Adrian Năstase
Adrian Năstase
Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997
Sumarul ședinței
Stenograma completă

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
04-12-2019
27-11-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 1997 > 02-09-1997 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 septembrie 1997

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.5 Adrian Năstase - sublinierea unor aspecte legate de activitatea în Parlament și de procesul de restructurare, cu "efecte sociale extrem de grave";

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacșu a venit? N-a venit.

Domnul deputat Adrian Năstase, din partea Grupului parlamentar PDSR.

Vă rog.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș dori să subliniez două aspecte. Primul este legat de activitatea noastră în Parlament. Aș dori să sper, împreună cu dumneavoastră, că Parlamentul își va putea desfășura în mod normal activitatea în această sesiune și vreau, în același timp, să subliniez faptul că există un anumit risc pe care vi-l înfățișez - acela ca Parlamentul să realizeze dezbaterile oarecum decalat în timp față de actualitatea unora dintre problemele economice și sociale.

Pe agenda Parlamentului sunt înscrise deja, în urma adoptării de către Guvern, peste 60 de ordonanțe, care se adaugă de fapt ordonanțelor de urgență, ceea ce înseamnă că toată activitatea noastră din această sesiune va fi consacrată unor acte legislative, acte normative care au fost deja aprobate de către Guvern, care sunt în aplicare, sunt în vigoare și noi vom putea să dezbatem aceste documente numai în condițiile unui fapt împlinit și, în orice caz, nu în timp real. Deci subliniez acest pericol. Parlamentul nu va mai dezbate acte normative în timp real, ci decalat, în funcție de felul în care ele vor veni pe ordinea Parlamentului.

A doua observație este legată de ceea ce am văzut în această vară, în mai multe întâlniri pe care le-am avut cu conducerea unor întreprinderi, cu reprezentanții unor sindicate. Procesul de restructurare care s-a materializat în special prin decizii de lichidare a unor întreprinderi produce efecte economice sociale extrem de grave.

Vreau să vă dau exemplul Întreprinderii Promex din Brăila, unde, deși în acest an întreprinderea a avut un profit de 3 miliarde, pe baza unor evaluări care țineau seama mai curând de diverse politici fiscale, suprataxe și așa mai departe, suprapenalizări, s-a ajuns la concluzia că această întreprindere trebuie închisă. Consecințele vor fi extrem de mari. Sunt peste 20 de mii de excavatoare în toată țara. Va fi foarte greu să fie realizate piesele de schimb pentru ele. Pe de altă parte, întreprinderea are 60 de miliarde contracte în derulare. A început, în urma deciziei de lichidare a întreprinderii, un proces de vandalizare comparabil cu cel care s-a produs cu cooperativele agricole după '89. Practic, sunt descompletate strunguri și unele utilaje extrem de sofisticate. Aceste elemente nu au fost analizate în profunzime și, pe de altă parte, nu se ține seama de impactul social al acestor măsuri.

În Brăila există riscul ca șomajul să se apropie de 40-50 la sută și, odată cu terminarea banilor de către cei care vor primi compensațiile bănești respective, în următoarele luni criminalitatea probabil că va crește într-un mod alarmant. Nu este vorba de o politică pe câteva luni, este vorba de o politică pe termen mediu, pe termen lung și, fără găsirea unor locuri de muncă alternative, soluția preconizată de către FPS este absolut aberantă.

Așa cum am observat, am dobândit aceleași concluzii negative la UMEB - la Întreprinderea de Motoare Electrice din București -, unde, fără o analiză serioasă, s-a luat decizia de lichidare a acestei întreprinderi, care asigură de fapt inima industriei românești de la motoarele de metrou, până la motoarele de la ascensoare. Decizia a fost luată fără o evaluare serioasă, au fost schimbați reprezentanții FPS în AGA cu oameni care nu cunoșteau istoria acestor întreprinderi și, din acest punct de vedere, soluțiile adoptate au fost mai curând niște soluții, să spunem, de tip contabil, nu de tip economic. Unii dintre cei cu care am discutat mi-au spus că soluția a fost mai curând îndreptată spre transformarea unui proces de vânzare de acțiuni în vânzare de active. Se pare că sunt anumite interese de a obține, spunem, cele 17 hectare ale UMEB în centrul Capitalei, în orice caz într-o zonă foarte bună din punct de vedere al așezării, cu acces la calea ferată, și mai puțin rosturile și interesele economiei românești.

La fel cum procesul de privatizare, după părerea mea, este distorsionat în anumite cazuri, am observat acest lucru, la Întreprinderea Titan, din păcate, o întreprindere unde s-a făcut o investiție de 4 milioane și jumătate de mărci, pentru a se realiza cea mai modernă moară din țară. Aceasta este vândută, practic, în condițiile unui risc foarte mare, pentru că Fabrica de panificație, unde lucrează peste o mie de oameni, față de moară, unde nu lucrează decât 30 de oameni, să fie închisă și, în felul acesta, să fie deturnată o întreprindere care are o importanță foarte mare pentru securitatea alimentară a țării. Și acest lucru numai pentru că există interesul vânzării pachetului majoritar de acțiuni pentru un investitor din Grecia, la o sumă modică.

Cred că aceste decizii ar trebui să fie examinate de către Parlament. Cred că Parlamentul are datoria, chiar dacă FPS-ul a fost transferat la Guvern, prin comisiile sale, să examineze aceste decizii. Și cred că este cazul să reintroducem, sau să menținem bancruta frauduloasă, pentru că eu cred că, în sfârșit, cândva, cei care iau aceste decizii de falimentare a unor întreprinderi - mă refer la cei din conducerea FPS-ului - vor trebui să răspundă în fața celor care, până la urmă, sunt proprietari. Și este vorba aici, până la urmă, de cei care ne-au trimis în Parlament. Avem o răspundere foarte clară în cadrul controlului parlamentar, de a examina felul în care se iau aceste decizii, pentru că ele sunt ireversibile și pot să creeze efecte foarte mari.

Vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 8 decembrie 2019, 8:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro