Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1997 > 03-06-1997 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of June 3, 1997

4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993

Din sală:

Pauză!

Domnul Ion Diaconescu:

Nu. Mai este un punct pe ordinea de zi și vă propun să-l facem în continuare, că, pe urmă, dacă facem pauză vă prindem mai greu. (Comentarii în sală.)

Domnul Gavra, de ce atâta expansiune? Se poate?! Este realitatea, o cunoști prea bine. Deci pauza se va lua după consumarea punctului 3, când vom lucra în Camere separate.

(Domnul Ion Diaconescu predă președinția ședinței domnului Andrei Ioan Chiliman.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să luați loc în sală.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi și urmează să procedăm la dezbaterea proiectului de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993.

Domnul secretar de stat Gorcea, vă rog!

Domnul Corneliu Gorcea (secretar de stat la Ministerul Finanțelor):

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor,

Contul anual general de execuție a bugetului de stat pe 1993 a fost întocmit potrivit art. 39 din Legea finanțelor publice din acea perioadă, respectiv Legea nr. 10, pe baza dărilor de seamă contabile ale ordonatorilor principali de credite și a conturilor privind execuția de casă prezentată de Banca Națională, precum și de către Trezoreria Generală a Statului.

Acest cont este întocmit pe structura bugetului pe anul 1993 aprobat de Parlament și are ca anexe conturile anuale de execuție ale ordonatorilor principali de credite, inclusiv anexele acestora, precum și contul general al datoriei publice a statului.

Ulterior, prevederile inițiale, aprobate prin Legea bugetului de stat pe 1993, au fost rectificate prin Legea nr. 71 și Legea nr. 14, iar în baza prevederilor art. 17 și art. 26 din Legea finanțelor publice s-au efectuat suplimentări de credite bugetare, pe seama rezervelor constituite în bugetul pe acel an, precum și virări de credite bugetare între capitole bugetare.

În vederea respectării normelor legale privind îndeplinirea obligațiilor fiscale, precum și pentru asigurarea utilizării fondurilor bugetare, în limitele și potrivit destinațiilor prevăzute în buget, organele de control ale Ministerului Finanțelor au întreprins în cursul anului 1993 acțiuni la agenții economici și la instituțiile publice, din care a rezultat stabilirea unor venituri suplimentare, reducerea subvențiilor, depășiri de credite bugetare care au fost preluate la buget, nevirarea la buget a sumelor recuperate din finanțarea anilor precedenți, schimbarea destinațiilor unor fonduri bugetare și aprovizionarea cu materiale și bunuri în cantități peste necesar.

Contul general de execuție a bugetului pe 1993 a fost elaborat și definitivat în mai multe etape, și anume:

- Proiectul de lege a fost transmis Secretariatului General al Guvernului în 30 noiembrie 1994.

- Ca urmare a propunerilor reieșite din ședința de Guvern din 2 decembrie 1994, proiectul de lege menționat mai sus a fost completat cu un articol distinct de aprobare a cheltuielilor în anul 1993.

- Proiectul astfel refăcut a fost transmis Secretariatului General al Guvernului la 13 ianuarie 1995.

- În urma verificării Contului general de execuție a bugetului de stat pe 1993, Curtea de Conturi, prin Încheierea nr. 113 din 28 februarie 1996, a dispus modificarea Contului general de execuție a bugetului de stat pe 1993 la partea de "venituri"prin majorarea unor impozite și taxe și majorarea încasărilor realizate la o serie de surse ale bugetului.

- Prin Încheierea nr. 29 din 24 ianuarie 1996, Curtea de Conturi a dispus corectarea și a Contului general de execuție a datoriei publice interne, în structură, între soldul inițial și angajamente.

De asemenea, prin Decizia nr. 12 din 15 mai 1996, Curtea de Conturi a României, Secția de control ulterior, a dispus modificarea Contului de execuție al datoriei publice externe a statului pe anul 1993, care este anexă la Contul general de execuție al bugetului de stat pe acest an.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizată în fond? Domnul deputat Dan Constantinescu.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisiile de specialitate ale Senatului și Camerei Deputaților, sesizate în fond cu proiectul de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe 1993, analizând și dezbătând proiectul de lege menționat, au reținut în principal următoarele.

Cu privire la execuția veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, indicatorii sintetici se prezintă astfel:

- La venituri, față de programul rectificat, de 3.465,5 miliarde, realizările sunt procentual 109,4%.

- La cheltuieli, față de 4.194,8 prevederi actualizate, 98,4%.

- Deficitul de casă, de la 729,3 miliarde, realizat 46,1%.

- Deficit total, de la 729,3 miliarde, 71,5%.

Din datele prezentate rezultă că veniturile încasate au fost cu 9,4% superioare prevederilor actualizate, înregistrându-se depășiri la majoritatea surselor de venituri, în timp ce cheltuielile s-au efectuat cu 1,6% sub nivelul aprobat.

Deficitul de casă, rezultat din compararea încasărilor de venituri realizate și plățile efectuate până la încheierea exercițiului bugetar, este sub prevederi cu suma de 392,9 miliarde lei.

La finele anului 1993 au rămas obligații cu termene legale de plată până la 31 decembrie în sumă de 184,8 miliarde, care, potrivit art. 42 din Legea nr. 10/1991 privind finanțele publice, în vigoare la acea dată, au fost lichidate în 1994, în baza Ordonanței nr. 67 privind regularizarea exercițiului financiar pentru 1993.

În urma acestor regularizări, deficitul bugetului de stat aferent anului 1993 a însumat 521,2 miliarde lei.

Veniturile bugetului de stat pe anul 1993 sunt caracterizate prin ponderea principală a veniturilor fiscale, 96,4%.

Din veniturile fiscale, 750,3 miliarde lei reprezintă impozitul pe profit, superior cu 22,6 % evaluărilor bugetare definitive. Impozitul pe salarii, cu o depășire față de prevederi de 68,9 miliarde, respectiv 5,5%, iar impozitul pe circulația mărfurilor, accizele și taxa pe valoarea adăugată, unde s-au încasat cu 50 de miliarde lei peste prevederile actualizate, respectiv cu 3,5%.

Dat fiind decalajul temporar între anul la care ne referim și anul acesta, evit, de regulă, să folosesc cifre absolute, întrucât cifrele referitoare la procente realizate mi se par mai semnificative.

Veniturile nefiscale s-au încasat cu 23,1 miliarde lei mai mult decât cele cuprinse în evaluările bugetare definitive și au fost în sumă de 40,6 miliarde lei vărsăminte de la instituțiile publice, cu 16,9 miliarde lei peste prevederi.

Cheltuielile bugetului de stat s-au efectuat cu 1,6%, respectiv 66 miliarde lei sub nivelul aprobat.

Fondurile bugetului de stat s-au alocat și utilizat pentru:

- Cheltuieli cu caracter social-cultural, nivelul realizat fiind aproape la nivelul prevederilor, 99,5%.

Din acestea, fonduri mai mari alocate pentru acțiunile "învățământ", 47,9%, "sănătate", 8,8%.

- Cheltuielile pentru gospodărie comunală și locuințe, efectuate la nivelul sumei de 27,9 miliarde lei, cu 2,7% sub programul aprobat definitiv.

- Cheltuieli pentru apărarea țării și pentru ordinea publică reprezintă 15,5% din totalul fondurilor alocate din bugetul de stat.

- Cheltuieli pentru autoritățile publice, în sumă de 173,4 miliarde lei.

- Cheltuielile pentru acțiuni economice s-au realizat în sumă de 1 miliard 507,8 miliarde lei, aproximativ la nivelul celor prevăzute în programul actualizat, deci 99%.

În anul 1993 s-au acordat subvenții, potrivit reglementărilor legale, regiilor autonome și societăților comerciale cu capital de stat, astfel:

- subvenții pentru produse și activități, în sumă de 349,8 miliarde lei;

- subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif și prime acordate producătorilor agricoli, în sumă de 668 miliarde lei.

Începând cu anul 1993, din bugetul de stat s-au acordat bugetelor locale transferuri cu destinație specială, în suma totală de 328,2 miliarde lei.

Pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne, s-a utilizat suma de 130,8 miliarde lei; cu 14,2 miliarde sub prevederile bugetare actualizate.

Execuția bugetului de stat s-a încheiat, în 1993, cu un deficit de casă în sumă de 336,4 miliarde lei, acoperit în cursul anului pe seama disponibilităților temporare aflate în contul general al Trezoreriei Statului.

Deficitul bugetului de stat înregistrat la finele anului, inclusiv cel rezultat din regularizarea exercițiului financiar pe 1993, a fost finanțat în 1994 prin plasamente efectuate de Ministerul Finanțelor sub formă de împrumuturi din contravaloarea în lei a creditelor externe guvernamentale, în sumă de 143,4 miliarde lei, precum și prin împrumuturi pe termen scurt, garantate cu titluri de stat în sumă de 377,8 miliarde lei.

În anul 1993 s-au constatat o serie de neajunsuri generate de subevaluarea veniturilor bugetare de către unii agenți economici, acte de evaziune fiscală, utilizarea unor credite bugetare în alte scopuri decât cele legal aprobate, nereguli în ce privește documentația de finanțare și execuție a unor investiții și altele asemenea, pentru care au fost stabilite măsuri pentru asigurarea respectării disciplinei financiare.

Unele venituri financiare nu au putut să fie încasate la bugetul statului, iar unele cheltuieli nu au putut să fie efectuate la timp datorită menținerii și creșterii blocajului financiar în economie, care a avut însemnate influențe asupra execuției bugetului de stat.

Comisiile constată că volumul mare al arieratelor a afectat venitul bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale, constituirea fondurilor speciale, precum și procesul investițional care trebuia să contribuie la relansarea economiei.

În situația în care în economie fluxurile bănești s-ar fi derulat normal, iar agenții economici și-ar fi achitat obligațiile față de buget, deficitul bugetar ar fi nesemnificativ.

Nivelul ridicat al dobânzilor practicate de bănci la creditele bancare a constituit, de asemenea, o frână pentru procesul investițional de producție, a dus la încărcarea costurilor agenților economici și respectiv la reducerea profitului și chiar la înregistrarea de pierderi, cu efecte asupra încasărilor bugetare.

Efecte negative asupra bugetului a avut și folosirea nerațională a resurselor valutare ale țării, neîncasarea la timp a valutei din export, scurgerea de sume importante de valută peste graniță, ceea ce a diminuat și potențialul valutar al țării și dezvoltarea economică.

În ceea ce privește Contul general al datoriei publice, datoria publică constituită din datoria publică internă și externă, se prezenta la 31 decembrie 1993 astfel:

- Datoria publică externă a statului, directă, a fost în sumă de 2.370,1 milioane dolari S.U.A., în echivalent lei, la vremea respectivă, 3.024,3 miliarde lei, în creștere cu 346 milioane dolari față de sfârșitul anului precedent.

Existau, de asemenea, credite contractate de agenții economici, în valoare de 749,9 milioane dolari S.U.A., garantate de stat.

- Datoria publică internă la 31 decembrie a fost în sumă de 459,2 miliarde lei, constituită în principal din împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar pe anul 1992, 200 miliarde și împrumuturi de stat pentru acoperirea datoriei publice create prin preluare de către stat a pierderilor și creditelor neperformante ale agenților economici cu capital de stat, potrivit prevederilor Legii nr. 7/1992, 155 de miliarde de lei.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 94/1992, Curtea de Conturi a înaintat Senatului Raportul anual privind Contul execuției bugetare pe anul 1993. A fost înaintat, de asemenea, Camerei Deputaților și acesta urmează a se prezenta Parlamentului de către președintele Curții de Conturi o dată cu dezbaterea prezentului raport.

Comisiile de buget, finanțe și bănci din cadrul Senatului și Camerei Deputaților, în temeiul prevederilor din Regulamentul de funcționare al celor două Camere, propun pentru dezbatere și adoptare proiectul de Lege privind Contul general anual de execuție a bugetului de stat pe anul 1993.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulțumesc.

Din partea domnul secretar de stat Gorcea avea o intervenție. Vă rog!

După care, din partea Curții de Conturi, domnul președinte.

Domnul Corneliu Gorcea:

Domnule președinte,

Cu voia dumneavoastră și a domnului președinte Constantinescu, aș vrea să menționez, în special pentru stenogramă, că la datoria publică internă cifra este de 480,9 miliarde lei. Deci e o inadvertență aici.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îl invit pe domnul Ioan Bogdan, președintele Curții de Conturi. Vă rog.

Domnul Ioan Bogdan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

După efectuarea corecturii prezentate de domnul ministru Gorcea, datele care sunt în Raportul public anual al Curții de Conturi și datele prezentate de către Ministerul Finanțelor, concordă cu raportul prezentat de cele două comisii de specialitate ale Parlamentului.

Din ansamblul acestor prevederi, Curtea de Conturi a verificat 74% din cheltuieli, 71% din volumul alocațiilor și subvențiilor, precum și cele 7 fonduri speciale aprobate de către Parlament.

În verificările pe care le-am făcut, colaborând cu specialiștii băncilor, specialiștii Ministerului Finanțelor, o mare parte din aspectele deficiente constatate au fost remediate și, de asemenea, o bună parte din pagubele constatate au fost recuperate, reîntregindu-se bugetul public național.

Ultima revedere a stărilor de lucruri din raportul pe care l-am depus noi la 4 iulie 1996, rezultă că încă și la această dată mai sunt unii ordonatori principali, secundari și terțiari de credite, care mai au de rezolvat unele probleme pentru a putea primi descărcare de gestiune.

Curtea de Conturi urmărește în continuare modul cum se duc la îndeplinire măsurile respective și acționează pentru remedierea în totalitate a aspectelor deficiente cuprinse în raportul public prezentat Parlamentului.

În esență, din raportul la care mă refer, care are 272 de pagini, principalele aspecte s-au referit la subevaluarea veniturilor bugetare, la unele nereguli în urmărirea încasării veniturilor, la cheltuieli - aspectele la care mă refer acum sunt în scădere astăzi, în primul rând ca frecvență, a fost schimbarea destinației creditelor, avansuri date nelegal deci o creditare deghizată a unor firme, subvenții acordate nelegal de la buget, schimbarea destinației unor subvenții bugetare.

Așa cum spuneam, s-au luat măsuri pentru a se intra în legalitate.

Ca o concluzie generală, considerăm că Parlamentul poate lua în discuție proiectul de lege, pentru a-l adopta în forma în care a fost prezentat.

Supunem doar, dacă ne permiteți, atenției dumneavoastră partea finală a raportului nostru, unde am făcut unele propuneri de ameliorarelegislativă, între care, dacă îmi îngăduiți, și cu asta am terminat, să mă adresez Domniilor voastre cu rugămintea de a se studia procedura de privire a rapoartelor Curții de Conturi de către Parlament, procedura de tratare a rapoartelor și de aprobare a lor și mai cu seamă procedura de publicare a lor în Monitorul Oficial.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte al Curții de Conturi,

Aș vrea să fac o scurtă intervenție pentru a marca câteva din evoluțiile semnificative care au caracterizat exercițiul bugetar al anului 1993, pentru că, sigur, timpul curge în mod ireparabil și multe dintre realitățile și momentele unui anumit exercițiu bugetar, care reflectă o seamă de transformări profunde în viața economică și socială a unei țări, sunt date uitării peste ani. Suntem deja la peste 3Êani și ceva de la derularea exercițiului bugetar respectiv.

Vreau să reamintesc că anul 1993 a fost primul an al guvernării Văcăroiu, în care s-au reluat reformele economice, atât în ceea ce privește stabilizarea macroeconomică, cât și reforma la nivel microeconomic. Atunci, v-aș ruga să vă aduceți aminte că am avut de a face cu o rată a inflației de 300%, tocmai datorită faptului că s-au operat o seamă de corecții în ceea ce privește modul de funcționare a prețurilor în economie, a tarifelor la servicii, atunci s-au liberalizat prețurile la pâine, la energia electrică, la produsele din carne și la carne, la carnea de pasăre și s-a trecut de la sistemul de subvenții către consumatori la un sistem de prime, care să se reflecte transparent în bugetul de stat și care să fie acordate producătorilor în momentul final al actului economic, când aceștia își predau producția pentru valorificare. Au mai fost și alte elemente de reformă, în ceea ce privește începutul restructurării economice, în ceea ce privește accelerarea procesului de privatizare, în baza legislației existente și elaborarea unei noi concepții pentru accelerarea privatizării și multe altele.

Este de remarcat, și aș dori tuturor guvernelor să înregistreze asemenea fenomene, încadrarea confortabilă a deficitului bugetar programat, aprobat de Parlament, Parlamentul a aprobat inițial 426 de miliarde deficit, la rectificare, ca efect al reașezării indicatorilor proiecțiilor macroeconomice, s-a aprobat un deficit de 729 de miliarde de lei, față de care în execuție s-a înregistrat un deficit de 336 miliarde, mai mic decât cel inițial aprobat de Parlament și apoi, în mod constructiv, fără nici un fel de spirit de natură neconstructivă, noi am identificat în economie diferite sume care erau neregularizate, între buget și agenții economici și între agenții economici, ca efect al politicilor și măsurilor promovate, practicate în economie în perioada 1990-1992, o perioadă de pionierat în ceea ce privește instaurarea noilor relații și mecanisme specifice economiei de piață: diferențe de curs neregularizate între instituțiile statului și agenții economici, alte elemente provenite din importul de grâu, din importuri de materii prime, resurse energetice etc. pe care economia le-a consumat în perioada respectivă. Și cu aceste sume, care au reprezentat 185 de miliarde, s-a înregistrat, totuși, o economie la deficitul programat de circa 200 de miliarde, deci 521 efectiv față de 729 programat, o economie de circa 30% la deficitul bugetar. A avut loc o puternică contracție a cheltuielilor bugetare, ceea ce a ajutat ca, pe fondul liberalizării prețurilor, în mai 1993, când inflația a fost de 30% în luna respectivă, comparativ cu luna anterioară, pe acest fond să se prevină presiuni inflaționiste din zona bugetului, suplimentare celor rezultate din liberalizarea prețurilor, ceea ce ar fi dus la o mai mare sărăcire și afectare a unor largi categorii ale populației.

Veniturile au fost realizate cu aproape 10% peste ce s-a programat, iar cheltuielile au fost realizate cu o economie de 1,6%. Iată, din această evoluție s-a înregistrat economie la deficitul bugetar.

Sigur, era perioada în care agenții economici se confruntau cu problemele dificile ale blocajului financiar, care sunt persistente chiar și astăzi: în ultimele 6 luni blocajul financiar a crescut în mod vertiginos, dar în acea perioadă au început să se manifeste efectele favorabile ale unor acte normative luate tocmai pentru întărirea disciplinei financiare a agenților economici, aplicarea cu rigurozitate a Legii nr.76/1992 și alte legi, prin care s-a dat prioritate plăților către bugetul de stat și s-a întărit disciplina, comportamentul în plăți al agenților economici.

Acele subevaluări despre care se vorbește în raportul prezentat, în ceea ce privește veniturile, doresc să menționez că nu sunt de natură subiectivă, nu aparțin unor erori cu premeditare făcute de anumiți factori guvernamentali sau în ceea ce privește structurile Ministerului Finanțelor, ci vin tocmai din indisciplina unor agenți economici, care fie că nu completau corect bilanțurile contabile, fie că nu le depuneau în maniera prevăzută de lege la organele finaciare, și atunci, în momentul în care s-au făcut evaluările respective a existat o lipsă de informație pentru organele de specialitate.

Cu toate acestea, încasările s-au situat la cote superioare celor prevăzute în buget și celor negociate la vremea respectivă cu organismele financiare internaționale, era vorba de realuarea discuțiilor cu Fondul Monetar și concretizarea memorandumului cu acest organism pentru anii 1994-1996, lucru care s-a făcut tocmai în toamna anului 1993 și pe baza îmbunătățirii exercițiului bugetar al anului respectiv.

Aș vrea să mulțumesc cu această ocazie Curții de Conturi care în perioada respectivă și-a început activitatea și eu, fiind în postura de ministru al finanțelor, am resimțit efectul favorabil al acțiunii acestei instituții, atât în planul controlului ulterior, pentru clarificarea în mod constructiv și corect din punct de vedere economic și legal pentru țară a unor sume, a unor procese, fenomene economice întâmplate în perioada 1990-1992, cât și din punctul de vedere al controlului preventiv, care s-a alăturat efortului Ministerului Finanțelor pentru a introduce o disciplină financiar- bugetară mai bună în economie, la nivelul ordonatorilor principali de credite și la nivelul tuturor reprezentanților instituțiilor publice din centralele ministerelor și din teritoriu. Această cooperare între factorii financiari guvernamentali și acest organism de control extern Guvernului, Curtea de Conturi, a condus la întărirea disciplinei financiare, la îmbunătățirea comportamentului de plăți al agenților economici și la constatarea, vom vedea cu toții în 1995, 1996, atunci când vă vor fi prezentate asemenea rapoarte, vom vedea constatări mult îmbunătățite și comportamente, în ceea ce privește exercițiul financiar bugetar, mult îmbunătățite, inclusiv în ceea ce privește modalitățile de finanțare neinflaționistă a bugetului de stat, a deficitului acestuia, printr-o mai bună și instituționalizată colaborare cu Banca Națională a României.

Au fost pași de pionierat, au fost pași în care s-a construit și în care s-au așezat pietrele de temelie pentru exercițiile financiare bugetare, funcționarea pieței obligațiunilor, a împrumuturilor de stat, disciplină bugetară și finanțe publice sănătoase, specifice unei economii de piață.

Vă mulțumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenții? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Intervenții la titlul legii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la art. 1 sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Dacă la art. 2 sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 3. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 4. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Unanimitate.

Art. 5. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 6. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 7. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 8. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 9. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 11. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 15. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 16. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 17. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Înainte de a vă supune art. 18, vreau să vă întreb dacă la anexele 1-14 sunt intervenții. Nu sunt.

Vă supun spre aprobare anexele de la 1 la 14, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Art. 18. Intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară, se aprobă cu votul majorității deputaților și senatorilor prezenți, în condițiile existenței cvorumului legal. Cvorumul a fost verificat, este îndeplinit. Vă supun spre aprobare acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abțineri? Nu sunt.

Cu un vot împotrivă, a fost adoptat acest proiect de lege.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania monday, 18 november 2019, 2:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro