Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of January 15, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
04-12-2019
27-11-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 15-01-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of January 15, 2001

2. Dezbateri asupra raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv după 6 martie 1945 (amânarea votului final).
 
see bill no. 265/1999

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

La ordinea de zi figurează dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945.

În legătură cu dezbaterea acestui proiect, îmi permit să vă reamintesc câteva chestiuni regulamentare. În primul rând, faptul că la acest proiect, continuăm dezbaterile, potrivit Constituției, aflându-se pe ordinea de zi. Vom continua cu punctul 4 din raport, pentru că primele 3 puncte au fost adoptate în sesiunea precedentă. De asemenea, vă reamintesc că, potrivit Regulamentului, nu se admit discuții pe alte texte decât textele comisiei, și nu se primesc amendamente în fond cu privire la aceste dezbateri.

Cu aceste precizări, să trecem la dezbaterea raportului Comisiei de mediere, de la punctul 4.

Ca atare, vă consult dacă la acest punct există obiecții.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Există o obiecțiune.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor și doamnelor colegi,

Poziția noastră este delicată, în această fază procedurală de dezbateri, având în vedere că obiecțiunile noastre sunt fundamentale și de structură la acest proiect de lege. Ne rezumăm însă numai la ceea ce procedura ne îngăduie.

La punctul 4 al raportului Comisiei de mediere se face referire la art.3 lit.b), când sunt enumerate persoanele îndreptățite la restituire.

La art.3 lit.b) se vorbește despre "persoane fizice, asociați ai persoanelor juridice care dețineau imobilele și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv". Eu cred că, prin textul acestui articol care permite asociaților, ca persoane fizice, în nume propriu, să ceară drepturi determinate asupra unor imobile determinate ce au fost în patrimoniul unor societăți comerciale se deschide o adevărată Cutie a Pandorei.

În primul rând, față de reglementările Codului comercial în vigoare la acea dată privind societățile cu asocieri de persoane sau de capitaluri, drepturile persoanelor fizice ce au calitatea de asociați nu se pot individualiza în acest mod simplist.

În al doilea rând, aceste drepturi, cum enumeră și legea, se referă nu numai asupra unor imobile, ci și asupra unor alte active, iar dacă legea vorbește despre active își depășește, efectiv, cadrul și obiectul propus.

Și, în al treilea rând, pentru că s-a adoptat, totuși, în cursul legislaturii anterioare o lege privind tehnica legislativă, se încalcă un principiu al acestei legi de tehnică legislativă în ceea ce privește corelarea unor texte de lege, și anume în textele următoare se face vorbire despre faptul că, în afară de persoanele fizice care au deținut, pot să beneficieze de dreptul la restituire și moștenitorii acestora. În materia societăților comerciale, deci pentru persoana asociaților, problemele se pun cu totul altfel și, prin aceasta, legea împietează asupra unor principii de bază și a unor dispoziții exprese din Codul comercial. Nu mai corelăm nimic, ci distrugem!

Din punctul nostru de vedere, textul, ca atare, de la art.3 lit.b) este total neavenit.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt obiecții la...? (Discută cu domnul secretar Andrei Ioan Chiliman)

Dorește și domnul secretar Chiliman să intervină în calitate de deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

În primul rând, o chestiune procedurală și aș vrea să ne ținem de ea. Noi avem aici trei texte: e vorba de textul adoptat de Cameră, textul adoptat de Senat și textul propus de Comisia de mediere. În mod procedural, noi trebuie să susținem și să adoptăm, până la sfârșit, unul dintre aceste texte. Deci celelalte discuții referitoare la persoanele care au dreptul la despăgubiri ș.a.m.d. sunt la alte articole care au fost depășite, am impresia, în desfășurarea acestei medieri și noi ne aflăm la nr.crt.4 din acest Raport de mediere.

Eu am venit aici să susțin faptul că, între textul de la Cameră și textul de la Senat, a apărut o diferență care este menționată, subliniată, scris mai gros în Raportul de mediere, la lit.b), și anume textul propus de inițiator, adoptat la Cameră, sună așa: "Persoanele fizice, asociați sau acționari ai persoanei juridice care deținea imobile și alte active" etc. La Senat a dispărut cuvântul "acționari".

Eu vă citesc din capitolul IV care se numește "Despăgubiri", art.11 din Legea nr.119/11 iunie 1948, Legea naționalizării comuniste care prevede, la art.11, în primul alineat: "Statul va acorda despăgubiri proprietarilor și acționarilor întreprinderilor naționalizate". Deci statul și-a luat, prin această lege, o obligație, o lege din 1948, această obligație care nu este încă îndeplinită de stat. Din acest motiv, susțin și vă rog și pe dumneavoastră să meditați și să adoptați textul Camerei Deputaților, în sensul ca să fie incluși și acționarii în această chestiune, în această literă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Procedură, da. Poftiți, un minut!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Având în vedere că, vineri, noi am aprobat o parte componentă a noului Regulament și că astăzi suntem în dezbatere și procedură de vot ale unui Raport de mediere, vă cer îngăduința de a ruga pe domnul președinte să facă două precizări referitoare la modalitatea de lucru în care noi urmează să abordăm Raportul de mediere.

Mă refer, în speță, la art.121, unde s-a introdus, după alin.1, un nou alineat care precizează: "Se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere pe articole a legii, numai soluțiile propuse de Comisia de mediere, diferite de cele adoptate inițial de Cameră". Deci, după știința noastră, știința înțelegerii textului, acolo unde avem un text al Comisiei de mediere, pe coloana 3, care diferă de coloana 1, se supune dezbaterii conform procedurii articolului de lege, adică la art.97, modificat, alin.2.

"Luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează a fi supus votului Camerei Deputaților (și, deci, urmează să fie supus un text Camerei Deputaților) are, de regulă, durata de 5 minute. La începutul dezbaterii Proiectului de Lege sau a propunerii legislative, se poate stabili și altă durată a intervenției". Nu s-a stabilit acest lucru și, în consecință, a rămas durata de 5 minute pe care o prevede Regulamentul. De asemenea, a rămas și prevederea, care s-a votat, că au cuvântul inițiatorii, reprezentantul Guvernului, nu este cazul aici, dar are voie să ia cuvântul câte un reprezentant al grupului parlamentar care să-și spună părerea respectivă vizavi de cele trei soluții. Și cred că suntem în spiritul Regulamentului. Dacă greșesc, rog să fiu corectat de domnul președinte.

A doua chestiune este însă puțin, aș zice eu, explicită. Citesc la art.121, nou alineat: "În toate cazurile, raportul Comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară adoptării legii în forma finală". Legea face parte din domeniul legilor organice. Deci trebuie o majoritate calificată pentru a accepta raportul.

Întrebarea mea este: dacă legea a fost votată în Camera Deputaților, pe ansamblu, cu majoritate calificată, a fost votată în Senat, tot pe ansamblu, cu majoritate calificată. Rezultă, implicit, în măsura în care mă pricep, că și fiecare articol al acestei legi, când s-a votat forma finală, a fost implicit, deci votat cu majoritate calificată. Atunci un articol care vine la mediere și care a fost votat implicit prin votul final cu cele două majorități, amândouă calificate, cum îl votăm acum? Cum îl considerăm: la majoritatea celor prezenți sau cu majoritate calificată?

Noi am fi convinși, dacă păstrăm principiul și spiritul acestui Regulament, că un singur deputat poate să respingă ce au votat 30 de colegi de ai noștri în comisie, pentru că numai dânsul este în plen și votează împotrivă, urmând ca ceilalți să-și dea votul final când îndeplinește legitimitatea legii. Credem că fiecare articol pe care îl supuneți dezbaterii, domnule președinte, trebuie să aibă majoritate calificată.

Deci vă rugăm să ne precizați. Unu: dacă procedura este cea pe care am descris-o pentru fiecare articol, deci intrăm în discuții din partea fiecărui grup pe articolele la care textul Comisiei de mediere diferă de cel al Camerei. Și a doua: dacă articolele se votează cu majoritate calificată, conform raționamentului pe care am încercat să vi-l prezint spre a fi înțeles.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

am să vă răspund la întrebările dumneavoastră.

În privința celor 5 minute, o să vi le respectăm.

În privința modalității de votare, adică text cu text sau final, eu îmi permit să vă informez că ați citit, oarecum pe sărite, textul la care v-ați referit, adică 121 alin.2, pentru că, în realitate, ceea ce spune textul că se adoptă cu majoritatea legii organice este raportul, și nu textele.

Uitați-vă, în toate cazurile, Raportul Comisiei de mediere se aprobă cu majoritatea de voturi necesară, și nu textele propuse. De altfel, există, în acest raport, un alt articol în care se precizează expres că, la dezbaterea pe articole, se votează cu majoritatea deputaților prezenți, text care este aplicabil. În aceste condiții, nu este necesar cvorumul de lucru pentru dezbaterea fiecărei soluții a Raportului de mediere, iar cvorumul de lege organică, cerut în acest caz, se cere doar pentru votarea finală a raportului.

Vă rog, încă o dată, în mod foarte respectuos, să mai citiți aceste texte la care m-am referit. (Domnul deputat Anghel Stanciu își exprimă dorința de a lua cuvântul)

În consecință, la probleme de procedură, din câte știu eu, se ia cuvântul o singură dată și nu se dă dreptul la replică.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

O singură precizare!

Domnul Valer Dorneanu:

Mi-ați cerut niște explicații și vi le-am dat. Dacă insistați, vă rog să o faceți.

De altfel, nici nu e o noutate, pentru că rapoartele de mediere întotdeauna așa s-au aprobat și înainte de a modifica noi Regulamentul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, cred că îmbinăm Regulamentul vechi cu cel nou, în momentul de față.

Domnul Valer Dorneanu:

Cel nou spune că Raportul comisiei se adoptă cu vot organic, cum e legea în cauză.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci raportul se adoptă cu vot organic. Suntem în cazul unui articol care nu-i la dezbaterea obișnuită a legii, ci un articol care a trecut prin Camera Deputaților cu votul corespunzător, adică un vot organic. Deci votul respectiv, când a fost votată legea, textul de la art.4 a fost votat implicit cu vot organic, s-a dat votul pe total lege.

Acum, acest articol vine de la 14 colegi de ai noștri și ni-l trimite înapoi să-l examinăm. Putem noi să-l examinăm cu majoritatea celor prezenți? Dumneavoastră spuneți că da. Dacă este, o luați așa cum considerați. Nouă ni se pare că nu, pentru că este vorba de un articol care a fost votat o dată de Camera Deputaților cu majoritate calificată. Pentru că, dacă acceptăm varianta dumneavoastră, înseamnă că toate articolele care vor fi votate cu 10 - 15 oameni, aici, în sală, nu vor avea forța de lege pentru faptul că sunt votate la final, din moment ce nici acestea nu au forța de lege organică, deși au fost votate la final.

Vă mulțumesc pentru îngăduință.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Stimate domnule deputat, vă reamintesc, ceea ce și dumneavoastră știți, sunt convins, că niciodată, nici după Regulamentul celălalt, articolele nu s-au votat cu vot organic atunci când a fost vorba de legi organice. Nici textul Camerei, la care dumneavoastră faceți referințe, nu a fost votat altfel.

Și vă rog, încă o dată, să vă reamintesc, să-mi dați voie să vă citesc și eu respectuos, cum ați făcut-o și dumneavoastră, art.121 nou introdus care spune că "se supun la vot, potrivit procedurii de dezbatere a legii pe articole, numai soluțiile propuse de comisii". Deci, dacă facem referire la procedura de dezbatere pe articole, duceți-vă la alt text unde spune că "la dezbaterea pe articole se votează cu majoritatea celor prezenți". Și repet, în situația medierii votăm doar atunci când sunt obiecții și aici, întâmplător, sunt obiecții și de aceea o să le supunem la vot, dar, potrivit Regulamentului, începem să votăm întâi propunerea comisiei. Și atunci, pentru că obiecția a fost făcută la lit.b) de la art.3, vă reamintesc de faptul că textul Senatului a fost considerat valabil de către comisie și, în consecință, supun votului dumneavoastră textul Raportului Comisiei de mediere.

Cine este pentru? Vă rog să țineți mâinile sus până când numărăm. Deci 175 voturi pentru soluția din Raportul de mediere.

Cine este împotriva acestui text? 22 voturi contra.

Textul Comisiei de mediere a fost votat...

Voci din sală:

Abțineri!

Domnul Valer Dorneanu:

Abțineri? Scuzați-mă. Vă rog să mă scuzați.

Deci 175 voturi pentru, 22 contra, 61 abțineri. Cu acest scor, textul Comisiei de mediere a fost adoptat cu majoritate.

Eu am cerut obiecții la art.3. Obiecțiile s-au făcut numai la lit.b).

Textul de la lit.c), text comun al Comisiei de mediere, care a fost votat și de Senat.

Voturi pentru? Deci cine este pentru lit.c) de la art.3?

Sunt voturi contra? Nu.

Abțineri? 6 abțineri.

adoptat cu majoritate de voturi.

În consecință, supun votului dumneavoastră nr.4 din raport, în formula pe care am votat-o.

Cine este pentru?

Voturi contra? 1 vot contra.

Abțineri?

Cu 62 de abțineri și 2 voturi contra, a fost votat punctul 4.

Mulțumesc.

La punctul 5, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Există o obiecție.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, dar vă reamintesc că obiecțiunile pot fi între cele două texte. Obiecțiunile nu pot cuprinde un amendament nou. Îmi cer scuze că vă reamintesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu pot cuprinde un amendament, dar, în același timp, obiecțiunea pe care o ridic nu trebuie să se reducă și nu poate să se reducă la sintagma "aleg Cameră sau aleg Senat", pentru că, din cele două eu nu pot să aleg unul mai rău decât celălalt. Eu pot să spun că nu sunt de acord cu nici un fel de formulare și atunci urmează ca, în votul final, Raportul Comisiei să fie aprobat sau nu, cu consecințele procedurale din Regulament.

Iar eu, la acest punct 5, vă arăt următoarele. Art.6 alin.2, la care se referă, prevede: "Măsurile reparatorii privesc și utilajele și instalațiile preluate de stat sau de alte persoane juridice".

Din nou, spun că un asemenea text de lege nu poate să apară într-o lege care este intitulată că privește regimul juridic al unor imobile preluate, pentru că se referă la bunuri mobile.

În al doilea rând, textul creează un regim de profundă inegalitate, pentru că aceste măsuri reparatorii privesc numai utilajele și instalațile care nu au fost casate, înlocuite sau distruse. Ce facem cu proprietarii ale căror utilaje au fost casate, înlocuite sau distruse? Vom face o altă lege specială pentru ei? În aceste condiții, evident că vom vota împotriva menținerii unui asemenea text.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă reamintesc că întâi se supune votului textul Comisiei de mediere.

cine este pentru textele Comisiei de mediere la punctul 5 referitoare la art.6? Cine este pentru? Deci 160 voturi pentru.

Cine este împotriva art.6, respectiv a punctului 5 din Raportul de mediere?

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Mașina de vot se restituie?!

Domnul Valer Dorneanu:

Eu i-aș spune majoritate, nu mașină!

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Expresia nu îmi aparține, este a PDSR-ului, din legislatura trecută!

Domnul Valer Dorneanu:

Abțineri? Nu sunt.

Deci cu 160 de voturi pentru și 69 de voturi contra ... (Rumoare în Grupul PRM) 69. Dumneavoastră numărați câți sunteți în grup, de regulă, dar acum au votat împotrivă 69 de persoane. (Discuții, agitație în grupul PRM) Deci haideți să nu ne jucăm și de-a număratul.

Cereți renumărarea votului? Deci, cu 160 voturi pentru, 69 contra, punctul 5 a fost adoptat.

Pct.6. Sunt obiecțiuni la pct.6 ? Nu sunt. Deci, pct.6 a fost adoptat în unanimitate, textul Senatului.

La pct.7 sunt obiecțiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.8 referitor la art.9. Sunt obiecțiuni? Nu sunt. Textul a fost adoptat în unanimitate. Vă rog, domnule deputat. V-aș ruga foarte mult să nu așteptați să-l votăm și pe urmă să ridicați obiecțiunea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sper că nu l-ați votat.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, s-a votat. Sunt tot timpul cu ochii către dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Haideți să respectăm ținuta ședinței, pentru că în timp ce un vorbitor de al dumneavoastră, se află la tribună, este interzisă luarea de cuvânt din sală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Acum pentru că toți avem simțul umorului, sigur că majoritatea este cu victoria, dar minoritatea cu gloria, așa că vă rog să o primiți ca atare.

La pct.8, art.9 se referă la imobilele preluate în mod abuziv, indiferent în detenția cui se află, se restituie în natură în starea în care se află la data cererii de restituire și libere de orice sarcină. Problemele sunt duble. Starea în care se află la data cererii de restituire reprezintă, pe de o parte, o diminuare sau o sporire a valorii în raport de drepturile proprietarului. Nicăieri, în cuprinsul legii, nu se reglementează modul în care proprietarul își recuperează diminuarea valorii și nicăieri nu rezultă în cuprinsul legii dacă deținătorul sau cel care a făcut investițiile respective poate să-și recupereze o asemenea valoare.

De asemenea, se naște o problemă juridică deosebit de complicată printr-un act simplu de purgare de orice sarcini, dar ce facem cu cei care au aceste sarcini constituite în favoarea lor? Pe aceștia cine, cum și în ce condiții îi despăgubește? De aceea, textul, în redactarea aceasta și fără a avea precizările în cuprinsul legislației cu privire la soluționarea acestor probleme, nu poate să fie primit; vom vota împotriva acestui text.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Din partea altor grupuri parlamentare mai există obiecțiuni? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră textele comune adoptate de către Comisia de mediere la pct.8.

Cine este pentru? 180 voturi pentru.

Voturi împotrivă? (Vociferări.)

Domnule deputat Tudor, pentru că sunteți așa bun la numărătoare, eu vă dau voie să numărați din sală dublu.

Deci, 75 de voturi împotrivă.

Abțineri sunt? Nu.

Cu 180 voturi pentru și 75 contra, textul art.9, în propunerea Comisiei de mediere a fost adoptat.

Întrucât s-au făcut obiecțiuni la unul din texte - și sunt mai multe - supun votului din nou pct.8 în întregime.

Cine este pentru? Se pare că pe partea aceasta a mai intrat cineva în sală. 181 de voturi pentru.

Voturi contra?

Domnule Tudor, vedeți că cineva de la dumneavoastră nu votează și pe urmă o să-mi atrageți atenția că n-am numărat bine.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dar ce, ați terminat votarea? Mai aveți abținerile.

Domnul Valer Dorneanu:

A, scuzați! 33 voturi contra.

Abțineri?

Deci, 181 pentru, 33 contra, 21 abțineri. Cu acest scor, pct.8 a fost aprobat.

La art.10.

Domnul Anghel Stanciu:

O chestiune de procedură.

Domnule președinte, având în vedere că provenim din același bazin electoral, este vorba de Circumscripția Iași, vă rog să-mi permiteți să vă ajut spre a nu cădea în greșeală și îmi revine această onoare în calitatea mea de coleg al dumneavoastră și poate că îmi revenea și mai mare dacă, prezent la Iași, ne invitați și pe noi, pe cei de la România Mare, la instalarea prefectului, dar aceasta este cu totul altceva. (Rumoare.) Eu, totuși, vă ajut; n-au fost nici ceilalți prezenți.

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat că este de procedură intervenția dumneavoastră, dar nu se referă la această lege.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este exact pe procedură, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Am motivat de ce îndrăznesc să vă ajut, adică o poziție constructivă.

Art.114 nemodificat, domnule președinte, precizează: "președintele Camerei își exprimă votul după cel al deputaților prezenți". Trebuiau colegii să vă atragă discret atenția, eu nu mi-am permis să vă atrag atenția, dar zic totuși să fim pe textul regulamentului, spre a nu putea fi contestați.

Vă mulțumesc pentru îngăduința de a vă da o sugestie, domnule președinte. (Aplauze în partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, eu am avut senzația că am ridicat mâna după ce au ridicat toți ceilalți, înainte de a vă da dumneavoastră posibilitatea să votați contra, dar, dacă așa s-a înțeles, voi fi foarte atent de aici înainte, pentru că procedural aveți dreptate.

La pct.9, referitor la art.10, dacă sunt obiecțiuni? Poftiți! Domnul deputat Wittstock.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Vreau să mă refer la alin.5 al acestui art.10. Aici există, după părerea mea, o problemă de gramatică. Sună în felul următor. Deci, textul comun, adoptat de Comisia de mediere: "Dispozițiile alin.4 se aplică în mod corespunzător și imobilelor rechiziționate în baza Legii nr.139/1940 și distruse în timpul războiului dacă nu au primit despăgubiri." Aici cred că lipsește subiectul la această propoziție condițională, dacă persoanele îndreptățite nu au primit despăgubiri. Nu știu, nu am dreptul să fac amendamente în această fază, dar poate că se găsește totuși o soluție pentru corectare.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai sunt obiecții la art.10?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mai este o problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ascult.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La acest art.10, la alin.5 care este textul adoptat de Senat, urmează să constatați că acest text al alin.5 nu putea să formeze obiectul unei discuții a unei Comisii de mediere, pentru că nu se raportează la un text adoptat contradictoriu de Camera Deputaților. Textul alin.5 care prevede că dispozițiile alin.4, care există și la Camera Deputaților, se aplică în mod corespunzător și imobilelor rechiziționate în baza Legii 139/1940 sau distruse în timpul războiului. De fapt, introduce o prevedere nouă, ceea ce nu putea să facă o Comisie de mediere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă referiți la pct.5 adoptat de Senat sau la pct.5 adoptat de Cameră?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

La alin.5 nu există. Nu avea ce media, este un text nou; 5 Senat; este un text absolut nou și textul comun este de fapt acest text nou.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, atâta vreme cât la alin.5 votat de Senat avem un text și la Camera Deputaților nu avem nici un text, nu trebuie să mediem între cele două Camere?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În ce măsură să mediem între cele două Camere?

Domnul Valer Dorneanu:

Poate își însușește Camera soluția Senatului...

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Între ceva care nu există și ceva care există, nu cred!

Domnul Valer Dorneanu:

Există și alte obiecții? Nu.

Deci, supun la vot textele de la pct.9 referitor la art.10 în varianta propusă de Comisia de mediere.

Cine este pentru? 166 voturi pentru.

Voturi contra?

Stimați deputați de la PRM, voturi contra? 9 voturi contra.

Abțineri?

Cu 166 voturi pentru, 9 contra și 65 de abțineri, textele de la pct.9 au fost votate.

Nr.crt.10. La nr.crt.10 sunt obiecțiuni? Nu sunt. Se consideră adoptat în unanimitate.

La nr.crt.11 din raportul comisiei sunt obiecțiuni? Nu sunt. Textul se consideră votat în unanimitate.

La nr.crt.12 sunt obiecțiuni? Nu sunt. Textul a fost votat în unanimitate.

La pct.13 din raportul comisiei sunt obiecțiuni? Nu. Textul a fost votat în unanimitate.

La pct.14 din raport, referitor la art.5, alin.1 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Vă rog, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Obiecțiunile sunt de tehnică legislativă numai și urmează să constatați că este pentru prima dată când văd într-o lege că se face trimitere expresă ca normă de aplicabilitate la o ordonanță a Guvernului a cărei text nu a fost adoptat până la această dată.

Problema este: această măsură care face trimitere, face trimitere la un act normativ pe care prin însăși adoptarea legii îl ratificăm implicit, ceea ce nu se poate sau poate face trimitere la o ordonanță a Guvernului, așa cum va fi adoptată ea în viitor, ceea ce iarăși nu se poate, pentru că ne aflăm în domeniul hazardului și ipoteticului. Evident că această măsură de protecție putea fi reglementată tehnic altfel, în nici un caz prin votul pentru acest text de lege nu ne putem da girul la această ordonanță de urgență falimentară.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, îmi permit să vă reamintesc că ordonanțele intră în vigoare din momentul publicării și funcționează până când sub abrogate prin legea de aprobare sau sunt modificate.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Și pe urmă legea aceasta la ce face trimitere, pentru că nu mai funcționează.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule Leonăchescu, eu v-am dat cuvântul greșit.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

A, procedură? Iertați-mă!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ne-am grăbit puțin. Ia uitați-vă la poz.13, textul Senatului a fost eliminat, iar Comisia de mediere propune varianta Senatului în unanimitate. Vă rugăm să ne explicați ce se întâmplă cu această poziție 13, art.14, la care Senatul și-a eliminat propria propunere, iar comisia propune adoptarea Senatului și noi am votat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat, mie mi se pare foarte clar: rămâne eliminat textul. (Râsete în stânga sălii.)

Deci, comisia și-a însușit varianta Senatului, în sensul că a eliminat textul votat de Camera Deputaților. Dar, apropo că m-ați invitat mereu să am simțul umorului. Din acest punct de vedere ați avut dreptate. Pentru că s-a creat această obiecție, sunt obligat să supun votului pct.13 al raportului de mediere.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Pct.14.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Acum este clar că ați avut simțul umorului!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, mă supun observației, absolut corecte, că după ce am votat acest text, nu se mai poate reveni asupra votului. De altfel, dumneavoastră ați vrut să faceți o glumă când ați ridicat problema.

La pct.14 dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt. Deci, socotim pct.14 adoptat.

La pct.15, domnul deputat Stoica.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

La pct.14 am avut obiecțiuni. La pct.14 s-au ridicat obiecțiuni făcute de mine.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, cu toată îngăduința și cu tot respectul pe care vi-l port, a devenit o regulă, după ce se votează, ridicați obiecțiuni. Ori suntem atenți la texte, ori... Pct.14 a fost votat.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Vă grăbiți.

Domnul Corneliu Ciontu (din bancă):

Nu s-a votat.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Ați trecut de vot, nu s-a votat.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu s-a ridicat nici o obiecțiune, dar îl supun la vot.

Supun votului plenului pct.14.

Cine este pentru?

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Este legat de problema ordonanței, pct.14.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Trebuie votat, aceasta este toată problema.

Domnul Valer Dorneanu:

173 voturi pentru.

Voturi contra?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 172 voturi pentru și 68 contra, pct.14 a fost votat.

La pct.15 are obiecțiune domnul deputat Valeriu Stoica.

La care alineat?

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Credem că la art.16 alin.1, varianta Camerei Deputaților este cea mai potrivită și ca urmare, propunerea mea este foarte clară și fermă: să se adopte varianta de la Camerei Deputaților și iată de ce. Ceea ce interesează în legătură cu problema unităților de învățământ, așezăminte social-culturale ș.a.m.d. este chestiunea folosinței, iar nu chestiunea proprietății. Oricum, aceste instituții nu devin proprietare, chiar dacă dreptul de proprietate ar rămâne la stat, ele vor avea tot un drept de folosință. Aceste unități nu sunt interesate de cine are dreptul de proprietate, ele sunt interesate de folosința bunului. Ca urmare, exceptarea acestor imobile de la restituire și obligarea statului la plata despăgubirilor înseamnă de fapt o împovărare inutilă a bugetului. Bugetul va trebui să plătească despăgubiri, în loc să adoptăm formula mult mai economicoasă pentru buget, se restituie proprietatea, iar unitățile de învățământ și celelalte continuă să folosească. În redactarea Camerei Deputaților nu era posibilă evacuarea lor decât în ipoteza în care, prin modul de folosință, se distrugea bunul.

Iată de ce, credem că redactarea de la Camera Deputaților este și în favoarea bugetului, creează economii și în favoarea dreptului de proprietate și conservă și interesul care s-a urmărit aici, continuitatea folosinței acestor instituții.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. La alin.1 mai sunt alte obiecțiuni? Poftiți. Domnul deputat Stanciu. Îmi cer scuze. (Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz solicitase luarea de cuvânt.) Domnule Duvăz, îmi cer scuze și poftiți, dintr-un gest de curtoazie.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc distinsului nostru coleg Duvăz și vă rog să fiți convinși încă o dată de zicala românească :"și drumul spre iad este pavat cu bune intenții". Ceea ce s-a întâmplat în expunerea anterioară. Comisia de învățământ a Camerei Deputaților, pe care am avut onoarea să o conduc 4 ani, a tratat acest subiect cu foarte mare responsabilitate în sensul că am solicitat de la inspectoratele școlare și de la minister, spre a avea o dublă confruntare, care este situația acestor imobile. Sunt circa 1200 de localuri de școli, din care, în funcțiune, în momentul de față, se află circa 850 de școli, grădinițe. Majoritatea sunt plasate în zona Ardealului, în Iași, de unde sunt, este vorba de 3-4 imobile. Învață în momentul de față în aceste școli, cel puțin acum un an de zile, când noi făceam această situație, circa 174.000 de copii. Noi nu spunem că soluția care s-a gândit atunci și care mergea pe un principiu "restitutio in integrum" nu este bună. Noi spunem că efectele colaterale spre a fi democrați și europeni s-ar putea să fie groaznice. De aceea, cu toată stima pe care o acord distinsului nostru coleg, fostul ministru al justiției, să facem justiție, dar să nu îndreptăm o nedreptate cu alta. Cred că nu este bună nici una din cele trei, deoarece avem județe cum este județul Mureș, dacă nu mă înșel, în care aproape 80% din școli, inclusiv comunale, ar trebui retrocedate. Bani nu sunt, nici de o parte, nici de alta.

În consecință, mă fac mesagerul, nu partidului din care provin, ci partidului școlii și al copiilor să votăm totuși textul pe care senatorii l-au aprobat în baza negocierilor între formațiunile politice spre a nu periclita ceea ce va fi mâine, adică viitorii deputați care sunt elevii de astăzi și care s-ar putea să ne judece altfel.

Vă mulțumesc pentru îngăduința de a mă asculta și pentru votul dumneavoastră dat pentru școală prin varianta Senatului. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu toate că noul regulament nu permite amendarea textului în faza în care ne aflăm, de altfel un text din mediere oricum nu putea fi amendat, în numele grupului, trebuie să fac câteva considerații în noul timp regulamentar alocat și anume în ceea ce privește textul acestui art.16 la alin.1. Nu cred că ar fi o ușurare a bugetului, cum a spus un onorabil și competent coleg al nostru, faptul că nu s-ar acorda despăgubiri și că s-ar transmite în proprietate, că fără îndoială aceste unități bugetare ar trebui să plătească de aici încolo chirii și multă vreme probabil.

Cred însă că s-a strecurat o greșeală pe care trebuie să o consemnez. În situația imobilelor ocupate de unități bugetare de învățământ și sănătate, noi am fost constant de acord cu soluția aceasta ca proprietarii, foștii proprietari să fie despăgubiți. Tot însă ce de aici încolo curge, și anume o serie de alte instituții, inclusiv partidele politice, atâtea câte sunt înscrise legal, și știm, slavă Domnului, că nu sunt puține înscrise legal ș.a.m.d., mi se pare un lucru care amputează restituirea către proprietari a unui număr mare de imobile în mod absolut incorect și nepotrivit.

Mai mult decât atât, pentru că nu vreau să revin, în alin.2, se vorbește despre dispoziția ca ministerele de resort să aibă dreptul să decidă ce vor restitui fizic și ce nu vor restitui sau mai degrabă ce nu vor restitui și să transmită Guvernului care, printr-o hotărâre de guvern, să facă din această decizie, să-i zic așa, "literă de lege". Este absolut incorect ca actualul deținător să fie cel care decide dacă înapoiază sau nu un bun care a fost furat de fapt printr-un act de naționalizare.

Cred că era corect ca legiuitorul să aibă și competența și curajul să spună: școlile nu se dau înapoi, unitățile de sănătate nu se dau înapoi, restul toate se dau înapoi, chiar dacă exista prevederea că ele se dădeau într-un interval de timp rezonabil pe măsură ce administrația reușea să-și rezolve problema locativă.

Acesta este punctul de vedere al Partidului Democrat și știu că nu mai poate influența în acest moment legea, motiv pentru care vom vota articolul așa cum este și anume pentru primele două categorii de clădiri din alin.1, dar comentariul pe care l-am făcut și anume faptul că nu suntem de acord cu restul, vă rog să fie consemnat. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Mai sunt alte obiecțiuni la alin.1? La alin.1 nu mai sunt obiecțiuni. S-au făcut obiecțiuni de către domnul ministru Stoica. Vă reamintesc de practica nominalizării din alte țări și nu cred că mai avem motive.

Domnul Stoica propune soluția Camerei Deputaților, domnul deputat Stanciu, soluția Senatului și domnul deputat Duvăz, așa cum a spus, propune un text comun care nu s-ar putea realiza acum. În ordinea regulamentară, supun la vot textul comun al comisiei. Vă rog.

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz:

Eu m-am referit la textul comun, așa cum este el redactat și pe care, repet, îl vom vota, dar l-am amendat din punct de vedere politic cu punctul de vedere al nostru.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc pentru precizare.

Cine este pentru textul comisiei la alin.1?

Sunt voturi împotrivă?

Abțineri? 37 abțineri.

Cu 37 de abțineri, textul de la alin.1, pct.16, a fost adoptat. Textul comisiei de mediere.

La celelalte alineate, sunt obiecțiuni? Da, la alin.2, am înțeles.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Textul este cumva în scară, adică se întâmplă o translare pe verticală a articolelor, alineatelor, în sensul că la textul adoptat de Senat comisia a menținut, de fapt, textul Senatului, iar în textul de la alin.3 nu este textul de la alin.3 din raportul comisiei de mediere, deci pe coloana a treia, propus de comisia de mediere, nu este întru totul similar cu alin.2 de la textul Camerei Deputaților. De fapt, nici nu sunt puse conform procedurii tehnice de redactare a unui raport pe aceeași orizontală, tocmai că apar diferențe chiar esențiale. De aceea, eu aș interpreta că în textul adoptat de Camera Deputaților nu există alin.3, în textul adoptat de Senat nu există alineat corespunzător și practic ne-am găsi într-un text nou care nu ar avea la bază două texte anterioare, decât dacă admitem că este o reformulare a textului alin.2 de la Camera Deputaților. Și, dacă admitem prima fază, că nu am avut text nici în Cameră, nici în Senat, Comisia de mediere și-a depășit atribuțiunile, ea trebuia să medieze între a) și b) o variantă a1 sau b1 era mai apropiată sau mai depărtată. Altfel, sensul noțiunii de mediere, de mediană etc. capătă cu totul alt înțeles. Deci admițând că n-a avut nici una nici alta, dacă admiteți asta și că nu e reformularea lui 2, atunci eu aș propune ca la alin.3 să alegem textul Camerei, care este identic cu textul Senatului, adică nimic. Și, în felul acesta, ar zbura un text al comisiei de mediere care este ivit din înțelegerea domniilor lor și nu din voința celor două Camere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să observați, fără a o socoti o intervenție de fond, că au fost introduse, la comisia de mediere la Senat, două alineate noi. În consecință, textul final al comisiei trebuia renumerotat. Vă rog să mai aveți în vedere că o comisie de mediere, atunci când dezbate două texte în contradicție, contradicție poate fi și când există un text și altul nu există similar, poate ca în locul acelui text să realizeze un text de compromis, care poate fi împărțit într-un alineat sau două. Ca atare, eu vă propun... Mai sunt alte obiecții? Vă rog... Pentru că alineatul 3 de la comisia de mediere este absolut legat de celalalte.

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Trebuie să observați că, de fapt, Comisia de mediere ne-a propus o variantă pentru alin.1, care se compune din alin.1 respectiv alin.3. Evident, din punct de vedere al ideii astfel reformulate, s-a intercalat alin.2. Deci este acea idee că în ipostaza în care nu se justifică menținerea pentru acel scop al acelui imobil trebuie să fie retrocedat. Această idee se regăsește în varianta Camera Deputaților, la alin.1, deci nu este nici o noutate, este o reformulare, o reorganizare a textului de către comisie. Deci se poate vota.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Mai sunt alte observații? Nu.

Deci supun textele comisiei de mediere de la alin.2, 3, 4 în formula prezentată.

Cine este pentru? 173 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 63 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere. Cu 173 de voturi, 63 împotrivă și o abținere, textele de la alin.2, 3 și 4 ale comisiei au fost votate.

Supun votului dumneavoastră toate textele, în ansamblul lor, de la pct.15.

Cine este pentru? 173 voturi pentru, asemenea celuilalt vot.

Voturi împotrivă? 61 voturi contra.

Abțineri? 6 abțineri.

Deci pct.15 a fost adoptat cu 173 de voturi pentru, 61 împotrivă și 6 abțineri.

La pct.16 dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Pct.16 se consideră adoptat în unanimitate.

La pct.17 nu sunt intervenții. A fost adoptat în unanimitate.

La pct.18. Nu sunt intervenții. Se consideră votat în unanimitate.

La pct.19. Nu sunt intervenții. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.20. Nu sunt observații. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.20 bis de la pag.23. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.21. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.22, pag.26. Nu sunt obiecțiuni, a fost adoptat în unanimitate.

Pct.23. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.24. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.25. Unanimitate.

Pct.26. Unanimitate.

Pct.27. Unanimitate.

Pct.28, care merge până la pag.31. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.29. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.30. Nu sunt obiecțiuni. Unanimitate.

Pct.31 care începe la pag.35. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.32. Unanimitate.

Pct.33. Unanimitate.

pct.34, referitor la art.40. Nu sunt obiecțiuni. Unanimitate.

Pct.35. Unanimitate.

Pct.36. Unanimitate.

Pct.37, referitor la Capitolul VI. Nu sunt obiecțiuni. Unanimitate.

Pct.38, referitor la art.42. Nu sunt obiecțiuni, a fost adoptat în unanimitate.

Pct.39. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat în unanimitate.

Pct.40. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat cu unanimitate.

Pct.41. Nu sunt obiecțiuni, a fost adoptat cu unanimitate.

Pct.42. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Pct.43 începe de la pag.40 și se duce până la 41. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat cu unanimitate.

Pct.44.

Domnule deputat Valeriu Stoica, poftiți.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Varianta votată de Camera Deputaților ni se pare cea mai potrivită. Iată de ce vă solicităm să votați în favoarea variantei Camerei Deputaților.

Argumentația este simplă. Textul votat de Senat și propus de comisia de mediere este un text care, neprecizând cazurile în care cumpărătorul este de rea-credință, va lăsa la libertatea administrației și jurisprudenței să decidă când există bună-credință, când există rea-credință. Experiența ne arată că și în practica administrativă și în practica judiciară, cel puțin până se așează lucrurile, până se creează o cazuistică statornică, apar multe soluții contradictorii. Aceste soluții contradictorii sunt de natură să discredizeze atât administrația, cât și justiția. Textul formulat de Camera Deputaților este mult mai riguros.

De altfel, vreau să vă spun că în această materie a proprietății, tradiția este că buna-credință poate fi invocată ca un mod de dobândire a proprietății în cazul bunurilor mobile. Când e vorba de bunuri imobile, buna-credință nu este un temei al dobândirii proprietății. În codul civil, în celelalte legi civile speciale speciale nu s-a creat până acum un asemenea precedent. Noi, votând acest text, creăm un asemenea precedent. Și grupul liberal a fost de acord cu acest text pentru a salva toate interesele în prezență și interesele proprietarilor și interesele cumpărătorilor de bună-credință. Numai că, pentru a realiza un echilibru între interesele proprietarilor și cele ale cumpărătorilor de bună-credință, este nevoie să limităm la minimum posibil sfera arbitrarului în practica administrativă și în practica judiciară. Or, textul votat de Camera Deputaților are această virtute. El indică situațiile în care nu există bună-credință, deci există rea-credință, într-o asemenea situație și funcționarul administrativ și judecătorul nu mai au libertatea de a aprecia și de a greși. Iată de ce, noi suntem ferm în favoarea textului votat de Camera Deputaților și vă rugăm să votați în favoarea acestui text.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat Duvăz, dați-mi voie să inversăm puțin rolurile pentru că data trecută tot așa s-a întâmplat și ...

Domnul Nicolae Bogdan Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Aș fi tentat să spun că cea mai bună soluție este cea a Camerei Deputaților, așa cum a susținut domnul ministru Stoica, pentru că aceasta detaliază ceea ce ar putea să numim buna-credință sau reaua-credință, cum vreți. Numai că, din păcate, acest text al Camerei Deputaților a conținut un viciu pe care l-am combătut și la data respectivă și în comisia noastră de elaborare a acestui proiect de lege care, apoi, sigur a fost transmis Ministerului Justiției pentru a fi înaintat. Și anume, situația în care este tratată o cumpărare cu rea-credință, atunci când persoana îndreptățită a solicitat restituirea în natură în orice mod deținătorului în numele statului, a Comisiei de aplicare a Legii nr.112 etc. Deci, în situația în care fostul deținător al imobilului, să zicem, a sesizat o primărie sau administratorul acestei primării, un fost ICRAL, și cumpărătorul nu a avut cunoștință de această sesizare, teză care nu intră, din păcate, în textul adoptat la Camera Deputaților, cumpărătorul este considerat de rea-credință, cu toate că el s-ar fi putut să fie de cea mai bună-credință. Așa că, vă mărturisesc, acesta este motivul pentru care vom vota textul Senatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc. Mai sunt și alte intervenții asupra acestui text?

Domnul Lucian Bolcaș.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Nu sunt alte puncte de vedere, ci unul singur care este foarte drag practicienilor dreptului. Niciodată o lege nu trebuie ca să indice judecătorilor la punct și la virgulă care este modalitatea de aplicare a ei, ci numai sensul în care se aplică aceasta. Buna-credință este și rămâne unul dintre principiile fundamentale care călăuzesc materia dreptului civil. Buna-credință se prezumă, nu numai în raporturile interumane, ci în primul rând în raporturile juridice. A defini într-o lege o serie întreagă de împrejurări, mai mult sau mai puțin discutabile, eu spun mai mult decât discutabile ca fiind exoneratoare de această prezumție a bunei-credințe este evident împotriva spiritului de legiferare. În aceste condiții, ne exprimăm clar opțiunea pentru textul Senatului, care a făcut puțină curățenie.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulțumesc.

Deci s-au înregistrat 3 obiecțiuni, una din partea domnului deputat Stoica vizând votarea opțiunii Camerei Deputaților, adică a soluției Camerei Deputaților, și două, de către domnul deputat Duvăz și Lucian Bolcaș care susțin punctul de vedere al Senatului.

Supun votului dumneavoastră textele în propunerea făcută de comisia de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 226 de voturi pentru, 17 contra și 2 abțineri, textele de la pct.44, ale comisiei de mediere, au fost adoptate.

La pct.45, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

A fost adoptat în unanimitate.

La pct.46. Nu sunt obiecțiuni, textul a fost adoptat în unanimitate.

La pct.47. Nu sunt obiecțiuni, textul a fost votat în unanimitate.

La pct.48. Nu sunt obiecțiuni, textul a fost votat în unanimitate.

La pct.49. Nu sunt obiecțiuni, textul a fost votat în unanimitate.

La pct.50. Nu sunt obiecțiuni, textul a fost votat în unanimitate.

La pct.51. Text votat în unanimitate.

Pct.52 cuprinzând anexa la pct.c), d), f), j) și k)... înțeleg că nu sunt obiecțiuni. A fost votat în unanimitate.

Vă rog să constatați că punctele raportului au fost votate pe articole în scorurile pe care le-am anunțat. Vă informez că în urma unei consultări cu liderii grupurilor parlamentare am decis ca votul final asupra raportului de mediere să se dea mâine, la ora 11.

În continuare ar urma să trecem la următorul punct al ordinii de zi, Legea privind regimul general al autonomiei locale, organizarea și funcționarea administrației publice locale, dar întrucât există ușoare discuții, dacă raportul a ajuns la toată lumea sau nu, luăm o pauză de 10 minute.

Vă mulțumesc.

Pauză

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 8 december 2019, 13:46
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro