Valeriu Gheorghe
Valeriu Gheorghe
Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 2001
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2001 > 13-03-2001 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 13, 2001

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
  1.4 Valeriu Gheorghe - comentariu în legătură cu aplicarea principiului separației puterilor în stat;

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Urmează domnul Gheorghe Valeriu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a dat următorul comunicat, pe data de 8 martie 2001: "La propunerera procurorului general de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, prin ordinul ministrului justiției, s-a dispus eliberarea la cerere din funcția de procuror-șef al Secției judiciare a Curții Supreme de Justiție a doamnei Silvia Cerbu". Doamna Silvia Cerbu și-a depus demisia în urmă cu câteva zile, pentru a nu fi obligată să promoveze recursul în anulare în cazul dosarului Revoluției de la Timișoara.

Are acest proces miză politică? În iulie 1999, condamnarea generalilor Stănculescu și Chițac la câte 15 ani închisoare a fost considerată un etalon la care se vor raporta toți magistrații care vor judeca dosarele Revoluției din 1999. La vremea respectivă, reprezendanții PD și PDSR au reacționat violent, iar armata, prin cuvântul ministrului și al generalilor Degeratu și Bădălan, a considerat periculoasă această soluție în "cazul Stănculescu-Chițac", deoarece va constitui un precedent judiciar pentru toți cei responsabili de reprimarea sângeroasă a evenimentelor din decembrie 1989, în principalele orașe ale țării și, mai ales, în București. Președintele în exercițiu la acea dată, Emil Constantinescu, le-a cerut celor care au susținut teza presiunilor politice să vină cu probe.

Președintele României are obligația constituțională de a apăra principiile statului de drept, dintre care cel mai important este principiul separării puterilor în stat. Independența justiției, consolidată în timp, trebuie să fie respectată de orice cetățean al României, cu atât mai mult de șeful statului.

Mă scuzați, dar nu mai pot vorbi?

(Domnul deputat Valeriu Gheorghe se retrage din ședință, acuzând o stare de rău și oboseală. Textul intervenției, în continuare, s-a consemnat după materialul scris, depus la secretariatul de ședință.)

În martie 2001, în prima sa conferință de presă de la instalarea sa ca Președinte al României, Ion Iliescu a făcut aprecieri la actul de justiție în România: "Cred că este o greșeală gravă să fie culpabilizată armata pentru nenorocirile de la Revoluția română. Dacă nu ar fi abandonat poziția de atunci, am fi avut pierderi mult mai mari, haos și anarhie."

Paradoxal este că șeful statutului s-a făcut vinovat de implicare în actul justiției, la numai o zi după ce participase la ședința de bilanț a instanțelor judecătorești și al Ministerului Justiției. În cadrul acestei ședințe, președintele Ion Iliescu a reclamat "nemulțumirea și sentimentul de frustrare" pe care îl au cetățenii în fața actului de justiție: "Toate acestea au trei cauze: caracterul neunitar al practicii judiciare, corupția și neînțelegerea de către unii magistrați a ceea ce reprezintă inamovibilitatea și independența judecătorilor ori stabilitatea procurorilor." Din acest motiv și-a înaintat demisia doamna Silvia Cerbu, procuror-șef al Secției judiciare a Curții Supreme de Justiție? Pentru că domnul președinte Ion Iliescu a recomandat Executivului să reanalizeze Statutul Curții Supreme de Justiție, care s-a "transformat într-o instanță ordinară în România?"

De altfel, la aceeași ședință a bilanțului Parchetului General, premierul Adrian Năstase și-a motivat prezența pentru a-i asigura pe procurori "că nu vor exista presiuni politice din partea Guvernului în activitatea lor". În privința suspendării sentineți prin care generalii (r) Victor Athanasie Stănculescu și Mihai Chițac au fost condamnați la câte 15 ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989 de la Timișoara, de către Procurorul General al României, Joița Tănase, la data de 9 februarie 2001, suspendare dispusă până la 9 mai 2001, premierul a declarat că această suspendare nu este presiune politică pentru că, după părerea sa, "sub o anumită componentă, a fost un proces politic".

Judecătorii Curții Supreme de Justiție s-au declarat surprinși de decizia Procurorului General (surse Mediafax). Decizia Procurorului General implică suspendarea tuturor procedurilor declanșate în acest dosar, respectiv cererea de extrădare din Marea Britanie a generalului Stănculescu. Celălalt general, Mihai Chițac, se află și el în libertate, beneficiind de o întrerupere a pedepsei pe motive medicale.

Declarațiile Președintelui României conduc la următoarea concluzie: Nu se cunoaște sau nu se aplică principiul separației puterilor în stat, în schimb, se folosește influența politică pentru a face presiuni în derularea actelor de justiție.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania tuesday, 20 august 2019, 2:07
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro