Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 26, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 26-05-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 26, 1997

4. Adoptarea Hotărârii Parlamentului României privind aprobarea intrării, staționării și trecerii unor unității și subunități militare din armatele altor state pe teritoriul României cu efective și tehnică militară.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

................................................

În continuare, vă aduc la cunoștință că, în temeiul art.5 din Legea apărării naționale, Președintele României înștiințează Parlamentul României despre participarea unor unități ale Armatei Române cu efective și cu tehnică de luptă la aplicații, exerciții și activități de pregătire în comun cu unități din armatele altor state, în afara teritoriului național, în perioada mai-decembrie 1997. Textul scrisorii v-a fost difuzat. Nu facem altceva decât luare la cunoștință. Comisia este prezentă. Dacă domnul general dorește să ia cuvântul? Nu.

La punctul următor al ordinii de zi, solicitarea Președintelui României cu privire la participarea unor unități din armatele altor state la aplicații, exerciții și activități de pregătire în comun cu unități ale Armatei Române pe teritoriul național, în perioada iunie-decembrie 1997, formulată în conformitate cu prevederile art.5 din Legea apărării naționale. Textul îl aveți. Comisie de specialitate? Vă rog.

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă prezint raportul comun privind solicitarea Președintelui României pentru aprobarea desfășurării unor exerciții și operațiuni ale Armatei, cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea, ori trecerea unor unități militare ale altor armate cu efective și tehnică militară pe teritoriul României, în perioada iunie-decembrie 1997.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților au fost sesizate pentru a examina și aviza solicitarea Președintelui României pentru aprobarea desfășurării unor exerciții și operațiuni ale Armatei, cu durată determinată, care implică intrarea, staționarea, ori trecerea unor unități militare ale altor armate, cu efective și tehnică militară pe teritoriul României, în perioada iunie-decembrie 1997.

Solicitarea Președintelui României s-a făcut în temeiul art.5, alin.3, din Legea apărării naționale a României nr.45/1994.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Senatului și Camerei Deputaților, întrunite în ședință comună în ziua de 21.V.1997, au analizat solicitarea Președintelui României și au constatat că aceasta respectă dispozițiile art.117 alin.5 din Constituția României și ale art.5, alin.3, din Legea apărării naționale a României nr.45/1994.

Ca urmare, comisiile au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și aprobare solicitarea Președintelui României în ședință comună a celor două Camere. Pe baza dezbaterilor, comisiile au întocmit proiectul de hotărâre anexat, pentru a fi supus spre aprobare Parlamentului României.

Semnează cei doi președinți ai Comisiilor pentru apărare.

V-aș ruga să acceptați ca hotărârea să fie prezentată de președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională de la Camera Deputaților.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnul deputat Pașcu are cuvântul.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O să dau citire acestui proiect de hotărâre.

"Hotărâre privind aprobarea intrării, staționării și trecerii unor unități și subunități militare din armatele altor state pe teritoriul României cu efective și tehnică militară.

Având în vedere solicitarea Președintelui României, adresată celor două Camere ale Parlamentului pentru a aproba intrarea, staționarea și trecerea unor unități, subunități militare din armatele altor state pe teritoriul României, cu efective și tehnică militară, pe durată determinată, pentru aplicații, exerciții și activități de pregătire în comun cu unități și subunități ale Armatei române, pe teritoriul național, în perioada iunie-decembrie 1997.

În temeiul art.117, alin.5, din Constituția României și al art.5, alin.3, din Legea apărării naționale a României nr.45 din 1994, și al art.1, pct.27 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei Deputaților și Senatului, Parlamentul României adoptă prezenta Hotărâre:

Art.1. Se aprobă intrarea, staționarea și trecerea pe teritoriul României a unor unități, subunități militare din armatele altor state, cu efective și tehnică militară, pentru participarea la aplicații sau exerciții NATO și aplicații sau exerciții în spiritul Parteneriatului pentru Pace, precum și la activități de pregătire militară în comun, în plan bilateral, după cum urmează:

a) în perioada 2-15.06.1997, în zona Brașov, pregătire militară comună cu subunități din Bulgaria, la specificul subunităților de cercetare de valoare pluton;

b) în perioada 18-29.06.1997, în zona Brăila, pregătire militară comună cu subunități din Ucraina, la specificul subunităților de cercetare de valoare pluton;

c) în perioada 16-29.06.1997, în zona Buzău, pregătire militară comună cu subunități din Ungaria, la specificul subunităților de cercetare de valoare pluton;

d) în luna iunie 1997, în zona Boteni, pregătire militară comună cu subunități din Franța, la specificul subunităților de parașutiști, cu o companie și un avion de transport;

e) în trimestrul I/1997, pregătire militară comună cu subunități din Ungaria, la specificul subunităților de artilerie, cu un pluton, și a subunităților de protecție NBC, cu un pluton;

f) în perioada 23-26.07.1997, în portul Brăila și pe Dunărea interioară, în sectorul Galați-Hârșova, exercițiul fluvial în spiritul Parteneriatului pentru Pace, "Dunărea '97", cu nave din Ucraina, Bulgaria, Rusia, Ungaria, Austria, Germania și Slovacia, axat pe navigația în convoi pe fluviu și protecția transporturilor de ajutoare umanitare; aplicarea măsurilor specifice embargoului pe fluviu, operațiuni antimină pe fluviu, acordarea ajutorului navelor avariate și remorcaj pe fluviu;

g) în trimestrul III 1997, pregătire militară comună cu subunități din Germania, la specificul subunităților de apărare antiaeriană, de valoare pluton;

h) în trimestrul III 1997, pregătire militară comună cu subunități din Franța, la specificul subunităților de geniu de valoare pluton;

i) în perioada 28.07.-10.08.1997, în zona Oradea, pregătire militară comună cu subunități din Cehia, la specificul subunităților de cercetare de valoare pluton;

j) în perioada iulie-august 1997, în zona Predeal, pregătire militară comună cu subunități din SUA, la specificul subunităților de Vânători de munte, de valoare o grupă de forțe speciale;

k) în trimestrul IV 1997, în zona Predeal, pregătire militară comună cu subunități din Olanda, la specificul subunităților de Vânători de munte, de valoare o companie de infanterie marină;

l) în trimestrul IV 1997, în zona Predeal, pregătire militară comună cu subunități din Marea Britanie, la specificul subunităților de Vânători de munte, de valoare o companie de infanterie marină

m) în perioada 01.-15.XI.1997, în zona Sibiu, exercițiul NATO Parteneriat pentru Pace, "Cooperative Determination 1997", de comandament, cu transmisiuni, axat pe probleme de menținere a păcii la nivel forță multinațională, cu o componentă terestră, două comandamente de brigadă multinațională cu câte 16 celule de răspuns la nivel batalion fiecare, și o componentă aerială cu celule de răspuns la nivel escadril; participă 400 de ofițeri în echipe de stat major și 10-15 autospeciale ale Comandamentului Landsouth din Verona.

Art.2. Pentru activitățile prevăzute la lit.d), e), g), h), j), k), respectiv acelea care nu au precizată exact data desfășurării, ca să putem să avem perioada, și l), prezenta Hotărâre se aplică numai după înștiințarea Parlamentului României asupra locului și duratei de desfășurare.

Această Hotărâre a fost adoptată .... " etc., etc.

Cei doi președinți ai celor două Camere.

Vreau să-mi permiteți să fac precizarea: am avut această situație, după cum vedeți, cu două tipuri de activități, unele bine precizate, altele care sunt încă în curs de discuție și care, până la data aceasta, n-au putut să fie precizate.

În aceste condiții, am adoptat această soluție, pe care o recomandăm plenului celor două Camere: să reținem aprobarea pe care o dăm în principiu și s-o facem activă numai în clipa în care, după negocierile respective, Consiliul Suprem de Apărare și Ministerul Apărării Naționale ne comunică datele respective, la nivelul Parlamentului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, domnul senator Dumitrașcu.

(Rumoare; comentarii)

Eu zic să vă rezervați pentru sfârșit, eventual. De ce să-l descurajați? (Aplauze)

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte și domnii aceia care, în locul graiului articulat, au doar niște onomatopei, (Aplauze)

Domnilor,

Este mai presus de orice că intrarea României în NATO ar reprezenta o mare victorie diplomatică și, dacă-mi e permis, o victorie pașnică militară pentru România. Poate mai mult decât oricare țară din această zonă, România are nevoie de siguranță. Și România, după părerea mea, trebuie să se afle în siguranță.

Așadar, n-am să fiu eu împotriva unor asemenea manevre, mai ales pe teritoriul altora, la care să participe Armata română, mai ales pe teritoriul altora.

Domnilor, nici guvernele de până în noiembrie, nici Guvernul de după noiembrie nu a rezolvat o problemă fundamentală, nu doar pentru România de azi, ci și pentru cea de mâine, anume doctrina și politica militară. Adevărul este că am rămas exclusiv pe ideea care se poate dovedi iluzorie, și eu sunt ultimul care aș vrea să se întâmple lucrul acesta, deci ne-am axat exclusiv pe ideea intrării noastre în NATO. Dar dacă nu intrăm în NATO, România nu are nevoie de o doctrină militară la care trebuie să ajusteze, în ultimă instanță, însăși această probabilitate, pe care noi o luăm ca certitudine?

Domnilor, dacă un stat vecin și neprieten va intra în NATO înaintea noastră, eu aș dori să între împreună cu noi, pentru ca să fie un element în plus, care să lucreze pentru prietenia dintre noi și acest stat vecin, dacă acest stat va intra în NATO și noi nu, eu consider, domnilor, că acesta este un caz de neprietenie, este o situație de neprietenie a respectivului organism internațional față de România. Este evident, se zice, că noi vom continua lupta pe toate căile, pentru a dovedi că vrem să intrăm în NATO, și vrem să intrăm. Proporțional, la populația românească și ungurească, și a Ungariei, de două ori mai mulți români, proporțional vor să între în NATO, decât ungurii, care nu vor nici cu forța. Eu cred că până la urmă țara respectivă va fi vârâtă cu forța în NATO, pe ideea că dragoste cu sila se poate face.

În această situație, domnilor, îmi permit, în calitate de învățător de istorie, îmi permit să-mi pun întrebarea: ce va face România? Va persista în continuare să meargă spre un al doilea val, care nici nu se știe dacă va veni, cum va veni și ce va însemna pentru România? Sau va trebui să-și realizeze o doctrină militară? O doctrină de apărare, pentru că mai presus de orice sunt interesele patriei.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Domnule senator Dumitrașcu, mă iertați, nu obișnuiesc să întrerup pe nimeni, dar nu discutăm problema intrării sau neintrării în NATO, ci o scrisoare a Președintelui, care are cu totul o altă temă. Vă rog frumos, dacă se poate, să vă referiți la ea.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Scrisoarea domnului Președinte este un document firesc din partea unui Președinte, iar intervenția mea, ca a unuia care știu totuși să citesc de un număr de ani și să înțeleg ce înseamnă o scrisoare, îmi conferă, nu dreptul, ci îmi oferă datoria de a spune ceva în legătură și ceea ce trebuie în legătură cu respectiva scrisoare.

Așadar, eu cred că problema aceasta a antrenamentelor militare pe teritoriul patriei noastre să se facă după Madrid, când, în momentul acela, voi ști mai precis care sunt raporturile României cu unul sau altele dintre statele respective. Și, în primul rând, cu un anume stat. Eu, în momentul acela, nu mai am de ce să știu anumite elemente legate de toponimia și toponimia militară a unui stat vecin, dar lui îi convin foarte bine toate lucrurile acestea.

Așadar, sunt pentru, și pentru prima parte, și pentru prima scrisoare, sunt și pentru a doua, numai că doresc ca în cea mai mare parte, și mai ales în ceea ce privește trupele statului vecin, aceste operații să aibă loc după Madrid, pentru că Madridul reprezintă, după părerea mea, un moment de mare importanță în istoria noastră și în istoria Europei. În situația în care noi vom intra în NATO, securitatea Europei va avea câteva grade în plus, în sensul că securitatea României va avea mai multe grade în plus.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Și eu vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Răsvan Dobrescu.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnul senator Dumitrașcu a invocat calitatea sa de profesor de istorie ...

Voci din sală:

... de învățător ...

Domnul Răsvan Dobrescu:

... de învățător, poftiți, ... m-ați corectat ..., pentru a pleda în defavoarea admiterii cererii domnului Președinte al României și a făcut un amendament la această propunere, în sensul ca noi să agreăm efectuarea acestor manevre militare după Întâlnirea din iunie, de la Madrid. (Rumoare)

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Cu respect vă atrag și dumneavoastră atenția. Vă rog să discutați scrisoarea și nu ceea ce a spus domnul senator Dumitrașcu. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aceste manevre se efectuează la o anumită dată. Ele sunt convenite cu toate statele participante și este neîndoios că trebuie să subscriem. Eu nu sunt deformat profesional de meseria de dascăl de istorie și, deci, nu privesc spre trecut. Eu privesc spre viitor. Și, dacă privim spre viitor, și sper că aici, în această aulă, cu toții privim spre viitor, trebuie să ne punem următoarea întrebare: dorim o politică de izolare a României de celelalte țări europene, sau, dimpotrivă, o politică de colaborare? Este evident că numai printr-o politică de colaborare cu celelalte țări putem să ne satisfacem aspirațiile naționale. Și atunci, dacă vrem să colaborăm, atunci trebuie să colaborăm pe toate planurile, inclusiv pe cel al manevrelor militare comune.

Eu nu sunt deformat profesional de meseria de dascăl de istorie și, deci, nu privesc spre trecut. Eu privesc spre viitor și dacă privim spre viitor, și sper că aici, în această aulă, cu toții privim spre viitor, trebuie să ne punem următoarea întrebare: dorim o politică de izolare a României de celelalte țări europene, sau, dimpotrivă, o politică de colaborare?

Este evident că numai printr-o politică de colaborre cu celelalte țări putem ca să ne satisfacem aspirațiile naționale și atunci, dacă vrem să colaborăm, atunci trebuie să colaborăm pe toate planurile, inclusiv pe cel al manevrelor militare comune.

Închei, spunându-vă că domnul senator Dumitrașcu a spus la un moment dat că ar fi de acord ca oricând România să participe la manevre militare pe teritoriul altei țări, dar s-a opus ca până la Madrid noi să acceptăm asemenea manevre militare pe teritoriul României.

Este exact ca acela căruia-i place să fie invitat la masă, dar care niciodată nu-și invită partenerii, la rândul lui. Nu e frumos...

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc.

Problema invitării la masă depinde și de spațiul pe care-l are fiecare și disponibilități... (Rumoare, aplauze).

Are cuvântul domnul senator Gavaliugov, care s-a înscris înainte.

Urmează domnul senator Dan Amedeo Lăzărescu.

Domnul Corneliu Dorin Gavaliugov:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați și senatori,

Vreau, din capul locului, să vă spun că grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota în favoarea aprobării de către Parlament a scrisorii adresate de către Președintele României. Pe de altă parte, aș vrea să evoc aici, în câteva cuvinte, să vă atrag atenția asupra unei abordări absolut conjuncturale și mă întreb dacă la tribuna acestor Camere reunite, a acestei săli, astăzi am avut din partea P.D.S.R.-ului o abordare a rațiunii P.D.S.R. și, pe de altă parte, o voce a P.D.S.R.-ului.

Trebuie să dăm pondere și trebuie să dăm crezare celor care ne cheamă la rațiune și la luciditate și, fără discuție, avem nevoie într-o decizie pe care-o luăm astăzi la o susținere a cât mai multor partide politice, a majorității actualului Parlament, dar și al opoziției, sau trebuie să facem loc unei voci și unei atitudini disjuncturale.

România se mai găsește astăzi în momentul în care are în spate sondaje ale opiniei publice care vorbesc de 90%, de 70% în favoarea susținerii tuturor costurilor necesare integrării în NATO, și pregătirea forțelor militare, pregătirea militarilor noștri este un exemplu și un argument în favoarea unei oferte consistente a candidaturii României pentru integrarea în Organizația Nord-Atlantică. România mai are nevoie astăzi de o poziție conjuncturală?

Cred că oamenii politici români, cei care astăzi urmează să dea votul în Parlament trebuie să se găsească pe o poziție foarte consolidată și este acea poziție pe care ne-o dă exact girul electoratului din noiembrie 1996, dar, dincolo de aceasta, este sprijinul constant pe care-l primim din partea cetățenilor.

O întreagă opinie publică se află angajată în favoarea acționării într-un mod cât mai eficient, într-un mod cât mai variat în favoarea definirii unei candidaturi cât mai interesante, cât mai sigure din partea României în concertul acesta, al integrării europene. Oare este nevoie de o poziție conjuncturală?

În concluzie, voi sublinia că Partidul Democrat va vota în favoarea aprobării scrisorii Președintelui României.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Dan Amedeo Lăzărescu.

Urmează domnul senator Tudor.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Deputat!

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

... deputat. Senator - în legislatura viitoare...

Domnul Dan Amedeo Lăzărescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu vreau să fac proces de intenție, dar istoricii și domnul senator Dumitrașcu știu mai bine ca oricine că politica României între 1944 și 1958, oficial, între 1958 și, să spunem, 1989, neoficial, a fost condusă de o armată străină pe pământul țării. Rezultatele se cunosc.

Astăzi nu mai există independență militară în lume. Trebuie ca toate statele să se unească pentru libertate și pentru democrație.

Prezența pe teritoriul României a unor forțe ale lumii libere este, în același timp, o prefigurare a intrării noastre în NATO și o garanție că România își va vedea independența apărată, fără nici un fel de discuție.

Vom vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă mulțumesc.

Să înțeleg că dacă nu lua cuvântul domnul senator Dumitrașcu, ceilalți care au vorbit ulterior n-ar fi luat cuvântul? Poate nici eu n-aș mai fi luat, pentru că ne-am îndepărtat foarte mult de subiect.Domnia sa n-a spus, până la urmă, decât că este de acord, cu excepția a două acțiuni, care sunt până la Madrid. De aici, toți am început să-i dăm în cap. Dar, hai să nu facem procesul acesta de conștiință, și să ascultați ceea ce doresc eu să vă spun, dacă-mi permiteți.

În numele grupurilor parlamentare din Senat și din Camera Deputaților, vă rog să-mi permiteți să exprim punctul de vedere al Partidului "România Mare" cu privire la aprobarea solicitată Parlamentului de către domnul președinte Constantinescu.

Fără a lua drept superstiție, aceste activități sunt în număr de 13, la care vor participa 12 țări și vor avea loc în diferite zone ale țării noastre, în teren muntos, de șes, sau pe Dunăre.

În cadrul programelor de participare a armatei țării noastre la acțiuni în comun cu armatele altor țări, semnate încă din anii trecuți de către ministrul apărării naționale, domnul Tinca, România a participat la activități militare cu astfel de trupe, sau de stat major, atât pe teritoriul altor țări, cât și pe teritoriul țării noastre. Deci nu este o premieră ceea ce facem acum.

Pentru participarea în afara țării, însă, nu este nevoie de aprobarea Parlamentului, ci pur și simplu de aprobarea ministrului apărării naționale, după un program al relațiilor internaționale, căzut de acord, în comun, bilateral sau multilateral, cu mai multe țări.

Și chiar pentru acest an, Președintele Constantinescu ați văzut că ne-a înștiințat numai de scrisoarea prin care ne aduce la cunoștință faptul că ministrul apărării naționale a semnat pentru participarea țării noastre cu trupe în afara granițelor țării, într-un număr de 15 țări, pe teritoriu lor, și pentru care, bineînțeles, aprobările se dau de către ministrul apărării naționale.

Cu totul altfel stă situația în cazul în care pe teritoriul țării noastre trebuie să vină trupe străine. Acolo ne permite Constituția, conform art. 117 alin. 5 și Legea apărării naționale, pe care ați votat-o, sau ceilalți, dinaintea noastră, să se permită astfel de participări pe teritoriul țării noastre, de către Parlament. Și, în acest sens, s-a făcut scrisoarea amintită.

Desigur că nimeni nu poate contesta rezultatele bune obținute în aceste acțiuni de către militarii români, participanți direct sau indirect, în bună măsură datorită unei bune pregătiri a acestora, în prealabil, în cadrul procesului normal de instruire, dar și datorită unui efort suplimentar care ,coroborat cu inteligența, inventivitatea și receptivitatea, de-acum binecunoscute trăsături specifice ale românilor, au făcut ca fără excepție, în toate bilanțurile care au urmat acestor aplicații sau exerciții tehnice sau exerciții tactice, să fie relevat ca factor pozitiv participarea armatei române. În final, aceste aprecieri pozitive își aduc și ele partea lor de contribuție la eforturile comune de integrare în NATO.

Așa cum am mai declarat însă, în nenumărate rânduri, conducerea partidului a semnat Documentul de la Snagov, din iunie 1995, prin care se declară de acord cu procesul de integrare a României în structurile Euro-Atlantice, dar numai respectând demnitarea poporului român.

Am fost de acord, și vom fi și în continuare, cu acțiunile umanitare în locurile unde situația o impune, organizate de O.N.U. sau C.S.C.E., dar nu am fost și nu vom fi de acord cu acțiuni aventuriste, nesolicitate de organismele internaționale din care vrem să facem parte și unde cele mai multe țări din situația noastră nu participă, acțiuni duse cu eforturi și cheltuieli mari și inutile, de genul celei din Albania, aprobate anterior de Parlament.

Vreau să vă informez că pentru admiterea țărilor în NATO, oricare ar fi ele, au fost impuse 8 condiții de integrare, printre care citez numai trei:

- ponderea intereselor strategice ale alianței față de statele candidate;

- existența controlului civil al societății asupra forțelor armate;

- al optulea, întâmplător este chiar acesta - nivelul realizării compatibilității forțelor armate proprii cu cele ale NATO.

În bună măsură, țara noastră le-a îndeplinit, sau este pe cale să le îndeplinească, să definitiveze îndeplinirea lor.

Ultima condiție enunțată, însă, de fapt și cea mai costisitoare dintre ele, generează alte 22 elemente procedurale și tehnice pentru integrare, cerințe privind interoperabilitatea armelor.

Printre acestea aș enumera:

- asigurarea comunicațiilor;

- unitatea de comandă în domeniul asigurării logistice;

- sistem unificat de hărți;

- sistemul comun..., imediat termin, vă rog să mă iertați..., sistemul comun de navigație aeriană;

- sistem comun de identitate amic-inamic, în special la avioane, dar și la nave;

- asigurarea încrederii în forțele aliatului.

Este evident pentru oricine că ele nu se pot îndeplini decât prin participări comune la aplicații, exerciții tactice și tehnice, care, vrând-nevrând, trebuie făcute pe teritoriul câte unei țări.

Conștienți fiind de necesitatea organizării și participării la asemenea acțiuni, atât în afara țării noastre, cât și pe teritoriul ei, în scopul declarat al asumării eforturilor economice, financiare, dar mai ales politice, pentru integrarea țării noastre în NATO, Partidul "România Mare" se declară de acord cu aprobarea de către Parlament, solicitată de Președintele Constantinescu, pentru desfășurarea unor exerciții și operațiuni ale armatei pe teritoriul țării noastre, cu durată determinată, în condițiile specificate în raportul comun al comisiilor de apărare din cele două Camere ale Parlamentului, pe care de altfel l-am și semnat anterior.

Profit de ocazie și rog conducerea Ministerului Apărării Naționale, reprezentată prin cei doi domni generali și prin domnul secretar de stat, să urgenteze finalizarea propunerilor pentru adoptarea unei Doctrine militare, sau a Strategiei militare, extrem de necesare în condițiile actuale.

Vă rog să mă iertați că v-am răpit atât de mult timp cu intervenția.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Șteolea.

Înțeleg că domnul senator Dumitrașcu a cerut cuvântul în replică, da?

Domnul Petru Șteolea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Partidul Unității Naționale Române, luând în considerare faptul că aceste acțiuni, care au fost solicitate de către domnul Președinte Emil Constantinescu, în ceea ce privește pregătirea de luptă a armatei române reprezintă un proces într-o continuitate, care ține din momentul în care România s-a declarat fermă pe poziția de aderare la NATO, grupurile noastre parlamentare susțin aprobarea acestei solicitări.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumesc și eu.

Dacă nu mai cere nimeni cuvântul, dau ultimul cuvânt domnului senator Dumitrașcu, deși nu-i inculpat. (Rumoare în sală). În justiție, ultimul cuvânt îl are inculpatul.

Așadar, dau domnului senator Dumitrașcu ultimul cuvânt.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este mai presus de orice că n-am fost în stare, și nu pot să fiu în stare să mă pronunț împotriva acceptării celor două scrisori ale domnului Președinte Emil Constantinescu, așa cum n-am fost nici împotriva scrisorilor, în aceste probleme, care ne-au fost trimise de domnul fost președinte, Ion Iliescu.

Ce mă miră la un domn avocat, este că e posibil ca rațiunea să-i fie întunecată de prejudecăți.

Din partea stângă a sălii:

N-a băut apă! De aceea...

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Eu n-am fost împotrivă. Să fiu încă o dată înțeles. Eu am fost doar pentru ca pct. c) să capete regimul punctului e). Atât și nimic mai mult.

Domnilor,

Pe de altă parte, sigur, apreciez cunoștințele de istorie ale multora dintre colegii mei de aici, însă nu cunosc, ca pe teritoriul României, după 1965, din martie, să fi pătruns vreo armată străină, sau chiar vreun bocanc de armată străină. Au intrat bocanci de "stat-majoriști". Atât și nimic mai mult! Repet: "de stat-majoriști". La modul acesta. Asta nu înseamnă, desigur, că cineva în lumea asta poate să se numească de-a-dreptul "independent". Este bine să tindem să rămânem "interdependenți" și să nu devenim "colonie".

Deci, ca idee, domnilor, nu l-am înțeles pe altcineva ce este cu "conjunctura și cu realismul"... Dați-mi voie să spun că uneori, conjunctura este expresia supremă a realismului. Judecarea într-o conjunctură este expresia supremă a realismului. Este limpede, însă, că nu doresc să participăm cu oricine, oricând și în orice condiții. Este evident că trebuiesc condiții precise, și eu m-am referit doar la un singur punct.

În încheiere, domnilor, dați-mi voie să spun, și dacă îmi dați voie, dați-mi voie vă fiu trist, în legătură cu...

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Aveți voie, domnule senator... Aveți voie.

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Dați-mi voie să fiu trist în legătură cu toate sacrificiile, cu toată dorința noastră de bine, în situația în care ea nu va putea să se materializeze, așa cum am dori cu toții, la Madrid.

Așa că, este evident că sunt pentru primirea celor două scrisori și doar cu dorința ca acest pct.c) să fie mutat alături de pct. e).

Atât și nimic mai mult.

Vă mulțumesc că ați avut bunăvoința să mă ascultați.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Vă mulțumim, domnule senator.

Încheiem dezbaterile generale asupra acestui proiect de hotărâre, amintindu-vă, deși nu cred că este nevoie, că, potrivit prevederilor Constituției, ale Legii apărării naționale și al Regulamentului ședințelor noastre comune, noi ne pronunțăm asupra unei hotărâri, și nu asupra scrisorii prin care Președintele solicită ceea ce ați luat cunoștință, așa încât, vom trece la dezbatere și la pronunțare prin vot asupra părților acestei hotărâri.

Prima problemă pe care o supun aprobării dumneavoastră, sau prima opțiune este cu privire la titlu: "Hotărâre cu privire la aprobarea intrării, staționării și trecerii unor unități și subunități militare din armatele altor state pe teritoriul României, cu efective și tehnică militară".

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra titlului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Trei abțineri.

Cu majoritate de voturi, titlul hotărârii a fost aprobat.

Supun aprobării dumneavoastră preambulul acestei hotărâri.

Aveți de făcut observații? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nici o abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat și preambulul.

Supun dezbaterii și aprobării dumneavoastră, dacă nu doriți să luați cuvântul, textul art. 1 al hotărârii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi, cu precizările pe care le-ați făcut. Da. Două voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Dar, s-a făcut o propunere, domnule președinte!

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Cu o abținere, două voturi împotrivă, deci cu majoritate de voturi, a fost aprobat textul hotărârii, așa cum a fost propus de comisie.

Supun aprobării dumneavoastră textul art. 2 din hotărâre. Vă rog...

Înainte de a vota, are cuvântul domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Este adevărat că președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților a precizat că art. 2, în redactarea sa, este un text de principiu.

Vreau însă să vă spun că, totuși, textul nu poate fi aplicat în maniera în care el este redactat, și am să vă citesc și am să vă explic de ce. Se spune că "...pentru activitățile prevăzute la literele..." și nu mai spun care, "...prezenta hotărâre se aplică numai după înștiințarea Parlamentului României asupra locului și duratei de desfășurare".

Vreau să întreb: cine va înștiința Parlamentul României și dacă, printr-o simplă corespondență, care se va adresa Parlamentului, se vor considera aprobate perioadele și locul, având în vedere că la art. 1, lit. a), b) c) și toate celelalte, există clar, și Parlamentul, prin votul care-l dă acum, aprobă aceste acțiuni. Aceasta este o observație.

O a doua observație. Consider că hotărârea trebuie amendată cu introducerea unui articol nou, întrucât toate aceste activități care urmează să se desfășoare pe teritoriul țării presupun efectuarea unor cheltuieli. Ori, este cunoscut faptul că orice cheltuială nu poate fi făcută decât dacă are o bază legală.

Este adevărat, că în scrisoarea sa Președintele României spune căre aceste cheltuieli vor fi asigurate de Ministerul Apărării Naționale, Dar, această scrisoare nu produce efecte juridice, iar în momentul în care Curtea de Conturi va veni la Ministerul Apărării Naționale o să întrebe care este temeiul în baza căruia Ministerul Apărării Naționale a efectuat cheltuielile legate de toate aceste operațiuni.

Ca atare, eu vă propun să fie introdus un art. 3, cu următoarea redactare: " Cheltuielile de aplicare a prevederilor prezentei hotărâri vor fi suportate de Ministerul Apărării Naționale din bugetul de stat aprobat pentru anul 1997". Iar în ceea ce privește art. 2, părerea mea este că el ar trebui redactat în felul acesta: " Pentru activitățile prevăzute la lit. d), g),h),j), k) și l), prezenta hotărâre se aplică numai după înștiințarea și aprobarea de către Parlament asupra locului și duratei de desfășurare a acestor acțiuni".

Din partea stângă a sălii:

Va fi în perioada de vacanță!

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Domnul secretar de stat Dudu Ionescu are cuvântul.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește problema cheltuielilor. După cum știți, aceste activități au fost trecute, încă din 1996, în planul de acțiuni al Ministerului Apărării Naționale, și, la diverse capitole în ceea ce privește participarea armatei române în Parteneriatul pentru pace sau pe capitole, în ceea ce privește activități de colaborare bilaterală, aceste cheltuieli se găsesc deja trecute în bugetul Ministerului Apărării Naționale. Absolut toate aceste acțiuni. Nu trebuie să menționăm într-o hotărâre a Parlamentului. Aceasta este o părere de fost și actual parlamentar.

În ceea ce privește respectivele acțiuni de la lit. d), f) și așa mai departe, aveți dreptate. Din păcate, însă, și aici legea este puțin șchioapă, în sensul că spune doar de durată, spune doar de unități, nu și subunități, cum sunt aceste plutoane și aceste companii. În măsura în care considerați necesară, adăugirea respectivă se poate face.

Noi considerăm că înștiințarea din partea Consiliului Suprem, deci din partea Președintelui, este suficientă.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia de specialitate? Vă rog să vă pronunțați asupra celor două propuneri.

Domnul deputat Mircea Pașcu.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Sunt două chestiuni aici.

Într-adevăr, același lucru voiam să-l spun și eu. Aceste fonduri se găsesc deja aprobate în bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Cred că trebuie să ținem seama de faptul că asemenea exerciții s-au desfășurat și în anii trecuți. Nu cunosc care era formularea în documentele anilor trecuți, care să nu facă necesară intervenția Curții de Conturi. Dar, a doua chestiuni mi se pare mai importantă. Noi trebuie să vedem faptul că art. 1, pe care noi deja l-am votat, conține toate aceste exerciții, și cele precizate și cele care încă nu sunt precizate, sub raportul duratei propriu-zise, dar avem perioada în care se desfășoară. Ceea ce urmează, în momentul de față, este ca noi, în interiorul perioadei, respectiv trim. II sau trim. IV, sau..., să facem această precizare a locului și a duratei pe cât se va întinde exercițiul respectiv. Bun.

Acum, dacă noi alegem această chestiune, pe care a propus-o colegul nostru, înseamnă că va trebui, de fiecare dată când vom primi o înștiințare, să strângem din nou Camerele reunite și să dăm o aprobare, sau să așteptăm o anumită perioadă, timp în care exercițiile respective trebuie să fie împinse până când, după perioada de întrunire a celor două Camere, să putem să respectăm legea în a acorda această permisiune, cum ați spus dumneavoastră. După înștiințarea și aprobarea Parlamentului, efectul ar fi acesta.

Acum, rămâne pentru dumneavoastră să hotărâți care sunt, până la urmă, formulele care vor fi adoptate.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Ce propuneți, vă rog, domnule președinte.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

După părerea mea, dacă vrem să păstrăm și să fim în spiritul acestei scrisori, care a vrut să rezolve din start o problemă pentru întregul an, atunci formularea pe care o avem noi în acest proiect de hotărâre trebuie să facă această aprobare, s-o facă dependentă de comunicarea respectivă: când primim această comunicare, automat aprobarea, care deja este dată, intră în vigoare și în felul acesta am rezolvat. Noi nu am dat voie, în momentul de față, n-am situat pe același picior de egalitate și exercițiile precizate și cele neprecizate, am făcut distincția: dăm aprobarea de principiu, care devine automat în vigoare în momentul în care primim aceste date.

Domnul Mircea Ionescu Quintus:

Da. Am înțeles. Vă mulțumesc.

Dau, din nou, cuvântul domnului senator Dumitrașcu. Îi atrag însă atenția că dacă mai cere o dată cuvântul, riscă să fie încorporat. (Rumoare).

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Intervenția mea privește doar tăria legii. Pentru ca legea să fie tare, ea trebuie să fie exactă. Din acest punct de vedere, art. 2 se află pe un alt plan juridic decât art. 1, în sensul că art. 2, cu respectivele alineate, înseamnă mai puțin precis, sunt elemente mai puțin precise decât celelalte, care sunt hotărâte deja de către noi în art. 1, în ciuda rezervei pe care am avut-o pentru pct. c).

Dați-mi voie să spun următorul lucru: eu n-aș fi deloc... chiar votând pe art. 2, ca și cum îl votăm în principiu. Ce-ați zice dumneavoastră dacă la alin. e) din art. 1, pregătirea militară a acestor unități ar avea loc în centrul Bucureștiului? Sau, ar avea loc într-una dintre zonele noastre strategice, deosebit de bine pregătite? Credeți că lucru acesta ar fi bun? Credeți că ar fi bine?

Articolul 2) îmi cere să votez "în alb".

Domnilor,

Eu nu votez în alb. Nu că sunt împotrivă. Nu sunt împotrivă, dar niște preciziuni, niște precizări, pentru ca să fie conform cu ceea ce am votat la art. 1, se impun.

În privința legilor financiare, cu atât mai bine cu cât este trecut în buget, cu atât mai multă tărie ar căpăta legea când s-ar face trimitere precisă la sursa financiară care acoperă aceste cheltuieli. Este vorba, repet, de tăria legii. Am votat prea multe legii pentru ca să nu-mi dau seama de șubrezenia care există într-o parte sau alta a acestei hotărâri care, la urma-urmei, trebuie să capete valoare de lege.

Dorința mea este ca hotărârea aceasta să fie cât mai bună. Atât și nimic mai mult. Să fie cât mai bună. E cineva împotrivă?

Deci, sunteți împotrivă ca legile să fie cât mai bune !!! Mersi.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Cred că colegii noștri au dorit să spună că "fu destulă tărie a legilor până acuma și sigur că avem nevoie numai de legi tari."

Cu aceasta, dezbaterile cu privire la art. 1 s-au încheiat și vă propun aprobării textul așa cum a fost propus de către comisie. (Domnul Gheorghe Dumitrașcu se îndreaptă către tribună). Nu vă dau din nou cuvântul, suntem în timp de vot. Mă iertați!

Cine este pentru aprobarea textului art. 2? Cred că o să fie nevoie să numărăm. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și textul art. 2.

Ați propus un text al art. 3, domnule Gaspar, dar?

Îl susțineți? Este vorba de un art. 3.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Eu v-aș ruga, totuși, la art. 2 să se precizeze "după înștiințarea Parlamentului... " de către cine?

Din sală: "S-a votat".

Domnul Acsinte Gaspar:

Bine, s-a votat, dar asta nu înseamnă că nu se poate face o precizare.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Este evident că propunerea, înștiințarea o face cel care a și făcut propunerea pentru a se lua această hotărâre. Cred că este implicit, după părerea mea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Iar în ceea ce privește art. 3, vreau să vă spun că și la celelalte acțiuni care au fost aprobate de către Parlament în anii anteriori și care se regăseau în buget, de fiecare dată, în hotărârile Parlamentului s-a făcut această precizare cu privire la modul în care se suportă cheltuielile.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Eu nu sunt împotrivă să ne întoarcem și la ceea ce s-a întâmplat înainte de noiembrie '96, dar se pare că explicațiile date de domnul ministru secretar de stat au fost suficiente.

Propuneți, vă rog, un text și îl supunem votului.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Am propus.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

L-ați propus.

Domnul Ioan Mircea Pașcu (din sală):

Dacă îmi permiteți?

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Da, vă rog. Dacă vă înțelegei, problema este simplă.

Domnul Ioan Mircea Pașcu:

Ideea este următoarea: există niște fonduri la nivelul NATO, din care țările partenere trag anumite sume de bani și care se adaugă la fondurile pe care țara respectivă le pune la dispoziție din bugetul respectiv. (Rumoare, ilaritate).

Nu, nu, o clipă! Dacă eu fac această referire, dacă fac referire, "cheltuielile sunt suportate din bugetul țării noastre", poate cineva, mai târziu, împingând logica lucrurilor, să vine să mă întrebe de ce utilizez asemenea fond.

Domnul Acsinte Gaspar:

Atunci, înseamnă că afirmația președintelui din scrisoare este inexactă.(Agitație, vociferări).

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă rog liniște!

Domnul Acsinte Gaspar:

Pentru că președintele țării scrie în această scrisoare că toate cheltuielile vor fi suportate de către Ministerul Apărării Naționale. Deci, este ceea ce o spune președintele.

Domnule președinte, textul pe care eu l-am propus este acesta: "Cheltuielile privind aplicarea prevederilor prezentei hotărâri vor fi suportate de Ministerul Apărării Naționale din bugetul aprobat pe anul 1997".

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Este clar. Cere din nou cuvântul domnul deputat Tudor. Vă rog să aveți răbdare, este o hotărâre importantă....

Domnul Marcu Tudor:

Pentru lămurire. Au mai fost anul trecut două astfel de activități, una în zona Sibiului și una la Marea Neagră. Pentru pregătirea acestor teritorii, în special, la teren, la Sibiu, pentru telefoanele internaționale, pentru asigurarea carburanților, o parte din cheltuieli de genul acesta au fost, într-adevăr, suportate dintr-un fond special, pus la dispoziție pentru toate țările, cele 15 - câte am zis că sunt - organizatoare. Formula domnului deputat Gaspar, însă, este acoperitoare și pentru această parte de cheltuieli suportate din afara bugetului național. Ce ne împiedică să punem că fraza este perfect valabilă pentru cei care vin în control - că nu sunteți toți de la CFI, Control Financiar Intern, să vedem importanța acestei fraze. Dacă este normal să o trecem - o trecem. Vor fi suportate din bugetul Ministerului Apărării Naționale - ca să închidem orice discuție - ne însușim (și eu fac parte din comisia asta), ne însușim într-adevăr punctul acesta de vedere, lăsând ca în cazul în care cineva mai suportă o parte din cheltuieli, să nu ne deranjeze. Ce dacă vine cineva și mai suportă în plus? Nimeni nu ne-ar întreba de ce am mai aprobat și o parte din suportarea cheltuielilor, mai ales că nu e treaba Parlamentului. Asta e o treabă de relație internă între ministerele țărilor respective.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că susțineți propunerea domnului deputat Gaspar.

Comisia? Ultimul cuvânt, vă rog, cu privire la această propunere.

Comisia? De acord sau nu? Nu. Împotrivă. (Domnul senator Gheorghe Dumitrașcu se îndreaptă din nou către tribună).

Vă rog! Nu, dar acum chiar că vă încorporează. Domnule Dumitrașcu, vă rog, e a patra oară. (Vociferări, agitație).

Domnul Gheorghe Dumitrașcu:

Domnilor colegi,

Vă rog să mă iertați. Unii dintre dumneavoastră, pur și simplu, pur și simplu mă urăsc. (Ilaritate). Or, ura domnilor, n-are ce căuta în Parlament.

Vroiam să spun doar atât că la acest text al domnului Gaspar, s-ar putea adăuga pentru că tot plutim puțintel într-un voal, într-un voal de dimineață, s-ar putea adăuga "precum și din alte fonduri".

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Bun. Vă mulțumesc.

Am reținut. Nu știu dacă este de acord domnul Gaspar să i se adauge la text.

Doamnelor și domnilor,

Supun la vot propunerea de a se adăuga un art. 3 cu textul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Îmi retrag propunerea...

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

E în timpul votului, nu vă supărați.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Îmi retrag propunerea. Eu am fost bine intenționat și îmi retrag propunerea. (Aplauze).

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Ce facem că nu și-a retras-o domnul Dumitrașcu.(Ilaritate)

Și-a retras-o și dânsul. Nu mai avem ce să spunem votului. Dați-mi voie să va supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, Camerele reunite ale Parlamentului au votat, au adoptat această hotărâre.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 17 november 2019, 9:36
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro