Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 02-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Corneliu Ciontu și Kovács Csaba Tiberiu , secretari.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor și domnilor,

Onorați colegi,

Vom începe o nouă sesiune de muncă, care sper să ducă la schimbarea imaginii Parlamentului în opinia publică, dar și în rândul presei, și vom începe astăzi cu intervențiile dumneavoastră. Sunt numai 5 înscrieri, 5 colegi care s-au înscris pentru intervenții astăzi și voi începe cu domnul deputat Petru Bejinariu, din Grupul parlamentar PDSR.

 
Petru Bejinariu - referire la consecințele Tratatului dintre România și Ucraina;

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Petru Bejinariu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Mă refer la consecințele Tratatului dintre România și Ucraina.

Prin ratificarea Tratatului dintre România și Ucraina, la 26 iunie 1997, nordul Bucovinei, Ținutul Herța, fostul județ Hotin, sudul Basarabiei și Insula Șerpilor au trecut definitiv, cu semnături și parafe în regulă, în componența statului ucrainean.

Între articolele Tratatului, există unul, cu numărul 13, despre care domnul ministru Adrian Severin a vorbit ca despre o mare izbăvire a românilor prin mulțimea drepturilor pe care le proclamă.

Când textul Tratatului a devenit public și a provocat vii și mari nemulțumiri, mai cu seamă în Bucovina istorică, ni s-a explicat, în spiritul sacrificiului istoric, că semnarea lui este singurul mijloc de a-i proteja pe românii din Ucraina. S-au mai zugrăvit imagini idilice ale euro-regiunilor româno-ucraineano-moldovene. În realitate, toate pământuri numai românești, mai curând ar trebui să fie numite româno-regiuni și astăzi. Despre Regiunea Prutului Superior se spune la Cernăuți că este euro-regiunea lui Severin. Și în locul ei se vorbește tot mai insistent despre euro-regiunea ecologică, în mod foarte confuz și fără nici un avantaj previzibil pentru români.

Este folositor ca acum, la 3 luni de la ratificare, domnii deputați să știe adevărata situația a minorităților românești din Ucraina.

În întâlnirile noastre, respectiv ale Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, cu Societatea pentru cultură românească Mihai Eminescu din Cernăuți și celelalte societăți culturale românești din regiune, precum și prin prezența noastră la fața locului, am dobândit informații îngrijorătoare în legătură cu situația românilor de aici.

După ratificarea tratatului, Ministerul Învățământului a pregătit un proiect de lege intitulat "Bazele concepției învățământului național pentru minoritățile naționale din Ucraina", care, în esență, prevede lichidarea totală a școlilor în funcțiune, cu instruire în limba minorităților naționale, inclusiv a copiilor care au dansat la Cotroceni.

O astfel de lege, în gravă contradicție cu prevederile înseși ale Constituției Ucrainei, ale Legii învățământului din Ucraina, ale Tratatului româno-ucrainean, va duce la lichidarea ultimelor școli românești și la asimilarea românilor prin pierderea identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase.

Iată unul dintre primele beneficii ale tratatului și, din păcate, adevărul cuprins în repetatele noastre avertismente adresate Ministerului Afacerilor Externe privind politica în afara interesului național, făcută până acum în grabă și superficial în relațiile cu Ucraina. Universitatea și școala normală din Cernăuți nu manifestă nici un fel de preocupare pentru pregătirea învățătorilor și profesorilor români. Obținerea de burse în România este mereu amânată, vorbindu-se pentru anul școlar 1997-1998, subsemnatul fiind de față, doar de 17. Pătrunderea în liceu a elevilor români este îngrijorător de redusă. Comunicarea cadrelor didactice de la școlile românești, în scop de comunicare și de documentare cu colegii din România, este sistematic anulată, iar istoria românilor este tot mai străină copiilor de români din Ucraina.

În nordul Bucovinei sunt editate puține ziare românești, iar directorul Ziarului "Plai românesc", care ajunge la noi, cum se știe, a fost adus în fața justiției.

Prin cerințele legii, în Rada Supremă din Kiev, a fost ales un singur deputat român pentru 500 de mii de români, iar la noi, pentru 66 de mii de ucraineni, este în Parlament tot un deputat.

Prezentarea adevărului istoric a devenit un mare risc, fiind interpretată ca un atentat la integritatea teritorială a Ucrainei. Urmele trecutului nostru sunt mereu șterse cu mare tenacitate, de la distrugerea mormintelor până la interzicerea ridicării monumentului lui Ștefan cel Mare, la Codrii Cosminului, acum, la împlinirea a 500 de ani de la marea bătălie din 1497. Și toate acestea se petrec în Ucraina, în vreme ce la noi absolvenții școlii normale, ucrainienii din Suceava și Cernăuți învață pe copiii români în sate cu populație exclusiv românească. Minoritatea națională are toate drepturile și libertățile în plan economic, social și cultural. Ridică și sfințesc statui și monumente. Reprezintă pe români în străinătate.

Așadar, în loc de grave interogații, credem că trebuie să solicităm Ministerului Afacerilor Externe să treacă de la politica de renunțări, cedări și scuze, la politica de mare competență și competiție, la reprezentarea intereselor naționale în orice demers extern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Anghel Stanciu - supunerea spre analiză a organizării concursului de admitere în facultăți pe criterii etnice;

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului parlamentar PRM. Se pregătește domnul deputat Sever Meșca.

 

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dincolo de plăcerea de a vă revedea, după un concediu binemeritat, dincolo de speranța că ucenicia primei sesiuni din viața parlamentară a multora dintre noi s-a încheiat, mă văd obligat, în calitatea mea de președinte al Comisiei pentru învățămînt, știință, tineret și sport, să vă supun analizei conștiinței dumneavoastră, ce încă sper că nu-i confiscată în totalitate politic, un fapt, după părerea noastră, de extremă gravitate.

Este vorba de începutul organizării concursului de admitere în facultăți pe criterii etnice. Este drept că românii, într-un spirit de toleranță desăvârșit față de minoritățile naționale, au introdus, caz unic în Europa, reprezentarea parlamentară a fiecărei minorități etnice, spre deosebire de țări democratice, ca Franța sau Grecia, ce nu le acceptă nici ideatic existența.

A accepta, însă, în profund dispreț al prevederilor Constituției - "Măsurile de protecție luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității persoanelor aparținând minorităților naționale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate și de nediscriminare în raport cu ceilalți cetățeni români", ca pe 160 de locuri la Facultatea de Drept - Universitatea Babeș Bolyai din Cluj să candideze toți tinerii care doresc, indiferent de etnie, iar pe 30 de locuri, numai cetățeni de etnie maghiară, sau țigani, ca la Universitatea de Vest Timișoara, este nu numai jignitor pentru tinerii maghiari, sau țigani, priviți ca cetățeni de categoria a doua, incapabili de a accede în competiție cu românii, dar este total inacceptabil, oricâtă discriminare pozitivă am dori noi să înghițim.

Nu putem accepta ca tinerii aparținând tuturor etniilor, cetățeni români, candidând pe 160 de locuri la Cluj, sau 10 locuri la Timișoara, să nu aibă acces în învățământul superior cu medii de 7-8, iar tineri aparținând minorității maghiare sau țigănești, să între cu medii de 5-6, în condițiile acelorași probe, acelorași subiecte desfășurate în limba română. Se încalcă, dincolo de art.6 alin.2 din Constituție, citat anterior, și art.5 alin.1 din Legea învățământului: "Cetățenii României au drepturi egale de acces la toate nivelurile și forme de învățământ, indiferent de condiția socială și materială, de sex, rasă, naționalitate, apartenență politică sau religioasă".

Atunci, îndrăznesc să vă întreb, stimați colegi, ce egalitate este când unul pică cu 7-8, spre exemplu, pentru simplul fapt că este român, iar altul intră cu 5-6, numai pentru faptul că este maghiar sau țigan? Se respectă principiul valorii, competenței, egalității șanselor? Categoric, nu. Este clar un principiu rasist, nu democratic, în care sângele prevalează asupra valorii, impus astăzi românilor de cei care se cred foarte europeni din actualul Guvern.

Mâine, în baza acestui precedent, toți liderii minorităților reprezentate în Parlament pot cere locuri separate la admitere pentru toate specialitățile și, în consecință, separatism și rasism față de populația majoritată. Se ajunge astfel ca de la accesul în Parlament, în afara competiției cu majoritarii, la accesul în universități, la accesul în Guvern, singurul criteriu să devină cel etnic. Ca și cum la Olimpiadă, pentru fiecare nație s-ar da un culoar separat și câștigătorul medaliei de aur nu ar mai fi unul, ci pentru fiecare nație câte unul. Este corect? Gândiți-vă dumneavoastră dacă, mergând pe ideea acestui periculos precedent, nu ajungem la separarea funcțiilor în învățământ, administrație, în Guvern etc., la mult hulitul numerus clausus, în raport de procentaj și contribuția la bugetul de stat al fiecărei minorități, în raport cu majoritatea.

Este principiul numerus clausus democratic? Dacă da, susțineți în continuare această formă de admitere. Noi o refuzăm și cerem tuturor deputaților și cu atât mai mult reprezentanților minorităților, să dezavueze această încălcare a Constituției și Legii învățământului, căci, altfel, reflexul care se va induce majorității va determina efecte contrare și regretabile, pe care intervenția noastră încearcă să le elimine.

Drept urmare, vă solicităm, stimați colegi, să stopați desfășurarea concursului de admitere pe criterii etnice, să faceți tot ceea ce este posibil, pentru a promova valoarea în competiție, să asigurați șanse egale tuturor tinerilor români, indiferent de etnie, și, în consecință, pe cele 160 de locuri alocate românilor și 30 de locuri alocate maghiarilor să candideze toți tinerii, indiferent de etnie, eliminând astfel discriminarea, separatismul, care va deveni în viitor factor de conflicte interetnice.

Cu speranța că demersul nostru îl veți cataloga ca pe unul profund democratic, în beneficiul românilor, indiferent de etnie, vă mulțumim și vă urăm succes în noua sesiune parlamentară.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Sever Meșca - prezentarea îngrijorării Partidului România Mare cu privire la degringolada întregii societăți, datorate unei guvernări incapabile;

Domnul deputat Sever Meșca, tot din Grupul parlamentar PRM. Se pregătește domnul deputat Ilie Neacșu.

 

Domnul Sever Meșca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Acum, la începutul celei de a treia sesiuni parlamentare a acestei legislaturi, Partidul România Mare privește cu îngrijorare la degringolada întregii societăți, datorate unei guvernări incapabile și de rea-credință.

Regretăm din tot sufletul, în spiritul doctrinei naționale care ne animă, că nu s-a realizat Contractul cu România, program electoral prin afișarea căruia cea mai mare parte dintre dumneavoastră, colegii noștri, ați ajuns să stabiliți Guvernul României și să dominați viața politică a țării. Regretăm din tot sufletul că nu ați realizat ceea ce pentru orice om avizat părea de la început irealizabil.

Eșecuri după eșecuri pe plan economic și social, în politica internă și în cea extrnă, proiecte care eșuează dintr-o proastă fundamentare, o incredibilă penurie de specialiști adevărați, remarcată chiar în interiorul coaliției dumneavoastră, minează chiar și eventualele bune intenții. O luptă surdă pentru dominare în interiorul coaliției face să treacă în plan secundar marile probleme ale țării.

Însăși lupta împotriva corupției și a criminalității, obiectiv pe care vi l-ați însușit de la alte partide, a încremenit în proiect, de vreme ce ați ajuns să eliberați din închisoare mari infractori ai României și să siluiți legea pentru a face acest lucru posibil.

Ce să mai spunem de faptul că un Guvern culpabil a ajuns să se discrediteze total eliminând din rândurile sale pe singurul demnitar cinstit care, asumându-și toate riscurile, a ținut să amintească principalului partid al alianței de guvernare că Partidul Democrat fiindu-i prieten, adevărul ar trebui să-i fie și mai prieten. Și adevărul este că Partidul Democrat are numeroși corupți.

Doamnelor și domnilor colegi,

Alianța aflată la guvernare înșală pe prea mulți membri ai societății cu promisiunea că-i va face negustori, buticari, capitaliști sau culegători de fructe de pădure.

Partidul România Mare deplânge soarta zecilor de mii de oameni care cred că-și pot lăsa meseria, care cred că vă pot lăsa să distrugeți mari unități de producție, întrucât se vor îmbogăți cu cele câteva milioane de lei amărâte cu care încercați să-i mituiți.

Condamnăm maniera iresponsabilă în care este atacată o categorie socială mândră și care, le place sau nu unora, a construit bogăția acestei țări. Condamnăm încercarea de a se culpabiliza oamenii muncii din județul Prahova, pentru a se justifica intervenția în forță a organelor de ordine.

Într-un haos extins, în care un ministru nu știe de altul, în care Guvernul intervine ineficient, în care s-a declanșat deja o criză a uleiului și se pregătesc crize ale zahărului, cărnii, pâinii, laptelui etc., etc., dumneavoastră, colegii din alianța de guvernare, ar trebui să recunoașteți eșecul acestui Guvern și în primă instanță să-l înlocuiți cu altul mai bun, dacă nu cumva, așa cum au susținut unii dintre liderii dumneavoastră, acest Guvern este cel mai bun pe care-l puteți produce.

În această atât de probabilă eventualitate, singura scăpare a țării constă în alegeri anticipate. Poporul s-a lămurit și, suntem convinși, va vota și de această dată "schimbarea".

 
Nicolae Leonăchescu - referire la cea de-a 26-a sesiune de referate și comunicări, organizată de Societatea cultural-științifică Stroești- Argeș;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? Nu.

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu.

 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat auditoriu,

În zilele de 26 și 27 iulie 1997, a avut loc în satul Stroești din județul Argeș cea de a 26-a sesiune de referate și comunicări, organizată de Societatea cultural-științifică "Stroești-Argeș."

Evenimentul în sine ar putea trece neobservat, dar faptul că, timp de un sfert de secol, în acest străvechi sat românesc există și activează o societate cultural-științifică neguvernamentală și nonprofit, care a adus multă lumină în viețile oamenilor locului, trebuie onorat cel puțin cu clipa de meditație pe care o acordăm pionierilor.

Acolo, în satul de pe Valea Vâlsanului, s-au experimentat metode și s-au pus la punct modele de activitate culturală, operante în satul românesc, ce pot duce la progres.

Astăzi, toate acestea se constituie într-un model cultural posibil, oferit spre fructificare celor interesați. Acest model proliferează și a căpătat viață în alte cinci sate: Rădinești, Stolojani și Aninoasa, județul Gorj, Călugăreni, județul Giurgiu și Pesceana, județul Vâlcea.

Când delegația locuitorilor din Saxon, Cantonul Valais din Elveția, a venit la Stroești-Argeș în anul 1990 pentru înfrățire, a rămas surprinsă că dialogul în planul culturii se făcea de la egal la egal, ca să nu spunem mai mult.

Căutându-și frații de sânge, stroeștenii din Argeș i-au găsit în satul Stroești, raionul Râbnița, din Transnistria, cu care au închegat o puternică prietenie, vizitându-se reciproc de mai multe ori și ajutându-se. Cei din Transnistria nu mai dau acum semne de viață. Scrisorile nu mai ajung la ei, ale lor nu mai ajung în Argeș.

Alți frați de-ai argeșenilor se află în satul Stroești, raionul Nouă Sulițe, regiunea Cernăuți, Ucraina. De 5 ani doresc să se întâlnească, dar piedicile puse de autoritățile ucrainiene sunt mari. Ne-au comunicat că acum, la școala din satul lor, se învață 7 ore pe săptămână limba ucrainiană și în trecut se învăța limba rusă tot în atâtea ore. S-a schimbat numai numele ocupantului opresor, în rest, nimic. Evident, școli în limba română în Transnistria nu există, iar în Ucraina se vor desființa.

Aceasta este durerea stroeștenilor din Argeș. La jubileul lor cultural nu le-au venit rudele din cauza noilor cortine de fier.

Îndârjirea stroeștenilor din Ucraina și din Transnistria de a-și apăra ființa etnică, respectând principiul loialității minorităților, trebuie potențată prin acțiuni politice operante, nu de conjunctură.

Promisiunile personale făcute de președinții efemeri n-au valorat nimic în raport cu obligațiile concrete ale tratatelor bilaterale, care, de multe ori, și ele sunt călcate în picioare de forța brută.

Vă mulțumesc.

 
Adrian Năstase - sublinierea unor aspecte legate de activitatea în Parlament și de procesul de restructurare, cu efecte sociale extrem de grave;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? N-a venit.

Domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Vă rog.

 

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să subliniez două aspecte. Primul este legat de activitatea noastră în Parlament. Aș dori să sper, împreună cu dumneavoastră, că Parlamentul își va putea desfășura în mod normal activitatea în această sesiune și vreau, în același timp, să subliniez faptul că există un anumit risc pe care vi-l înfățișez - acela ca Parlamentul să realizeze dezbaterile oarecum decalat în timp față de actualitatea unora dintre problemele economice și sociale.

Pe agenda Parlamentului sunt înscrise deja, în urma adoptării de către Guvern, peste 60 de ordonanțe, care se adaugă de fapt ordonanțelor de urgență, ceea ce înseamnă că toată activitatea noastră din această sesiune va fi consacrată unor acte legislative, acte normative care au fost deja aprobate de către Guvern, care sunt în aplicare, sunt în vigoare și noi vom putea să dezbatem aceste documente numai în condițiile unui fapt împlinit și, în orice caz, nu în timp real. Deci subliniez acest pericol. Parlamentul nu va mai dezbate acte normative în timp real, ci decalat, în funcție de felul în care ele vor veni pe ordinea Parlamentului.

A doua observație este legată de ceea ce am văzut în această vară, în mai multe întâlniri pe care le-am avut cu conducerea unor întreprinderi, cu reprezentanții unor sindicate. Procesul de restructurare care s-a materializat în special prin decizii de lichidare a unor întreprinderi produce efecte economice sociale extrem de grave.

Vreau să vă dau exemplul Întreprinderii Promex din Brăila, unde, deși în acest an întreprinderea a avut un profit de 3 miliarde, pe baza unor evaluări care țineau seama mai curând de diverse politici fiscale, suprataxe și așa mai departe, suprapenalizări, s-a ajuns la concluzia că această întreprindere trebuie închisă. Consecințele vor fi extrem de mari. Sunt peste 20 de mii de excavatoare în toată țara. Va fi foarte greu să fie realizate piesele de schimb pentru ele. Pe de altă parte, întreprinderea are 60 de miliarde contracte în derulare. A început, în urma deciziei de lichidare a întreprinderii, un proces de vandalizare comparabil cu cel care s-a produs cu cooperativele agricole după '89. Practic, sunt descompletate strunguri și unele utilaje extrem de sofisticate. Aceste elemente nu au fost analizate în profunzime și, pe de altă parte, nu se ține seama de impactul social al acestor măsuri.

În Brăila există riscul ca șomajul să se apropie de 40-50 la sută și, odată cu terminarea banilor de către cei care vor primi compensațiile bănești respective, în următoarele luni criminalitatea probabil că va crește într-un mod alarmant. Nu este vorba de o politică pe câteva luni, este vorba de o politică pe termen mediu, pe termen lung și, fără găsirea unor locuri de muncă alternative, soluția preconizată de către FPS este absolut aberantă.

Așa cum am observat, am dobândit aceleași concluzii negative la UMEB - la Întreprinderea de Motoare Electrice din București -, unde, fără o analiză serioasă, s-a luat decizia de lichidare a acestei întreprinderi, care asigură de fapt inima industriei românești de la motoarele de metrou, până la motoarele de la ascensoare. Decizia a fost luată fără o evaluare serioasă, au fost schimbați reprezentanții FPS în AGA cu oameni care nu cunoșteau istoria acestor întreprinderi și, din acest punct de vedere, soluțiile adoptate au fost mai curând niște soluții, să spunem, de tip contabil, nu de tip economic. Unii dintre cei cu care am discutat mi-au spus că soluția a fost mai curând îndreptată spre transformarea unui proces de vânzare de acțiuni în vânzare de active. Se pare că sunt anumite interese de a obține, spunem, cele 17 hectare ale UMEB în centrul Capitalei, în orice caz într-o zonă foarte bună din punct de vedere al așezării, cu acces la calea ferată, și mai puțin rosturile și interesele economiei românești.

La fel cum procesul de privatizare, după părerea mea, este distorsionat în anumite cazuri, am observat acest lucru, la Întreprinderea Titan, din păcate, o întreprindere unde s-a făcut o investiție de 4 milioane și jumătate de mărci, pentru a se realiza cea mai modernă moară din țară. Aceasta este vândută, practic, în condițiile unui risc foarte mare, pentru că Fabrica de panificație, unde lucrează peste o mie de oameni, față de moară, unde nu lucrează decât 30 de oameni, să fie închisă și, în felul acesta, să fie deturnată o întreprindere care are o importanță foarte mare pentru securitatea alimentară a țării. Și acest lucru numai pentru că există interesul vânzării pachetului majoritar de acțiuni pentru un investitor din Grecia, la o sumă modică.

Cred că aceste decizii ar trebui să fie examinate de către Parlament. Cred că Parlamentul are datoria, chiar dacă FPS-ul a fost transferat la Guvern, prin comisiile sale, să examineze aceste decizii. Și cred că este cazul să reintroducem, sau să menținem bancruta frauduloasă, pentru că eu cred că, în sfârșit, cândva, cei care iau aceste decizii de falimentare a unor întreprinderi - mă refer la cei din conducerea FPS-ului - vor trebui să răspundă în fața celor care, până la urmă, sunt proprietari. Și este vorba aici, până la urmă, de cei care ne-au trimis în Parlament. Avem o răspundere foarte clară în cadrul controlului parlamentar, de a examina felul în care se iau aceste decizii, pentru că ele sunt ireversibile și pot să creeze efecte foarte mari.

Vă mulțumesc.

 
Varga Attila - Informare privind modificarea conducerii grupului parlamentar al UDMR;

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Neacșu Ilie nu a venit încă. Așa că, practic, am încheiat partea de intervenții a dumneavoastră.

Voi da cuvântul, pentru o informare a plenului, domnului deputat Varga, din Grupul parlamentar UDMR.

 

Domnul Varga Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să vă anunț o mică modificare în conducerea Grupului parlamentar UDMR.

Astfel, liderul grupului este Varga Attila; vicelideri sunt domnii Asztalos Ferenc și Marton Arpad, respectiv secretar - Ráduly Róbert.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
Vasile Vetișanu - propunere ca intervențiile și interpelările deputaților să fie intens mediatizate, mai ales de Televiziune.

Domnul deputat Vetișanu. Vă rog. Aveți o intervenție?

 

Domnul Vasile Vetișanu:

Tot o intervenție se va numi.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Vasile Vetișanu:

Vă mulțumesc că mi-ați dat acest cuvânt.

Domnule președinte, nu m-am înscris astăzi la intervenții și v-am rugat să-mi dați cuvântul, pentru a ridica o problemă care ar trebui curmată de la începutul acestei sesiuni.

Este vorba de faptul că noi, aici, după o sesiune, ne dăm seama cum, perindându-ne aici, la acest microfon, vorbim către propriii noștri colegi. Vorbim, cum s-ar spune, celor care se află în fața noastră și atât.

Este incredibil ca la aceste intervenții, care de fapt ridică probleme atât de serioase și de majore privind situația țării, privind destinul oamenilor, aceste intervenții să nu fie mediatizate la televiziune, măcar selectiv.

Nu e vorba de a ne face imagine, cum s-ar grăbi să spună unii. Este vorba de faptul că acolo, în teritoriu, avem întâlniri cu oamenii și încercăm să înțelegem problemele lor. S-ar simți cu atât mai bine acei oameni, dacă ar vedea că și aici, în Parlament, sunt ridicate aceste probleme și sunt cunoscute și mediatizate, mai ales că există interferențe între problemele pe care le ridică un teritoriu sau altul.

De aceea, nu înțeleg, am lăsat să treacă o sesiune, nu înțeleg de ce aceste intervenții și la aceste intervenții și luări de cuvânt sau interpelări, nu este prezentă Televiziunea Română. La Senat exista o regulă. În fiecare zi, când erau programate intervențiile sau declarațiile politice, Televiziunea era prezentă și se făcea mediatizarea care se cere și este cuvenită.

De aceea, vă rog, domnule președinte, dacă se poate, să se aducă în fața Biroului permanent această situație, să fie discutată și măcar să ni se dea o explicație. De ce nu s-a gândit nimeni, sau de ce nu se crede că este potrivit ca aceste intervenții, declarații politice, sau interpelări să fie mediatizate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulțumesc.

 
 

Deci, considerăm încheiată prima parte a programului nostru de astăzi, urmează ca peste 10 minute să intrăm în activitatea noastră normală.

Am rugămintea, pe care am avut-o în mod expres în ultima perioadă, ca reprezentanții presei să nu mai intre în sala de ședințe, să ocupe locurile la lojile destinate presei, în așa fel încât să apară și acest respect al acestei săli din partea presei. (Ziariștii părăsesc sala și se îndreaptă spre lojile de sus ale sălii.)

Vreau să mulțumesc colegilor din presă care au înțeles această rugăminte și au ocupat locurile în loja presei.

Pauză

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 20 ianuarie 2020, 14:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro