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Vida, Grupul parlamentar U.D.M.R.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În cadrul discuțiilor de astăzi, majoritatea problemelor care au fost scoase în evidență au avut un caracter sentimental și nu au avut la bază o serie de analize care trebuiau să aibă loc în anul 1993, când a fost această lege aprobată. Unii colegi care am fost în Parlament în anul 1993, înaintea votării acestei legi, am solicitat în mod insistent, de la microfonul plenului, și am spus ca să apară Ministrul Finanțelor în fața Parlamentului și să fie date câteva cifre cu privire la implicațiile aplicării acestei legi asupra bugetului statului. Nici până la ora actuală aceste cifre nu au fost furnizate și nimeni nu cunoaște care ar fi cheltuiala bugetară pentru aplicarea în totalitate a acestei legi și care sunt prevederile acestei legi, care nici până la ora actuală, cu toate că au trecut 4 ani de la promulgarea ei, nu s-a pus în aplicare din lipsă de resurse financiare. Pun întrebarea: Se poate discuta o lege, fără ca să cunoști, exact, care sunt implicațiile financiare? Această lege numai atunci ar fi operantă dacă România la ora actuală ar avea resurse financiare, resurse bugetare pentru aplicarea acestei legi. Până când această problemă nu este clarificată, această lege este nefuncțională și neoperantă.

Toată lumea dorește integrarea europeană, toată lumea dorește reforma, dar reforma are o condiție de bază, și anume: identificarea resurselor bugetare pentru finanțarea reformei.

Prea puțin s-a vorbit despre care au fost consecințele aplicării acestei legi. Nu știu dacă dumneavoastră sunteți informați; la ora actuală, Banca Agricolă se află într-o dilemă aproape fatală, ca urmare a acordării unor credite neperformante. La ora actuală, Banca Agricolă are credite neperformante acordate pe baza unor reglementări date până în anul 1996, care aproape ajung la 3 mii de miliarde de lei, după care, și la ora actuală, se calculează dobânzi penalizatoare și majorările de rigoare, sumă care urmează să fie reglată. Dar pun întrebarea: Cine va face această reglare?

Această lege sentimentală arată foarte bine, dar din punct de vedere economic spun că este antieconomică și antipiață și antireformă.

Noi dorim integrarea europeană. Această integrare presupune o performanță. Această performanță trebuie realizată în condițiile economiei de piață, și nu prin subvențiile de stat.

Ieri a avut loc ședința Consiliului de Apărare. Știți cu ce probleme se confruntă armata și alte instituții alte statului.

Deci trebuie analizată această problemă, nu sub forma unui segment separat, ci în context cu situația economică reală din România.

Totodată, s-au făcut niște aprecieri, pe care nu le-am înțeles. Există sector privat privat sau există și sector semiprivat. Să fie clar: toate asociațiile, formele de asociere, toate formele de societăți care se bazează pe proprietatea privată sunt private, și nu trebuie să se sperie nimeni că ponderea tractoarelor aflate în sectorul privat depășește 50%. Dorim să ajungă la sută la sută. Aceasta este reforma.

Eu apreciez că acest mod de abordare de a denatura discuțiile nu are nici un rost. Sunt pentru și în curând vor fi adoptate reglementări pentru sprijinirea agriculturii, dar în strictă concordanță cu posibilitățile financiare ale țării. Eu consider că această lege trebuie abrogată și în curând înlocuită cu reglementări adecvate.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Și agricultura trebuie abrogată!

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Eu nu v-am întrerupt pe dumneavoastră "..

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Neacșu.

Vă rog foarte mult nu purtați discuții.

 
   

Domnul Iuliu Vida:

Vă rog frumos să fiți disciplinat!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gavra, vă rog foarte mult păstrați-vă calmul.

Domnule deputat Ilie Neacșu, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Neacșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că și discuțiile care s-au purtat în Comisia pentru agricultură au scos în relief modul diferit al nostru de a gândi abrogarea sau menținerea acestei Legi nr.83.

Dacă ar fi să ne gândim la activitatea Guvernului desfășurată pînă acum, eu aș spune că în ceea ce privește abrogarea unor legi, unor legi bune, cred că Guvernul Ciorbea și îndeosebi Ministerul Agriculturii se află, cam de multă vreme, sub o hipnoză a FMI-ului.

Aici suntem parlamentari cu toții și reprezentăm electoratul și din mediul urban și din mediul rural. Toți știm ce înseamnă activitatea și în industrie și în agricultură. Nu știu dacă cineva crede că Legea nr.83 putea să dăuneze cuiva, dacă ea era menținută. S-au ridicat o serie întreagă de aspecte, dacă vreți reale, din partea colegilor de la putere, în sensul că s-au cheltuit sume imense anapoda. Dacă vreți, noi, deputații de la România Mare am fost de acord cu această afirmație. Este posibil să se fi cheltuit sume imense, dacă vreți, anapoda, dar ar trebui luați la întrebări cei care au cheltuit aceste sume și nu legea care avantajează o țară întreagă, o agricultură întreagă trebuie desființată.

Părerea mea este că noi cei din opoziție avem mai puțină vină aici, decât dumneavoastră cei de la putere care sunteți obligați să votați cam cum vi se ordonă. Noi votăm cum credem că dorește electoratul nostru.

Dacă mai vin două - trei legi pentru agricultură, deși eu cred că aceasta este ultima lovitură de ciocan pentru agricultura românească, eu cred că Ministerul Agriculturii ar trebui desființat pentru că își pierde obiectul muncii. Nici nu cred că mai are ceva de făcut Ministerul Agriculturii dacă mai vine cu un proiect de lege care să abroge ceva. Vreau să dau, prin aceasta, și un răspuns antevorbitorului meu, pentru că a spus că Legea nr.83 este o lege antireformă, antieconomică și antipiață. Dacă ar fi așa, atunci înseamnă că Statele Unite, care subvenționează agricultura cu 60%, toate statele occidentale care subvenționează agricultura cu procente mari, pînă la 70%, chiar 80%, desfășoară o activitate antieconomică, antipiață ș.a.m.d., cum se exprima colegul meu. Încă un exemplu, pe care ni l-a dat un secretar de stat de la agricultură, domnul Ková cs: în Ungaria - și vă spuneam și într-un discurs al meu anterior, în legislatura trecută - există un complex de creștere a păsărilor care anual produce 70.000 de tone de carne de pasăre, deci cam jumătate din producția României de astăzi, nu cea de ieri. Acesta este subvenționat și la producere și la export de către statul ungar. Deci, spuneam atunci și întrebam, la ei se poate, la noi nu se poate, noi trebuie să distrugem tot ceea ce sprijină populația.

Eu cred că ultimele date de statistica guvernării dumneavoastră, spun pe șleau cam unde vom ajunge dacă noi vom vota la ordin. Bovinele, într-un an de zile, au scăzut, deci în iulie 1997 efectivul este mai mic față de 1996 iulie, cu 172.600 de capete. Deci într-un an de zile hai să ne imaginăm ce înseamnă lucrul acesta la nivel național! Porcinele, 850.000 de capete, deci aproape milion de porci mai puțin într-un an de zile și ovine și caprine aproape un milion, fără 8.000 de capete, 892.000 mai puțin. Ca să nu-i mai spun și colegului meu Elek Barna că și hergheliile sunt pe terminate, au ajuns niște gloabe cei mai buni cai de rasă ai României. Acestea sunt consecințele a tot ceea ce adoptăm noi în Parlament prin ordin.

Eu cred că ar trebui să ne gândim serios la tot ce ne trimite Guvernul, noi toți parlamentarii, indiferent de culoarea politică, cum s-a exprimat colegul Tabără și să adoptăm, dacă este în favoarea populației să adoptăm toți, dacă este în defavoarea ei, să fim împotrivă. Vom vota împotrivă și insist ca toți colegii să votăm împotrivă.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în partea stângă a sălii)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul Neacșu a vorbit din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Urmează domnul deputat Pereș, din partea Grupului parlamentar USD PD.

 
   

Domnul Alexandru Pereș:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că în Legea bugetului de stat pe 1997, votată de Parlament în luna aprilie a acestui an, capitolul "Subvenții pentru agricultură" a fost redus substanțial, pentru faptul că modul de subvenționare și creditare practicat în ultimii ani a dus la pagube financiare serioase, că modul de acordare a subvențiilor și creditelor, în multe cazuri, la intermediari, s-a dovedit a nu fi un factor de dinamizare a producției agricole, ci un mod parazitar de acumulare financiară, pentru mulți care nu au nimic comun cu agricultura sau cu creșterea animalelor, Grupul parlamentar USD-PD, analizând proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993, precum și hotărârile de Guvern date pentru aplicarea acestei legi, declară următoarele: vom vota pentru abrogarea Legii nr.83/1993, precum și a celorlalte acte normative legate de aplicarea ei, dar cerem imperativ Ministerului Agriculturii promovarea de urgență, spre dezbatere și aprobare, a unor măsuri concrete de sprijinire directă a producătorului agricol. De asemenea, considerăm că, prin actele normative aprobate deja de Camera Deputaților, Legea privind modificarea Legii nr.16/1994, Legea privind circulația juridică a terenurilor, Legea privind modificarea și completarea Legii nr.18/1991 și Legea bugetului de stat pe 1997, creează condiții minimale necesare pentru eficientizarea și dirijarea spre economia de piață a sectorului agricol.

Declarăm că vom sprijini orice inițiativă venită în ajutorul agriculturii, dacă măsurile propuse vor viza creșterea producției agricole și dezvoltarea unui sector agricol privat și modern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Gheorghe Cristea, din partea Grupului parlamentar PNȚCD.

Erau înscriși, stați la rând. Erau înscriși. (Răspunde deputaților din grupurile PUNR și PRM, care ridică mâna pentru a lua cuvântul)

Din partea stângă a sălii:

Să treacă la urmă!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dar de ce să treacă neapărat la urmă?! Vă rog foarte mult, fiecare cum s-a înscris.

(Rumoare)

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Și în numele grupului vorbesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Gheorghe Cristea, vă rog luați cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, mulțumesc.

Trebuie să spun că nu intenționam să iau cuvântul la această dezbatere, crezând că lucrurile sunt înțelese de toată lumea, constatările sunt absolut surprinzătoare, în ceea ce înseamnă un mecanism economic și în ceea ce înseamnă eficiența economică pe care o clamăm toți aici. Este cu atât mai surprinzătoare cu cât, constatarea mea, punctele de vedere au fost exprimate de către doi foști miniștri ai agriculturii, îmi pare rău că nu este și domnul Oancea aici, pentru că ar fi fost o echipă completă, adică echipa care a gestionat treburile Ministerului Agriculturii și care, în ultimă instanță, a făcut politica Guvernului în acest domeniu. Și vreau să spun acest lucru, pentru că, dacă îmi aduc bine aminte, atunci când s-a dezbătut această lege în Parlament, mai sunt aici și alți domni foști miniștri, știu foarte bine că, pe de o parte, inițiatorii făceau eforturi deosebite s-o promoveze, pe de altă parte majoritatea guvernamentală de atunci, reprezentată și de domnul Lăpușan, în calitate de secretar de stat, făcea eforturi deosebite s-o respingă. Până la urmă, s-a ajuns, așa, la un compromis, deci aș putea să vă spun și cifra exactă la care s-a ajuns în prima variantă...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Era altă lege!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Era Legea nr.83, domnule deputat, și în care dumneavoastră ați precizat că efortul impus de această lege este imposibil de susținut. Dar eu vreau să pun în discuție o altă chestiune. Nu faptul că nu ar fi necesar sau că nu este necesar un efort financiar făcut de stat pentru a sprijini un sector sau altul, în cazul în speță agricultura, care este în România un sector extrem de important, ci modul în care se face acest lucru. Eu am crezut că, în urma altor dezbateri care au avut loc în Parlament pe această temă, toată lumea este convinsă, convinsă în sensul bun al cuvântului, că un astfel de mecanism nu numai că trebuie oprit, nici măcar nu mai trebuie gândit. Pentru că nu vreau să mă refer aici la afirmații pe care eu le consider, cel puțin pe baza a ceea ce eu știu ca fiind cel mult aproximative, acelea care se referă la subvenții în America, de 60, sau 70, sau 80. Aș putea să vă spun că America sau Statele Unite este promotorul proiectului de comerț liber, aș putea să vă spun, domnule deputat, că Statele Unite sunt cele care se "bat", pentru a scoate mecanismul proiectului agricol comunitar, al celebrului pact pe care îl știți probabil și dumneavoastră, și pentru ca acest comerț să se desfășoare întra-devăr liber, și nu cu intervenția statului.

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Mare specialist!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș putea să vă spun, aceasta ca să discutăm în termeni corecți, pentru că ceea ce spun nu inventez, că datoria, statului, prin Banca Agricolă, față de tot sistemul promovat de dumneavoastră, este la ora actuală de 7.000 de miliarde de lei pe care aceste societăți ale statului hrănite de această manieră, printr-un mecanism de subvenție, sunt incapabile să le mai plătească, să le mai dea vreodată înapoi. Întrebarea este: banii aceștia au venit de la cine? Dumneavoastră spuneți foarte simplu: de la buget, bugetul fiind o noțiune abstractă. Știm de unde se alimentează acest buget? Știți, de altfel, toți de unde se alimentează acest buget.

Ne întrebăm atunci: când bugetul statului avansează aceste sume, dacă există, fie și teoretic, posibilitatea ca ele să se întoarcă înapoi în buget? Constatarea practică făcută de specialiști, de experți financiari este că nu, că nu s-au întors, pentru că nu se puteau întoarce, pentru că un mecanism în care vrei să aduci înapoi subvenții, omorând producătorul, economic vorbind, deci nedându-i posibilitatea să se miște, nu are cum să producă profit.

(Comentarii în grupurile PDSR, PRM, PUNR)

Dumneavoastră credeți că într-un mecanism în care statul vine și spune vindeți cu această sumă, că așa știu eu că este bine, se poate investi, că ne întrebăm mereu de ce nu se investește? Dumneavoastră credeți că, într-un mecanism în care statul vine și spune exportați astăzi, nu mai exportați mâine sau exportați poimâine sau nu exportăm deloc anul acesta, pentru că avem grijă de nu știu ce altceva, se poate investi în agricultură?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din bancă):

Facem uleiul de 9.000 de lei!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Stimată doamnă deputat, aș putea să vă argumentez...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să nu purtați discuții cu colegii din sală, "..

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu port discuții, dar încerc să...

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... vă rog să vă expuneți motivația...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte, încerc să conduc discuția și în acest sector care, spre deosebire de altele, a reușit să se privatizeze în mare măsură și cu rezultate economice bune și cu investiții și vroiam să spun că aș putea să ofer o informație despre cât a investit sectorul producător de ulei în agricultură în această vară sau în acest an, aș putea să ofer această informație și a făcut aceste investiții din surse financiare proprii și din surse atrase, fără să intervină sistemul și bugetul de stat cu subvenții în acest sector. Și sunt și alte sectoare care, pe acest mecanism economic, în care prețul trebuie să fie stabilit de piață, în care trebuie să existe interes, în care trebuie să se poată valorifica producția obținută, inclusiv la export, nu printr-un export la comandă, lucrurile se îndreaptă către ceea ce este normal,...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Adică important!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

... pentru că este anormal să credem, într-un sistem în care avem taxe vamale de aproape 300%, iar producătorii noștri de carne de pasăre și de carne de porc și IAS-urile au ajuns în faliment financiar, cu datorii enorme și este o întrebare, poate vreți să spuneți că este retorică, de ce? Și ar fi fost bine să ni se explice aici ce s-a întâmplat, totuși, în acest sistem economic care a fost promovat 5 ani de zile, cu obstinație aș spune. Rezultatul este...

 
   

Domnul Alexandru Lăpușan (din bancă):

Nu ați știut să...

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Dumneavoastră aveți impresia că, dacă acest Guvern ar fi preluat 15 complexe de creștere a porcilor profitabile sau, hai să spunem, nu neapărat profitabile, ci fără acest morman de pierderi, le-ar fi desființat cineva sau s-ar fi gândit? Nici vorbă.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Nu avea obiectul muncii atunci!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Nici vorbă! Dar am preluat astfel de societăți economice, ele se cheamă societăți economice, cu datorii imense. Aș putea să vă dau un singur exemplu, pentru că o astfel de povară este în funcțiune și pentru că o cunosc foarte bine, Combinatul de la Slobozia care are, la ora actuală, singur, vă rog să rețineți, 358 de miliarde de lei de plată. Pentru că ați inventat dumneavoastră, cei de la Finanțe, de altfel, ca să nu mă refer la toată lumea, un sistem: vă dăm subvenții de 100 de miliarde într-un an, anul de grație 1995, și vă amânăm la plată ce? Impozitul către bugetul statului, impozitul către asigurări sociale pentru 1997. Și ne întrebăm și noi: această societate poate să funcționeze în așa ceva, care dumneavoastră spuneți că este mecanism economic? De unde să dea înapoi acești bani?

Am avut discuții aici și eu le-am crezut foarte serioase, nu avem probleme, avem probleme extrem de grave la sănătate și toată lumea a spus "Murim" sau ceva de genul acesta.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Păcat că nu am murit!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Dar cei care au intervenit nu au venit să spună: stimați colegi, noi, prin măsurile pe care le-am luat, am amânat la plată la asigurări sociale 1.200 de miliarde de lei, noi le-am amânat. Deci noi am spus, și îmi însușesc, nu mai dați acești bani pentru asigurări sociale de sănătate, nu le-am spus adică noi, cei care au avut drept de decizie.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Agricultorii!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu agricultorii. Dumneavoastră spuneți, este normal, în opinia dumneavoastră, ca specialiști agricoli, ca o societate cu 15.000 de hectare, tot în județul Ialomița, la mine, acolo unde cunosc lucrurile foarte bine, cu tehnologie și cu tot ce vreți, să aibă, la ora actuală, 25 de miliarde de lei pierdere, iar țăranul acela, pe care îl văităm toți, trebuie să trăiască din 5 ha, că nu are alt salariu. Deci acela trebuie să trăiască, să câștige câțiva lei, dar acei câțiva lei să-i dea posibilitatea să trăiască, iar aceste societăți trebuie să producă pierderi de zeci și de sute de miliarde.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Timpul, domnule președinte, timpul!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Este normal un astfel de sistem economic, ca să clamăm o lege care, de fapt, așa ceva făcea, o lege în baza căreia venea Guvernul și spunea: 1.400 de miliarde dăm ordin Băncii Naționale să ni-i dea în 3 săptămâni. Credeți că se gândea cineva să-i mai dea înapoi? Credeți că se gândea cineva că trebuie folosiți cu eficiență economică? Nu s-a gândit nimeni și viața și realitatea statistică ne demonstrează, fără drept de tăgadă, acest lucru. Banca Agricolă are acest portofoliu imens, gândiți-vă că el valorează un miliard de dolari. Acest miliard de dolari a intrat în sistemul de producție agricolă, în diverse forme și nu s-a mai întors înapoi și era foarte bine dacă el se întorcea înapoi. Aceasta este realitatea. Prezentăm lucrurile, vrem un sistem de eficiență economică, vrem o economie de piață, vrem să avem societăți profitabile, dar nu vrem să ne uităm la cum arată lucrurile. Vrem să le avem așa pe hârtie? Păi pe hârtie le avem și le avem foarte repede.

Nu aș vrea să mai fac referire la câteva remarci care sunt absolut dezarmante, având în vedere persoanele care le-au făcut de la acest microfon. Aceasta este realitatea în agricultura românească. Vreau să vă spun și o cifră: subvențiile de la stat au fost, în acest an, de șase ori mai mici față de anul trecut.

Din Grupul PUNR:

Se vede!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

Suprafața a fost cultivată aproape în întregime...

 
   

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Cultivată înainte!

 
   

Domnul Gheorghe Cristea:

...aproape în întregime, ceea ce înseamnă că reacția economică, la un astfel de mecanism, a fost pozitivă.

(Rumoare)

Deci reacția economică a fost pozitivă, a fost absolut pozitivă și că interesul de a investi în agricultură în aceste condiții se creează. Nu o să creăm niciodată interes de investiție, atunci când venim și spunem: luați de la stat, faceți ce vreți cu ei. Ca să nu mai spun de aspectele celelalte de deturnare a acestor sume, pe diverse căi și în diverse direcții și în diverse scopuri și în diverse moduri ș.a.m.d. Pentru acest motiv, vrem să abrogăm această lege.

Și mai este un lucru - și cu aceasta am să mă opresc - s-a spus aici, în mai multe rânduri și o să se mai spună că trebuie să ajutăm, sau să sprijinim, sau să stimulăm producătorii. Este o chestiune normală, pînă la un punct, evident. Dar vă întreb care producători trebuie stimulați, în condițiile în care colegul nostru, domnul Lăpușan, spunea că acest sistem de val ce le va crea nu știu ce chestiune, pentru că ele, prima dată sau pentru prima dată se duc cu predilecție către acești producători mici și mijlocii sau foarte mici, și nu se mai duc, cu predilecție, către marii producători, așa cum s-a întâmplat pînă acum, cei care au produs și marile pierderi economice în acest sistem.

Trebuie să vedem cui dăm acest sprijin, trebuie să existe o minimă competiție, o minimă concurență, pentru a putea spune că unii, pe baza rezultatelor economice, merită să fie sprijiniți, iar alții nu merită să fie sprijiniți. Trebuie să facem acest minim efort? Sigur că trebuie să-l facem. Numai cine nu vrea să vadă aceste lucruri nu le vede sau cine este rău intenționat, dacă vreți. Dar chestiunea aceasta nu folosește nimănui, să știți.

Acesta este punctul de vedere pe care eu am ținut să-l exprim, în fața dumneavoastră, din partea Grupului parlamentar al PNȚCD.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupului PNȚCD)

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat George Șerban.

Pe urmă veniți dumneavoastră la rând, da?

În ordinea în care s-a înscris fiecare la cuvânt, voi da cuvântul fiecăruia.

Vă rog.

 
   

Domnul George Șerban:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ultimele săptămâni ale sesiunii trecute, cu perseverență, am cerut includerea pe ordinea de zi a acestui proiect de Lege de abrogare a Legii nr.83. Am făcut-o nu întâmplător, pe de o parte pentru că concepția pe baza căreia este structurat programul de guvernare este că nu subvenția este cea care trebuie să stimuleze creșterea economică, iar pe de altă parte pentru că această lege deja trecuse de Senat și era o fază procedurală care trebuia parcursă.

În ce privește agricultura, recunosc că nu este punctul meu cel mai tare și în orice caz nu mă pricep cât se pricepe colegul, domnul deputat Neacșu, dar ceea ce știu este următorul lucru: că ar trebui să abordăm cu mai multă prudență managementul în agricultură al domnilor Tabără și Lăpușan, pentru că nu ne aflăm astăzi în situația în care să spunem că programul de guvernare, așa cum este el, a fost aplicat în agricultură.

Din păcate, agricultura este un domeniu în care există cele mai mari întârzieri în programul de guvernare pe care noi l-am aprobat și pe care îl avem în atenție. Din acest punct de vedere, aș spune că important este nu să păstrăm acest sistem al subvențiilor, lucru care face absolut necesară abrogarea acestei legi, ci să creăm cadrul legislativ, cadrul instituțional pentru a stimula producătorii agricoli, pentru a crea un climat, un mediu concurențial, pentru a le da posibilitatea să aibă acces la surse de finanțare rambursabile sau nerambursabile, așa cum este prevăzut în programul de guvernare și a le crea, în general, condițiile pentru a putea așeza agricultura pe baza unui sistem de economie de piață.

Subvenția, acolo unde ea există și are nivelurile despre care se vorbea aici, este menită să asigure, să stimuleze creșterea economică, și nu reînvierea din morți a unui domeniu care este în stare falimentară, în stare de prăbușire.

Domnul secretar de stat Dobrescu, care întâmplarea face că este și brăilean, sunt convins că știe, cunoaște situația din județul Brăila, în care la grâu s-au obținut recolte la hectar mai mari decât media pe țară și mai mari decât media în general pe județ. Asemenea producții la hectar se preconizează și la floarea soarelui și, din păcate, ele nu pot fi realizate, nu se pot transforma în producții agricole, pentru că țăranii nu au mijloacele necesare cu care să le realizeze. Din punctul acesta de vedere, este necesar ca majoritatea parlamentară, alături de ceilalți colegi, să facă în așa fel, încât Guvernul să treacă deîndată la aplicarea programului de guvernare, la crearea cadrului necesar legislativ și instituțional pentru stimularea agriculturii, și nu prin subvenții, ci prin mijloace întra-devăr reformatoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ianculescu.

Vă rog.

 
   

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ar fi una dintre cele mai mari greșeli pe care le-ar face Parlamentul României, prin abrogarea acestei legi, nepunând altceva în loc. Mă refer în condițiile în care nu se pune altceva în loc.

Nu vreau să mă refer la consecințele pe care le are abrogarea acestei legi în domeniul agricol, pentru că ele au fost ridicate cu măiestrie aici de domnul Tabără și de domnul deputat Lăpușan.

Vreau să mă refer la cu totul alt aspect, și anume în art.6 al acestei legi, care face obiectul unui alt domeniu, și nu al agriculturii, și anume acel domeniu prin care deținătorii de terenuri agricole, fie persoane fizice, fie persoane juridice, care doresc să-și schimbe destinația terenului din agricol în pădure, ca măsură antierozională sau ca perdea forestieră de protecție, statul le creează, în mod gratuit, această pădure, cu condiția ca proprietarii noilor păduri să respecte, în mod obligatoriu, regimul silvic.

Iată că, prin abrogarea legii, se abrogă inclusiv acest articol 6, și sunt convins că Finanța mondială nu are nimic împotriva acestei acțiuni nobile care a fost de doi ani, de trei ani de zile pusă în aplicare în țara noastră.

Vreau să vă informez că până în prezent, pe baza acestei legi, au fost împădurite circa 6 mii de hectare de pădure. Și sunt convins că există foarte mulți deținători de terenuri - și sunt convins că sunt și printre noi în această sală - care doresc să schimbe destinația terenului agricol din arabil în pădure, ca măsură antierozională.

De aceea, vin cu rugămintea în fața Parlamentului ca să punem altceva în loc, dacă abrogăm această lege, inclusiv art.6. De altfel, noi, în cadrul Comisiei pentru agricultură, am convenit, în legătură cu acest aspect, ca să producem o altă inițiativă legislativă care să facă aplicabil actualul art.6 din Legea nr.83/1993.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Valeriu Tabără. (Rumoare)

Voci din sală:

Iar!!

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos. Este o lege importantă în cadrul dezbaterilor generale. Cine dorește, cere cuvântul - i se dă. Și există și replicile.

Deci, vă rog frumos, păstrați liniștea și ordinea.

Vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu vreau să vin cu replici. S-a vorbit mult și de '95, și de '96, și de un management mai bun sau mai rău. Am spus de mai multe ori de aici că-mi asum acest management pentru o perioadă.

Vreau însă să vă spun, stimați colegi, că în acest an s-a vorbit de producții mari. De la această tribună am spus că atât timp cât avem iarbă în câmp, e bine să fim mai circumspecți puțin. Și parcă prea am îndrăznit prea mult și ne-a bătut Dumnezeu. Prea am îndrăznit să spunem mai mult.

În al doilea rând..., de acord! Vreau să vă spun însă că la 1.200.00 de tone de floarea-soarelui, cât s-a pus anul trecut în depozite, n-aveam dreptul astăzi "... Sigur, s-a investit mult,inclusiv de către intermediarii de ulei, cei care fac comerț cu ulei - și pe zona Sloboziei, și în alte părți, și prin depozite dacă ne vom duce, vom găsi foarte mult ulei la prețuri de altă natură. Cum a fost și în toamna lui '94.

Dar vreau să vă spun, stimați colegi..., și s-a vorbit aici de subvenții, de prime și de alte prevederi ale acestei legi, care a fost aplicată practic în proporție de circa 20% din prevederile ei, inclusiv ceea ce spunea domnul deputat Ianculescu aici.

Dar vă rog să vă gândiți ce vom pune în loc. Pentru că vă garantez, stimați colegi, că în această toamnă nu vom ajunge la jumătate din suprafața semănată cu orz, s-ar putea să ne oprim undeva pe la l,5 milioane de hectare de grâu. Și vreau să vă spun încă un lucru. Primăvara n-a fost favorabilă, ca și iarna, grâului. Au fost câteva elemente bune, care au adus grâul la o producție mai bună. Dar, așa cum se prezintă la această dată câmpul și perspectivele, s-ar putea ca de prin februarie, aprilie, mai, poate, să importăm. Indiferent când, ar fi o mare greșeaslă. Și, mai mult, este o greșeală capitală, dacă vreți, probabil de management al lui Tabără, să spunem că la această dată agricultura mai poate absorbi forță de muncă din sectoarele restructurate. A fost la limită. Este un indicator de integrare europeană. Cei 37% din populația activă, 45% din populația noastră care locuiește în mediul rural, mărirea acestui procent înseamnă ducerea noastră peste mult timp pentru integrare europeană. A fost una dintre condițiile pentru care, probabil, Comisia europeană și organismul european au spus "nu", deocamdată, României. Printre altele. Deci, printre altele.

Repet, încă o dată. Piața pământului, așa cum a fost făcută ea, subarendarea, liberalizarea importurilor, sistemul financiar -bancar - și aud mereu această apărare a Băncii, inclusiv a Băncii Agricole. Păi, Banca Agricolă nu s-a îmbrăcat în marmură, că n-a avut cu ce. De unde a luat aceste surse? De unde sunt aceste salarii, ale celor care lucrează în sistemul bancar, de două ori mai mari decât media pe economie? Din banii celor care lucrează acolo.

Și o altă problemă. Cu cine vom câștiga această competiție de care vorbim, cu producătorii din comunitatea europeană? Pentru că ceea ce înseamnă vaucher acum, sau aceste bonuri pe care le dau, 130-135 de mii, când înființarea unui hectar de grâu costă peste 1,5 milioane, dacă vreau să fac grâu - și să fac grâu de pâine, și nu altceva -, vă rog să mă iertați, n-o să ajung la nici un rezultat.

Și, mai mult, ceea ce înseamnă mecanizare. Chiar dacă 70-80 de mii de tractoare sunt acum pe zona particulară.

Nu punem nimic în loc. Și am spus de la început: trebuia perfecționată legea. Dar trebuia să avem fie legea perfecționată, fie la această dată, când o abrogăm, să spunem așa: prin legea respectivă abrogăm prevederile Legii nr.83. La această dată nu punem nimic în loc. De ce? Asta este întrebarea mea.

Și rog, încă o dată am spus-o. Nu de pe poziția fostului ministru. V-am spus: mi-am asumat și-mi asum răspunderea. Cu bune și cu rele. Mi-o asum, ca gestionar al unui sector.

Atunci, ca gestionar al unui sector în care aveam cel mai mare procent de privatizare dintre toate țările asociate la comunitatea europeană, dar sistemul de privatizare trebuie să crească, și el nu va crește prin sistemul pe care-l avem acum. Păi, piața pământului nu este favorabilă țăranului român. Subarendarea nu este favorabilă țăranului român. Loviturile care se dau cercetării agricole nu sunt favorabile producătorului român. Legea semințelor nu este favorabilă cercetării științifice din România și amelioratorilor. Și mai ales, acelor producători de gene de bază biologică din această țară. Sunt obligat să spun acest lucru. V-ar spune-o toți profesorii universitari, indiferent ce culoare politică au. V-ar spune-o și domnul, Sisești dacă ar fi aici.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. (Rumoare)

Dacă dorește cineva să ia cuvântul? Da, vă rog.

 
   

Domnul Neculai Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, așa este, cum spuneați dumneavoastră, domnule președinte, că această lege este prea importantă ca să nu-i acordăm atenția cuvenită.

Pornind de la ceea ce relatau colegii mei, aș vrea să vă spun că în principiu aș fi fost de acord cu abrogarea Legii nr.83/1993, pentru care am lucrat cu toții, dar nu pot fi de acord cu acest lucru, deoarece toate actele normative care s-au emis în domeniul agriculturii anul acesta și pe care le-am aprobat cu toții, nu s-au aplicat până în momentul de față. Și vă dau numai două exemple. De pildă, am aprobat prin bugetul de stat pe anul 1997, suma de 500 de miliarde pentru achiziționarea de grâu, a producției de grâu din recolta acestui an. Vreau să vă informez că și datorită ploilor, dar și datorită faptului că nu s-au distribuit aceste sume decât foarte târziu, spunea domnul deputat Lăpușan, începând cu 15 august - și au fost bănci și județe în care n-au ajuns nici în momentul de față -, mai mult de jumătate din producția de grâu a ajuns improprie pentru panificat, și acum nu se poate folosi decât pentru furajare.

Un alt exemplu pe care pot să vi-l dau a fost acea listă de lichidare a complexelor de porci și de păsări. Și am atras atenția încă de la moțiunea de cenzură că vom avea o criză a cărnii de porc și de pasăre, și chiar și de vită, și iată că ea a și apărut. Ne confruntăm cu o criză evidentă de aceste produse. Mai avem criză și la ulei, și la zahăr. Și vă spun foarte serios că vom avea crize și la alte produse, care vor fi din domeniul agriculturii.

Deci, din acest punct de vedere, sigur, s-a pornit de la ideea că trebuie să abrogăm Legea nr.83, să nu mai meargă credite direcționate în sectoarele IAS-urilor, deci actualele societăți comerciale cu capital de stat din agricultură, în ISCIP-uri și în AVICOLE.

Foarte bine. Dar, de ce nu găsim o altă metodă? De ce nu găsim alte instrumente, să controlăm aceste credite, să vedem unde ajung și, bineînțeles, trebuie să vedem dacă ele sunt folosite cum trebuie sau nu. Dar în nici un caz nu trebuie să venim să abrogăm o lege și să nu punem nimic în loc, așa cum spuneau și colegii mei.

Spunea un coleg de la PD că vom obliga Ministerul Agriculturii să vină cu alte acte normative prin care să asigure facilități pentru producătorii din agricultură. Dar de ce n-a venit Ministerul Agriculturii, concomitent cu abrogarea acestei legi, să vină cu altă lege, care să asigure facilități pentru producătorii agricoli.

Pentru că vreau să vă spun, nu sunt lovite societățile cu capital de stat din agricultură. Sunt loviți producătorii particulari, în primul rând, pe care-i vom aduce în stare de faliment până la sfârșitul anului.

Deci, din acest punct de vedere, stimați colegi, vă rog să urmați sfatul domnului președinte Chiliman, care spunea foarte clar: trebuie să abordăm cu foarte multă seriozitate această lege. Dacă avem să punem ceva în loc, s-o abrogăm, dacă nu, s-o lăsăm să continue, să asigurăm facilități în agricultură, pentru că vreau să vă spun, din momentul în care nu s-a mai aplicat această lege, nu s-a mai cumpărat un utilaj agricol în agricultură, nici de către societățile de stat, nici de către producătorii particulari.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, eu am spus că trebuie să abordăm cu seriozitate această lege și, ca atare, îmi mențin acest punct de vedere.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Dan. (Rumoare)

Vă rog, păstrați liniște.

 
   

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Legea pe care o discutăm noi astăzi este una, după opinia mea, nodală pentru evoluția economiei românești și pentru evoluția acelei părți importante din populația țării care se ocupă cu agricultura, care-și câștigă existența din acest sector economic.

Sigur că noi putem merge și pe linia unei polemici de factură politică. Nu știu dacă această polemică de factură politică ne va ajuta foarte mult în a identifica cu destulă obiectivitate și discernământ fenomenul cu care este confruntată agricultura românească în condițiile actuale.

Eu aș face o primă constatare. Cred că în raport cu mutațiile care s-au produs în agricultură, pentru că procesul de privatizare a acestui domeniu a fost cel mai notabil, noi avem un număr de reglementări prea mici. Și, din acest punct de vedere, agricultura n-a fost și nu este, la ora actuală, susținută în mod corespunzător.

Această lege face parte din categoria câtorva - spun încă o dată - puține, care au încercat să răspundă la câteva probleme. Putem discuta dacă răspunsurile date la toate aceste probleme sunt viabile și sunt funcționale; fiabile, mai ales.

Dacă mergem pe linia unei polemici politice - și am impresia că din acest punct de vedere există riscul să nu dialogăm -, aș putea să mă lansez și eu în câteva lucruri, să spun că Guvernul Ciorbea are un record mondial absolut. A învățat porcii să mănânce fier. Aș putea spune că dacă mergem pe linia adoptării acestei legi, vom ajunge probabil la un record european absolut - acela de a desființa anumite măsuri menite să susțină agricultura.

Au vorbit mulți aici, unii dintre colegi, despre subvenții și cereau cu vehemență desființarea lor. Asta ar fi, într-adevăr, o performanță europeană.

Eu nu cred că din acest punct de vedere România și actuala Putere ar trebui să se ambiționeze în materie de atingere a acestui obiectiv. N-am să mă refer la țările Uniunii Europene, care subvenționează cam 50 la sută din costuri. Apoi, mai cheltuie, prin fondurile Comisiei de la Bruxelles, surse foarte importante pentru susținerea exportului, și, pe această bază, pentru păstrarea unor poziții în ceea ce privește piața produselor agricole.

Mă refer la o țară care este și ea în tranziție, cu o situație mai bună decât a noastră: Cehoslovacia. Iată, Cehoslovacia subvenționează "...

O voce din sală:

Cehia sau Slovacia?

 
   

Domnul Marțian Dan:

Cehia. Republica Cehă subvenționează o parte importantă din dobânzile pentru creditele pe care le iau producătorii agricoli.

La ora actuală, în Cehia, sau mai bine zis, până la producerea dificultăților care au survenit în partea finală a primăverii și începutul verii, dobânzile la credite pentru agricultură erau în medie de 15%. Producătorul agricol suporta în jur de 4, aproape 5% din aceste dobânzi. Restul erau subvenționate de la buget.

Oare România, care are o situație a agriculturii pe care o știm toți, ar trebui să facă abstracție de ceea ce se întâmpla în Europa Occidentală, în granițele Uniunii Europene, dar și în țările de tranziție? Am putea să vorbim despre situația din Ungaria, din Polonia, din alte țări.

Domnilor colegi din majoritate, nu stabiliți pentru România acest record european, aproape absolut! S-ar putea să aveți regrete cândva.

Dar astea sunt lucruri care privesc o colectivitate redusă. Problema este ce facem cu acești producători agricoli? Ce facem cu redresarea agriculturii României?

Din acest punct de vedere, eu sunt până la un anumit punct de acord cu ceea ce spunea domnul Vida, că sunt prevederi în această lege care nu sunt suficient de funcționale.

Dar eu zic să încercăm să elaborăm niște reglementări care să materializeze o politică de susținere a agriculturii și să facem aceasta într-un timp rezonabil pentru că, iată, mersul lucrurilor nu așteaptă și, în momentul în care vom avea pregătite soluții alternative reale de susținere a producătorilor agricoli, atunci s-o putem abroga.

De ce trebuie să abrogăm o lege acum, să nu elaborăm un anumit sistem și, în momentul în care acela poate fi pus în funcțiune, poate fi lansat, atunci s-o abrogăm?

Au trecut aproape 5 luni de când a fost înaintat acest proiect de lege la Senat - pe 14 aprilie.

Sigur că Guvernul s-a grăbit să elaboreze acest lucru, pentru a da satisfacție celor care au negociat din partea Băncii Mondiale Acordul ASSAL, pentru a susține anumite lucruri legate de o anumită configurare a bugetului de stat pe acest an și alte chestiuni. Dar dacă în decurs de aproape 5 luni, n-a fost adoptat acest proiect de lege, de ce să ne grăbim? Asta ar fi o observație de fond.

A doua observație. Oare, în această aulă parlamentară, ne găsim într-o stare de ermeticitate perfectă, întrucât nu străbate nimic din frământările, din necazurile și din doleanțele celor care lucrează în agricultură?

În contextul în care se produc, vedeți, fenomene grave cu privire la prețurile la produsele alimentare, când se produc lucruri grave în legătură cu situația șeptelului și diminuarea lui îngrijorătoare, când, dacă abrogăm această lege nu susținem sub nici o formă niște eforturi de procurare a tehnicii agricole de către cei care au primit pământul, în conformitate cu legea și cu drepturile pe care le au, oare, noi putem, într-adevăr, să fim atât de opaci și, la nevoile agriculturii, ale țărănimii, ale celor care lucrează în agricultură, să dăm dovadă că nici nu ne interesează?

Puteți vota, stimați colegi din majoritate, această chestiune. Dumneavoastră aveți majoritate calificată pentru acest lucru. Cred, însă, că veți face o greșeală. Și nu vreau să dau lecții nimănui. Mă pun în situația, însă, cum se va simți un partid care, printre altele, în titulatura lui are și această denumire de "țărănesc", cu aceste măsuri pe care le propune?

Eu cred că în ceea ce privește subvenționarea de la buget a unei părți din dobânzi, în ceea ce privește anumite prime pentru producțiile agricole, mai ales pentru susținerea creșterii în sectorul zootehnic, creșterii animalelor, în ceea ce privește susținerea efortului și anumite facilități pentru procurarea tehnicii agricole, noi nu putem decât dacă, într-adevăr, abdicăm și întoarcem spatele producătorilor din agricultură, nu putem, spun încă o dată, să renunțăm la unele prevederi din această lege. Să avem curajul să privim lucrurile așa cum sunt și să facem o lege care într-adevăr să miște înainte lucrurile în această țară și în agricultura ei, nu să le întoarcă într-o stare de fundătură și de impas total.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Elek Barna.

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul profesor Dan Marțian spunea să nu politizăm această lege sau, eventual, spunea dumnealui, se poate politiza această lege și dânsul a intrat exact în această polemică politică, de fapt, atrăgându-ne atenția să nu o facem.

Stimate domnule Dan Marțian, stimați colegi, desigur, nici eu nu pot să mă apropii de această lege decât în mod cu totul și cu totul sentimentalist. Am participat la elaborarea acestei legi și în comisia de specialitate, și în plen. De altfel, lucrările au fost conduse cu mare competență de domnul Dan Marțian. Și, desigur, este foarte greu să spui acum că, după trecerea anilor, iată, o lege care, printr-un efort comun, colectiv al Parlamentului de atunci a luat naștere, astăzi suntem nevoiți s-o abrogăm.

Dar, îmi pare foarte rău că domnul deputat Lăpușan nu este în sală. Dânsul atunci, în calitatea domniei sale de secretar de stat la Ministerul Agriculturii, și nu mai puțin și domnul ministru Oancea, au militat pentru nevotarea acestei legi, spunând că nu sunt bani, nu sunt condiții, vom căuta alte soluții pentru a ajuta agricultura.

Iată că așa se scrie istoria. Istoria merge înainte, vremurile se schimbă. Și concepția oamenilor, la fel.

 
   

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Și părul se mai schimbă "...

 
   

Domnul Elek Matei Barna:

Și părul se mai schimbă, și funcțiile în Biroul permanent ".. Unii dintre secretari ajung chestori și așa mai departe. (Aplauze în partea dreaptă a sălii)

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule președinte,

Desigur, e bine să mai glumim, este bine să ne mai descrețim frunțile. În schimb, situația agriculturii, într-adevăr, este gravă.

Nu este un secret, nu este o taină pentru nimeni. Nici guvernele anterioare nu s-au descurcat extraordinar de bine cu această ramură deosebit de importantă a economiei, nici Guvernul actual cred că nu a găsit încă formula ideală pentru agricultură.

Eu cred că este o treabă comună, a noastră, a tuturora care suntem și aici, în sala asta, precum și a Guvernului, să găsim niște soluții viabile.

Una dintre soluțiile propusă atunci de fosta Opoziție, actuala Putere, dacă vă aduceți aminte, stimați colegi, a fost definirea noțiunii de producători agricoli. Și cred că aici am greșit atunci în elaborarea acestei legi. Pentru că legea, practic, a plecat din start, să ajute producătorul particular. Definiarea, dacă nu mă înșel în art.2 al legii, a producătorului agricol, care implică și aduce și statul alături de producătorul particular, automat, din start, este sortită pieirii. Este un handicap sau a fost și va fi încă un handicap pentru producătorul agricol particular să "se ia la trântă" cu agricultura de stat. Este imposibil de a recupera această diferență, această discrepanță cu care au plecat unitățile de stat în această competiție față de țăranul producător particular.

Or, atunci, nu s-a găsit o formulă ideală. Respectiv, Puterea de atunci nu a acceptat noțiunea de a ajuta țăranul particular, producătorul particular în această competiție pentru agricultură. Se pune mereu intrebara: unde este alternativa?

Alternativa, domnilor, a fost în mâna noastră și este și acum în mâinile noastre. Alternativa agriculturii de stat este agricultura particulară. Dacă noi îl sprijinim și-l sprijineam de acum 3-4-5-7 ani, producătorul agricol particular în așa măsură, încât ușor, ușor, să se reducă rolul agriculturii de stat, desigur, nu peste tot, sunt sectoare, într-adevăr, care trebuie să rămână la stat. Dar, reducând - iată o alternativă! - forța de muncă, la fel, care se elibera din agricultura de stat, putea fi transferată în agricultura particulară și așa mai departe. Inclusiv din industrie, o anumită parte.

Din păcate, iată rezultatele.

Stimați colegi, alternative sunt. Repet, poate criticabile, poate îmbunătățibile, sunt, desigur, fel de fel de situații pe care dacă ne așezăm cu capul limpede să le analizăm, eu sunt convins că vom găsi măsuri necesare.

Stimați colegi, să nu ne fie teamă de a abroga o lege. Eu nu am mandatul și nici menirea să vorbesc în numele Guvernului. Dar sunt convins că dacă noi - și Guvernul, la fel, eu știu că lucrează la anumite variante -, dar și noi, și comisia, și tot Parlamentul, dacă ne aplecăm urechea la aceste probleme, vom găsi alternative, vom găsi alternative viabile pentru a socate agricultura din acest impas.

Eu lansez, dacă-mi permiteți, un apel colegial către toți deputații, indiferent de coloratura politică, să lucrăm în această manieră, să lucrăm în acest fel, ca să putem, într-adevăr, scoate agricultura din acest impas.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Dobrescu.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ministerul Agriculturii și Alimentației își menține formularea textului.

Aș vrea în maximum trei minute să vă expun câteva principii și să dau răspuns unui domn care a fost până anul trecut ministrul agriculturii și care, din păcate, nu mai este în sală. Este vorba de domnul deputat Lăpușan, da.

Îmi pare rău că domnia sa nu mi-a spus de ieri că astăzi se discută Programul ASSAL. Eu știam că este vorba de Legea nr.83. Și aș vrea să vă spun că nu se distruge agricultura datorită actualei guvernări și datorită Programului ASSAL.

Unitățile care au rezistat actualelor mecanisme economice și-au arătat viabilitatea. Acelea care nu au putut să reziste s-au autodesființat și, odată cu aceasta, au produs un minus în buzunarul național de 7 mii miliarde lei.

Peste acest lucru, aș vrea să vă spun că avem din toată țara solicitări din partea unităților de stat, deci a fostelor IAS-uri, privind privatizarea și căutarea în acest ultim moment - fiindcă mulți n-au înțeles încă din primăvară sau vară acest lucru -, căutarea investitorilor străini. (Rumoare; comentarii)

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

O să vină la noi, la Pocreaca, domnule ministru "...

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Pot să continui, doamnă deputat?

 
   

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă rog.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, nu purtați discuții. Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

Și totuși, cu tot ceea ce s-a criticat aici privind Ministerul Agriculturii și actuala guvernare, în anul 1997 în România s-au produs 7,1 milioane tone grâu "... (Rumoare; vociferări) ".. față de "...

 
   

Domnul Dumitru Bălăeț (din sală):

Anul trecut au fost calamitate!

 
   

Domnul Adrian Dobrescu:

... față de circa 3 milioane în '96. (Rumoare)

Era cât pe aici și în '97 să importăm grâu pentru pâine, să știți acest lucru. (Rumoare; vociferări)

În al doilea rând, Dumnezeu ne ajută și vă rugăm să observați că toate culturile din toamna anului '97 sunt foarte frumoase, atât porumbul, cât și floarea-soarelui, cât și sfecla de zahăr. (Rumoare)

Cu atâtea avantaje, pe care le-a subliniat domnul deputat Lăpușan, acordate de vechea guvernare agriculturii, s-au obținut acele producții foarte mici și am fost obligați să importăm o mare parte din alimente. Le cunoașteți foarte bine, sunt produse de bază. Sprijinirea este foarte bună, suntem de acord cu ea, dar aceasta trebuie făcută acolo unde trebuie. Nu acelor unități care, așa cum s-a procedat în perioada trecută, au fost subvenționate ca să producă goluri și găuri. Subvenția trebuie dată la ultimul segment din filieră și noi suntem pentru economia privată în agricultură și ca urmare se va vedea în perioada imediat următoare prin acest sistem de acordare a cupoanelor țăranului și gospodăriei private.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Tabără și cu asta încheiem dezbaterile generale.

Vă rog.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu nu vreau să fiu nici într-o replică aspră, cu domnul Dobrescu am colaborat pentru că s-a venit din zona Brăilei. Cred că în 1996, dacă suntem efectiv realiști referitor, la ceea ce a însemnat toamna lui 1995/1996, la ceea ce a însemnat și înseamnă Brăila și Tulcea, apropo, de ceea ce facem astăzi cu Legea nr.83, cred că numai dacă suntem rău voitori nu recunoaștem un lucru esențial, că am avut grâul de pâine, dar cât de greu s-a obținut, dar l-am recoltat tot.

O altă problemă, să nu facem exagerările de acum, pentru că s-ar putea ca grâul de pâine, de prin februarie-martie să nu-l mai avem. Să avem grâu, dar nu de pâine. Pentru că ceea ce s-a produs anul trecut nu prea am fost în stare să recoltăm anul acesta. Încă mai este grâu de recoltat în zone în care se încheia în jurul datei 10, 12, 15 august.

În al treilea rând, domnule ministru, vreau să vă spun că privatizarea IAS-urilor, așa cum există din nou, și vă rog să consultați rapoartele Băncii Mondiale, nu se poate face oricum. Din acest motiv s-a precizat în Legea nr.55, ceea ce s-a precizat acolo, că este vorba de o privatizare printr-o lege specială. Ele se pot privatiza, nu însă prin ceea ce facem prin Legea fondului funciar de acum.

Și, în al patrulea rând, vreau să vă asigur, domnule ministru, că dacă în această toamnă nu se va veni cu un sprijin esențial pe ceea ce înseamnă îngrășăminte și, avertizez din nou, pentru că a fost lichidat un astfel de mare complex care asigură viața acestei țări și a pământului, este vorba de întreprinderea de la Valea Călugărească. Dacă nu venim cu îngrășămintele cu fosfor și potasiu, adio producție de cereale și de plante tehnice. Sunt dator aici să vă avertizez pe o altă chestiune și, dacă vreți, inclusiv printr-o politică făcută înainte de 1900 să vedem ce s-a întâmplat promovând doar producția de cereale a României. Vorbim astăzi absolut inexact, că am fost marele grânar al Europei; am fost furnizori de grâu de calitate, nu cantitativ ci calitativ, dar la prețuri extraordinar de mici, impuse de o anumită piață, care nu ne-a permis atunci să facem transformarea produselor și cunoaștem din ce motive anumite taxe vamale pe traseul dintre țara noastră și vestul european. Iată de ce, cred că îmbrăcarea ei într-o haină numai politică, de condiții naturale și nu de realism ne va duce la sucombarea a ceea ce încercăm să facem cu toții. Noi asta am vrut și asta am vrut să spun aici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, dezbaterile generale la acest proiect de lege s-au încheiat. Continuăm joi dimineață cu dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Vă mulțumesc, pe joi.

Ședința s-a încheiat la orele 16,21.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 11 decembrie 2019, 18:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro