Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 6, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 06-02-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 6, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,55.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Radu Stroe și Ioan Mihai Năstase, secretari.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Bună dimineața!

Permiteți-mi să începem ședința cu partea destinată intervențiilor parlamentare. Ar fi trebuit să deschidem ședința în mod obișnuit, dar, deocamdată, după orarul românesc, nu după cel nemțesc, nu s-au înscris pe listă suficienți colegi pentru a avea cvorum. Și, pentru că așa a fost și practica până în prezent, ca intervențiile să se desfășoare doar în prezența celor care s-au înscris și a celor care doresc, astăzi vom continua această practică. Dar, v-aș ruga ca, pe viitor, secvența de intervenții să aibă caracterul pe care ni-l dorim.

Vă reamintesc că, potrivit art. 177 alin. 1 din Regulament, "În fiecare zi de marți, primele 50 de minute ale ședinței vor fi rezervate pentru diverse intervenții ale deputaților".

"Înscrierile pentru diverse intervenții asupra unor probleme de actualitate se fac în ziua de luni, între orele 19,00 și 20,00, la secretarul desemnat al Camerei Deputaților, cu excepția cazurilor neprevăzute." (Cele care apar intempestiv.) "Înscrierile pentru diverse intervenții consacrate unor aniversări, comemorări etc. se vor face cu o săptămână înainte, tot în ziua de luni, între orele 19,00 și 20,00, la secretarul desemnat în acest scop". Deputatul urmează a fi înscris pe una dintre cele 3 liste: a deputaților din grupurile parlamentare ale majorității; a deputaților din grupurile parlamentare ale opoziției și a deputaților care nu fac parte din acestea. "Împărțirea celor 50 de minute rezervate pentru intervenții se face pe grupuri parlamentare ale majorității, opoziției și pe deputați care nu fac parte din acestea. În cazul în care timpul afectat nu se epuizează, președintele de ședință este abilitat să acorde cuvântul în continuare, respectându-se aceeași regulă."

Vă reamitesc că, potrivit regulamentului, "Durata intervenției unui deputat nu poate depăși 3 minute" și că "Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă, din săptămână în săptămână, și se va face pe grupuri parlamentare." Așadar, dacă săptămâna aceasta, de pildă, încep reprezentanții opoziției, săptămâna viitoare vor începe reprezentanții puterii.

"În cazul în care tematica și conținutul intervenției vizează activitatea și politica Guvernului, extrasul din stenogramă va fi trimis ministrului pentru relația cu Parlamentul."

Cu aceste precizări, vă rog să-mi permiteți să anunț lista celor care s-au înscris la cuvânt: din partea Grupului parlamentar PRM s-a înscris domnul Stanciu Anghel; din aprtea Grupul parlamentar al PNL, domnii Hașotti Puiu, Simedru Dan și Boiangiu Cornel. Deocamdată, atât. Dacă nu vom epuiza timpul afectat, voi solicita dacă mai sunt alte intervenții.

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu.

 
Anghel Stanciu - ridicarea unor probleme de procedură privind activitatea în comisiile permanente;

Domnul Anghel Stanciu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îi mulțumesc în primul rând domnului președinte să prezidează ședința noastră astăzi, deoarece este un lucru îmbucurător pentru noi, având în vedere că timp de 4 ani, 1996-2000, nici un președinte de cameră nu a fost prezent la această oră, trimițând, de regulă, vicepreședinții.

Cu toate acestea, cred că trebuie să precizăm niște lucruri, domnule președinte, în sensul că art. 54 din Regulament prevede: "Președinții comisiilor permanente, în acord cu Președintele Camerei, vor urmări ca, pe timpul desfășurării sesiunii, o zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activității în comisii." Evident că nu luăm stricto senso acest text, adică, pe ansamblu, să avem în timpul unei săptămâni respectiv pe timpul desfășurării sesiunii, câte o zi pentru comisie.

Ieri, noi am avut programată ședință de comisie pentru mâine, am făcut anunțurile respective la ministere în conformitate cu prevederea Constituției, respectiv, a Regulamentului, ca miniștrii să fie prezenți la dezbaterea problemelor în comisii; astăzi, trebuie să facem deconvocările. Și apărem ca, cel puțin, zic eu, dacă nu ca neserioși, ca oameni care nu s-au hotărât ce să facă.

De aceea, domnule președinte, în contextul în care dumneavoastră și Biroul Permanent vreți să întăriți rolul comisiilor, să deplasați activitatea (respectiv, cerntrul de greutate) din plen în comisii, este absolut obligatoriu să avem cel puțin o zi de comisie, dacă nu două, și, totodată, să găsim modalitatea de a revedea, conform promisiunii care s-a făcut la începutul sesiunii speciale, părțile din regulament în care să concretizăm efectiv că aceste comisii își pot desfășrua activitatea cu o logistică adecvată și după un program adecvat.

Altfel, dacă nu vom proceda curând la acest lucru (eu am îndoieli, deoarece văd că s-a publicat regulamentul), ne vom trezi cu aceeași structură a comisiilor din punct de vedere al experților și consilierilor, cu aceeași dotare a comisiilor, și numai cu o chestiune aparent demagogică că deplasăm centrul de greutate din plen în comisii. Iată că în săptămâna aceasta nu avem comisii!

Deci, rugămintea noastră este, domnule președinte, ca în calitatea pe care o aveți să puneți în discuție problema revederii părții din regulament aferente atribuțiilor comisiilor și logisticii acestora și problema programului de lucru săptămânal, astfel încât comisiile să aibă prevăzuți timpii în care să poată să-și desfășoare activitatea, conform celor precizate în sesiunea extraordinară.

Vă mulțumesc pentru atenție și sunt convins că vom reuși să facem acest lucru împreună.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Mi-aș permite să vă reamintesc că și în sesiunile trecute, în pofida precizării din regulament, au mai fost cazuri când, din cauza ședințelor comune, nu s-au putut ține în ziua de miercuri ședințe de comisii. Este de dorit, însă, ca lucrurile să se petreacă așa cum ați spus dumneavoastră. Și îmi permit să vă reamintesc, de asemenea, că potrivit noului regulament este posibil ca și în zilele destinate activității în plen comisiile să poată lucra, atunci când au cazuri deosebite, având în vedere că nu se mai cere cvorum de vot pentru fiecare articol.

Regula pe care dumneavoastră o sugerați este foarte bună, precum și sugestia de a crea condiții potrivite de lucru activităților în comisii, pentru că deplasarea centrului activității în comisii nu trebuie să fie doar declarativă, ci să aibă și condițiile create.

Vă mulțumesc pentru intervenția dumneavoastră.

 
Puiu Hașotti - considerații pe marginea discursului președintelui Ion Iliescu la Focșani;

Domnul deputat Puiu Hașotti, din partea PNL.

 

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cu toate că au trecut două săptămâni de la memorabilul discurs al domnului președinte Ion Iliescu ținut la Focșani, aș dori să fac doar câteva considerații, fie și numai pentru că respectivul discurs, prin tot ceea ce conține, a intrat de-a dreptul în istorie. Din păcate, ca un eveniment nefericit.

Personal, nu cred că domnul președinte, așa cum au speculat unii, a dorit să-l pună în dificultate pe domnul prim-ministru, care, aflat la Bruxelles, încerca - și chiar reușea - să cânte un menuet, în timp ce domnul Ion Iliescu, la Focșani, fredona cu patimă și voioșie internațională. Aș dori să-mi exprim compasiunea și regretul că domnul președinte Ion Iliescu trăiește un soi de dramă ce izvorăște din contradicția că domnia sa dorește cu adevărat să fie democrat clipă de clipă, dar educația și mentalitatea uneori îl împiedică, că își dorește să gândească altfel decât înainte de 1989, dar metamorfozarea sa politică este incompletă, că ține la integrarea României în Uniunea Europeană, dar se uită instictiv și către răsărit. Cum altfel poate fi interpretat virulentul și dăunătorul atac la adarsa Băncii Mondiale, a privatizării sistemului bancar din România și a privatizării, în general?

Iată câteva afirmații ale domnului președinte: "Agricultura stă la baza nașterii civilizației". Nu, domnule președinte, de fapt la baza nașterii civilizației stă însuși omul! Homo sapiens, homo faber și, chiar dacă nu vă place, homo religiosus.

Încă un citat: "Forma inițială de proprietate a fost forma asociativă a colectivităților umane". De când este omul om, a existat proprietatea privată sau și proprietatea privată. Omul s-a născut cu instinctul proprietății private. De unde ați luat informația de mai sus? Dacă îmi aduc eu bine aminte, ceva foarte asemănător a scris Engels în "Originea familiei, a proprietății private și a statutului".

În sfârșit, o șarjă la fundamentul democrației: "E un moft chestiunea aceasta cu "sfânta proprietate privată" care stă la originea vieții sociale!". Cum nu există libertate fără proprietate, nu-mi rămâne, domnule președinte Ion Iliescu, decât să vă reamintesc cu deosebit respect că ne aflăm în anul 2001 și că în ultimii 15 ani s-au petrecut enorme și definitive schimbări politice în centrul și estul Europei. Așa-numitul "materialism dialectic și istoric" este la lada de gunoi. De ce faceți apel la el, de vreme ce v-ați debarasat de comunism?

Cât despre afirmația că: "Alexandrul Ioan Cuza a fost primul președinte al României", o voi accepta, domnule președinte, când veți declara, Doamne ferește! că dumneavoastră sunteți "ultimul rege" al ei! (Aplauze sporadice ale deputaților din opoziție.)

 
Coriolan Dan Simedru - evocarea personalității marelui om politic Iuliu Maniu;

Domnul Valer Dorneanu:

Îi dau în continuare cuvântul domnului deputat Dan Simedru, de la același grup parlamentar.

 

Domnul Coriolan Dan Simedru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În urmă cu 48 de ani, la data de 5 februarie 1943, în închisoarea de la Sighet se stingea din viață, într-o celulă umedă și neîncălzită, fără lumânare la căpătâi, unul dintre cei mai de seamă oameni de stat ai României - Iuliu Maniu, președintele Partidului Național Țărănesc. Moartea a venit ca o ușurare, urmând zilelor de chinuri la care era supus un bătrân de 80 de ani, izolat de 5 ani într-o celulă și paralizat de la brâu în jos. Trupul neînsuflețit a fost azvârlit într-o groapă comună, pentru a i se șterge urma, călăii sperând astfel că Maniu va dispărea din conștiința poporului român.

Din fericire, nu s-a întîmplat așa. Revoluția din 1989 a readus poporului român istoria adevărată și odată cu ea pe marile personalități politice interzise de regimul comunist. Iuliu Maniu, prin eroismul cu care a înfruntat suferința, prin demnitatea cu care a înfruntat umilința la procesul de trădare înscenat de comuniști și prin dârzenia cu care a apărat cauza poporului român împotriva comunismului și a expansiunii sovietice a devenit un adevărat martir al neamului, dând astfel dimensiunea unui mare om politic, mândrie a poporului român și a generațiilor următoare.

Ieri, 5 februarie, ziua în care s-au împlinit 48 de ani de la moartea lui Iuliu Maniu, răsfoind un cotidian local din Alba Iulia, citesc consternat următoarele: "Prefectul Ioan Rus a dispus ca plăcuța de pe ușa sălii de ședințe a prefecturii pe care scria "Sala Iuliu Maniu", precum și efigia omului politic țărănist să fie date jos. Ioan Rus ne-a declarat că astfel de locuri, care sunt utilizate doar efemer de reprezentanții unor partide, nu trebuie să poarte denumirea unor personalități de partid, ci, eventual, să poarte numele unor personalități de care se leagă evenimente importante din istoria națională. De aceea, sala de ședințe se va numi "Mihai Viteazul", iar înăuntru va fi instalat un tablou și sigiliul acestuia".

Cum calificați dumneavoastră, domnule prim-ministru Adrian Năstase, acest gest al reprezentantului Guvernului în județul Alba? Pentru că mie îmi este greu să găsesc o explicație, cu atât mai mult cu cât sala a primit denumirea "Iuliu Maniu" în anul 1998, cu ocazia sărbătoririi a 80 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, când, cu unanimitate de voturi, în Sala Unirii, Iuliu Maniu a fost ales Președinte al Consiliului Dirigent al Transilvaniei.

Nu știu ce sentimente vă încearcă, domnule prim-ministru, aflând aceste fapte, eu, însă, constat că, în 2001, prefectul de Alba a încercat (e drept, fără succes) să-l ucidă a doua oară pe Iuliu Maniu!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
Cornel Boiangiu - atitudine împotriva pedeserizării instituțiilor publice;

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Cornel Boiangiu, din partea aceluiași grup parlamentar.

 

Domnul Cornel Boiangiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea cuprinde un aspect din ce în ce mai des întâlnit, și anume pedeserizarea instituțiilor publice, concretizată prin Hotărârea de Guvern nr. 12/2001, de fapt, în 4.01.2001, și publicată în Monitorul Oficial nr. 16/2001. Prin această hotărâre, Guvernul actual dă o nouă dovadă că principalele sale obiective sunt interesele sale de grup, de satisfacere a clientelei politice și nicidecum a intereselor țării.

Nu organizarea corespunzătoare a diverselor instituții ale statului îl animă, cum afirmă liderii PDSR sentențios, ori de câte ori se cer explicații asupra diverselor alambicări din ministere, agenții etc., ci scopul este evident: acela de a nu recunoaște statutul funcționarului public și concursurile susținute pentru ocupare de posturi. Consecința nu poate fi decât promovarea incompetenței prin numiri directe pe post, haos în domeniile respective, care produc pagube incalculabile pentru țară, prin reluarea acestor aspecte fundamentale ale organizării sociale la fiecare început de ciclu electoral.

Mai concret, prin Hotărârea de Guvern nr. 12, din 7 inspectorate silvice teritoriale se fac 16, cu 16 inspectori șefi, 16 contabili șefi, 16 sedii centrale etc., sub diferite pretexte. Nu numai că se înființează 16 inspectorate, dar 2 din cele 7 existente inițial se desființează, din unul făcându-se două, situate în centre noi, lăturalnice, a căror eficiență este infirmată de orice calcul economic și de tradiție. Craiova, împărțită între Gorj și Râmnicu Vâlcea, se desființează, cu motivația existenței unor suprafețe de pomi forestieri mai mari în cele două județe. Se uită, însă, că proprietatea particulară este mult mai mare în Dolj decât în Gorj: 10.136 ha în Dolj, 4.529 ha în Gorj; iar suprafețele solicitate conform Legii nr. 1/2000 sunt mai mari în Dolj.

Deși rezultă clar că județul Gorj va avea cele mai puține suprafețe de pomi forestieri ce vor constitui proprietatea particulară, în raport cu celelalte județe, Dolj și Mehedinți, totuși, centrul se mută în Gorj, deși această formă de proprietate necesită supravegherea cea mai atentă pentru evitarea defrișărilor în această perioadă și încă mulți ani înainte. Nu se iau în calculcul multiplele probleme ale județului Dolj privind ameliorarea prin împădurire a mii de ha de terenuri degradate, existența în Dolj a grupei de control cinegetic, faptul că Direcția silvică județeană a fost, de asemenea, mutată în Gorj, practic, la ora actuală, județul supus deșertificării neavând nici o instituție silvică de protecție. Ambele instituții, respectiv, Inspectoratul teritorial pentru regim silvic și cinegetic, cât și Inspectoratul județean, sunt necesare și opurtune în acest județ, în care defrișările pădurilor de salcâm amenință pe o bună parte din suprafață cu deșertificarea.

Nu se ia în calcul poziționarea geografică a municipiului Craiova între cele 3 județe, Mehedinți, Gorj, Dolj, fapt ce asigură deplasarea personalului în teritoriu cu efort financiar și de timp redus, cât și faptul că mutarea sediului la Târgu Jiu, precum și transferarea personalului la această unitate înseamnă o lovitură grea dată celor 31 de familii cu copii și câte un singur salariat, obligate să facă naveta de peste 250 de km pentru a-și menține posturile. Majoritatea acestora sunt funcționari publici angajați prin concurs.

Nu se ia în seamă, de asemenea, faptul că nici măcar nu există sediu corespunzător la Târgu Jiu, că, de fapt, sediul de la Craiova ar puta acoperi și acoperă atât înființarea unei direcții silvice, cât și a inspectoratului teritorial de protecție silvică de care am amintit.

Iată, doamnelor și domnilor deputați, unde duce această obsesie a aranjării propriilor fii, care este în dauna cetățenilor acestei țări! Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
Napoleon Pop - atenționarea Executivului în privința măsurilor luate în domeniul economic și al reformei economice.

Stimați colegi,

Lista înscrierilor pentru intervenții s-a epuizat. La începutul ședinței, domnul deputat Napoleon Pop și-a exprimat dorința să aibă o scurtă intervenție. Având în vedere că timpul afectat intervențiilor nu a expirat, eu v-aș propune să-i dăm posibiitatea și dânsului să facă această scurtă intervenție. Dacă sunteți de acord. Mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule deputat!

 

Domnul Napoleon Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi.

După 11 ani de tranziție, problema fundamentală a României continuă să se cantoneze în domeniul economic și al reformei economice. Lipsa de funcționalitate a economiei de piață, cu consecințele cunoscute în planul performanțelor, rezistența extrem de redusă a economiei naționale la competiția externă sunt numai două din aspectele care amendează în cel mai sever mod criteriile economice de admitere a economiei în Uniunea Europeană și în NATO.

Deși obiectivul politic al integrării euro-atlantice rămâne prioritar pe agenda Guvernului, modul în care Executivul înțelege să satisfacă criteriul economic al aderării României la structurile amintite îngrijorează, cel puțin prin prisma unor acte normative puse deja în vigoare, și declarații ale unor miniștri. Doresc să mă refer la hotărârile de Guvern privind organizarea și funcționarea unor ministere și autorități, ordonanțe de urgență privind trecerea unor societăți comerciale autonome sub autoritatea unor ministere, despre intențiile lansării unor comenzi de stat cu destinație precisă în ceea ce privește furnizorii.

Toate acestea, indiferent cum sunt argumentate, sunt în contradicție cu mersul înainte al reformelor economice, în ceea ce privește autonomia agenților economici, libertățile întreprinzătorilor, descentralizarea deciziei, într-un cuvânt, mersul nostru spre o economie de piață funcționabilă, așa cum se prevede și în art. 134 din Constituție. Mai mult, ele nasc confunzii, în egală măsură, la intern și la nivelul comunității internaționale, sunt în contradicție cu principiile economiei către care tindem, întrucât zona de acțiuni ori pârghii economice și financiare abia introduse se restrânge în favoarea unor soluții administrative subiective și chiar politice.

Partidul Național Liberal, prin luarea mea de cuvând, dorește să atenționeze Executivul că prin legiferări și declarații pripite partea reformatoare a programului de guvernare aprobat de Parlament este pusă în pericol și, prin aceasta, implicit, obiectivele de restructurare, privatizare, dezvoltare economică și protecție socială, care în mod normal trebuie realizate și racordate la politici și mecanisme de piață, singurele care pot să le asigure continuitate și viabilitate, fără un ajutor de stat excesiv și extins în timp.

Ce putem înțelege despre măsurile administrative care vizează: o creștere îngrijorătoare a numărului de instituții, autorități, regii autonome și societăți comerciale, în subordinea, în coordonarea și sub autoritatea ministerelor, toate denumite "unități", curios termen!, toate în raporturi de subordonare, nici unul definit complet; trecerea de noi societăți comerciale în subordinea unor ministere, sub motivul, aproape hilar, al asigurării unui management performant sau al accelerării privatizării; salvarea unor societăți comerciale cu capital majoritar de stat, aduse în faliment de managementul actual, prin destinatarea directă a unor comenzi de stat, fără licitații transparente; transformarea unor ministere economice cu rol de reglementare în acționari la societăți sau adevărați operatori economici, deținători de parcuri de tractoare și camioane? Prin toate acestea, nu putem înțelege decât o îngrijorătoare lărgire a interferențelor și măsurilor administrative în deciziile economice, care se opun lărgirii sferei de acțiuni a mecanismelor și pârghiilor economice, singurele care dau șanse egale tuturor și câștig de cauză celor performanți, viabili și competitivi.

Favoritismele economice, acordate de un stat din ce în ce mai sărac în resurse financiare, propriei sale priorități private înseamnă nu numai concurență neloială, dar pune în pericol orice intenție bună de protecție socială pe termen lung sau de dezvoltare a sectorului privat al societăților mici și mijlocii, ca alternativă economică și absorbant al șocurilor restructurării și privatizării sectorului de stat. În schimb, aceste favoritisme, bazate pe măsuri administrative, deschid noi canale de corupție și de satisfacere a clientelismului politic.

Noi, parlamentarii PNL, nu credem că efectele în timp ale acestor măsuri vor fi în favoarea colegilor de la guvernare, dar suntem siguri că acestea sunt în defavoarea demersurilor României în ceea ce privește crearea unui mediu economic stabil, predictibil, stimulativ, sănătos, care să ducă la atragerea investițiilor directe și creșterea exporturilor, presupuse locomotive ale dezvoltării economice în următorii ani. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Cu aceasta, ședința destinată intervențiilor a luat sfârșit. Rog stafful tehnic să transmită Guvernului acele intervenții care au făcut referiri la activitatea Guvernului sau au solicitat informații. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, dați-mi voie să deschid ședința obișnuită a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 336 de deputați, câți există, și-au înregistrat prezența 275; sunt abenți 61, din care 20 participă la alte acțiuni parlamentare.

 
   

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 6:30
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro